Pensionarea medicala

Cine are dreptul la pensie de invaliditate?

-Persoanele care si-au pierdut capacitatea totala sau partiala (cel putin pe
jumatate) a capacitatii de munca datorita unor boli, interventii chirurgicale sau
accidente – care au sau nu legatura cu locul de munca.

-Tinerii elevi şi studenţi, dar şi ucenicii care şi-au pierdut capacitatea de muncă
parţial sau total

In cazul in care aceste accidente sau boli au survenit independent de locul sau
conditiile de munca, conditia suplimentara este ca persoana in cauza sa fi
indeplinit stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, conform legii nr.
19/2000.

Acest stagiu prevede faptul ca, in functie de varsta trebuie sa fi cotizat dupa cum
urmeaza:

-Sub 25 de ani – 5 ani de cotizare

-Intre 25 – 31 de ani – 8 ani de cotizare

-31 – 37 de ani – 11 ani de cotizare

-37 – 43 ani – 14 ani de cotizare

-43 – 49 ani – 18 ani de cotizare

-49 – 55 ani – 22 ani de cotizare

-Peste 55 ani – 25 ani de cotizare

Totusi, si cei care au realizat cel putin jumatate din acest stagiu pana in
momentul ivirii accidentului/bolii au dreptul la pensie de invaliditate, calculandu-se
altfel stagiul potential rezultat, prin scaderea stagiului complet de cotizare si stagiul
realizat efectiv.

Care sunt etapele necesare pentru a se acorda pensia de invaliditate?

1. Medicul curant îi acordă pacientului concediu medical pe toată perioada cât acesta
nu mai e capabil să muncească.

2. După cumularea a 90 de zile de concediu medical în ultimul an, medicul

propune pensionarea de invaliditate solicitand avizul cabinetului de expertiza
medicala teritoriala. În urma evaluării, comisia poate propune pensionarea medicală
temporară, cu reevaluare periodică sau definitivă – în funcție de gravitatea
bolii. Cazurile cu potenţial de ameliorare pot fi menţinute în concediu medical
vizat lunar de comisie, până la reluarea capacităţii de muncă.

Persoana trebuie sa se prezinte la comisie cu urmatoarele acte:

-cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate;

-carnetul de muncă (original şi copie);

-carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie;

-livretul militar (original şi copie);

-diploma de absolvire a învăţământului universitar şi foaia matricolă (original şi copie)

şi/sau adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte
durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;

-acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar;

-adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin
contractul colectiv/individual de muncă, în original;

-adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în

condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă, în original (dacă este cazul);

-procura specială pentru mandatar, original şi copie

-acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990,

republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au
contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de
persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti
anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi
completările ulterioare;

-dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau pensie
anticipată parţială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de
asigurat (original);

-adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie

2011, original;
-alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente
necesare stabilirii drepturilor de pensie;

-decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);

-adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate
temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz,
adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);

-copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a

fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă,
respectiv boală profesională, unde este cazul.

3. Medicul expert analizeaza cazul respectiv pe baza prevederilor legale, a

documentelor aduse de bolnav si a consultului general, apoi intocmeste o decizie in
care prevede pierderea totala sau cel putin pe jumatate a capacitatii de munca,
precizandu-se si grupa in care incadreaza respectivul caz:

-Gradul I – reprezinta pierderea totala a capacitatii de munca, de autoservire, de

orientare in spatiu. Persoanele incadrate aici au nevoie de ingrijirea permanenta a
altei persoana, pentru care va primi si o indemnizatie de insotitor. Aceasta suma se
stabileste anual, nu poate fi mai mica decat decat salariul minim brut pe economie si
se pastreaza chiar si atunci cand se face trecerea de la pensia de invaliditate la cea
pentru limita de varsta.

-Gradul II – reprezinta pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea insa a

capacitatii de autoservire, in aceasta situatie nefiind necesara ajutorul unui insotitor.

-Gradul III – pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca. Decizia
medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de
la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere.

4. Daca bolnavul nu este de acord cu decizia acestei comisii, o poate

contesta la casa teritoriala de pensii in permen de 30 de zile de la instiintare.

5. Se demareaza o alta ancheta, in care reprezentantii casei teritoriale de pensii pot

solicita ajutorul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii
de Munca. Si aceasta decizie poate fi contestata la instanta judecatoareasca de care
apartine persoana respectiva, in termen de 30 zile.

 
Revizuirea medicală

Are loc periodic, la un interval de 6 sau 12 luni de la pensionarea medicala pana in

momentul implinirii varstei standard de pensionare. Revizuirea medicală se poate
efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după
caz, s-a agravat. După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor
sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se
stabileşte, după caz:

-menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

-încadrarea in alt grad de invaliditate;

-redobândirea capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna

următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă,
emisă în urma revizuirii medicale.

!!! Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage

suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută
revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

серпухов развлечения

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

-prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

-au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;

-au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au
realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.

Documente necesare la revizuirea medicala periodica:

-decizia medicala de incadrare intr-unul din gradele de invaliditate

-documentatia medicala intocmita de spitalul ce efectueaza asistenta medicala:

referatul medical, bilet de iesire din spital sau copie dupa foaia de observatie clinica,
examene complementare, explorari functionare suplimentare, date din fisa de
evidenta a bolnavului
– talonul de pensie

-buletinul de identitate.

Programe recuperatorii

Pensionarii de invaliditate care sunt supuşi revizuirii medicale au obligaţia de a urma

programele recuperatorii întocmite de medicul expert, în vederea reintegrării socio-
profesionale. Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a programelor
recuperatorii atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare
constatării. Casele teritoriale de pensii efectuează controlul asupra respectării
programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.

Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către

solicitant la casa teritorială de pensii. La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă
un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă dintre stagiul complet de cotizare şi
stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul
potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar
fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei
standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită
de vârstă.

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de

invaliditate, punctajul lunar este de:

-0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;

-0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;

-0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Indemnizaţia de însoţitor: pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul,

în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul
indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie.

Ordinul 692/2013:criterii de incadrare in handicap pt boli psihice: intarziere

mentala, autism, demente, tulb. de personalitate, psihoze
Publicat peiulie 19, 2019deDr. Carmen Vochescu
Extras din Ordinul nr. 692/2013 > Art. I. > Alineat > ” > CAPITOLUL 1 – Funcţiile
mentale

I.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A

FUNCŢIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*

* Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală

1. Evaluarea comportamentului
adaptativ, respectiv: a)
capacitatea de învăţare (QI,
memorie, atenţie); b) nivelul de
dezvoltare bio-psiho-
comportamentală (vârsta
RAMETRI
mentală, nivelul
FUNCŢIONALI
dezvoltăriilimbajului); c) nivelul de
autonomie socială. 2. Instrumente
de lucru: a) examen psihiatric; b)
teste psihologice; c) scala GAFS
(Global Assesment of Functioning
Scale).
a) întârzierea mintală uşoară
(nivel QI 50-55 până la 70); b)
scor GAFS 61-80; c) prezintă
capacitate de comunicare orală
şi scrisă, dar manifestă o
întârziere de 2-3 ani înevoluţia
şcolară, fără ca aceasta să fie
determinată de carenţe
DEFICIENŢĂ
HANDICAP UŞOR educative, dificultăţi de
UŞOARĂ
învăţareşi gândire deficitară.
Carenţele se manifestă numai
în cazul solicitării intelectuale;
d) se pot antrena în activităţi
simple; e) pot desfăşura
activităţi lucrative dacă
beneficiază de servicii de
sprijin.
DEFICIENŢĂ HANDICAP MEDIU** a) întârzierea mintală uşoară,
MEDIE asociată cu o altă deficienţă
fizică, senzorială, epilepsie
şi/sautulburări
comportamentale (care
necesită tratament şi
monitorizare de specialitate); b)
întârzierea mintală moderată
 (nivel QI 35-40 până la 50-55);
c) scor GAFS 51-60; d) îşi
însuşesc cu dificultate operaţiile
elementare, însă pot învăţa să
scrie şi să citească
cuvintescurte; au deprinderi
elementare de autoservire şi se
adaptează la activităţi simple
de rutină; au capacităţi de
autoprotecţie suficiente, putând
fi integraţi în comunitate şi să
desfăşoare activităţi lucrative în
condiţii protejate.
a) întârzierea mintală
accentuată (nivel QI 20-25
până la 35-40); b) scor GAFS
31-50; c) adaptarea la situaţii
noi nu se realizează conform
vârstei cronologice; d)
persoana are un ritm de
DEFICIENŢĂ dezvoltare lent, curba de
HANDICAP ACCENTUAT***
ACCENTUATĂ perfecţionare este plafonată,
având locblocaje psihice; e)
sunt capabili să efectueze
sarcini simple sub
supraveghere, au nevoie de
servicii de sprijin şise pot
adapta la viaţa de familie,
comunitate.
a) întârzierea mintală profundă
(nivel QI sub 20-25); b) scor
GAFS 21-30 grav, fără asistent
personal; c) scor GAFS 1-20
grav, cu asistent personal.
DEFICIENŢĂ Minimă dezvoltare senzitivo-
HANDICAP GRAV
GRAVĂ motorie, reacţionează la
comenzi simple îndelung
executate, aunevoie de
asistenţă permanentă fiind
incapabili de autoconducţie şi
autocontrol.
** În funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap accentuat sau
grav.

*** În funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap grav.

PARTICIPARE –
ACTIVITĂŢI –
NECESITĂŢI
LIMITĂRI
HANDICAP UŞOR a) dezvoltă, de a) au nevoie de sprijin
 regulă, aptitudini pentru inserţie socială pe
sociale şi de piaţamuncii pentru a
comunicare în dobândi abilităţi de trai
timpul anilor independent,prin
preşcolari, au o serviciile de consiliere şi
deteriorare orientare
minimă în ariile vocaţională/profesională;
senzitivo-motorii; b) monitorizare de
b) pot achiziţiona specialitate şi măsuri
cunoştinţe şcolare educative în cazul celor
corespunzătoare cu comportament
nivelului clasei a deviant.
VI-a, capătă
aptitudini sociale
şi profesionale
adecvate pentru
autoîntreţinere,
pot trăi
satisfăcător în
societate, dacă nu
există o tulburare
asociată; c) uneori
asociază tulburări
de comportament
care pot atinge
intensitatea unor
acte antisociale,
adicţii de
substanţe
psihoactive.
a) pot beneficia de a) au nevoie de sprijin
pregătire pentru însuşirea unei
profesională şi, cu meserii,în funcţie de
supraveghere abilităţi/aptitudini; b)
moderată, pot implicarea agenţiei de
avea grijă de ei formare profesională
înşişi; b) pot estenecesară pentru
HANDICAP MEDIU
efectua activităţi inserţia socială pe piaţa
lucrative; c) au muncii; c) suport
nevoie de servicii psihoterapeutic pentru cei
de sprijin. cu tulburări de
comportament, care
necesită monitorizare de
specialitate.
HANDICAP a) au o dezvoltare a) pot desfăşura activităţi
ACCENTUAT psihomotorie simple; b) au nevoie de
redusă; b) pot sprijin pentru a efectua
dobândi activităţilepentru care au
deprinderi igienice fost pregătiţi.
elementare; c) pot
 efectua sarcini
simple.
– dependenţă – în funcţie de rezultatul
parţială sau totală evaluării complexe şi
de ajutorul altei destabilirea gradului de
persoane autonomie personală,
potbeneficia de asistent
HANDICAP GRAV
personal.

I.2. EVALUAREA PERSOANELOR CU VÂRSTA CRONOLOGICĂ DE PESTE 18

ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN
GRAD DE HANDICAP

1. Evaluarea se va centra
pe surprinderea gradului
de dezvoltare a: a)
abilităţilor socioafective;
b) abilităţilor cognitive şi
abilităţilor dependente de
PARAMETRI
funcţiile
FUNCŢIONALI
executivecentrale; c)
abilităţilor somatice şi
motorii. 2. Instrumente de
lucru: a) examen
psihiatric; b) teste
psihologice specifice.
a) socializare: afectarea calitativă uşoară a
DEFICIENŢĂ HANDICAP interacţiunii sociale; b) limbaj: afectarea calitativă a
UŞOARĂ UŞOR limbajului expresiv; c) autoîntreţinere: afectarea
calitativă a abilităţilor de autoîntreţinere;
a) socializare: afectarea calitativă moderată a
interacţiunii sociale; b) limbaj: afectarea calitativă şi
DEFICIENŢĂ HANDICAP
cantitativă a limbajului expresiv; c) autoîntreţinere:
MEDIE MEDIU
afectarea calitativă şi cantitativă a abilitaţilor de
autoîntreţinere.
a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă
accentuată interacţiuniisociale, cu interacţiune
socială posibilă într-un mediu controlat; b) limbaj:
DEFICIENŢĂ HANDICAP afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului
ACCENTUATĂ ACCENTUATexpresiv şi receptiv; c) autoîntreţinere: afectarea
calitativă şi cantitativă a abilităţilor de
autoîntreţinere, cu nevoia de ajutor din partea
adultului.
DEFICIENŢĂ HANDICAP a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă
GRAVĂ GRAV severă a interacţiunii sociale, interacţiune socială
 limitată la familie, interacţiunea cu mediul social
exterior familiei este mediată de adult; b) limbaj:
absenţa dezvoltării limbajului (expresiv şi receptiv)
saudezvoltarea limbajului cu afectarea rolului de
comunicare; c) autoîntreţinere: absenţa abilităţilor de
autoconducere şi autodeterminare sau efectuarea
sub supravegherea adultului a activităţilor de
autoîngrijire şi autoservire.
ACTIVITĂŢI – LIMITĂRI PARTICIPARE – NECESITĂŢI
a) dezvoltă aptitudini sociale – au nevoie de sprijin pentru inserţie
şi de comunicare, cu limitare socialăpe piaţa muncii pentru a dobândi
HANDICAP
uşoară b) capătă aptitudini abilităţi detrai independent prin serviciile
UŞOR
profesionale adecvate de orientare şi consiliere
pentru autoîntreţinere vocaţională/profesională
a) dezvoltă aptitudini sociale a) au nevoie de sprijin pentru însuşirea
şi de comunicare, cu limitare uneimeserii, în funcţie de
moderată b) capătă abilităţi/aptitudini b) consiliere şi
aptitudini profesionale orientare profesională pentruinserţia pe
HANDICAP
limitate şi, cu supraveghere piaţa muncii
MEDIU
moderată, pot avea grijă de
ei înşişi c) pot efectua
activităţi lucrative d) au
nevoie de servicii de sprijin
a) dezvoltă aptitudini sociale a) pot desfăşura activităţi simple,
şi de comunicare limitate, cu stereotipe b) au nevoie de sprijin şi
HANDICAP interacţiune socială posibilă supravegherepentru a efectua activităţi
ACCENTUATîntr-un mediu controlat b) de terapie ocupaţională c) monitorizare
pot asocia tulburări afective, şi măsuri educative şiterapeutice în
emoţionale şi de conduită cazul celor cu comportament deviant
a) integrare socială – în funcţie de rezultatul evaluării
perturbată, limitată la complexeşi de stabilirea gradului de
un grup restrâns de autonomiepersonală, pot beneficia de
persoane din mediul asistent personal
familial şi extrafamilial
b) limbaj cu rol de
comunicare restrânsă
HANDICAP c) pot dobândi
GRAV deprinderi de
autoservire, în condiţii
de sprijin d) pot
efectua sarcini simple

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A

FUNCŢIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE
HANDICAP*
* Se referă la demenţe atrofico-degenerative şi la cele organice, caracterizate prin
alterarea persistentă şi progresivă atât a funcţiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj,
judecată), cât şi a celor noncognitive (afectivitate, percepţie, comportament).

– examen psihiatric; – teste

PARAMETRI
psihologice (MMSE, Reisberg);
FUNCŢIONALI
– scala GAFS; – CT; RMN.
– scor MMSE 21-25; – scor GAFS
DEFICIENŢĂ 61-80; – deteriorare cognitivă; –
HANDICAP UŞOR
UŞOARĂ uită evenimentele recente; –
ezitare în a răspunde la întrebări.
– scor MMSE 15-20; – scor GAFS
51-60; – tulburări de memorie şi
tulburări psihice de intensitate
DEFICIENŢĂ medie; – orientarea se realizează
HANDICAP MEDIU
MEDIE cu dificultate, informaţiile slab
fixate; – deteriorare socială
moderată cu dificultăţi în
activitatea profesională.
– scor MMSE 10-14; – scor GAFS
31-50; – deteriorare severă în
funcţionarea socială, profesionala
şi familială; – uitarea conversaţiei
DEFICIENŢĂ recente, a evenimentelor curente;
HANDICAP ACCENTUAT
ACCENTUATĂ – pot să existe modificări marcate
ale personalităţii, afectului şi
comportamentului; – se însoţesc
frecvent de halucinaţii, delir,
depresie şi anxietate.
– scor MMSE <= 9; – scor GAFS
21-30 grav fără asistent personal;
– scor GAFS 1-20 grav cu
asistent personal; – uitarea
DEFICIENŢĂ numelor celor apropiaţi şi a
HANDICAP GRAV
GRAVĂ datelor personale; – incapacitate
de memorare; – deteriorarea
judecăţii, a controlului pulsional; –
lipsa capacităţii de
autodeterminare şi autoservire.
În procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum:
factorii motivaţionali sau emoţionali (ideaţia delirantă, halucinaţiile, depresia,
tulburările de comportament), factori care pot influenţa nivelul general de funcţionare
cognitivă, capacitatea adaptativă şi gradul de autonomie personală şi socială a
persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înţelegerii comenzilor sau a exprimării
răspunsului corect la o întrebare, poate influenţa interpretarea unei examinări.

Cerinţa de bază pentru demenţă este dovada declinului memoriei şi a gândirii, declin
care să aibă un grad suficient pentru a afecta autonomia personală şi socială
(capacitatea de autoîngrijire – inclusiv controlul sfincterian – şi capacitatea de
autoservire, autogospodărire, mobilizare, comunicare).
Evaluarea statusului funcţional şi psihoafectiv se realizează avându-se în vedere
condiţia obligatorie de integritate psihică şi mentală a persoanei pentru a fi aptă să
efectueze activităţile de bază şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi, astfel încât este
necesar să se identifice următoarele elemente:

a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al

persoanei evaluate;

b) gradul funcţionalităţii adaptative sociale prin scala de evaluare clinică şi

funcţională GAFS;

c) alte elemente care furnizează informaţii despre contextul sociofamilial în care

persoana trăieşte.

PARTICIPARE –
ACTIVITĂŢI –
NECESITĂŢI
LIMITĂRI
– Pot desfăşura – Sprijin pentru a fi
activităţi menţinuţi în
suprasolicitări activitatesau pentru
HANDICAP UŞOR fizice/psihice, în desfăşurarea acesteia
condiţii de confort la domiciliuori în
psihic şi fizic, în colaborare.
mediu colectiv.
– Pot desfăşura – Sprijin pentru a fi
activităţi menţinuţi în
specializate, avândactivitatesau pentru
HANDICAP MEDIU
nevoie de desfăşurarea acesteia
îndrumare la domiciliu ori în
periodică. colaborare.
– Sprijin pentru – Sprijin în
autoservire, desfăşurarea
îngrijire, viaţă activităţilor cotidieneşi
HANDICAP
socială, implicare în viaţa
ACCENTUAT
autodeterminare. socială prin asigurarea
participării la anumite
acţiuni preferate.
– Dependenţă – În funcţie de
parţială sau totală rezultatul evaluării
de ajutorul altei complexeşi de
HANDICAP GRAV persoane. stabilirea gradului de
autonomiepersonală,
pot beneficia de
asistent personal.
PARTICIPARE –
ACTIVITĂŢI –
NECESITĂŢI
LIMITĂRI
HANDICAP UŞOR – Pot desfăşura – Sprijin pentru a fi
activităţi menţinuţi în
suprasolicitări activitatesau pentru
 fizice/psihice, în desfăşurarea acesteia
condiţii de confort la domiciliuori în
psihic şi fizic, în colaborare.
mediu colectiv.
– Pot desfăşura– Sprijin pentru a fi
activităţi menţinuţi în
specializate, având
activitatesau pentru
HANDICAP MEDIU
nevoie de desfăşurarea acesteia
îndrumare la domiciliu ori în
periodică. colaborare.
– Sprijin pentru
– Sprijin în
autoservire, desfăşurarea
îngrijire, viaţă
activităţilor cotidieneşi
HANDICAP
socială, implicare în viaţa
ACCENTUAT
autodeterminare.
socială prin asigurarea
participării la anumite
acţiuni preferate.
– Dependenţă – În funcţie de
parţială sau totală rezultatul evaluării
de ajutorul altei complexeşi de
HANDICAP GRAV persoane. stabilirea gradului de
autonomiepersonală,
pot beneficia de
asistent personal.
III. EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE ÎN
VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*

a) examen psihiatric b) examen psihologic: testarea

funcţiilor cognitive, afective, acomportamentului şi a
PARAMETRI FUNCŢIONALI
personalităţii (prin teste psihometrice şi probe
proiective)
decompensări de scurtă durată cu frecvenţă rară (1-
DEFICIENŢĂ HANDICAP
2/an), de intensitatenevrotică, cu remisiuni bune,
UŞOARĂ UŞOR
spontan sau sub tratament
a) decompensări mai dese (2-3/an), de durată mai
DEFICIENŢĂ HANDICAP lungă, nevrotice, cuexacerbări comportamentale,
MEDIE MEDIU eventual cu asocierea consumului desubstanţe toxice
b) tulburările pot fi compensate parţial prin tratament
a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate
psihotică, eventualeelemente deteriorative, eficienţă
DEFICIENŢĂ HANDICAP
terapeutică slabă, asociere cu consumulde substanţe
ACCENTUATĂACCENTUAT
toxice b) dificultate majoră de relaţionare socio-
profesională si familială, conflictualitate marcată
* Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii):

a) tulburare de personalitate paranoidă;

b) tulburare de personalitate schizoidă;

c) tulburare de personalitate antisocială;

d) tulburare de personalitate instabil-emoţională: de tip impulsiv şi de tip borderline.

N.B. În stabilirea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere:

a) tipul tulburării de personalitate;

b) frecvenţa şi intensitatea decompensărilor (de tip psihotic);

c) durata decompensărilor,

d) răspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor;

e) integrarea socio-comunitară şi profesională;

f) toxicofilia asociată.

ACTIVITĂŢI – PARTICIPARE –
LIMITĂRI NECESITĂŢI
– Pot presta orice – Participare fără restricţii
activitate – activitateaprofesională
profesională în într-un loc de muncă
funcţie de accesibil,având un rol
calificare, cu psihoterapeutic important.
HANDICAP UŞOR
evitarea celor care – Monitorizare medico-
impun psihosocială pentru
responsabilitate şi prevenirea
contact cu publicul. decompensărilor de tip
psihotic.
– Pot efectua – Participare cu condiţia
numeroase realizării unui
activităţi climatprofesional tolerant
profesionale în din partea conducerii şia
funcţie de colectivului de muncă,
calificare, fără fără tensiuni psihice în
suprasolicitare scopul inserţiei
psihică, într-o profesionale sau
HANDICAP MEDIU ambianţă menţinerii în activităţi
relaţională organizate; – Monitorizare
adecvată. – medico-psihosocială.
Transferul
activităţilor de vârf,
de responsabilitate
şi mai ales
decizionale, altor
membri ai echipei.
HANDICAP – Pot executa – Facilitarea relaţiilor
ACCENTUAT nenumărate interpersonale încolectivul
activităţi de lucru, în vederea
profesionale în inserţieisociale.
funcţie de
 calificarea însuşită
sau în curs de
formare, fără
solicitare psihică
accentuată,
responsabilităţi sau
contact cu publicul.
IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE ÎN VEDEREA
ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*

– examen psihiatric (aprecierea clinică a intensităţii

tulburării psihice şi a prognosticului apropiat al
afecţiunii); – examen psihologic: testarea funcţiilor
PARAMETRI FUNCŢIONALI
cognitive, afective, acomportamentului şi a
personalităţii (prin teste psihometrice şi
probeproiective); – scala GAFS;
DEFICIENŢĂ HANDICAP – scor GAFS 61-80; În forme clinice reziduale.
UŞOARĂ UŞOR
– scor GAFS 51-60; În remisiuni cu dispariţia
DEFICIENŢĂ HANDICAP
fenomenelor delirante şi halucinatorii
MEDIE MEDIU
permiţândreluarea activităţii la un nivel inferior.
– scor GAFS 31-50. În formele catatonice,
DEFICIENŢĂ HANDICAP
dezorganizate (hebefrenice), paranoide,nediferenţiate,
ACCENTUATĂACCENTUAT
necontrolate terapeutic.
– Scor GAFS 21-30, grav fără asistent personal. –
DEFICIENŢĂ HANDICAP Scor GAFS 1-20 grav, cu asistent personal. În formele
GRAVĂ GRAV cu evoluţie progredientă severă a personalităţii şi
acomportamentului, cu potenţial antisocial
* Se referă la psihoze majore, care se manifestă prin pierderea capacităţii de testare
a realităţii, de obicei cu halucinaţii, deliruri sau tulburări de gândire şi pierderea
limitelor egoului:

a) schizofrenie (debut până la împlinirea vârstei de 35 de ani, cu persistenţa

simptomelor timp de cel puţin 6 luni, conform ICD 10);

b) alte psihoze majore cu debut precoce (copilărie-adolescenţă): tulburarea

schizoafectivă de tip depresiv sau de tip bipolar, psihoze afective (depresia majoră
cronică, tulburarea afectivă bipolară);

c) psihoze grefate pe o întârziere mentală, indiferent de gradul acesteia şi de vârsta

solicitantului;

d) psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală);

e) psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri.

N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere:

a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă;

b) tipul de evoluţie:

– cronică, cu sau fără episoade de acutizare;

– în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de

tulburare);

c) cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice;

d) climatul familial şi socioprofesional;

e) spitalizări frecvente, instituţionalizare.

ACTIVITĂŢI – LIMITĂRI PARTICIPARE – NECESITĂŢI

– Pot presta activităţi în condiţii – Sprijin pentru menţinerea în
de confort psihic şi fizic din activitate,activităţi organizate,
punct de vedere al ambianţei accesibile. – Monitorizarea medico-
HANDICAP relaţionale şi materiale. – Sunt psihosocială laserviciul teritorial de
UŞOR contraindicate activităţile care psihiatrie.
implică suprasolicitare psihică,
stresante şi cu responsabilitate
ridicată.
– Pot desfăşura activităţi, cu – Sprijin pentru menţinere în acelaşi
program integral sau parţial, în loc demuncă sau pentru eventuala
acelaşi loc de muncă. – schimbare alocului de muncă. –
Schimbarea locului de muncă Facilitarea relaţionării interpersonale
se va face numai dacă acesta în colectivul de lucru. – Sprijin pentru
HANDICAP
este corespunzător din monitorizarea medicopsihosocială.
MEDIU
punctele de vedere ale
solicitării psihice şi al relaţiilor
interpersonale. – Evitarea
profesiunilor cu risc de
acutizare a tulburării.
– Nu pot desfăşura activităţi – Sprijin familial pentru
profesionale organizate, respectareatratamentului de
indiferent de natura şi nivelul specialitate, cooperare laactivităţile
de solicitare. – Eventual de psihoterapie sau/şi terapie
activităţi în secţii de ocupaţională. – Asigurarea unui
ergoterapie- terapie climat comunitar şi familial de
HANDICAP
ocupaţională, cu rol înţelegere, sprijin, fără factori
ACCENTUAT
psihoterapeutic. – Au afectată stresanţi psihoafectivi.
parţial capacitatea de
autodeterminare şi autoservire.
– Nu necesită supraveghere
permanentă din partea altei
persoane.
 – Dependenţă parţială sau – În funcţie de rezultatul evaluării
HANDICAP totală de ajutorul altei complexeşi de stabilirea gradului de
GRAV persoane. autonomiepersonală, poate beneficia
de asistent personal.”