Dependenta de Droguri

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 9

ASISTENTA SOCIALA

DISCUTATI CE ROL AR PUTEA AVEA BISERICA CRESTINA


IN PREVENIREA SI
COMBATEREA DROGURILOR ILICITE

BUCURESTI

IANUARIE 2017

1
CUPRINS:
Ce este drogul?.......................................................................................................................3
Dependenta de droguri. Ce inseamna dependenta?................................................................3
Continuarea consumului in pofida consecintelor...................................................................5
Decizii care ajuta la combaterea raspandiri drogurilor ilicite................................................5
Rolul Bisericii........................................................................................................................7
Concluzie................................................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................9

2
Ce este drogul?

In realitatea pe care o traim, privim drogurile ca avand un efect negativ asupra


omului. Drogurile aduc fiintei umane singuratate, distrugere, il lasa gol pe dinauntru, izolat
social, lipsit de prieteni, lipsit de adevarata viata.
In parte lucrurile spuse mai sus sunt adevarate, dar cred ca este necesar sa
cunoasem notiunea de drog din mai multe puncte de vedere.
Din punct de vedere farmaceutic drogul este definit ,,o materie de origine vedetala,
animala sau minerala”, care ajuta la creearea unor medicamente.
In limbajul comun drogul inseamna ,, orice substanta suscetibila de a da nastere
toxicomaniei”.
Organizatia Mondiala a sanatatii spune ca drogul este ,, orice substanta care
introdusa intr-un organism viu ii poate modifica acestuia perceptia, umoarea,
comortamentul ori functiile sale cognitive sau motorii”.
Legea 143/2000 defineste drogul ca fiind ,,plante si substante stupefiante sau
psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante , inscrise in tabelul 1-
3”. 1

Dependenta de droguri. Ce inseamna dependenta?

Dependenta reperzinta un fenomen de natura comportamentala, cognitiva si


fiziologica, iar atunci cand se consuma mai multe substante pe o perioada lunga devine
prioritatea principala pentru o persoana.2
Alex Vlasin asociaza dependenta cu atitudinea de subjugare a unei persoane.
Aceasta subjugare a persoanei creeaza in cele din urma o necesitate continuua a acesteia, in
ceea ce priveste consumul.
In alte cuvinte, dependenta imbraca o forma de intoxicatie cronica ce se manifesta
administrarea repetitiva a unor substante toxicomanogene fara acord medical.3

1
Adela Lucian Roncov, Cornel Caraus, Drogurile -aspecte juridice si psihologice, Editura:
Mitron Timisoara , 2004, pag: 6-7.
2
Adela Lucian Roncov, Cornel Craus, Editura: Motron Timisoara 2004 , pag 9
3
Dr Alexandru Vlasin, Prevenirea recaderii in dependenta de droguri, Editura: Universitatii
din Bucuresti, 2014 pag 23-24
3
Din punct de vedere terapeutic dependenta ,, implica intelegerea proceselor
moleculare care duc la utilizarea compulsiva si pe termen lung la riscul de recadere”. 4
Din punctul de vedere a lui Arthur W. Blume dependenta de droguri implica
trei ,,C-uri,, asa cum le numeste el: utilizarea compulsiva, pierderea controlului, si
utilizarea continua.
Utilizarea Compulsiva- aduce ideea de obisnuita a unei persoane de a consuma, fara a se
gandi la riscuri. In aceasta etapa apare nevoia disperata de a consuma, care duce la
obisnuinta. Aceasta obisnuinta este stimulata de satisfacera centrilor nevosi ai creierului, de
exemplu: nucleus, accumbens, elimina starea de sevraj, elimina starile negative
emotionale. Utilizatorii compulsivi dezvolta o nevoie care se manifesta fizic si psihologic.
Daca un anumit drog nu este consumat continuu, organismul dezvolta un dezechilibru
chimic, adica apar simtome negative cum ar fi febra sau congulsiile.
Din perspectiva psihologica aceasta nevoie revine datorita experientelor traite in
timpul administrarii drogului. Desi aceasta nevoie poate fi asociata cu ceea fizica nu este
de loc asa. Cei mai multi isi doresc o experienta de socializare, dar pentru ca nu o pot avea
in realitatea asa cum si-o doresc isi linistesc psihicul prin administarea drogului. Ceea ce
mai intensifica aceasta nevoie psihologica este ,,amintirea euforica”, adica atitudinea de
asteptari pozitive care se creeaza la consumarea drogurilor. In aceasta etapa obisnuinta este
atat de puternica incat viata consumatorilor de droguri este ridicata la un risc foarte mare.

Pierderea controlului- este o alta etapa care este frecventa la consumatori de drogui.
Aceasta poate fi descrisa ca incapacitatea de a anticipa momentul si cantitatea de droguri
care urmeaza sa fie consumate. Adica, se creeaza o dorinta atat de mare pentru consum,
incat aceasta dorinta duce la controlul comportamentului -consumatorii o numesc
neputinta. In aceasta etapa sunt afectate functiile mai complexe ale creierului, cum sunt:
judecata, luarea unor decizii, planificarea si constientizarea. Afectarea acestor functii poate
face o persoana sa consume un drog intr-o cantitate in care ea nu isi poate da seama. Aici
se rupe legatura interpersonala, deoarece persoana a carei minte este afectata de droguri nu
mai poate interpreta corect interactiunile sociale, care duce in cele din urma la starea de
conflict. Un factor important (despre care am vorbit in prima etapa) care influenteaza
pierderea controlului, este nevoia disperata de a consuma.

4
Victor A . Voicu, Psihofarmacologia si Toxicologia Clinica a drogurilor de abuz, Editura:
Academiei Romane, Bucuresti, 2005, pag15

4
Continuarea consumului in pofida consecintelor

Noua, celor care nu suntem consumatori, consecintele pe care consul de droguri il


are ni se par foarte grave. Nu asa se intampla si cu cei ce consuma droguri. Ei nu au aceasi
imagine ca si noi, ceea ce noua ni se apare grav si distrugator, lor li se poate parea diferit.
Datorita lipsei de motivatieStarea in consumul de droguri poate persita . Persoana
dependenta de droguri nu realizeaza ca este nevoie de o schimbare. Deci acesta etapa
aduce crearea unei idei de motivatie pentru combaterea consumului. Important este cum
putem sa aducem motivatia in mintea acestor persoane, daca ea lipseste. Un exemplu ar fi
daca am incerca sa vorbim despre consecintele pe care anumite droguri le implica, dar din
perspectiva consumatorului. Adica, putem dezvolta cu el riscurile pe care el deja le
constientizeaza. Unei persoane care consuma ar trebui sa i se prezinte faptul ca riscurile,
consecintele acestor fapte sunt mai mari decat placerea creata de drog, efectele sunt mai
dezastoase decat starea de placere, de euforie.5

Decizii care ajuta la combaterea raspandiri drogurilor ilicite

In 1988 la Viena a avut loc o conferinta internationala cu scopul de a


adopta ,,Conventia impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope.
Conventia pedepseste fapte precum:
 bani care provin din traficul de droguri
 substante care ajuta la facerea drogurilor
 detinerea de substante stupefiante sau psihotrope pentru consum propriu
Aceasta conventie isi propune sa intareasca legatura dintre state din punct de vedere
juridic cu privire la: perchezitiile facute, examinarea de obiecte si locuri indiferent de
substante.
Aceasta conventie isi propune sa imbunatateasca programele de formare a specialistilor cu
privire la detectarea drogurilor. Dar aceasta conventie nu putea doar sa dea nastere la niste
programe si atat , ea vrea sa stopeze traficul de droguri. Din acestet punct de vedere ei isi
propun sa:
 sa distruga culturille de canepa si opicee care ajuta la fabricarea drogurilor
 sa supravegheze tarile care fac sunt canale de legatura pentru transport

5
Arthur W. Blume, Consumul si dependenta de droguri, Editura: Polirom , Bucuresti ,
2011, pag 28-35.

5
 confiscarea continutului ilegal de droguri si colaborarea cu statele membre pentru
sanctiuni severe
Conventia oferea statelor membre suport juridic si tot ce este nevoie pentru stoparea
drogurilor ilicite.
Sunt multe organizatii internationale care fac parte din O.N.U, care a fost inceput
in 1990.
 Secretariatul O.I.C.S
 Devizia de Stupefiante
 Fondul O.N.U care lupta impotriva abuzului de droguri
Institutii care ajuta la o coloaborare mai buna pentru combaterea drogurilor :
 Serviciul General de Finate si Personal
 Serviciul de Planificare si Evaluare a Actionarilor
 Serviciul de Relatii Externe si Documentare.6

Institutii si legi care combat producerea, detinerea sau tansportarea drogurilor in


Romania
Legea 73/1969 care se refera produsele si substantele stupefiante si Ministerul Sanatatii
care a dezvoltat o serie de reguli pentru aplicarea legii 73/1996. Legea aceasta se referea
la ,,modul de fabricare, extractia, conditionarea prepararea, depozitatea, administrarea,
distribuirea si transport al anumitor produse si substante stupefiante.
In 1989 in Romania s-au inregistrat putine cazuri de dependenta de droguri.
Romania a fost folosita ca un canal de trecere spre Europa de Vest. Astfel ca tara noastra a
fost destul de preocuata in asigurarea unui regim strict in ceea ce priveste substantele
stupefiante si preparatele farmaceutice cu continut stupefiant. Doar ca aceasta lege nu a
putut stopa dezvoltarea drogurilor si nu era suficient de pregatita a face fata dependentilor
(aici referindu-ma la integrarea lor in societate). Asa se face ca in 1990 si 2000 s-a propus
crearea unui nou cadru legislativ. Psihologii, asistentii sociali si alti specialisti au inceput
sa contribuie la reintegrarea pacientilor si la creearea unor legi care sa-i ajute. Actele
normative cele mai repezentative:
 Legea nr 143/2000 aceasta lege se refera la consumul, traficul detinerea si
producerea lor.
 Legea nr 522/2004 care completeaza Legea nr 143/2000 privind stoparea drogurilor

6
Dr Pavel Abraham, Dictionar de droguri toxicomanii si dependenta, Strategii,
Institutii, Legistatie in domeniul drogurilor, Editura: Stiintelor Medicale, Bucuresti,
2005, pp 26-36
6
ilicite. Ea aduce o intelegere mai ampla asupra unor termeni de specialitate ca
si ,,consumator dependent” si face o imbunatatire a programelor de asistemta.
 Legea nr 332/2005 care vorbeste despre aderarea Romaniei la Conventia cadru
WHO pentru controlul tutunului.
 Legea nr 214/2007 care vorbeste si ea de aderare a Romaniei la Conventia de
cooperare politieneasca pentru Europa de Sud-Est. 7.

Rolul Bisericii

Biserica este chemata sa fie parte din comunitate. Are responsabilitatea de a se


implica, de a oferi ajutor. Acest ajutor trebuie oferit cu dragoste si in concordanta cu
nevoile societatii.
Intodeauna Biserica a fost privita ca un loc de unde poti sa rezolvi problemele. Dar
cel mai important mandat al ei este sa fie marturia lui Hrstos in lume. Ea aduce speranta,
alinarea si linistea.
Cred ca o implicare pe care Biserica ar putea sa o aiba asupra consumatorilor de
droguri este consilierea. Cred ca ar fi potrivit ca in fiecare spital de dezintoxicare sa existe
un pastor care sa stea de vorba cu cei aflti in acest program. Cele mai comune cauze care
duc la droguri sunt lipsa sperantei. Oamenii acestia nu mai au pentru ce lupta, pierd tot si
se poate spune, pe buna dreptate.
Biserica ar putea sa aduca in universul lor, in starea in care se afla, speranta.
Speranta ca pot sa o ia dinnou de la capat. Speranta ca nu sunt singuri in problema lor.
Speranta ca, Hristos cunoaste viata lor si ii primeste la El.
Biserica ar trebui sa fie pregatita sa ofere raspunsuri. Trebuie sa cunoasca domeniul,
sa stie cum se defasuara in Romania aceasta problema, cat de mare creste amploarea ei.
Daca privim atent, cele mai multe victime care cad in acesta problema a drogurilor sunt
tineri. Cred ca Biserica ar trebui sa fie mai activa in ceea ce ii priveste. Sa incerece sa le
cunosca problemele cu care se confrunta, sa-i sprijine, si sa slijeasca cu inima in
vindecarea lor.
Un exemplu ca lucrurile se pot schimba este Asociatia nonguvernamentala,,Teen
Challenge Romania”. Oamenii de aici au inteles ca se poate face mai mult pentru
dependenti de droguri. Aceasta asociatie a adus speranta in multe inimi, a schimbat destine,
si ia facut din epave si din ruina oameni care pot zambi, visa, si care se pot bucura de viata,

7
op.cit. pag 16-17
7
din nou. Dar parcusul acesta nu este usor. Este nevoie de rabdare si de consecventa. Este
nevoie de oameni care sa investeasca in cei care au probleme si care sa nu ii abandoneze.
Obiectivul acestei asociatii este de a-i face pe tinerii dependenti sa isi asume
responsabilitati, de a stii ce fel de decizii sa ia, de a intelege importanta muncii, de a sti
cum sa rezolve anumite conflicte, de a stii cum sa relationeze. Dependentii de droguri stau
in acest program un an de zile. Acest an este structurat pe diferite etape la pe care tinerii
trebuie sa dovedeasca ca si l-au insusit.
Cred ca cel mai important lucru pe care aceasta il face este apropierea de
Dumnezeu. Oamenii astia nu pot fi ceva bun, daca Dumnezeu nu este acolo. Motivatia lor
pentru schimbare trebui sa fie adanca, iar aceasta adancime o provoaca Dumnezeu. Citirea
Bibliei, participarea la programe care il au pe Dumnezeu in centru, sunt activitati care le
poate cerceta inima si ii poate face statornici si oameni cu adevarat valorosi.
Cred ca asemenea lui Hristos ar trebui sa ne aplecam si noi ca biserica asupra
acestor oamenii.

Concluzie.

Biserica este chemata sa se dedice, dar nu oricum si ceea ce ea face sa aiba impact.
Am ales sa vorbesc despre drog si despere dependenta pentru ca de obicei nu cunoastem
acesti termeni in complexitatea lor. Biserica ar trebui sa cunoasca in adancime problemele
persoanele ale dependentei de droguri. Nu este usor sa ajungi dependent. Creaza neputina,
nestapanire, duce la lipsa controlului de sine. Este o lupta cu tine insuti, o lupata la care
daca nu se intervine corect poate fi prea tarziu sau poate fi temporara.
Din acest motiv sustin ca o abordare corecta poate duce la rezolvare corecta. Statul
Roman incearca sa faca ce poate din punct de vedere legistativ dar este mai mult de atat.
Este o lupta a sufletului, o lupta cu viata ta. Biserica ar trebui sa se implice mai activ in
viata lor, iar fundatii ca Teen Challenge ar trebui inmultite.

8
BIBLIOGRAFIE
 Roncov Adela Lucian , Cornel Caraus, Drogurile -aspecte juridice si psihologice,
Editura: Mitron Timisoara , 2004,
 Dr Alexandru Vlasin, Prevenirea recaderii in dependenta de droguri, Editura:
Universitatii din Bucuresti, 2014
 Victor A . Voicu, Psihofarmacologia si Toxicologia Clinica a drogurilor de abuz,
Editura: Academiei Romane, Bucuresti, 2005
 Arthur W. Blume, Consumul si dependenta de droguri, Editura: Polirom 2011,
Bucuresti, 2005

S-ar putea să vă placă și