Dependenta de Droguri
Dependenta de Droguri
Dependenta de Droguri
BUCURESTI
IANUARIE 2017
1
CUPRINS:
Ce este drogul?.......................................................................................................................3
Dependenta de droguri. Ce inseamna dependenta?................................................................3
Continuarea consumului in pofida consecintelor...................................................................5
Decizii care ajuta la combaterea raspandiri drogurilor ilicite................................................5
Rolul Bisericii........................................................................................................................7
Concluzie................................................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................9
2
Ce este drogul?
1
Adela Lucian Roncov, Cornel Caraus, Drogurile -aspecte juridice si psihologice, Editura:
Mitron Timisoara , 2004, pag: 6-7.
2
Adela Lucian Roncov, Cornel Craus, Editura: Motron Timisoara 2004 , pag 9
3
Dr Alexandru Vlasin, Prevenirea recaderii in dependenta de droguri, Editura: Universitatii
din Bucuresti, 2014 pag 23-24
3
Din punct de vedere terapeutic dependenta ,, implica intelegerea proceselor
moleculare care duc la utilizarea compulsiva si pe termen lung la riscul de recadere”. 4
Din punctul de vedere a lui Arthur W. Blume dependenta de droguri implica
trei ,,C-uri,, asa cum le numeste el: utilizarea compulsiva, pierderea controlului, si
utilizarea continua.
Utilizarea Compulsiva- aduce ideea de obisnuita a unei persoane de a consuma, fara a se
gandi la riscuri. In aceasta etapa apare nevoia disperata de a consuma, care duce la
obisnuinta. Aceasta obisnuinta este stimulata de satisfacera centrilor nevosi ai creierului, de
exemplu: nucleus, accumbens, elimina starea de sevraj, elimina starile negative
emotionale. Utilizatorii compulsivi dezvolta o nevoie care se manifesta fizic si psihologic.
Daca un anumit drog nu este consumat continuu, organismul dezvolta un dezechilibru
chimic, adica apar simtome negative cum ar fi febra sau congulsiile.
Din perspectiva psihologica aceasta nevoie revine datorita experientelor traite in
timpul administrarii drogului. Desi aceasta nevoie poate fi asociata cu ceea fizica nu este
de loc asa. Cei mai multi isi doresc o experienta de socializare, dar pentru ca nu o pot avea
in realitatea asa cum si-o doresc isi linistesc psihicul prin administarea drogului. Ceea ce
mai intensifica aceasta nevoie psihologica este ,,amintirea euforica”, adica atitudinea de
asteptari pozitive care se creeaza la consumarea drogurilor. In aceasta etapa obisnuinta este
atat de puternica incat viata consumatorilor de droguri este ridicata la un risc foarte mare.
Pierderea controlului- este o alta etapa care este frecventa la consumatori de drogui.
Aceasta poate fi descrisa ca incapacitatea de a anticipa momentul si cantitatea de droguri
care urmeaza sa fie consumate. Adica, se creeaza o dorinta atat de mare pentru consum,
incat aceasta dorinta duce la controlul comportamentului -consumatorii o numesc
neputinta. In aceasta etapa sunt afectate functiile mai complexe ale creierului, cum sunt:
judecata, luarea unor decizii, planificarea si constientizarea. Afectarea acestor functii poate
face o persoana sa consume un drog intr-o cantitate in care ea nu isi poate da seama. Aici
se rupe legatura interpersonala, deoarece persoana a carei minte este afectata de droguri nu
mai poate interpreta corect interactiunile sociale, care duce in cele din urma la starea de
conflict. Un factor important (despre care am vorbit in prima etapa) care influenteaza
pierderea controlului, este nevoia disperata de a consuma.
4
Victor A . Voicu, Psihofarmacologia si Toxicologia Clinica a drogurilor de abuz, Editura:
Academiei Romane, Bucuresti, 2005, pag15
4
Continuarea consumului in pofida consecintelor
5
Arthur W. Blume, Consumul si dependenta de droguri, Editura: Polirom , Bucuresti ,
2011, pag 28-35.
5
confiscarea continutului ilegal de droguri si colaborarea cu statele membre pentru
sanctiuni severe
Conventia oferea statelor membre suport juridic si tot ce este nevoie pentru stoparea
drogurilor ilicite.
Sunt multe organizatii internationale care fac parte din O.N.U, care a fost inceput
in 1990.
Secretariatul O.I.C.S
Devizia de Stupefiante
Fondul O.N.U care lupta impotriva abuzului de droguri
Institutii care ajuta la o coloaborare mai buna pentru combaterea drogurilor :
Serviciul General de Finate si Personal
Serviciul de Planificare si Evaluare a Actionarilor
Serviciul de Relatii Externe si Documentare.6
6
Dr Pavel Abraham, Dictionar de droguri toxicomanii si dependenta, Strategii,
Institutii, Legistatie in domeniul drogurilor, Editura: Stiintelor Medicale, Bucuresti,
2005, pp 26-36
6
ilicite. Ea aduce o intelegere mai ampla asupra unor termeni de specialitate ca
si ,,consumator dependent” si face o imbunatatire a programelor de asistemta.
Legea nr 332/2005 care vorbeste despre aderarea Romaniei la Conventia cadru
WHO pentru controlul tutunului.
Legea nr 214/2007 care vorbeste si ea de aderare a Romaniei la Conventia de
cooperare politieneasca pentru Europa de Sud-Est. 7.
Rolul Bisericii
7
op.cit. pag 16-17
7
din nou. Dar parcusul acesta nu este usor. Este nevoie de rabdare si de consecventa. Este
nevoie de oameni care sa investeasca in cei care au probleme si care sa nu ii abandoneze.
Obiectivul acestei asociatii este de a-i face pe tinerii dependenti sa isi asume
responsabilitati, de a stii ce fel de decizii sa ia, de a intelege importanta muncii, de a sti
cum sa rezolve anumite conflicte, de a stii cum sa relationeze. Dependentii de droguri stau
in acest program un an de zile. Acest an este structurat pe diferite etape la pe care tinerii
trebuie sa dovedeasca ca si l-au insusit.
Cred ca cel mai important lucru pe care aceasta il face este apropierea de
Dumnezeu. Oamenii astia nu pot fi ceva bun, daca Dumnezeu nu este acolo. Motivatia lor
pentru schimbare trebui sa fie adanca, iar aceasta adancime o provoaca Dumnezeu. Citirea
Bibliei, participarea la programe care il au pe Dumnezeu in centru, sunt activitati care le
poate cerceta inima si ii poate face statornici si oameni cu adevarat valorosi.
Cred ca asemenea lui Hristos ar trebui sa ne aplecam si noi ca biserica asupra
acestor oamenii.
Concluzie.
Biserica este chemata sa se dedice, dar nu oricum si ceea ce ea face sa aiba impact.
Am ales sa vorbesc despre drog si despere dependenta pentru ca de obicei nu cunoastem
acesti termeni in complexitatea lor. Biserica ar trebui sa cunoasca in adancime problemele
persoanele ale dependentei de droguri. Nu este usor sa ajungi dependent. Creaza neputina,
nestapanire, duce la lipsa controlului de sine. Este o lupta cu tine insuti, o lupata la care
daca nu se intervine corect poate fi prea tarziu sau poate fi temporara.
Din acest motiv sustin ca o abordare corecta poate duce la rezolvare corecta. Statul
Roman incearca sa faca ce poate din punct de vedere legistativ dar este mai mult de atat.
Este o lupta a sufletului, o lupta cu viata ta. Biserica ar trebui sa se implice mai activ in
viata lor, iar fundatii ca Teen Challenge ar trebui inmultite.
8
BIBLIOGRAFIE
Roncov Adela Lucian , Cornel Caraus, Drogurile -aspecte juridice si psihologice,
Editura: Mitron Timisoara , 2004,
Dr Alexandru Vlasin, Prevenirea recaderii in dependenta de droguri, Editura:
Universitatii din Bucuresti, 2014
Victor A . Voicu, Psihofarmacologia si Toxicologia Clinica a drogurilor de abuz,
Editura: Academiei Romane, Bucuresti, 2005
Arthur W. Blume, Consumul si dependenta de droguri, Editura: Polirom 2011,
Bucuresti, 2005