https://biblioteca-digitala.

ro
 Una clin puţinele eroine-femei ale
filmului A treia reprizl, realizat
de studiourile sovietice în regia lui
Evgheni Karelov.

Cunoscutele po-
vestiri ale lui
Dnla au fost
tranlpme pe ...
traD de cineaftij.
cehoslovaci.
Cadru din -1
film al Studiou-
rilor clin Bu-
randow Poves-
tirile lui Drda.

PLACIDO
Seenarlu : L . B ~rlaa«a, R.
Azeona, J.L.Collna 41 J.L.
Font. Regla: Luis Q. Berlan-
ga.lmagl nea: Franel1eo Sem-
pere. Cu: Casto Sendra .cu-
aen" 1 .Jose Luis Lopez Vu-
quez, Elvira Qulntllla, Ma-
nuel Alexandre, Jllarl Car-
men Yepes, Amelia de la
Torre, Jos6 Ma Cafarell, Xan
Regizonalui spaniol L. Berlanga (coautorul strălucitului La1 BolaR, Laura Qranados,
ICeDUÎu al c.aedieisatirice Bun venit, domnule Marshall) Jose Alvarez „Le pe" .
• criminalistic,
îi datorim noul film care va rula pe ecranele noutre,
Placido . AGATHA LASĂ-TE
DE CRIME
(Agatha, lan

https://biblioteca-digitala.ro
 remisele
--
1ncre er11
n 1981 a-au prezentat 1peeta- complex de măsuri a căror punere rate din viaţa satului de dup ă
...,. Îtorllor 111 Uime romtnet'I·
Unele din ele au eoutltult
1ucoe1e de pre1tlrlu. Altele
au contribuit la det<inulnare• unul ta-
tn practică dii rezultatele cele mai
promiţătoare. A fost înt ărită com-
ponenţa grupelor de creaţie cu r e-
Eliberare . Varietatea creatoare a
regizorilor din ambele generaţii se
menţine ca o trăs ătură d o min antă
blou foarte tnegal. ţlum apreciaţi •ce1t gizori şi scenarişti valoroşi, sporită şi în filmele abia începute , ca
fenomen! exigenţa şi responsabilitatea lor ca NEAMULŞOIMĂREŞTILOR (Mir-
- A greşi este omenesc şi e im- unităţi de creaţie şi producţie, a cea Drăgan), PĂD U REA SPÎNZU-
p osib il să dai numai capodopere. fost pusă în practicii o metodă mai RAŢILOR (Liv iu Ciulei), ŞOSEA­
D in acest punct de vedere, inega- operativă de prospectare şi promo- UA NORD ULUI (Iulian Mihu) ş i
litatea valoricii poate fi interpre- vare a scenariilor int eresante, sis- MOMENTUL CARAGIALE (Jean
tatii ca un fenomen „normal". Ano- temul de calificare şi premieri a Georgescu) sau TITANIC VALS
malia Uicepe acolo unde acest punct fost îmbunătăţit ş i se prevede o mai (Paul Călinescu) . Calitatea noi lor
de vedere acţionează ca o frină în bună funcţionare a bazei tehnice . scenarii deschide de pe acum p er-
p romovarea unor metode şi unui Datorită noului colectiv de condu- spectiva unor succese cinematogra-
s til de muncii nou. Majoritatea lu- cere pe ansamblul cinematografiei a fice vrednice de prestigiul interna-
crărilor slabe din aceastii producţie fost cîştigatii o conlucrare . eficace a ţiona-1 pe care ni l-am cîştigat. In
r elativ recentă se datoresc lipsei tuturor forţelor de care dispunem în această perspectivă, sperăm ca pri-
de exigenţii a unora dintre lucră­ arta şi tehnica cinematografică, în ma: coproducţie romîno-italian ă,
t orii noştri din studiouri şi unei industria şi comerţul nostru de fil- dedicată evocării lui Ov idiu, să ia
o~~iz1!i necoresp.unzăt<,>a~e CU,PO- me , pe direcţiile principale de atac calea de succes a lui CODIN . In
· ual ide s ectivă . tolba năde · dilor noastre ăstrăm

rea lilarea unui film . tematică ia a t me, m am a pu-

blicului 13 filme, iar anul viitor genţe proprii . De o jumăt ate de
mai bine chibzuitii, o planificare veac încoace, în orice s criitor aş­
suioasl pe termen lung a portofo- 16, dintre care cîteva de ma.re
anvugură . Inegalitatea valorici teaptă un cineast, fii n d că educaţia
liului de scenarii , o selecţie severi noastră cinematografică este intrin-
penlltă încă şi în recentele pro-
fÎ inţe leaptl a raalizatorilor şi o ducţii ale Stu dioulu i „Bucureşti"
s~că civilizaţiei contemporane . Res-
lodrumare competentă pe parcurs, şi tudi oului „Al. Sahia", dar ea t.ul se învaţă, ~estul de repede ş i
atnt de naturi să remedieze cu suc- m i se pan firească. destul de uşor. Mai u ş or d ecît a
"" asemenea neajunsuri. După LU- conduce un automobil, de exem plu .
P EN I 29 , după GODIN şi TUDOR, - t:-1 JJ'Oducţla tlaolllSl eţra.fle i Pentru un scriitor care iubeşte şi
alte filme ce urmează să apară pe
eera.ne atestă, evident , că ne aflăm
nr......W „ care ea
11 , . . . - tl II tuneţle • • JUS•nalltiţlle
le aftnnj.
înţelege filmul, „secretele" scena-
riului cinematografic nu sint o
într-un progres incontestabil. Exis- - Din a cest punct. de vedere sperietoare. Viziunea cinematogra·
aţi observat că în ultimu l trimes- fică a acţiunii se dobindeşte cu un
t.i t oate premisele pentru ca spec-
tru al anului 1963 s-au predat în minim efort. Dialogul de film,
tatorii nottri să aftepte cu bucurie artă mai subtil legată de imagine,
fÎ încredere noile filme romineşti . reţeaua cinem atografică lucrări ar·
De vorbă tistice care aparţ in ce lor ma i dife- pune uneori probleme mai spinoase .
- Â ll root euurl elnd fuei de la rite genuri, realizate în conce pţii Cred chiar că dintr-un s criitor p a-
cu lldrvea fn producţie a unul film 16 sionat de arta ş i tehnica film ului
,.ie& 9U ci el va U mediocru. Com •e regiz orale ce evidenţiază stiluri iese un scenarist mai bun declt
MIHNEA nr evlla fn vlltor ln1ueee1ele prevlzl· personale interesante. TUDOR a
•n.t dintr-un regizor de film fără h ar
GHEORGHIU, fost precedat de filmul LA V1RS- scriitoricesc. Există , bine înţele s,
pr•t•dlntele - Este evident că tot ce . poate TA DRAGOSTEI, în care amprenta excepţii.
fi prevăzut ca incertitudine este lui Francuc Munteanu e lesne de În privinţa scenariului lui T U-
Conslllulul analizat cu luare-aminte şi compe- observat . Le vor urma , în curînd DOR, explicaţiile se comp lică , deoa-
Clnemat09raflel tenţă de artiştii şi tehnicienii (aici n egl ije% calendarul}, filmul lui rece am avut de clarificat, în ve-
noştri, pentru ca drumul progresiv Gopo PAŞI PRE LUN Ă, frate bun derea contactului cu sp ectatorul ,
al cinematografiei naţionale să în- cuS-AF RATO B O MBĂ(deşiintr· nu numai as emenea ch estiuni de
lăture obstacole care' ne-au mai altfel), ANOTIMPURI, seria de e- specificitat e tehni c o- a rtis t ică , ci în
păgubit., ca absenţa discernămin­ seuri-r eportaje ele lui Savel Stiopul, primul ·rînd er a vorba d e a cr ea
tnlui eatetic şi inerţia aparatului şi filmul poliţiat PISICA DE MARE. baza ideologicii şi argumentul dra-
d e producţ ie, obstacole care ne-au E gata ST RĂI N UL , frumoasa evo- matic al unej lu crări a cărei apar-
fost. mai cl are, ce-i drept, tn vremea care rea lizatli. de Mihai Iacob după tenenţă la genul ist oric implică şi
d in urmă . In lupta pentru profesio- romanul cuhoscut al lui Titus Po- dificultăţi de alt4 natură : problema
nalizarea mai avizată a lucrătorilor povici , şi ţin em ln rezervă, pregătite unei epopei cu ecouri tn prezent ,
no,t ri - şi în consecinţă pentru de dat oricind tu reţeaua cinema· perpetuate de tradîţia oralll a po-
calitatea filmelor noastre-, Con- tograficii: UN SURIS IN PLINĂ porului. Acumularea co.ntito.tivll. a
1iliul Cin.ematografiei, din care fac VARĂ - o suculentă comedie din sc11nariului, care conţine ş î clteva
parte numeroşi artişti şi tehnicieni mediul rural realizată de Geo Sai- lucrări de beletristîcll. (un v olum
cu experienţă din Studiou l „Bucu- zescu, DRAGOSTE LUNGĂ DE-O de poeme„ ...un fragment . de roman ,
reşti" şi Studioul „Al. Sabia", pre- SEARĂ de Horea Popescu şi CO- un scenariu radiofonic ~i o piesll. de
cum şi oameni de cultură d in afara MOARA DE LA VADUL VECHI teatru) mi·a rll.pit aproape zece ani .
aparatului permanent, a iniţiat un de Victor Iliu, de asemenea inspi· Apoi, o dată scenariul intrat ln

https://biblioteca-digitala.ro
producţie, mq_nca de finisare a
continuat, umlr la umăr cu regi-
zorul, cu actorii ti cu echipa de
filmare pini la copia-1tandard a
filmului. Cred ci munca 1cenari1-
tului e inseparabili de activitatea
studioului care' i-o tran1pune pe
ecran.
- Ellmlnlnd tl.ln 411e11tte orlee Id"
CO„L..--,u... OENJĂ SPECIALA - - - - - - - .
<le 111premaţle,
pennanen'8le 1oblînblrl
::.':'~~~~: ~~=,~·~~11:'l!:id~~
de J. PLAZEWSKI
•ln& foarte n&lle nna al'81a.
La Tour1 1 pe valea Loarel,
- Nimic mai dificil şi poate mai ·-· de1lifura& ultimul fu-
eronat declt de a acţiona cu preju- &lval al aaulul 1981 lnoblnat
decăţi ln această zonă atit de greu
de definit. Interferenţa şi utilita-
tea lor mutuală .nu o pun la tndo-
iall. Aici concepţia estetică a rea·
tl.u•i Oberhau1en, Veneţia ,
Manbolm tl Lelp1lr, renurilor
clnematorraflee 1eurte.
. L e Qraull Prix" a Iod atrl-
•ult anul aolta Ulmului ma-
UL IMUL
lizatorului ti fonnaţia intel1'CtualA
a 1pectatorului intervin cu arbi-
trarul lor inevitabil.
-
•-i A.ţi
onnoaen& mulU ereatort ••
al 11'8ra&nrll tl olnema&ograflel
rhlar T u (e J . Sobo, UD ID·
•Um 1onet a oirul promJe·
re demoutreui permanenta
orettere •nivelului arihtle • ·
tino de 1eun-metraJe la clne-
FES VAL
AL ANULUI
matorrafllle ţArllor 1oelall1-
;~'::z ,r:i~1!4:'~r! ~·d:rf-~"
0 1
'8. La aeelt Important !edl-
val ln'8rnaţlonal, ţirl ea Un·
'"""'" Dili dar acum doubeci de ani, rarla, Romlnla, tleho1lova-
Î..aurenc'e Ollvie~ tl lnţelegea pe cla au foit represen&a'8 ID
motl. 1triluolt de o 1trle

TO URS
Shakespeare niţel altfel declt 81• de pelloule reall1a'8 la cele
thi şi altfel declt tJ lnţelege acum · mal dlferl'8 renuri ale me&ra-
Kozinţev care face un HAMLET
la Leningrad şi ln orice caz altfel ~:!u!~:;!• W:~~~:bl~=u=~~
declt l-a ... actualizat tn OFELIA 01tl1U •e ln'8llgen&, convini
un „nouvelle vague" reprezentat de ei formele 1eurte ale filmu-
Chabrol. Am vorbit cu . Visconti lui pot fi tl ele ani, tl Inei
despre Lampedu1&, cu Geraldine e• „A." mare.
paro••· tal •
Page_ despre interpretarea lui Te- cu111Aecade, blldll_.. illlaDa-
UN ..A.LLO llA.LLO I" RE-
nnenee Williams şi cu De Santi.a CEPTAT. DE LU:HEA, JN. tra'8 vee111--- • ,_ _
deapre 'Cehov, cu Ricbardaon dea· T REAG.\ hl lnlbţtine
pre „furioşii" englezi, cu · Colpi de1pre dutl.alll
Detl Ulmul de aulmaţle tmeeher, enw
dea.pre if'anait Istrati şi Mihail Se- (deaen tl pipnfl) a foi& la ml-
baatiall:, şi cu nenumiiraţi 1criitori
despre cinematografie. Filmul a
norUa&o la acu& le1tlva1, ul·
tlma Scurtl latorle a 1ul
atrii ne•.
P artlel'AH.B
laţi 1'0••1~
fltl·
la_
„
foit ti va fi ln centrul atenţiei tu- Ion Po„1cu Qopo Alio de lelttval a!.-& _ _._,..
Rallo ! ml 1-a pirut prin 1011-
turor. William Faulkner a scria ,uoarea H Inovaţie •l•1tlei, eonna -..naU.
scenarii ti dialoguri de film , iar d exel„ona
lm,ollllll h a avea vreo eon· filme Un
Jean Cocteau a fost ti regizor . Un
regizor american gbe9te tn ELEC-
eurenţi. l!'olo1lnd 41n nou
llrura omuleţului oare I-•
._.„u..
MUi erea&orulul 1iu atl&a rtt6fenul
TRA lui O'Neill altceva declt Ca- dintre ele. O
koian11i1 ln literatura 1trlmotilor •lavi la numeroa1t fe1t1n.- 1-m.ld a ,rMw ~._IM4Jla
lurl ln'8rnaţlonale, Qopo a
1Ai. Exemplele se pot lega de He- h~• &tnc
reallsa& tl.e a1'6 dau, la co-
mingway şi Moravia care au fur-
nizat excelente materiale creato·
manda UNESCO-ului, o foarte
orlrlnali h&orle a mlJloaeelor tlpţi•
men al
„
tn co:rpal - · o l.Avea-
1
.... ea-
ta talaelo
rilor de filme. Dar şi despre drama• de eom1inlcaţle ea formi •e
rauţ11d7IJ erpal...W 11-
turgi se pot . apune atit de multe.
Acest flux . ti reflux necontenit
euno&.f&ere Intre oameni tl
de lupti pentru un ţeleomnn : Iace ea UJl U•actlellDl lef· mu. Pe „ IM aa..UU •·•
1tt.at Ul:aa.I rna.lneae O prl-
dintre două arte aurori nu este de
mirare; există desigur Intre ele un
paeea. Cea mal lnrenloa1i
11evenţi • ace1tul exeepţlonal
1eur& me&uj de animaţie ml
een .„,
Un , „,1 lllmnl •a•iti un
•••••tiv. (Jlne&ftll
ceh01lonel an adn1 eu ol
mlYarl ca altele •• • ~l­
„1... „, daterlU eoleni.W
„transfer de valori". El ie anuleazii •·• pirut a li antlea mBflni • oul. • oetmentare de 1ueee1, uce•ff•ul tl )lneo<leeler fo-
de 1erh erlp'8ani : Se lntro- nnnl tnohlnat eamplnru- 1011'8 „.tra onrprtn••r• •
artistic clnd filmul „Jiteraturizea- daoe ln ea un urlBf ollelhc lal, aHul vl11'81 dnmlnlealo „ ari.lei t l mJteirllor unor
zii" 1au clnd literatura „fihneazii". de platri tl 11'8rele api1&'8 la unii! dintre celo mal. •rlo- Uorl lllma'8 on ajutorul
Se pot aductl şi aici argumente,
pentru şi contra .
Hpi la marmura el hlero-
r ll fe 1tr&veeh l. ere• ei numai
m en'8 ,11DClt.jplnlee
Duminica la Ulubo&&.
••he unei u mere apeolale. Ro-
mtn.I • a mal concentra& o
o anwnlU au&oputlti IHI· La el aeui, rrance•ll, care dati ah nff• fodlnlnlul prin
- Iar hl ceea ee ne prlvef'8? HU de Juriu ln aceadi ul- • • e1aoarat e11 cel mal mare Rldlcl nlle lal Mlrel llletu, o
timi • • ll eul i a lnl Oo•o nu a 'QJllir • • filme, 1-au 1m,ua l nrenloa1i Uu1trare a muncii
- Nivelul culturii 1ociali1te ne l-a M Ui marele premiu, detl hl4eoH•I cu doni ••U cule: tl creaţiei unula dintre eel
tndeamnii la tmboglţirea conţinu­ ace1t aaped al problemei poa- 1mal ln'8re1anţl seul,&orl tru-
tului filmelor romtneşti ş i prin ecra- '8 li utor eontrovenat: auto- l llYinenl, Vida Qesa.
rul t l-a 1urprlu •lni acum · ln general, Toar1 1881
nizarea unor opere literare valo- eroul hl oele mal 4Uerl'8
roase, din trecut şi din actualitate. n-a fon Intru toni la lnil-
lpo1ta1e firi a epuln &o&H ţlmea &.f&e•&irllor erttiell el-
Prin film, moftenirea literari cla- po1 1'1l1Uţlle, Ila, Un eontri,
eonvlnrlndu-ne &o& mal mul& nematorrallee ln'8rnaţlonalo
1icl devine ti mai mult un bun al de noee1lta&oa unei lnherl ,re„n&o hl 1ala IHUvalu-
matelor largi. Şi-apoi, dacii „stilul serii de Uime 1eur'8 al eiror lul. Gennl 1oun, mal puţin
cinematografic" a pltrun1 azi tn 1u,u1 Hrvl&nţllor eeonom.Jee
literaturii., iar multe proze scurte
per1onaJ trlnelpal 1i fle
.omuleţul" lui Qo,o. aru &rebuit'' „
do ... aouoA
an '8ren fecund pentru tn-
sau pie1e de teatru ni ae lnfiiţi­ ln. renul rHpeo&lv 1-au mal
remarcat Insectele, o ex- drilmeala at1htloA, • •ntrn
teazl parei de-a dreptul fii.cute Idealuri hlal'8, , „trn n1n-
celonti pellculi a enrlHulul
pentru decupaj, fenomenul nu poa· Murataml tl Doul cutele eonfonnl1m. Pe aeHt fond ,
te declt s,l ne bucure. hcill& de ttallnnl Bo•••Uo, filmele ţirllor H clalh'8 (ex-
eare • tl etttlrat, pentru deH- elaslnd poate ••llea.lel• pre-
••~.:r':!m:~1!!!tU:1 v:.":1'.!:.::~ nul modern tl efeo'8le IOnon Hnta'8 4e elae&f&ll antetlel
neoblfnul&o, . Marele Pnmln" fi polonHI , eare •• •uami-
,ntle, n nnmal „ calea eoraaldrllor, al fHtlvalulat la renal ual·
el 'tl •rl• WDflrea h eitre elneat&I a rU) 1-au h eurat •• • ,rlm.lre
maţi el. llani, eeea •• 4nuef'8 • ro-
nnor ,roce••• tl fonne 11'8rare - h
nn•• „arlţ~a elneromanalat, •• ,un. rre1al eeJl1la•• al auitei
ITA.LIENII - PBIMII IN arte hl ţi.rilo aeadn.
- Nu aţlt formele, ctt ln primul DOllUMENTA.BUL \lLAllltl

•La *
rtnd concepţia ·partiturii este aceea
care ne preocupii, acum şi oriclnd. De obicei, llasa unor u t- :P.8. La Tn:n, f1terrafll cn
fel do lel&halurl o eoutU11l1 tmact.i dec:am.entarele
- .Transferai 4e valort• •ea~re eare · fllmnl doeumentar. ta acut re•.t-.-.tt. Rt lm•o•lllll
domeniu, eel mal man 1aceo1 41 pe-u. Pkat I
:::"~l~ff:u!t::~ •"8 Inii 11 . c...i
- Altfel . nici nu 1-ar putea. ln
efortul de ridicare a cinematogra-
fiei romtnetti la nivelul culturii
noaatre contemporane, urmărim al
obţinem concuraul tuturor artelor.

Valeriu SAVA

https://biblioteca-digitala.ro &ala t- 1
 fi lmele de facturi ata-zi1I „po- fantezie, ti mai alea de o logicii.
. · li" au putut trli aproape ln- de fier ln ordonarea produ1ului
d eauna , numai certate cu acura- imaginat, ar stimula cu exclusivi-
teţea de expreaie, uneori chiar cu tate improvizaţiile.
arta 1criai cu maju1cule, flctnd re- Avtnd la di1poziţie un sce-
~te buno indiferent de calitatea in- nariu (1cri1 de Volodia Popeacu
tupretlrii aau de cea a direcţiei de ti Petre Lu1calov) al cil.rui
ecenl. Un singur lucru 1e cerea 1ubiect prezenta la lecturii. o anume
d fie la lnllţime: logica faptului posibilitate de transpunere pe e-
de viaţă tratat, firescul lnllnţuirii cran, regizorul Gheorghe Turcu
evenimentelor, vero1imilitatea ln- (autor al unor filme inegale ca O
timpllrilor tnflţifate fi, ceea ce le mică tntlmp!are, Cu Marincea e ce-
a propia de intrarea ln templul ar- "" ti A11alanfa} ne-a oferit, o datil.
tei, chiar daci intrarea nu era cu realul ail.u pas tnainte fii.cut
declt prin uya din doi, o ingeniozi- prin Piaica tk mare doul certitu-
tate compoziţionalii. clt mai inedită dini : capacitatea 1a de a ;,lucra"
1i elevatil.. Deseori lnal creatorii cu actorii (cel puţin trei din inter-
~e l9i propuneau iii. investigh~ze ~reţii ~or. roluri _principale a~e

~~ ~i. lm- Cu puţim -pţii Id_._

pl9tirea imrigi_i, DU le pot realia YU\llal, fuga 1pionulal pe trenul
dec1t pe temeWle unei logici de ID meN, ctwva cacln din cuna
U.. O 1inprl finrl e permill, ttporahd ti pevenţa concenului
- care ne va duoa •ţ>N clsnodl·
mlDtul final. ln PÎIMIG M _,.,
li9vile aOlltea 1lm dutul de nu•
Nalbeul o nhl de rrtNW „
pe . _ clin 'Mamaia ID care
oml 'ftloue planici imaginea
de
meroa11. Afllnd abia pe ultimii aemnatl de Jean Pierre Laur e
metri ai pelioulli cine „a1cunde
Rb Damele .pilicii de mare", 1pec-
medie.
)(azica lui Tiberiu Olah l'IUpfte
tatonJ ponMlftl la NCGllStr1lirea l i 1mţinl d11eori o imagine care
RbieeWlui p.-s ti deaeopal o prin ea lmlfi D-ar resiaţa prea mult
l1IÎil de - de IDtNbare la pe -.... Compoaitoral re&linul o
-~ti~­ muici de film plini de apecific
ID - 1 bu al caYlntului.
tlat - - deplia aaUdlel-
t•. s~ ...i .~P Interpretarea P bucuri de parti-
ftiinţilioenm!Mfti, ca m-.ol de ciperea eltona actori de pndigiu:
alar, • - latr-an domeai9 de regretatul utin Nicolae Sireteanu
M&nitate teluaicl importanU, I.mal face ID rolul lnsfnarului Alexandru
adt „ --- „v-:: „r;
. . . . . AlaaadrU fi
ID-
o adevlratl -•ţie, cliaJIUOnul
espJ'lliei aale oinematografice a-
thip ID 'UDlle oad1e - cel al de-
- 81 .nate
...... - 1cifBplmmrile
- ......... -
Mifal 11.u, mUclrii - adevlrate calmi. Picat
i . - t, ~. lalMaite ca ol ultimul rol interrretet de el
altele falee, can n• mai dldeau ID film n-a foat ma nbnanţial
ti mai logio din punct de veden
-•
Na - e mai ..-11
••" ,.aineb albanre".
laţelepm de
.... .JaaiMrar' AlmWulra tn-
„ dramaturgie. Leopoldina Blllnuţl
buie 81 Yial ta toiul nopţii (el e ee1
de-al Uilea fotopaf nomma) ea
-r.
debuteasl ID film dupl o eerie de
llCIDI. Actriţa dondlftl
el va a mult ID film, mai alea
lani..i ti blits iDÎD111CUl, ID in- daci va fi dinribuitl ID roluri
ltitaţia la ean 1 - 1 aiaa, ID
proprial birou, pentru a f°'°lft•
care l i „ potriveuel datelor fi-
aice ti vlntei. Iurie Darie creeul
fia d - ' t l e . - t e din 1elful UD portret inedit. Junele prim din
llu, dai i...i aee1ta l-ar li putut Alo, llfi ,,.,,, rlUllllrul I ti Pwt-
faee ..-...., comod, firi ftlOUl rat.m IM cl-outreul comple-
de a fi priu ele an 1impla punic xitatea talentului llu cinemato·
(dar ...uriul lall • - libR .ori- odic, pe o gaml noul. Victor
cui, elaiar ti ID toiul nopţii ID- llebenfiUe, aobru, auster cum li
tao-o inltihţia. onea rolul, dar prea rece, - i
La ,.. ,_„
fi obeniaatl lo-
gica .....ulrii aeţhuaii ID 1111-
plat, llp1it de profumime, de • -
dldurl ti forţl interioui cu care
'Yllllţe • - a cleplulril la Con- - obifnuit ID teatru, nu depl-
atanţa; - apariţia -nemotivatl a lo- te,t e ortretele din Cinci oamelli
godnicului criminal (Iurie Darie) la drum ti A foit prietşnul meu.
ln timp ce Livia Gregorian (Leo- Colea Ril.utu, Toma Dimitriu, Dorin
poldina Băllnuţll) se afla la prima Dron şi H . Boro' ae achitil. onorabil
lntllnire cu falsul „Pe1clru9" (Vic- ln roluri lipsite de o mai amplă
tor Rebengiuc) comica - arestare a aubatanţl dramaticii..
adevlratului „Pescil.rut" (Dorin Cu un acenariu mai bine pus la
Dron) cu ajutorul unui lntreg punct, cu o regie pretenţioasil. fa ţii.
autobw: de paaageri care scot pa9- de lnlil.nţuirea logic~ a acţiunii,
nic de prin buzunare pistoale mo- am fi putut face din Piaica tk mare
derne; trimiterea de cil.tre bandil. un succes veritabil. Publicul care
a primului foto$Taf nocturn cu apreciazil. a1tfel de filme !or fi
acopul de a fi print ti a abate lu• ie9it din 1ltll• cinematografelor
crltorii aecuritil.ţii de 1tat pe o cale unde ruleazil. Pitica tk mare ceva
labil. (de unde certitudinea el el mai entuziatt.
nu lti va divul.ga acoliţii?) etc,
etc. Rlznn POPOVICI

3
https://biblioteca-digitala.ro
 Casa
Scenariul: DIMOS RENDIS

Regla: ANDREI BLAIER

Imaginea: ALEXANDRU DAVID neterminata

D i s tribuţia :
L ia: Valeria Seciu
Andrei: Yaluiu Să.nduJ es cu
Petre : Alexandru Re pan
Meşterul : a.ndu ticlaru
Băiatul de la cantină: Ştefan
Tăpălagă.
În figuraţie: stud~ţi cubanezi
care studiază în Rominia şi tlnărul
şi talentatul interpret de muzică
uşoar.ă, Aurelian Andreescu .

•
Vom prefera, în locuJ re latării
unor aspecte de la filmăr i (tot-
deauna, la orice film, interesante},
să povestim cu cuvintele noastre
ideile pe care autorii CD.8ei neter-
minate vor să le insufleţească.
Filmul îşi propune să pledeze
pentru cunoaştere, pentru desci-
frarea în viaţa cotidiană a acelor
mijloace subtile de investigare care
ne îngăduie să descoperim şi să n~
descoperim; CD.8a neterminată e
(într-un fel) o replică la filmul lui
Francisc Munteanu, La Ylrsta dra-
gostei. Nu e de•ajuns - par să
spună realizatorii săi - să colinzi'
cu iubita, braţ Ia braţ, străzile unui
oraş minunat, într-un decor văra­
tic, pent~u ca iubirea să ca.pete
trăinicie, nu e de-ajuns să te opreşti
Ia trăsături·exterioare, de loc deter-
minante pentru a-l sili astfel pe
spectator să facă exact ceea ce tu,
a rtist, n-ai făcut: să generalizezi
creator .. Trecem un examen perpe-
tuu în faţa celor care ne inconjoară
ş i nu trebuie să nesocotim acele
gesturi, întîmplări, deprinderi care
ni se par lipsite de importanţă , ele
ne condamnă ori ne justi fică.
Naraţiunea filmului e numai in
ap arenţă simp lă. Eroii sint trei
( totuşi nu e un film de „triunghi"),
personajele epiaodic:e smt, şi ele,
foarte puţin n . Lia, stu-
dentă la unul diD institutele capi-
talei, a.re nn priete., pe Petre, cu
care urmează. u intl lnească.
:'\eputind nai 1a ilnirea cu Lia,
Petre ii • _ • pe colegul lui,
..\.ntftti,g.j ie fetei pînă
cind se Ta Tttm.11 de cîteva
· străb at stră­
că şi ajung
....tt11"" .....~ a află un bloc

https://biblioteca-digitala.ro
 - . -. Cua e !nllfi 1~. aJol.. ...... ar - la cazul nottN- 2. Andrei Blaier într-
leii 1ipn, . . . . viH
. . . . chapl - • ... „Sia adeYlrat ci „Neter- - moment ele filmare
Bi iaarUaeul tn ~ soaie miaata• -.1a1u Budia-Blai• au pe ltrizile bucunttene.
de po1ihile, antic,.,... Yiaţa an o fNrte prec11I clnf.lturar- a
-Uor, lneMHI l i adu.-a. tnm uraţiaii; - oe au armlrit n·
.-fii deooamdau p~ illd- tarii (ti - ce le dorim l i iabu-
..mJor - · Nu • Pri'ffae, ori teuaA) •te exprimarea 1intetlal,
- Mia l i f f privea1ol tnol, du aetaforioA. Poet 1trllacit, R1ncli1
are tn jur, se a oferit regi&oralui toate prlllli1eJe
i obieotul oeroe- pentru a llltreprinde o reooa1iit11in
oa1a neteraia&U, poetiol a realiUţii. Şi e armlritl
-
„ pe eue m.etterii o vor pirlli
eurtnd.
Ciad ultimul etaj va fi rata, atnd
acea pon:ie ~ a vieţii, 1trlinl
de peilaje dteorative, 9111'1 trudi·
1-.&, - ooaduee, pria orieta-
-peflfU va fi potopit de IOMet linre, la emoţie.
emtanrile •Mi vor taelaipui,
..an, a ade'flnt 11aivere. la,,...
tipţiile .mau~ o dat& fiaabeiate,
teatnl.„ uni fila, „„ .
lnol o clatl, Bueurettiul devine
orquJ aoe&n • manor dinamie tl
de.tl
eei doi fti oonfrMtl &bacl•ile,
---~ impnsiile fi, Wmiii, 11 Lo ...,,,. ..,_„
aor povtttiri cinemaţope6" (la
la oan ....-
....~ lfi de.a ..._. ol au
_.....,.„
. . . . . latri-aa - uluitor „ naai .....ii tlnt -nap IOIDUCa•
bile tn .... Buemettilll ,Joaei"
IUlllt lfi ......... ai
li~ timpul. Al
„
'ria11 -pirat -
isbutit
treilea
aclmlrabil).
Pent.ru rolw Liei, a foit prefenU
o 1wdeat1 a lutiiatului d4 tlatr'll,
,.....r'taMelte 1oeae, alliurl de o faU de o delicat( fruaau"ţa, ou
Lia fi de Andrei, I I,,.., C1U frea• capaaitlf evidente în
mătul ei, cu imaginile ei schimbă­ zare. Şi interpretul rolului Andrei
toare. Ea domină peisajele, le ani- e un debutant - student la ace-
mă, e o prezenţă mereu plină de · laşi institut - şi am!ndurora li se
surpriză. Şi e ln acelaşi timp un adaugă Alexandru Repan (Petre)
cristal dur în care mişcări , culori, care e şi el la primul film. (A mai
sunete, se răsfrlng, se caută, se apărut, nu-i vorbă, ln Vacanlă la
întregesc. Viaţa, dragostea, moar- mare, dar .. .)
tea, m!hnirea, bucuria, surlaul, Aşteptat cu îndreptăţit interes,
sp eranţa, încrederea, toate se regă­ Caaa neterminată are toate şansele
sesc în acest magic cristal. să devină un film interesant, dez-
Cam atlt desP.re acţiunea filmu- bătlnd probleme majore ale epocii,
lui . Nu-i este îngăduit reporterului un poem al cunoaşterii.
&ă povestească amănunţit un film
care trebuie să aibă nota aa de Gheorghe TOMOZEI

3. ,,Stracle." joaci ua
rol anmatic imllbrtant
în acţiunea filinului.

4. Oare va pistra,
Petre draronea Uei)

5. Protqonittii Casei
neterminate: Lia (Va-
leria Seciu), Andrei
(Valeriu Sinduleacu),
Petre (Alaandru Re-
pai!).

LUCIAN PINTILIE t.inl- studentă, după părerea ralamb Zin că, autorul nu se poate vorbi înainte , Eroul filmului pierde
rul regizor de la Teatrul mea . Urmăresc tragismul romanului „Sill'Şitul spio- de premieră. examenul de admitere şi
„Lucia SturdzaBulandra", acestui . cuplu, ideea sa- nului fantomi", care a GHEORGHE VITANIDIS ideea noastră este urmă­
îşi face debutul în cine- crificiului uman. Eroii oferit ideea de plecare. regizorul filmului Post-ru- toarea: omul, dacă a
matografie realizind fil- sînt în stare să vadă lim- - Filmul poliţist e un lant, se află în perioada pierdut un examen azi,
mul Duminică la ora 6, pede viitorul, dar nu au gen în care se pot exersa de pregătire a filmărilor e important sii nu-l P.iardă
după un scenariu de Ion de loc siguranţa că măcar toate poaib ilităţile ex- pentru Plaja fierbinte şi pe cel de miine. ln fie-
Mihăileanu. (Debutul ea unul din ei va vedea presive ale cinematogra- (sau Gaudeamus igitur). care zi, în tot ce facem,
regizor independent, fi- ziua de mîine. Nu vreau , fiei. Mă voi strădui să Scenariul aparţine scrii- noi dăm de fapt un exa-
indcă intrarea în produc- un film frescă, atotcu- realizez o atmosferă apar- torilor Mircea Zaciu şi men. E foarte posibil, de
ţia de filme şi-a făcut-o prinzător şi larg descrip- te, utilizînd filmări pe Vasile Rebreanu. pildă, să iei examenul la
încă de anul acesta, tiv, ci unul în care des- ceaţă şi pe ploaie reală, - Filmul e inspirat facultate şi să pierzi exa-
lucrînd ca regizor secund tinul individual al eroi- mişcări de aparat specia- din viaţa adolescenţilor menul în faţa vieţii, în
al lui Victor lliu, la lor să fie strîns legat de le, îmbin!nd mişcările care au terminat liceul faţa oamenilor. Cel care
filmul Comoara de la viaţa socială. obişnuite pe orizontală şi îşi aleg drumul în via- pierde în film examenul
Vadul Vechil. MIRCEA MUREŞAN cu mişcările mai puţin ţă - ne spune regizo- de admitere nu are su-
- E o poveste de dra- realizatorul filmului Par- obişnuite pe verticală, rul. Acţiunea se desfă­ ficiente resurse sufleteşti
goste din , timpul ilegali- tea ta de 11ină, se pregă­ şoară în orăşelul studen- ca să continue o existenţă
tăţii. Eroii s!nt utecişt i .
ceea ce va contribui la demnă şi riscă să piardă
teşte pentru un film poli- ţesc de la Cluj, începe cu
El e muncitor, ea . .. nu ţist Nu ln11ie fantomele.
realizarea unui ritm dina- cîteva zile înainte şi se şi examenul următor.
avea profesie în scena- La scrierea scenariului mic. termină la cîteva zile după Toate rolurile candi-
riul literar, dar va avea, a participat şi regizorul, Subiectul? Despre su- examenul de admitere în daţilor vor fi interpretate
tn film. Trebuie să fie alături de scriitorul Ha- biectul unui film poliţist facultate. de studenţi.

5
https://biblioteca-digitala.ro
 l _____
IJWi. :'iot fi lme Iliră d ialoguri;
m hi le confundă cu filmele mute ,
uilind ioserturi le acr ise între sce-
nele »echilor lilme . Filmele fără
dial oguri sau cu dial oguri puţine
au J i ele la bazll un scenariu. Dacă
lucrvea abu n dă to dialoguri-este
teatru pe sceoll sau la radio; mai
puţine dialoguri, totuşi multe,
este televiziune; pentru film tre-
b uie scrise dialoguri puţine ti
altfel.
Cred că n imeni nu pune la îndo-
ială cA toate a ceste operaţii de
luau int cu t ot ul aubordonate con-
ţinutului fAră de care scenariul aau
Întii au fo st tehnicien ii , ei au filmul nu exi s tă . Sint şi tncercări Âre dreptate Al. Mirodan. Oru:e
inventat cin emat ograful , filmind condamnabile, ata-zise filme ab- s-ar 1pune, filmu l este al regizoru-
prin 1880 zborul un or păsărele. Pe stracte sau spontane , fărll scenarii. lui. Şi daci reiau ideea nu o fac
vremea aceea s cenari ş tii îşi scriau Oriclt a-ar ascunde autorii, lucră­ numai pentru a o susţine. E vorba
linişt i ţi romanele ... Mai tirziu a r ile lor au o c o nstrucţie, un fond de faptul d acea1t a schimbi faţa
apărut o nouă „ generaţie" a cine- (p ozitiv sau negativ) de la care probleme i ti adure Io centrul di1-
matografiei, producătorii . A-eeftia p leacă, pe care ae atriiduies c pe cuţiei despre scenarii, reJizorul I
au început să cumpere pentru fil- drum să- l ascundă, să-l distrugll - Scenariul este pentru reJisorul-
mele lor întîi tehnicieni , apoi re- dar niciodată nu reuyesc. artiat (ou mettefUprul , omul care
gizori, actori şi oameni cu idei. Citeva cuvinte des pre colaborare. cunoatte doar tehniea fi lmlrii, a
Cam prin vremea aceea scenariştii Sînt cupluri de seenarifti celebri decupajului, alegerii 1 -ilor de
au început a scrie cinema cu C ma- ca Privert ti Carne, Capra şi Ris- filmare , lucrului eu actorii, mane-
re. Cu timpul, cinematograful a kin, Ford ti Nieholb, Becker şi vrarea ca merei etc.) - IWvl 1"
dat viaţă vedetelor; actori-vedete Very ea.re au dat fi lme excelente. impui. al inspiraţiei ule. Dad un
1i regizori-vedete, „un film cu" ... Sînt a~i ca Pagnol , Clouzot, scenariu izbette ca o limbi de clo-
„un film de"... Scenariştii scriau .Marce.I Aehud sau s cenaritti şi pot pereţii de brom ai peraonali-
pe hîrtie memoriile şi capriciile autori ea i lib, Chap lin, Stro- tlţii sale artistice, danptul 1coa
ace1tor vedete pentru care se făceau heim, ~ Ciair fi mulţ i alţii de aceaatl izbire ae va auai neaplrat
filme. care, de , au creat opere pe platou amplificat , ve pune ln
Deodată, scenariştii au de1co- · . _int scriitori care au mitcare febrili lntregul aparat ar-
perit că ei nu sînt scriitori şi atunci Ji acriu dinct cu tistic fÎ tehnic, ae va ami din oe
şi-au creat un nume nou: scenarist. a cinemat ografului. ln ce mai puternic t i mai lnalt
Aşa s-a născut cea rle-a patra şi cea tta.lisa filme : în pini la tflrtitul filmlrii, va fi re-
mai importantă generaţie a cine- ul singur ; aceasta luat, orideclteori filmul va rula
matografiei. pe ecrane. Limba clopotului poate
Astăzi este limpede pentru toată fi ti de tuci, clopotul trebuie 11
lumea că ceea ce dă valoare şi cali- fie neaplrat de brons, de brons de
tate unui film este bogăţia conţi­ cea mai profundl resonanţl .
nutului, stilul şi originalitatea sce- Intenţiile mele ar fi trldate daci
nariului. Tot astăzi trăim o epocă a-ar lr&lf8 concluzia cil scenariul e
de eforturi insistente din partea un fel de semiprodus. Comparaţia
producătorilor şi tehnicienilor care cu limba de tuci ti clopotul de
vor să înlocuiască importanţa unui bronz urmlrefte al 1tabileascl,
scenariu valoros cu superproducţii obiectiv, indiferent de au1ceptibi-
costisitoare, fastuoase, cu ecrane litlţi, aceste raporturi, firi a plecla
din ce în ce mai largi, cu sunete pentru pa1ivitatea 1cenariului. Lira·
din ce în ce mai stereofonice, cu ba de tuci tn sine nu reprnintl
culori din ce în ce mai colorate ... nimic firi mitcare. Nu intereaeul
Vom vedea. Eu mă declar de partea din oe ti cum e flcutl, intereaeul
generaţiei a patra, a scenariştilor, de ce forţe potenţiale di1pune pen-
a filmelor de idei. tru a produce un 1unet frumos, ee
La început scenariştii făceau to- „greutate" are. Aici discuţia ae
tul, de multe ori se confundau cu diajunge, ne aUlm exclusiv faţl to
regizorii. Dimineaţa se concepea faţl cu scenaristul, iar acesta faţl
subiectul şi seara filmul era gata tn faţl eu realitatea.
de proiectat pe ecrane . O dată cu Nu ml tntind aici tn lntiruirea
evoluţia cinematografului a apărut unor teme. Ce ae cere, ae cam 9tie
ji diviziunea muncii. Scenariştii ti a-au flcut ln articolele pnoedente
se despart de regizori - tocma i de1tule propuneri intere1ante. M-at
pentru a-i ajuta, pun bazele ş i opri la o probleml mai pn•all, fi
fixează normele noii lor meserii . anume la modul cum ae reDeotl
S-a stabilit astfel că există trei efortul de construcţie, munca, mun-
feluri de scenarişti. Unii care ca-erou principal al unor filme de
scriu opere inedite, construite spe- actualitate.
cial pentru ecran, alţii car~ fa c Ca ti tn reportaj, ti tn visiunea
adaptări pentru ecran după Illcrări unor oameni ai filmului , face corp
literare şi alţii care scriu dialoguri . comun cu prejudecata ideea d pen-
Sînt unii scenarişti care pot realiza tru a lnflţip oamenii trebuie e1-
toate trei operaţiile la un loc tompate cit mai mult relaţiile lor
iau numai separat - aceştia Bin t cu datele concrete ale muneii. Alt-
foarte talentaţi iau egoişti. Cei fel cum a-ar explica absenţa din
talentaţi cuno1c foarte bine cele aproape toate filmele noastre despre
trei diviziuni ale muncii la un viaţa tantierelor, a lnauti aeo11ulrli
scenariu, cei egoişti cred că le cu- presenţei oamenilor acolo? ln A
noac şi 11e manifestă puternic în (oe& prier.nul - aeeentul cade pe
1pecial acolo unde nu exÎltă prea ceea oe ae nullleftl lnp1t viaţi per-
multă cunoaştere tn procesul de sonali. Pentru a rhpunde unui
producţie cinematografică. Noroc gust lndoielnic, • introduce o
că 1cenarişti talentaţi llnt foarte idill, iar munca e redatl prin pa-
mulţi - egoişti nu cunosc, poate norami~ (ln genere rmcarale sau
nici nu există. excavatoare pl'Olilate pe cer) uu
ln afara diviziunilor de mai sus, prin detalii, prim-planuri atlt de
mai exiată tn cinematografie autori lipsite de orice dramatinn, Incit
de cinema, autori ale cllror scenarii artificialitate. sare ln oebi.
1e scriu cu cerneală şi cu aparatul t ntruclt 1111 u fi captivant pen-
de filmat. Scenariile lor aproape tru spectator i lntraclt nu ar oferi
nu pot fi acrise sau sînt incomple1e material mi film pasionant din
fllră imaginea filmat!.
toate pa.nrt.e ele Yedere , istoria
Mi-e teamA că tot ce mă atrAdui comt.ruirii une • IUdrocentrale? Ne
eu sll acriu aici e de mult cunoscut. amintim ca • de filmul de·
O slllbiciune pentru "scurte istorii dieat uratului Kom-
m-a făcut să le repet. a-iak .,. Aaw. Prin 1936 a
Dacă opera unui scriitor 1e Ur-
rwlat f a.t el de producţie
minll tn peniţă, atunci lucrarea sa .-xa.a ca Twone Power ~n
e literatură şi, dacă vrem aA facem
film din ea trebuie neap ărat p-
.;.,re conttruitta

https://biblioteca-digitala.ro
 lui de Suez. Filmul a pre- care parei stnt făcute anume pentru
t intere1 tocmai acolo unde film . Nu de mult, un şofer mi-a
orba de marile dificultlţi pe povestit epopeea foarte dramatică
le-au avut de lnvin1 con1truc- şi poetici a unui grup de geofizi-
i. Reţin o 1cenl a uraganului cieni care au făcut explorări prin
a mlturat literalmente toate munţii Vrancei. Un con.11ătean mi-a
talaţiile ,antierului, rezervoare relatat o istorie despre constructorii
c:ombu1tibil rllturnate, oameni unei linii de înaltă tensiune, linie
lnd cu ni1ipul care-i lngropa, care a trebuit să traverseze nişte
, rlnit, organiztnd aplra- munţi. (Oricine vrea să scrie sce-
tn faţa calamitlţii. Şi habar narii pe ideile de mai aua, le stau
am oum arlta femeia pe care o la dispoziţie cu informaţii supli-
, nici 1cenele de amor, nici
ce a ccn1tat „viaţa 1a personali". mentare, total dezinteresat.)
Kaneto Shindo ln lnaula nu 1-a Desigur, o întîmplare nu e sufi-
fiit, ti dupl plrerea mea ln uta cientă pentru un film, dar cite
ruidl mlreţia filmului, 11 arate Mai presus de orice (discuţii, caractere şi destine de eroi contem-
cu o luciditate analitici copleti- păreri contradictorii, nepotriviri porani nu pot servi ca modele pen-
ioare, prin filmarea aproape docu- de temperamente şi stiluri etc .) tru filme! Iată cîţiva care merită
mentari a acelui dute-vino dupl trebuie scrise, efectil', scenarii, ctt
să fie „cercetaţi":
api, ln ce con1tl sublimul tragic mai multe scenarii . ln primul rînd
al Si1ifului contemporan. Firi trebuie scrise scenarii despre actua- - Triţă Făniţă, fost director al
acea1tl in1i1tenţl uupra muncii oa- litate, pentru că, dacă stăm să ne unuia dintre cele mai bune gosta-
menilor de pe ln1ull, ml lndoieac gîndim, mai toate succesele cine- turi din ţară, acum av!nd o muncii
el filmul ar fi atin1 culmile pe matografiei noastre au fost obţi­ de răspundere.
c:are le-a atin1. Redual la o jude- nute cu filme mai mult sau mai - Sabri Emurla, preşedintele
catl primitivi, acolo ar fi foit puţin istorice, cele cu tematică de · G.A.C. din Cobadin, Dobrogea,
vorba de iriglri ti de tehnica pro- actualitate fiind cam văduvite
artisticeşte. Am, de asemenea, con-
care, deşi e invalid 80 la sută, ciu-
curlrii apei. ruit tot de schije şi gloanţe, e pre-
La go1podlria colectivl din Li- vingerea că e incomparabil mai
şedinte de 14 ani, un om excepţional
man, Dobrogea, acum clţiva ani, simplu să faci un film istoric (din
punct de vedere al scenariului, în din toate punctele de vedere.
lntr-o iarnl (pentru a nu 1ttnjeni
muncile agricole), colectivittii au primul rînd), decit unul despre - Inginerul Ilea, care la 26 -de
mutat literalmente un deal, l-au oamenii contemporani. Spectatorul ani era director general al unor
delfiizlţat de pe faţa plmlntului va fi dispus oricînd să cread.ă nişte şantiere din complexul Oneşti-Bor­
pentru a face un baraJ, datoritl situaţii nu prea fireşti dacă sînt zeşti-Săvineşti (o grupă întreagă de
elrula 1-a rezolvat problema apei puse ln spinarea lui Ştefan cel Mare, absolvenţi ai Politehnicii au plecat
ln aceHtl regiune. Nu e1te ace11ta dar nu mai „înghite" nişte lucruri pe acelaşi şantier) . CYRANO ŞI D'ARTABNAN
tema unui film care ar conţine toate anapoda puse pe seama unor oameni 1nvăţătorul B. I. din regiune11. latl o lnrenloasi Idee d• ••-
premi1ele unui film bun ti care ar care trăiesc !n aceleaşi vremuri Hunedoara, care a avut o puterniclÎ medie: Pe un drum eare dnee 1pre
dramă familiară din pricină că nu a
Paria, nu departe de Ga„onla
lor natali, 1-an lntllnlt dol mari
vrut să plece la oraş după logodnica eroi al 11teraturll tr•neeae: cel
care îl părăsise (istoria nu e de loc mal timid lndriro1tlt al tuturor
timpurilor, C1rano de Btrrerae
schematică, vă asigur, are nişte tl 1pirgitorul de Inimi, d'Arta-
amănunte extrem de interesante). rnan. Deol, Edmond Ro1tand
Doctorul G.S. din regiunea aliturl (Hn poate lmpotrlva)
Ploieşti, chirurg excelent, om cu o
Joi Aluanclre Duma1.
Filmul realizat lntr-o eopro-
biografie dintre cele mai romantice, ducţle lta10-tranee10-1panloli, fn
tată a cinci copii . regla lat Abel Ganee, eonduee
eu milHkla earaeterhtlci aces-
La redacţia ziarului la care lu- Wla un eadrll de pasiuni neoblt-
crez vin nenumărate scrisori în
:.:î~:i d.~· :..t~~ rJ:•::.::,r~;
1
care se povestesc biografii şi con- llraro•te, un amutee de Boe-
flicte contemporane din viaţa tine- eaeelo, Cuanova fi •erlttorll
retului, imposibil de inventat de libertini al seeolnlnl al 17-lu.
Tot11J pe Juudalal eul11elor poli-
către cel mai fantezist scenarist. tice ale Frantel anilor 1849 fn
rh punde ti mi1iunii educative a cu el şi pe care li cunoaş te des tul Cei care ar dori, de pildă, să facă care lfl dlsputi lntlletatea Lu-
c:inematografului? Pe tantierul unei de bine. Aici spectatorul te judecii. o comedie despre căsătorii şi divor- dovic al Xiii-lea, Cdrdlnalul de
conducte, doul grupuri de construc- foarte necruţător şi pe loc, tot ce e Rlcbelleu, Anna de AUltrla 91
ţuri pripite ar găsi aici un material Clnq-lllan.
tori au pornit Io acelati timp lipi- artificios şi neveridic îi dl . acea Streourlndu-ae eu 1ubt1lltato
documentar extrem de va.t. Tot printre lnvlglle - rima•e cele·
turile, urmlnd 11 se lntllnea1cl atare fizică care se exprimll. prin aici se pot documenta de minune
lntr-o anumitl zi ti lntr-un anu- expreaia „mi se face pielea de găin.ă" bre - de la curtea t'ranţel din
cei care vor să acrie o dramă pe acea vreme, cel dol 1lmpat1ol eroi
mit punct. Cele doul grupuri 1-au cum a spus o dată cineva, în .gura guoonl trileae povettll~ lor de
anga1at lntr-o lntrecere. De ritmul mare, dupll. ce a văzut un film prost. teme de familie, despre lipsa de dralfo•te 011.„ Nlnon do Leneloa
răspundere a unor părinţi faţă de 91 Marino Delorme
de lnaintare depindea daci lntll- După plirerea mea, cel puţin Aetorll .Jo16 i'errer, Jean-
nirea va avea loc la punctul pre- taizeci la sutll. dintre filme ar trebui copii. Alte scrisori relatează fapte Pierre Canei, 87lva Ko1elna fi
vlzut ln calcule 1au mai aproape d. fie despre actualitate. Se pot de eroism ln muncă, istorii zgu- Dabila Lavl vor fi Interpreţii a-
duitoare:, de loc ieftine şi melodra- eestul amusant cadril clnemato-
de unul dintre grupuri, ceea ce ecraniza romane şi nuvele, dar se grallc.
marca victoria. Curlnd 1-a precizat pot scrie nenumărate scenarii inte- matice.
Cc:ea ce am povestit eu aici foarte
R. L.
ci ritmul era mai mare lntr-o parte. resante despre fapte deosebit de
Dar o ploaie torenţiali a flcut 1l interesante din viaţa de azi. Per- pe scurt· pot povesti, desigur, şi
Un du;J cam .1nl-gonerl1"
se 1curgl lnapoi, 1ub forml de sona l, mă glndeac la un ciclu cine- alţ i tineri scriitori. Cineva spunea
mii, ;plmlntul llpat pe clţiva kilo- matografic despre marea epopee a chiar în această discuţie că oamenii ~::::~tr~::.~~~1;i:1i ~:
:~~: .~rr:~:~ 1':~.::~~1 ~!k.:
1
metri. Munca a foit reluatl cu mai colect ivizării agriculturii. Aş în- cu idei ar fi devenit o ca lamitate
multi ln1ufleţire, printr-o noul cepe cu un film (şi ce film ar putea în cinematografie. Este însă nevoie di Indicaţii de regie aetrltelor
di1punere a forţelor care a 11igurat ieti !) despre Lazăr de la Rusca, să facem mereu schimb de idei, să Sylva Ko•elna tl Dahlla Lavl (3)
tl lm111rlnea unol l\larlon De-
ln acelati timp lnaintarea de la eventual un poem cinematografic povestim subiecte şi să descriem lorone - Dabila Lavl, lntr-o
locul unde 1-a produ1 calamitatea, pe versurile lui Deşliu. Un scenariu figu ri de oameni interesanţi, tre- ellpi de relaxare (4). ·
mai departe. lntllnirea a avut loc teribil de film poate povesti într-o buie crc:at un climat favorabil
la vreun kilometru de punctul 1ta- singură seară Maria Zidaru, cunos- pentru scrierea şi realizarea unor
bilit, ln favoarea celuilalt grup. cuta preşedintă din Pliuleşti, bio- filme bu:ne despre ceea ce se ln-
totrecerea n-a foit cl9tigatl de nici grafia ei fiind aceeaşi cu a gospo- tîmplă v.i în această ţară. Am sen-
unul dintre grupuri. Balotaj. De dăriei colective. · timentul că trebuie intreprins încă
aici lnainte, cu puţini fantezie se Existli un Erou al Muncii Socia- ceva în plus în această direcţie,
poate imagina cum 1-au 1tabilit liste care e bun prieten cu mulţi n-ar strica, poate, o dezbatere cu
lnvingltorii la serbarea care a avut scriitori şi ziarişti, se cheamli Şte­ scriitorii dornici să colaboreze cu
loc ti unde grupurile 1-au lntrecut fan Tripşa şi e maistru oţelar la cinematografia în ace astă privinţă,
la •port, la clntece ti dansuri. Hunedoara. Tripşa mi-a povestit o dezbatere în care să se povestească
Pornind de la o utfel de lntlm- (ti a povestit, cred, la mulţi alţii) sub iecte, să se ceară păreri, să se
plare ee poate face un film foarte o istorie cu o metodă nouă !n r7 formeze eventua l pe loc ni,te colec-
bun 1au un film foarte pro1t. Afirm pararea cuptoarelor, dar nu ceva ti ve care să p lece prin ţară citeva
ferm ci 11ta depinde mai mult de tehnicist, din care nu pricepi nimic, lun i de zile (asta neapărat nu
repor declt de 1cenari1t. Filmul ci un conflict de care au atîrnat le- ar strica nic i regizorilor).
italian Cuna da 100 da kilonutri prestigiul şi munca lui, o întlm- În concluzie: trebuie să găsim
patea de asemenea 11 iul foarte plare . care s-a petrecut ln numai pentru ecran nişte istori.i adevărate
pr at, t i daci nu a ietit ata (firi a c!teva zile şi nopţi. şi emoţionante despre oamenii de
fi mai mult.dectt pretinde), aceuta Se acrie foarte des prin ziare azi, pentru oamenii de azi. „Spe-
ae datorette vervei regizorului ti despre spiritul eroic al oamenilor cificul" va fi rezolvat pe urmă.
a oralui de dialoguri; ca scenariu, muncii, s1nt înt!mpllri şi conflicte Mai întîi de toate trebui e să ai ce
tnaemna mare lucru. extrem de pute.r nice ln realitate, spune. virgulele se pun duprt aceea.

https://biblioteca-digitala.ro
 E;lia:ilm... 8dm' japonez Tatsuya Nakaday, interpretul rolului principal din
· • a ralizat în cel mai lung fibn din lume Condiţia umani UD aclo·
forţi actoricesc.

tura de graţie. El n-a sperat înainte

de a-şi trage sabia din teacă, decît
mila nobilului generos. Gîndul lui
nu era la moarte, ci la viaţa copi-
lului şi soţiei sale, roşi de boală,
şi pentru a căror salvare samuraiul
recurge la gestul suprem. Dar no-
bilul, temător că alţi şi alţi „ronini"
vor bate la porţile sale implorîndu-i
mila, a ţinut ca prin jertfa tînăru­
lui samurai să dea un eiemp lu celor
ce ar mai încerca aă- 1 înduplece.
sub presiunea sinuciderii. Exem··
plul dat se dovedeşte curînd a fi
nefolositor. Abia curăţită curtea
albă de singele tinărului samurai
şi la poarta palatului bate alt
„ronin" cerind aceeaşi lavoare. La
prevenirea lui că nobilul va fi ne-

PREMIUL SPE.
CIAL. AL JU-
RIULUI LA AL
XVI-LEA FESTI-
VAL AL FIL-
MULUI DE LA
CANNES 1963 Roninului", sammaiului
1
CRONICA interpretat de Nakaday, nu-i rimiDe
decît 1ă-•i facă singur dreptate..

https://biblioteca-digitala.ro
 plecat, samuraiul declară că îi nnit la rv:rtea nobil ului din Hiro- Dar mai intîi îşi va spăla sabia în
AGATHA,
Ctlllo scu tă drama abia consumată
turte şi că el îşi va face un bara-
„după toate regulile artei".
şima u riz.bune o moarte. Aceea
a ginerelui său , tînă rul care numai
cu cite,·a zile în urmă fusese silit
sîngele samurai lor nedemni, va
dezmembra idolul războiului cu
coarne de ta ur şi coamă de armăsar,
LASĂ-TE
Din momentul acesta, filmul să-şi spintece singur pîntecele cu o va semăna moartea în curtea „mă­
·xcelentului regizor japonez Ko-
ya sbi începe să capete forţa emo-
. iooa lă şi proporţiile spirituale ale
sabie de lemn. ă răzbune o moarte
şi să spulbere un cult: acela al
pretinsei onoare samura iste, cultul
rinimosului" nobil , şi abia apoi
va face supremul gest al onoarei.
In urma morţii lui eroice, după
DE
w:ne i tragedii antice . ierarhiei militariste şi al 1·ăzboiului.
Folosind un fapt de viaţă din evul
edi u, transpunîndu-1 pe ecran
Acceptindu-i-se de către nobil „în
nemărginita sa bunătate" dreptul
strîngerea l eşurilor din curtea si-
metrică, după spălarea sîngelui de
p e pereţii stropiţi cu sabia, în urma
CRIMEI
d upă cele mai bune tradiţii ale fil- de a-şi spinteca pîntecul, în curtea repunerii idolului războiului la
mului istoric japonez, acele „Jidai palatului, imediat şi de faţă cu l ocul s ău sacru, intendentul pala-
Geki" sau filme de samurai, Ko- cei mai înalţi demnitari ai castei, . Pel•irea imperathalai la
tului va scrie în letopiseţul castei: titlal -ai film e ••tal •e
baya shi ţine să aducă în subtextul fără abateri de la ritualul şi ele la „Nimi~ ~~mn de semnalat pe ziua paţia ••ifnaitl la praetiea
peliculei sale o paralelă politică nobilele reguli samuraiste... bă­ de azi. .. eiaematepafid, La fel •e
despărţită prin trei secole. Prin trînul „ronin" va cere ca mai înainte Autorul trilogiei Condiţia umană paJbt ••ifnaite 1lat hui fi
aceasta „Jidai Geki" devine un de sinucidere să i se asculte po- ne-a dat prin Harakiri o nouă latlmpllrile ee H •etfltoarl
„ Geddai Geki", adică un film de vestea. Retrospecţiile care se deru- demascare a cultului militarist ja- la faţa 1peetatorulai - -
contemporaneitate . Paralela e evi- lează dezvăluie adevărul asupra ponez, lovind cu filmul său în tel - - t e puoill eiae-
dentă: trei secole mai tîrziu Mika-
doul aflat în · plină fascizare, în-
morţii primului „ronin", acumulînd
încetul cu încetul materialul explo-
îns ăş i temelia „legendară" a sacri- .....-nee. C.l •1n gesaera-
ţllle •e mijloe lfi mai-••
ficiului fanatic, cel ce a generat
cearcă surexcitarea tradiţiilor sa- ziv din izbucnirea finală. Căci în timpul celui de-al doilea război t81C - prnuil - r-anele
muraiste, aşa cum nazismul ger- fiecare retrospecţie, în ciuda unei mondial renaşterea cultului „Ka- pellţlate ee eplrea• Intre eele
man, !n aceeaşi perioadă, apela la încetineli a desfăşurării poveştii, mikaze" sub forma lui urnodernă" ieal rlUeafe, Pe m-..tele
sursele istorice ale teutonismului !şi are aportul său de încărcătură întruchipată de sacrificiul piloţilor
Ier H . pal„ efti „89te fmpe-
ca bază spirituală pentru aţîţarea emoţională în procesul demascator
1illi111 aa fii eeplbat ie„.",
sinucigaşi ce se aruncau cu apara-
_militarismului. Intr-un interviu pe care bătrînul ii face samurailor. tele încărcate de exploziv asupra „a aa •• eiti aoaptea" etc.
Printre aa&erii cei mai pa-
acordat de Kobayashi revistei fran-
ceze „Les lettres fran9aises" cu
Ritmul se accelerează pe m ă sura
apropierii de final, încetineala exa-
obiectivelor militare ale inamicu-
lui . O operă demnă de cea mai
•Heaţi aplrea aa •-e care
prilejul acordării „Marelui Premiu gerată cu care ne slot descrise stră lucitoare pagină a istoriei cine-
special al juriului de la Cannes tablourile mizeriei din familia sa- matografului mondial, demonstrln-
1963" filmului Harakiri, regizorul murail~r şomeri se transformă în du-ne, aşa cum încercam să ilustrăm
declara că filmul său vizează si- dinamism de „allegro con brio" într-un num ăr anterior al revistei
tuaţii de strictă contemporaneitate atunci cînd se înfăţişează scenele noastre , că filmul japonez nu culti-
din ţa r a lui 'i dintr-o serie de ţări de răzbunare împotriva celor t rei vă numai exotismul comercia l, ca-
pornite pe calea militari1mului. superiori ai curţii, călăii morali valerismul oriental de „capă şi
„Tema filmului meu este autorita- ai tinărului „ronin". Luptele de spadă", ci se înscrie printre cei
ri1mul , ierarhia militară. Fiecare sabie din această secvenţă par mai mai demni slujitori ai celei de-a
epocă, a noastră ca şi cea a samu- curlnd un balet vulcanic, o răsco­ şaptea arte .
railor, a creat şefi autoritari ca cel lire a întregii firi, o izbucnire de Desigur, un film dur, un fi lm
lmpotriva: căruia luptă eroul nos- curaj, de bărbăţie, de artă a luptei violent, poate prea lung ca timp
tru. Prin istoria veche, eu mă adre- cu paloşul, amestecată cu puţin strict cinematografic şi în un.ele
sez istoriei contemporane .. . " sadism şi cu acea sete de dreptate secvenţe prea lent pentru acurateţea
Eroul lui Masaki Kobayasbi, care deşi desfigurează chipurile nu ritmicei sale interioare, dar un
bătrînul „ronin" interpretat de ma- mutilează sufletele.
film sobru, patetic, cu totul im-
rele actor japonez Tatsuya Nakaday ln faţa curţii . !neremenite de presionant pentru cei ce vor să
(realizatorul rolului principal din stupoare, cruda istorisire od~tă cunoască o mostră de mare artă
cel mai lung film din lume Con- term inată, bătr!nul „ronin" va cinematografi că.
diţia . umană, trilogie de nouă ore trece la executarea ritualului hara-
turnată de Kobayashi în 1959] a kiri „după toate regulile artei". R. P.

a ea M ~. Uaă eelth·alental
feaiaia al eelnnalai C.aaaa
o.pa. C....ial ~i
UlTIMBE 5 MNID Apdaa O...Uţie a -IDat
let adtea eaiane elt apqll
DIN VIAfA RONIMULUI Leairel la latreqa laterie a
"f~al liritaale fi a priai
allţia adg&fi elt a-aa reatit
plai ac- faba„il bupeeteri
•• la •• mai pllţin ra1m-1
(eel paţhi la literatarl) Seet·
Lua• Yari. Ua • - - piu-
a.a te ebleqtl •1a B.P. Ger-
maal -•eaal l'-, Ken&-
rial, iialeprile fi regia aea·
tai film, Pentru nlal Agathei
Seeo (,......aj ,_..lat ••
Tisillill ahWe la Agatha
Griatie) a fe1t iiltrl...ltl
- •1atre eele mai r-eel-
,..... "f'eiete ie film · iia
&.P.G.,J1..._ •1nK:Msiaa.
Seepal pnpu •• eiae&ftl,

··-lai u - ...........
-.ruaţuea pria riiieel a

naf' •te ..i.tar. Pintte,

1peetateral iaţelege el 1pa-
f"ele •• 1lnt .ee.e •-ai lm-
.,.m...a Aptlaei Oariltie 1aa
a geaalai • - · · Penena-
jal Aptlta s-t fi literatara
ei llat la iate.ţia eiae&ftl-
m ......... pe.- a•.-
· · - - ....liilatea .... li-
~ -.n-be,euemai
ue lui - iia plute -
fesţa •• a faoe fi •tlsi rio-
tiae la daial - t1-i iia
OeeUeat. Mai paţia 1e bu~
tl lui tecmai •apra a--
a. efeete aeein, fapt ee
lllrleefte la ahiaal iadaaţl
lllilitatea fihaalai.

https://biblioteca-digitala.ro
 Pleeln••-n •• la iuea -•I
V

1/2 ora de prietenie

fane, lnueptatl ie - • • - t
rlait ln amernl pnprla, lm-
petri•a -•i •oriitoare la
meii, filmul prilejaiette ••-
mereue •atillaeţii amateriler
ie comeiie. Pul ln •ihlll-
ţiile -•la iin rem-ele
8 ale •• greul, Agatha Scott
an lnţelege •eett tlnin rl-
•icolul joeului ln care •-a
luat priul. Dar, pini Iii
ajnugl aici, cincattii ne fae
•l rl•em capi••• •etreatn•,
rin• pe rln•, ca - ilmie.Ut
care trl•eul trneurile cen-
fraţilor, lntregal anenal al
ckţilor •• „mi•ter, greul,
p„iune". Na •• u„i ie aeeea
eluicul eutel ca1-••t ln
ltesal, pentru el lntecmai
ca „in carte" •-a• an •flJn-
ranţele la momentlll opert-·
Şi, tel pe •tilul aee9ter pe-
..,.,.tiri, •ecernl e cempletat
cu mlqtini lndlaite ln cea-
ţl, clilli llllltatici, nelnmJ,
•icrie, trbnete, furtual, Ufi
.eerete, mlini muter1.... care
apar ti •upar ln llesal, pa-
noplia cu arme meile•ale,
taltlourile prin eare H prl-
ntt• in•iKnt 91, lirefte, eel
•oi lnUlgNtlţi •eparaţl •e e
cumplitl Uaaiall. Filmul ne
prin•• fi e cen•inglter mal
al• în •canele eare •• petree
la C&9tel iar · - • i pini ln
m•mentlll ln eare un n••-
furiM •elpat lin •piciu ijl
ia ralul prea ln •erlN, lnce-
pin• •l ••trame naja lresh-
ti•ill a par„lel. Unitatea

M-W. de lirism aînt firave în ace1t film polonez, ea tot efortul actorilor
Marta Lipimb fi Marian Kociniak.

f11me10 lntplrate dlntr-llll 1eetor anu-

mit al vieţii 1oelale - 1i 1lcem ln1trul-
rea mllltari a \!norilor re cruţ i ln armat a
populari - nu ar t rebui obllr;at orlu ai
pre1lnte BD lnterea l trld limitat la pU·
blleul avlnd o ontlnr;e nţe · eu armata. A:t
li 1uflelent ca rec l1orul 16 eon1ldere
proeeanl prin prlama uma nului, 1i dea
viaţi unor eroi din carne , 1 oaie, pentru
ea fi ecare dintre noi 1i te lai e capUvat
tle 111bleet. Ne amlntlm , de plldi, 1lll
fil m aovlet lc d,ln ulUmll ani, Să ri­
tură ln zo~I , ea.re - prin lntenne-
cUul pove,tll unor elevi para,utlftl •
penonaJe bine lncUvltluallute, avlntl an
ion 1obru, reţinut - pleda pentru lncre-

filmalai lneepe d ee elatble

pentra el pe eana•ana pare-
iiei lncep d H ţoa9l aeţi_.
ceH ....raatantie„erlaiaa....,
pre...il nepi:Hbute •e aate-
rnl fanel. ln felul - U
lupta lmpotrln artifiel„a-
la eaplt „,
lui ln literaturi •• •te •ul
fiin• lapiai el
auterli filmului recurg el
lntitl la artifielN.
Amlatin•u-mi-1 pe aleearl
pe Kurt Beffmaa 91 •tilal
•lD, filmai regU.rului Die-
trich Baqk ate laerat eu
migall prefHienall, gagu-
rile •lnt „ealente (na ftim
„el traufermaroa lin final
a Agathel ln aateare •• ro-
• - • Hriee •te ti ea tet un
gag) fi, 1n afarl •e faptlll
el rlaem ea poftl aproape
••al ore, a•em plleorea u
a n•ea fleatl knoek-oat •
literaturi ie periferie, cri-
minali 91 •lngeroad. Ceea
ee nu •te o tr. . . tocmai
rea.
Atanasie TOMA E.R.

10
https://biblioteca-digitala.ro
 INCURSIUNE
IN FILMUL
ITALIAN
Cansfiinfa
arfisfulufsi epoca
La Fellini, motivul prăbuşirii miturilor tn cronica evenimentelor. Prin trasarea traiectoriei
lumea burgheză apare în forme grave, obsesive. eroilor, tn filme celebre ca Obeeaie, Plmîntul se
Pătrunderea în social implică la autorul Nopţi­ eutremnrl, Senao, Roeeo ti fraţii ali, Leopardul
lor Cabiriei o sporire a lucidităţii, o cutezanţă Visconti vădeşte o înţelegere riguroasă a istoriei

~-
........ V
.. „ ... „, „,..... „
.-..~lrlW---•--al
1111' I (Opt IÎ jumltate).
tn dezviiluirile de anvergură . Ultimele doul
filme (La dolce TÎta şi Opt ti jnmltate), pe cili
atlt de diferite, exprimă hotărlrea de a despica
şi nu evită, în explicarea cauz a lităţii, termenii
economici, datele luptelor între clase.
La apariţia filmului Leopardul, polemica
potecile înţelegerii, fllră reţinere , plnă la capllt, iscată tn critica de specialitate italianll a avut
cu necruţare. Astfel scenele din saloanele !naltei un substrat ideologic. Cum pe ecran, ca şi ln
nobilimi şi ale clerului (La dolce Tita) reprezintă romanul lui Lampedusa, atenţia se concentrează
moduri apocaliptice de abandonare a moralei asupra unui destin de o grandoare tragicii, des-
ti a raţiunii ln voia simţurilor, scene de descom- criindu-se lenta luare de conştiinţă a eroului
punere a unei lumi contemplate cu un dispreţ cu aspectele de demolare a unei lumi şi refugiul
al disperării - se produce un fel de frenezie său ln imobilitate, s-a încercat să se acrediteze
a smulgerii măştilor-, iar halu c inaţiile eroului ideea unei echivalenţe între ·prinţul de Salina,
din Opt fÎ jnmltate echivalează, lntrucltva , cu rafinamentul său senioral, cu scepticismul şi
cu un examen autocritic , făcut cu un gust amar gustul d i soluţiilor somptuoase, paznic al unor
şi nostalgic, gustul experi enţe lor eşua te din splendori sort ite dispariţiei, şi contele Don
pricina izolării de forţele sănlltoas e, constructive, Luchino Visconti di Modrone, autorul filmului.
dltltoare de energie. Dorinţa de subliniere a P remeditat, se insinua cil în film prevalează
esenţelor prin intensitatea plbmuirilor fanteziei aspectele onirice, evazive, şi se atribuiau regi-
se conjugă însă în Opt fÎ jnmltate cu o înce- zorului înclinaţii tn afara realismului, elitre
ţoşare a limbajului cinematografic, care face ceea ce e nedefini t şi iraţional în roman, către
greu accesibile. unele intenţii artis t ice. 1n stilul presimţirea obscură a catastrofei. Negreşit, pe
sumbru, apA.slltor, propriu regizorului italian Visconti tl tentează spectacolul destrămărilor,
se stlruie plnă la urmii asupra pos ibilităţilor un motiv favor it al filmelor sal<Y fiind dezagre-
de re•urecţ1e (şi aici se ivesc limitele viziunii, garea unui grup, a unei familii (un nou exemplu
care nu propune soluţiile cele mai eficiente). este Le.pu4ul) ; negreşit cil el pune un accent
Antonioni, regizor controversat , e so licitat deoseb it pe reprezentarea scenică , pe elţmentul
cu deosebire de dialectica vieţii sentimentale, plast ic-decorativ , pe melodramă . Numai că toate
de căile comunicil.rii pe plan intim între oameni. acntea sînt subordonate unei viziuni unitare,
Deşi determinllrile sociale nu stnt întotdeauna o viziune de factură epopeică, de complexă,
deplin precizate, din tripticul A untura, Noaptea, adlncă inţdegere a istoriei. .
Eclipaa, reiese evident faptul cli. deruta eroilor , 1n pe· ·ele siciliene de o somnolenţă volup-
sforţarea lor de a ajunge la un echilibru între tuoasă , y · nti a fixa t şi lncremenirea feudală
morală, practica vieţii şi dorinţele reale , p oartl ti trepichţia ineonsiste ntă a burgheziei nesă­
amţirenta unei mentali til.ţi şi a unei epoci. Un ţioase de p tBe, definind mecanismul complex
peumism, o crudă lipsli. de perspective mar- al schimbirii raporturilor de forţe .
chează însă, din nefericire, investigaţiile regizo- • • u regretul t.algic al pr llbuşirilor predo-
rului . Dacă Antonioni vrea să descifreze resorturi- mină în filmul 1-pardul. Sensul optimist,
le m işcărilor lăuntrice şi descompune lent reac- eficace, tl oferi. imăJi logica viziunii istorice.
ţiile, face analize infinitesimale, Visconti simte Departe de a fi o întoarcere pesimistă spre
tentaţia cadrelor ample, monumentale, nlzuie spre trecut, filmul viaază realităţi contemporane.

Cel mai Um&iecle - ca~ critic - film hd

AntoaiODi: Noaptea. D-:... maltar - M
al
tlatonul . ~ actori: :t-
~ ti A.r:uoMatroiumi.

Artl eminamente de masl, cinematografia

nu poate renunţa la ideile generoase de lntinsl
c irc ulaţie şi nici la mijloacele de comunicare
s imp le, accesibile, înţelese de un numAr vast
de spectatori. Dacl producţiile submediocre
inundă sllile de cinematograf occidentale,
se manifestl, de netlglduit, şi o ripos tă la
decadentism şi vulgaritate, riposta unor pro-
eminente personalitlţi artistice. O creaţie ma-
jori nu rlsare departe de solul fertil a l realităţii,
iar marii regizori, mari prin nlzuinţa , viziunea,
receptivitatea lor, nu pot ridica un z id de opa-
cit~ te ~ faţa evenimentelor contempora nei tăţii.
Chiar ş1 o cercetare fugară aduce dovezi conclu-
dente cu privire la ecoul pe care-l au fenomenele
social-istorice ln filmele mai importante apărute
ln ul timii ani tn ţările apusene.
O accentuată orientare spre temele sociale ,
spre problemele destinului şi rlspunderii omu-
lui ln secolul XX se observă, bunăoară, în
einematografia italiană.
Dacl Roberto Rossellini, unul din fondatorii
neorealismului, instalat tn fruntea cineaştilor
italieni dupA. opere de o acuitate rliscolitoare
(lloma oraf de1tehie, Pai.a, Cilltorie în Italia,
Generalul delia Ronre etc.) este atras pentru
moment de subiecte cu o rezonanţă mai limitată ,
ceila lţi exponenţi de seamll. ai filmului italian
postbelic continuă să deschidă drumuri spre o
aru de pr.oblematică inovatoare.

https://biblioteca-digitala.ro
 Regizorul a voit sll exprime prin tabloul nepu-
tinţei prinţului şi al obtuzităţii feroce burgheze,
„revoluţia trădată", netmplinitii şi mai ales
pericolul soluţiei „transformismului" (preceptul
lui Tancred: „E1te necaar ca mlcar ceTa 1l se
1chimbe pentru ca totul al rlminl &f& cum a
fost"), politică activă şi astăzi ln Italia. Deci,
arzătoarea actualitate rezidă în semnalarea fali-
mentului „transformismului", ln îndemnul de a
sparge cercul vicios, de a gllsi o ieşire. „Adesiu-
nea mea la acţiunea ti programul comunittilor
italieni, declară Visconti în ziarul „Unită",
e1te dictatl de convingerea el în Italia a-a
format o forţl i1toricl în stare al deplfe&acl
eompromia'11 steril fÎ totdeauna prezent, intre
dreapta fÎ stinga, care de la Criapi la Giolitti
aîirtette prin a produce faacismul. Aceaatl forţl
iatoricl noul ifi are rldlcinile în aolidaritatea
tuturor celor ce muncesc •••"
Nu e de mirare că emisarii atît de deoseb iţi
ai neorealismului italian au ajuns, ca optică
artistică, la forme de exprimare mai apropiate
de stilul artei clasice. Filmele lor sînt o demon-
straţie, ln sensul că urmăresc riguros o idee,
cu argumente care nu ştirbesc lnsă firescul
vieţii, realismul. Care este mecanismul demon-
straţiei? În film se epuizează un ciclu, se con-
sumă toate posibilităţile lui şi eroul revine la
punctul de plecare, urcînd însă pe o altă spirală.
Clteva pilde. Nopţile Cabiriei de Fellini:
resursele de iluzionare ale unei femei avide
să-şi schimbe viaţa, crunt înşelată de mai multe
ori, fără ca în final, sfîşiată de ultima
eroare în investiţia de încredere., sll fi pierdut
totuşi resursele de dăruire sufleteascll, de cre-
dinţii în oameni. Aventura de Antonioni: repe-
tarea de către două femei a unei experienţe erotice
asemănătoare, încercarea de a comunica sufle-
teşte cu omul iubit, iar la urmă, aceeaşi concluzie
dureroasă a eşecului, deşi a doua tentativă se Cu Leopardul, operă monumentală, Viaconti anali-
termină cu o înţelegere mai realistă a împreju- zează destinul unei clase fi al unei întresi societăţi de
rărilor. Rocco fÎ fraţii ali de Visconti : în căpă­ la sfîrtitul secolului trecut.
ţinarea unui tînăr de a răspunde presiun ilor
vieţii cu o infinită putere de sacrifici u , total
ineficientă, şi dezastrul nu lips it de o anume simpli, expuse cu nhu inţa pribegia turmei de oi şi a ciobanului bărbos,
măreţie, pe care soluţia reali stă, lucid ă a lui cită ţi. fugărit, cu o expresie paroxistică în ochi. Din
Ciro îl pecetluieşte. Generalul delia RoTere de Spre deosebire de filmele Jll'!Getts„:JGJ cîteva contururi repetate: vîrful unui munte,
Rossellini: fanfaronada, jocul cu marile adevă­ ale tinerilor regizori ital' o cărare prin plldure, siluetele oilor şi pri-
ruri pe care îl profesează un escroc obligat să
apară în rolul unui erou re voluţionar ; după ce
deliberat, asupra unui fen ·ai'. virea incendiată a ciobanului - se circumscrie
tratat riguros şi în ex clusi ·ia- • il:l.llllllr1lldn un univers. La fel în O alujbl aigurl, scenele
face uz de toate măsluielile tnvăţate , sfîrşeşte planurile intermediare, „.r • * vieţii banale, cu presiunile ei de fapt copleşi­
pri11 a refuza mtntuirea ( s ă redevină cu preţul Orgosolo (Vittorio de Seta toare, sînt contemplate de ochii băiatului, spe-
trădării vechiul farsor), şi prderă moartea glo- cum izbucneşte r evolta de riaţi, buimăciţi, cu o naivitate treptat evapo-
rioasă în numele altuia . italieni, O slujbl aigurl (E: rată o dată cu acceptarea primelor resemnări:
Nu mai insistăm acum asupra altor regizori, dificultăţile şi etapele ~ Un patos al criticii sociale caracterizează p
Vittorio de Sica, Alberto Lattuada, Giuseppe parcurgă un tinăr ca ă ca~~ld. recentul film Mîinile pe oraf, al lui Francesco
de Santis, Cesare Zava ttini , Carlo Lizzani etc. umilă într-o instituţ ie . r Rosi, interzis de cenzura italiană după ce obţinuse
Trăsături extrem de radicale denotă însă a convinge total asupra ..,._.miiliu;;ii „Leul de aur" la Veneţia . Prin argumentaţia
tînllra generaţie de cineaşti italieni. ln ultimii situaţii , Bandiţii din sociologică stringentă şi temerară , operele un~r
ani, Italia a cîştigat inttietatea la numeroase neprofesionişti, chiar c· tineri regizori ca Ugo Gregoretti, Ermanno Olm1,
concursuri internaţionale, mai ales datorită descrise. Nici în O alujJm -_ Damiano Damiani, vizează esenţa ortnduirii
aportului unor regi>:or i lansaţi de curînd, atraşi preţi cunoscuţi. Este wmă: economico-politice din Italia, au o direcţie şi o
stăruitor de temele sociale. · eorealismul în ralitatea fenomenul ui. · vigoare a protestului, impresionante.
accepţia lor, primeşte un conţinut masiv docu- de lege, a sistemului Ne propunem s ă întreprindem într-un număr
mentar, obiectivul cinem atografie descrie cu primeşte în Bandiţii fu viitor o inv esti gaţie mai am plll ş i în creaţiile
o transparenţll deplinll fapte d in universul coti- tică: confruntarea tntft altor regizori din Occident.
dian, fi~e de sociologie d in viaţa oamen.ilol' saj arid, neospitalier, S. DAMIAN

DEFA IM 1963 Studiourile dia R.D..&.

au • • • aeupra lol' atenţia anul ae91.ta.
datoriti, bi. primul rfAd, filmelu Jlinoolul
""ti Gol prinln "4pi, distinse cu mari p-.U
battrnaţionale. ·
Ac~oalitaiea. a foit fi
1 ea mai bogat npnsea-
tatl: relaţiile iei cliatre
tineri ta Pocwl#. &lfl8i
~ ti problema cklinovenţei mbaOrilol' Sa Sân-
u "„,..,.. ,.,.. •Ic.
Au foat, ele asemenea, nalilate ~
filme de facturi. poliţiat1 1 clhtue care menţioJllm
Nepro, 8'"""" ,_,,... .....,. ori ArWN
lflnld Ă pe Blk, nu comedii musicale., ntirioe,
în genul filmului H•lu.l tk III San Marenp.
Ecranizlrîle a11 ata\ de a-enea ln atenţia
cineaf\ilor germui, care aurealbat c.ul a.p6jit
(dupl popularacartealui Chriatel WoU), d~
ind dramele create bi. viaţa unei familii prmaae
de tcindana ţlrii, A..murile lui w- H•U.
tratlnd problema derutei tinerilorgenunieduaţi
de fascism 9.a. ln plin pntier 18 afli: ecnaiuna
piesei lui Shakespeare Mult SF-'.,...,,.. aiak,
După mine pleha Io comedie
Altulra, cu acela9i titlu ea fi
istorieln?;,!.:.'r •
IU
Wolfgang Schreyer 9.a.

https://biblioteca-digitala.ro
 Cinematograful cunoaşte - prea de multe
orocsi
ori, din pileate - sclipirea meteoricii a „stelelor"
1956, la Festivalul de la Cannes, r'olul ei din
Căluşeii însemna o revelaţie. Numii că, după .
2. Caluteii lui Zoltan Fabri i-au aciua
tbmei actriţe mglaian comacrana. lat-o
elitari de so. Imn.

de ocazie, debuturile-trambulinii urmate rapid acest start strălucit, n-a urmat tăcerea care în- "
de dispariţii lntristiitoare, celebritatea efemerii ghite atîtea vedete de-o zi .
a vedetelor descoperite peste noapte şi, apoi, Popularitatea actriţei nu s-a spulberat. Dim-
ieşite tot atlt de subit din atenţia regizorilor potrivă. An de an, farmecul ei aparte, împle-
ti din graţiile publicului. Şi Mari T6rocsik a tire de graţie, candoare şi tupeu juvenil, unind
fost deacoperitii „peste noapte". Era studentii zburdălnicia voioasă cu un surprinzător filon
ln anul lntli la Academia de artii dramaticii tragic, s-a impus atenţiei cinefililor.
din Budapesta oind Zoltan Fabri şi-a oprit Ar fi desigur hazardat - chiar dacă tînăra
alegerea asupra ei, desemnînd-o ca principala actriţă maghiară a jucat în aproape 20 de filme
interpretii a filmului siiu Căluşeii. Şi pentru ea şi în nu mai puţine spectacole pe scena Naţiona­
debutul a fost o trambulină spre celebritate. ln lului budapestan - să vorbim despre o puter-

3. „Poznaşa" e mai puţin vesela in această

sc~nâ .

„
s. o ~ la hi impodută • taJ.lahai
ei: 'hrţădnmaticl. E -~. limpli•
...Yindl in Ani de zbucium ..•

I. •.- ~ ia nlal titlllar dia Eda Ana,

.... ..,... • eemiiml
- . . . , 1.daa Palid.
„ ..............
https://biblioteca-digitala.ro
 nicA personalitate artistică. Protagonista din
C1JlUfeii are lnaintea ei Inel multe trepte care
s-o ducă spre tnillţimile unei mari · cariere.
Pe ce coordonate a evoluat plnA acum Mari
Torocsik, care e „cheia" popularităţii largi de
care se bucuri? RAspunztnd tntr-un interviu
la această întrebare, ea a declarat cu tin zimbet
vesel yi puţin şiret: „Crefkţi-mă, nu e:i:iatii o
aatfel "I cheie/" Totu9i noi nu-i vom da crezare.
Există o cheie, dacă nu mai multe chiar.
Aşa, de exemplu, ar fi naturaleţea cu care ae
transpune in rol, cu care tşi aprop'ie personajul,
intuindu-i gesturile, atitudinile, expresia şi
reproducîndu-le fArA o umbră. de efort. V-o
reamintiţi pe Edes Anna, micuţa fată ln casă,
bllndA şi aupusA, pe care capriciile aîclitoâre,
ocările, pretenţiile umilitoare ale stAplnilor o
împing la o rilzbunare slngeroasă? Atent diri-
jată de regizor - acelaşi Zoltan Fabri care a
lanaat-o în CălUfeii - actriţa a seaizat admira-
bil trli.sAtura dominantă a eroinei, puritatea
fruatil, motivînd, pe datele acţiunii, mi,carea
contradictorie a glndurilor şi sentimentelor ei
ln !aţa succesivelor batjocuri care o nApAdeac.
Fondul sufletesc candid ii este mutilat, terfelit
în noroi şi, treptat, din acumulări impercep-
tibile, interpreta marchează premiaele izbuc-·
nirii finale, plină de minie şi ură . Nici un
moment nu ae simte efortul, elaborarea; drama
se naşte aub ochii noştri, fierbinte, vie, tulbură­
toare.
Este, de altfel, impresia pe care o laaA ti
evoluţia Mariei din CălUfeii, fetişcana de la
ţară, demnă şi hotilrîtA, care, lnsufleţitA de o
dragoste pătimaşă, gilseşte resurse aA i se opună
tatillui, să-i înfrunte, simplu, cu o lndrAznealA
calmii, temperamentul aprig şi impulsiv. A
spune că actriţa s-a contopit cu personajul este
o formulă criticii destul de aproximativă, pentru
că Mari Torocaik părea cil aparţine organic
acestui aat din pusta ungară rilacolit de prefa-
cerile înnoitoare ale socialismului. lnclntarea
din ochii ei clnd se roteşte în căluşei e lncîntarea
fetei de la ţară, gata sA se bucure din toati\
inima, copilăreşte, de distracţiile iarmarocului.
HotArîrea mută care i se citeşte p faţă ln clipele
încordate de înfruntare cu tatill ei, nu e pur fi
simplu o expresie actoricească exactii, ci decurge
parcă nemijlocit din conştiinţa nouă a unei
ţărance care ştie că, orice ar fi, aatilzi nu mai are
nimeni dreptul să-i poruncească .
ln alt registru, al comediei, actriţa are aceeaşi
naturaleţe fermecătoare, dublată de o dezinvol-
tură plină de vervă. Dialectica sufleteascl a
puştancei nostime şi încurcă-lume din Poinaşa
e evidenţiată printr-o multitudine de nuanţe,
aparent disparate, contrazicîndu-se chiar Intre
ele, dar formînd, lmpreunl, o seducătoare ima-
gine a unei ştrengilriţe emancipate din zilele
noastre. Actriţa trece de la seninătatea uşor
obraznică pe care o afiş ează in faţa directorului
uzinei, la cochetăria stîngace cu care încearcă
să atragl atenţia băiatului de care a-a ln drii-
gostit, de 'Ia spaima comi că stlrnitA de cite ori
face o boroboaţl , la îngrijora.rea plină de rAa-
pundere clnd se zbate sii-i vină în ajutor unei
prietene . Filmul, care i-a prilejuit protagonia~ei
cucerirea unui premiu de interpretare la Futi-
valul de la Karlovy Vary in 1960 , a rulat de
mult şi intriga s-a şters în mare mhuri din
memoria noaatrA. Dar ne-a rA.maa proaspltA
pe retinii figura vesell şi nepAsiit oare a pom.af6i
în salopetă 'icu eşarfă la gît , aşa cum a realizat-o
ac~~a. ·
fn comedie sau dramă, dincolo d e a cţ iune a fi
ambianţa diferită, este uşor observabil ă înr u-
direa tipologicii a eroinelor însufleţite în faţa
obiectivului cinematografic de Mari T orlicaik .
Uşurinţa cu care actriţa schiţează profilul aces-
tor fete simple şi atrăgătoare ascunde lnaA pri-
mejdia facilităţii, a repetilrii . Destule exemP.le
pot fi date în sprijinul acestei afirmaţii. fn
trăsăturile Verei din Floarea de fier se regllaesc,
pe un alt punct al aceleiaşi spirale, datele psi-
hologice ale fetei din Ani ik zbucium, cu toate
cA un film e realizat de Jânos Hersko, iar celii-
lal( are ca regizor pe Felix MariaHy. ln a,lte
cazuri, prezenţa pe ecran a actriţei are doar un
rost decorativ, de efect, personajul interpretat
fiind conceput simplist, sumar, mizlndu-se
aproape exclusiv pe puterea de atracţie a vede-
tei (amintiţi-vă, în acest sens, Umbrela sflntu-
lui Petru sau searbăda comedie M-am săturat
de căsnicie).
La 26 de ani, cariera unei artiste de cinema
se află în plin proces de cristalizare. Cu condiţia
1A se autodepăşească continuu, sA punii în
practică propria ei declaraţie ( ş i promisiune
în fond): „Murn:uc foarte mult pentru a fi a,a
cum mă vede publicul 'i cum mi-ar place fi mie
să fiu ."
MIHAIL LUPU

14
https://biblioteca-digitala.ro
 in te de a gbi po1ibilitatea de a ci: ta filmărilor, zentu Ii. recentul featival de la 1&vuroaall. fantezie cu caracter de
urma la Pa.ri1 curau! .de teatru al CIL o i.Stcmuue boal1 infecfioa&l. Lyo:n - 1lnt ctteva din etapele anticipaţie ttiinţificll. aemnatll.
lui Charles Dullin. O frumu1eţe cla· Dar el eel mai revelator aml- ace1tei fructuoaae activitll.ţi tea· de Pierre Kast, 'u n reprezentant al
sieli. aliată cu o oarecare tndemlnare nunt scrupulositatea arti1- trale. „noului val", ln care Jean Marai1
1cenicll. păreau all.-1 deltine, 1ll.-l ticl a lui Jea.a Haraia este acela rela- Puiunea cu care ae consacrll. tn lti releva o 1urprindtoare 1ponta·
condamne mai bine zia, unor succese tat tn jurnaJnl lui Jean Cocteau : aceutA perioadll. scenei se explicA neitate comici. Şi, de uemenea,
facile ti lipsite de viitor. Dar vani- !ntr-o 1cenl care trebuia 11 dea ti prin ceea ce •·ar putea numi tn despre LaPrincuae de Clwu tn care
tatea nu l-a contaminat pe tlnirul imaginea fiarei ce H adapl din· mod paradoxal „criza carierei ci- actorul dădea dramei soţului lnte·
studios ti rezervat. El nu a-a grăbit tr-un bazin, "el bea, fornll.ia, acuipa nematografice" a lui Jean Marai1 . lat o vibraţie ce a izbutit 111. lncll.l·
al abuzeze de numele pe care 9i-l apa. El ka cu aQevlirat din apa Numele lui continui!. 11 aducă mili- zeaacii oarecum etilul rece, apre-
flcuae pe acena pariziană . Verita· aceea greţoull.. Nu 9tiu care alt oane de 1pectatori la cua cinema- tat, al regizorului Jean Delannoy.
biJul lnceput al carierei sale poate artiat ar fi con1imţit s-"O facă„." tografelor, dar artiatului filmul Cu prilejiţi prezentll.rii acestui
fi atabilit o dată cu premiera apec· R ezultatul ace1tor cll.utiiri ti 1&cri· nu-i mai aduce dectt puţine 1atis- din urmii. film - ln cadrul unui
tacolului„Vulturul cu două capete", ficii a fost o creaţie cu totul excep- facţii profesionale. ln continuarea featival al filmului francez desfă·
ln care apărea alături de actriţa ţionalii. . Cutremurll.toarea 18 J;>?ivire, 'unui 1ucce1 cu Conlele de Monte 9urat acum doi ani la Bucuretti -'-
Edwige Feuillere. lncllrcatll. de o neanr,ită fi dure- ,Criato , miopia producători lor l-a am cunoscut un Jean Marais cornu·
Ctteva apariţii cinematografice,
dintre care merită menţionat doar
un aeducll.tor Don Jose din Cor11un
al lui Chriatian Jaque, nu izbvti-
aerll. încă all.-1 impună pe Jean
Maraia ti ca vedetă de film. Mana
1a notorietate internaţionali se if•·
toreazll. tnall. poeticei JAgentk o
dragoalei (1948). Operă inaolitll.,
acll.ldatll. tntr·o miaterioaall. lumini
borealii, ln care abilitatea regizoru·
lui Jean Delannoy a aervit cu 1uc-
cea lirismul exaltat al poetului
Cocteau. Faatuoaaa transpunere a
legendei lui Triatan ti laolda a făcut
din cei doi protagoni9ti - "Made·
leine Sologne ti Jean Maraia -
.perechea idealii" de lndrigoatiţi.
Conaaorat erou romantic, Jean
raia 1-a văzut copleşit de oferte
i contracte, care de clre mai iapi-
titoare. Rolurile la care 1-a oprit
pledează lnaii pentru probitatea ti
atul 1llu artiatic. Ne amintim cu
plicere de un Ruy Blaa tn care
ap.:irea alilturi de Danielle Darrieux.
El izbutise aci •li. întruchipeze cu
ega lă convingere cele doull. perao-
je hugoliene: ne cutremura ti
jMltima reţinută a lui Ruy Blas,
tudentul all.rac azvlrlit pe neaştep­
tate spre ameţitoarele culmi ale
puterii, tot &fa cum ne seducea
.Uvrltirea comică ti lucidll. a lui
<Aiar de Bazan, banditul de neam Aliblri de Danielle Danieu În Iati-1 Într-o atihleline cluici ele cavaler de „capi ti lp8dă" (Cipita:nul
mobil. filmul lui y.,.. Ciunpi, Taifun :Frac:aae).
O partiturll. mai grea ti e impuaii de
la aaa1ak:i.
vmll.torul film al lui Jean Cocteau
La Belu el la Biie (1946). Este roa.al omen · , Ubutea al rll.zbatll. catalogat ea al pro- nicativ ti decontractat, departe de
vorba de o adaptare a basmului dincolo de muca bestialii. ti all. ducţiilor de ti apa~·. Nu imaginea vedetei inaccesibile ti
aa prinţul transformat în fiară ti emoţionez~ d apectatorul. 1-ar putea ta ouecare caliUti arogante fabricatll. de o anumitll.
ulvat prin dragostea unei fete ce O alti operă a lui Cocteau, Pă­ artistice 1lll dintre filmele •~•- publicitate. Participarea puionatii
a Jtiut 111. vadll. dincolo de tnfăţi­ rintii lui ·u, i-a dat lui Jean tei lttii. ha c.a,.tul 9i Mutenle la dezbaterile juriului Festivalului
fAH a aa hidoasll., căldura şi frumu- :Karais pri!ej.l de a exprima pe p...vui.; (ambele aemnate de re- de la Mo1cova din vara aceaata,
eţea unor aentimente omene9ti. cen.l ti apoi pe ecran , exasperarea gi&ora.l A.ndr6 Hunnebelle} n-au opiniile aale judicioaae ti interesul
ărturii diverse, printre ca.re ti anui tineret trat ln univeraul lipsit.. alJ. • de momentele de cu care a urmărit tot ce reprezenta
aceea a machiorului Arakelian vor- u:fix:ia.nt al · · i burgheze, temii. puri icl acrobatic.i, i elteva noul tn arta filmului, demon1trau
besc despre spiritul de sacrificiu fi ca ana apoi - la filmele cu Jea- clipe d ruli emoţie. Dar cu vet· pereonalitatea unui artiat indisolu-
de aolidaritate manifestat de acela Deall la ile dupll. piesele Dlc - • elllJ'i nUDU contra O bil legat de arta ecranului. "Ştiu,
ca.re ar fi putut 111. se considere - din Anglia - sU'tl•, Jean llaraia a ajuna al se apunea el, el numai filmului li
"vedeta" filmului. Nu este vorba ele. au · plnJ. la refuz. datorez simpatia unor apectatori
de sacrificiul - dureros pentru ori- tigiu ce se suc· Doar d -trei. titluri amintesc de pe toate continentele, ceea ce
ce actor tînlir - al frumuseţii aale eed apoi lu lui Jean Ma- de 1 - r e a unor regizori de a nu e puţin lucru. Dar a9 vrea all. le
fizice, ci - Intre altele - de1pre . au cel mai lldeseori drept cadru imp produci.tarilor un alt Jean dau ceva nou". Depinde acum de
tortura de zi cu zi a machiajului : an H ' · plin de autori- Mar.ii declt eroul ,.frumos ti cura- · inspiraţia unui regizor curajo1 pen·
Fiarei, care dura cite trei şi patru tate lu 1 cu „ Pygmalion" jo1 · ei.lare fi pe joi" al filmelor tru ca Jean Maraia 111. reapari!. pe
ore, de1pre efortul de a da viaţă al lui Bernard haw, o coloratll. de • . Tute vorba de o noul!. ipo1-
• cu mijloace specifice fiecăruia, a
trei roluri diferite: Fiara, Prinţul fi
Tttaiune a celehnllui „Dr. Jekyll ti
. Rida" i · :punll.toarea creaţie
tu.i. a · Pinkerton tn film ul Tai-
fun i. . 'qaaki iau dupre filmul
ecran cu o creaţie la nivelul pro·
priilor 1&le exigenţe.
Argatul. Şi, mai greu ca toate , ll hli Oedip- din spectacolul pre- La V de poche, o cauaticii ti Ane ROMAN

:=.,:ii:.r. =-== .„,.......

__,,,.
....-„-..... ....... „„
=„ ..... _
.... „ ...... f l t T , t i l -
=·=·=~..:
ua...--a_.„

.....
~=.-
„ „ .....
laia ........ • ....
• ~ nrt•U&. 1111·
„ •. = ..............
s: .J:."5:r::.-.=:
................ „elal......
~„
...„ „ .......... „ ....... „
,_............... „
„ ... .....
„
... „ ..............
„.......„ ....... ,_...
==·~~~„ - „....._.,na
..........„ .,.... ...... „ ........
„....... _
9MftA
ile Ila fl~t
„..... "„.„--.......
.... adll• ...
„ .....
Merln•
.....
ll•lt&
- -li.Na.I.
u•n•
„
•........
la Hnl prii
li . . . . d lll'Ueall•
„ .-n•uJalal.
T-,,„„
· · · ,, Llailla

„. „ •• Atei „..
Jele •lţlsllate ,1 .........
::..:::r.:1:.n::.a-=:
Tll fi

Ion MIHU
la C-,.tat•.
c~

„........
__..............
....
ftellea

.... 1_._
„ .....
~.„„.„ ......
....„. ·- •• __,„„
Ml ._._lrl: .-naţia

https://biblioteca-digitala.ro
 •
•

ln sala de postaincroniziri, Ştefan Ciubotărafu, Corina Constantinescu ti Ştefan Iordache îti urmireac propriile imacini de pe ecran.

Sfîrşit de an, început de an ; moment care La Străinul, imprimarea este mai d ificilă mici, foarte m1c1 &au mai mari, nu îl viizuae
echivalează, pentru cineaşti, cu încheierea pro- d ecît de obicei, deoarece to't fi lmul t rebuie niciodată întreg.
ducţiei. Filmele realizate ln '63 slnt fie termi- p ostsincroniza t; filmările realizate la Arad, Aveam unele reurve, pe care le-am expua
nate , fie în faza ultimelor lucrări - postsin- fie în decoruri naturale, fi e pe platourile impro- . regizorului, foarte dispua ai accepte o discuţie
cron, mixaj, pre gătire a copiei standard. Este vizate într-o f a brică nu au perm • nici un fe l de în contradict oriu. Iau conclllliile lui Gopo,
v remea bilanţurilor, a referatelor, a primelor imprimi'lri sincron. Se m uncrşte intens, cu formulate pe marginea acestei prime confruntlri
evaluări asupra fiecărui film în parte şi a pro- pauze li m ita te st rict la t impul necesar pentru cu filmul şi cu opiniile critice.
ducţiei în ansamblu. !n ultimele vizite la a sch imba „b uc lele" în a parate. Dacă vezi în PQfi •pre lwu1 numai ceea ce
Buftea am ţn cercat s ă de s cop ă r acest moment se vede pe ecran, e prost. Filmul - spune
dinţi-un punct d e vedere mai puţin o bi ş nu it : Gopo - treb uie ai ruleu concomitent pe două
nu ca un privitor din a fară , cu t otul stră in de VĂ ADUCEŢI AMINTE DE JULES VERNE? ecrane: unul pe ptnu, altul în capul pri;vito-
munca cinea ş t i l or - acert punct de ved er e se rului. Dacă tr imiterile i asociaţiile preconizate
va face cunoscut la vremea lui, după fiecare Pe Gopo l-am întilnit intimplitor chiar la în fiecare scenil. nu se analiuază, lilmul apare
premieră, ci din perspec.iYa celor care au stră­ pri ma vizionare pe d ouă henri - primul „ şnur" sărac, neinteresant. Rbnine de vlzut daci
bătut t.ot drumul lung , d e la proiectul de scenariu cum s-ar zice în teatru - a filmului său. Pînă aceste aso c ia ţii ae vor realiza firesc t i spontan
pînă la copia standar d , !acrind. Străinul, Co- la ace astă vizionare nimeni - nici regizorul, în mintea spectatorului, la o vaio.nare normalii..
moara de la Vadul V er.hi, Pafi spre lună, Dra .,.._ nic i monteurii, nici alt m.embru al echipei Filmul nu e te o comedie. Anum ite scene
le lungă de-o stară şi ce lelalte filme alf' anului - nu văzuse filmul de la incep la stirşit , cu slnt întrerupte inainte ca efectul comic, abia
nu mai sînt planuri, d ezid erate, visuri in crise im aginea şi banda sonori com ~te şi continue. schiţat, să se coru1ume. „Este oa.no o lege ca la
pe filele decupajelor sau pe crîm peiele de peli- Filmul era nou şi pentru C.. care de şi 11 filmele pe ca re le reali.zea se ridi?"-intreabl
culă filmată; ele au cil.păta t fiinţă, ex.istă s.au con~epuse, ii scrisese, cond ilmil.rilf', u rmă- Gopo . „Al t reilea lung metraj cu actori pe care
încep să existe concret pe ecranele sălilor de rise de nenumărate ori la taj fragme nte ii voi realiza va fi o drami." ·
vizionare de la Buft.ea. Ce gin desc creatorii Compoziţi a filmului nu ţine a.ma de unele
acum, cînd se pot, în sfîrşit„ confrunta cu rezul- norme pe care ne-am obişnuit le considerlm
tatele muncii lor? Ce îndoieli, ce frămîntă ri obligatorii ln construcţia acţiunii fi conflictu-
însoţesc această ultimă fază de lucru ? Un moment de respiraţie • Co o ara de lui. Lui Gopo ii plac ~le catt nu sînt doar
la Vadul Vechi(MărianaP • C.anun.itru) ' spectacol, care nu se mulţom doar ai provoace
EPILOG LA STRĂINUL emoţii, ci ca ută si se adttwu direct gîndirii.
Încercarea este lndrhneaţă i foarte actualii.:
Despre filmul pe care Mihai Iacob îl realizează a concretiza pe ecn.n un joc al gîndului, o
după romanul (şi scenariul) lui Titus Popovici analizii de n oţ iuni, Hte llll.& din cele mai teme-
s-a vorbit şi s-a scris mult. N-a fost uşor să rare ambiţ ii ale cineaştil contemporani.
obţin de la regizor impresii noi, cu atît mai mult Aceastil. încercare nu~. tn une le epiaoade,
cu cit !ntîlnirea a avut loc în sala de postsincron la nivelul il ustraţiei, ca tr-un lilm de ştiinţi
şi discuţia s-a purtat pe fragmente, în pauzele popularizau? Gopo au_a d "tasta:. EI. nu ti·a
de cite cinci sau zece minute dintre două impri- propus sil. ţinil. o coufermţl ~ttpre 11tor1a n~zu­
mAri. inţei de a zbura. A vrut s.l fueu pe ecran v_ieu-
Pentru profani munca aceasta, cu nume tehnic rile şi m editaţiile pe catt o menea confermţil.
îndepărtat şi enigmistic - postsincron - oferii. le-ar put ea prilejui. El nn alirmil.: „Julea
aspecte mai puţin spectaculoase decît m!lrile Verne ş i-a imaginat datoria ln lunii. ca UD;
filmări, dar nu lipsite de oarecare pitoreac. zbor cu o ghiulea•. ci treahi „ Vil. ad?ceţ1
Procesul de lucru e cunoscut: se proiecteazil. amint e de Julea Ye19e?• Filmul ae nea dialog
mut „bucla" care urmează d. fie sonorizată şi, cu sp ectatorul - · · • , nici simplii.
din sală, actorii lşi potrivesc replicile în ritmul evocan.
exact al imaginii. Regizorul şi inginerii de Pe mhuri ce Cape e, fi lmul de..,ine
sunet urmăresc nu numai precizia formală, o mai atrigător, • ia:neant. La cinematograf,
coincidenţă sunet-imagine (sincronismul ). dar
ind, Gopo na Til rta _ ecran sil. comenteze!
mai ales expresiv itatea nuan ţe l o r în d ialog.
Este o muncă migăl o asă, ca re ce re multă concen- mai in glumi, i · , fiecare cadru . Ş1
trare şi o bună coordonare a compartimente lor abia atunci reaeţiik !icului vor sancţiona
tehnice şi artistice. calita ea fi ·

16
https://biblioteca-digitala.ro
 eo tttivl a satului, ar putea l i acţioneze tn analiza mize iei ihorale care tnaoţefte obsesiile
~trimentu l analizei, dilutndu-i inttnaitatea tn po1e1ive ale vechii me talitilţi ţlrlne,ti. Tre·
unele scene. Este o probleml de compoz iţie a oind pe ecran, acţiunea a suferit unele transfor·
ansamblurilor care se va elucida dupl ce mon· mAri: de pildll, Vadul Vechi nu mai este un
tajul definitiv va fi realizat. lat de rilzefi, fiindcil aatlzi aceaatil condiţionare
particularizeazll prea mult acţiunea şi 1unil
anacronic.
Precizia 'i expresivitatea imaginilor vlzute
EXPRESIVITATEA CAD~ULUI demonatreazll. o unitate de concepţie realii şi
eficientil din punct de vedere artistic. „Totul
Pe o costişll de deal, doi oameni coboarA
tncet 1pre noi, spArgtnd cu milciuci uriafe 1
bulgllri mari de plmlnt uacat.Pilmlntul e lntu~
necat, aproape negru. Pe cer se de1eneazl silueta
lnchircitll a unui copac uscat, de crengile cllruia
attrnll pieile cailor rAputi de aecetil. Mifclrile
celor doi ltnt amplificate prin racourci. Efortul
lor pare mai violent, mai absurd tn tndlrjirea lui
inumanA, tn echilibrul de negru şi alb din
imagine. Viizut la postsincron, cadrul din
filmul Comoara de la Vadul Vechi, pe care U
realizeazA Victor Iliu dupA nuvela fi 1cenariul
„La rilzeşi" de V. Ero. Galan, atrage atenţia
prin forţa lui expresiv!. Aceste clteva minute
ne1onorizate de film ne litueazll într-un timp
fi un spaţiu: pare cil cei doi oameni lucread
aşa de multll vreme, cil ln urma ti lnaintea lor
1e deifiltoarA o dezolantA lntindere arid A. „ ln
nuvelll toatll scena se reduce la o propoziţie de
ctteva cuvinte" aminte,te Victor Iliu. (E foarte
zglrcit cu explicaţiile ti miAiunea reporterului
nu eate u,oarll, ltngA el.) O indicaţie a lui- „fie•
care loviturii ln pll.mtnt va rll.auna cu intenli•
tatea bitllii de tobll." - 1ugereazll emoţia puter-
nicii a imaginii cinematografice de mai tlrziu.
N-am vlzut din film dectt puţine cadre,
di1pa-rate, dar ele 1-au tntipArit tn memorie.
Stnt cadre despre care se poate apune cil au
personalitate, trllieac. Nu este vorba numai de
Maria R1IC1reu fi Dumitru Furdui în filmul
Un auria ln plini nrl .
plutica lor (defi, deaigur, ea este decis ivii):
peisajul alea, ritmul, expresia chipurilor, evo·
luţia raporturilor care se oreeazil tn cadru prin
mişcarea actorilor (montaj tn gadru) „joacA"
aici activ. PAmtntul pare ara, tmpietrit; cerul
aJb ae aratil nemilos, fArA nor; paroii simţi
adierea u1catA ti oaldll. care apulberil praful
UN MONTAJ PROVIZORIU ti fluturii. hainele oamenilor. Şi numai din
aceste frlnturi de imagine poţi aprecia jocul
Din filmul acrii de Al. Ivan Ghilia ti re(Uat protagoni,tilor (Ştefan MihAile1cu-BrAila ti Ion
de Horea Popescu, Dragoate lungii "-"- - i i. Caramitru) ln expres ivitatea cArora exittA o
am vlzut mai multe bobine disparate, tn montaj notă de firesc convingiltoare, absolut atrii.inii. de
pJ"Ovizoriu 'i fără sunet. Firette, o u1e.a convenţionalilme. ln faţa ecranului, autenticita-
rizionare eate Inei foarte aproximativi ; toate tu şi valoarea cinematografici a dialogului lui
acestea, ln unele secvenţe se pot :rne Galan se verificll d_in plin ; asociat cu imaginea,
ea.racterilticile viitorului film. 1ehimbul de replici 1unA ca o comp etiţie 1tranie
Dragoate lun11ii de o .ttarii va fi un
dnfiturare lentă, un film de analizi. de ironie aparent nepll.ailto are, tn fond din oe
i.z.butit ai-mi dau seama, din aceaatl tn ce mai lndlrjite.
aproximativi vizionare, daci el va Aceste cadre fac parte din episodul care 11
atunci clnd montajul ti banda aonorl mulţume1te mai mult pe regizor - lupta lui
definitivate, acea denaitate de sensuri Prisac şi a lui Ion cu pllm tntul. Victor lliu
logice ce.re face ca tn astfel de filme în mi-a mai vorbit despre o aecvenţil care 11 aatit•
1pectatorilor l i depişeaacil datele e face ln mod deosebit, tot o acenll 1ugeratA tn
ale conflictului, concentr!ndu-ae aaupra
licaţiilor din aubtext. Iniţial, scenariul
p ţine cuvinte de scriitor - o petrecere flrA
eonatruit pe un conflict ·mai atrtna co n elie , dezvllluind o apll.tiltoare mizerie moralii.,
Regizorul aocotefte ci elementele noi , in In film, accentul nu cade atlt pe descrierea
in timpul filmll.rii cu scopul de a ilu1tra brutalii a aapectelor atroce ale foametei, cit pe

Dramatica lupti cu pim.Întul Îlltr-1lll caina de o nal1 plasticitate fllmatl ele operatoral Ch. FbcMr,

Marin er- M comideri interpret al rolului

trincipal clin filmul Dra101te lunrl de-o 1earl.
:Ji nu M îqali prea mult.

a foit glndit dinainte , ln aminunt" - 1pune

rerizorul. Victor Iliu este un cineast care consi-
deri calitatea decupajului botăritoare tn elabo-
rarea unui film - şi prima lnttlnire cu peliculele
realizate confirmi!. justeţea metodei lui de lucru.

*
CAutAri, lncercllri, experienţe; nu peste mult
timp vom cunoaşte, in 1llile de cinematograf,
rezultatele lor. Şi ln timp ce realizatorii dau
aceste ultime bătUii pentru terminarea unor
filme, pe uşile unor cabine de la Buftea au
apllrut inscripţii noi : Echipa „Pddurea Spin·
sura/ilor", Echipa „Ca.ta neterminalii". Filmele
anului 196/o au intrat în producţie.
Ane Meri• NARTI

17
https://biblioteca-digitala.ro
 Un frllP namero1 de redae- anal prea accentuat orori reamlntett• •uceetlY na oa- ; la 1claJmll; elln•le
torl, reglsorl,. operatori Jac altnlor do uamlllare. Foto- .mal laterdleţla elasonatulni • la 1Jaeuo1 dapi
ruetlrle olnematograllei 1all gralla e oarecare, Iar textul ln Buo aroştl, ol tl ereşterea ~ ,....t la teoali pe
fantaseasi autonom. ln Ima- re1pon1abllltlţll pietonilor . 4na1I - t •• ţari tl 11
•rida 1tudloalal • Sabla", edl-
tlnd un 1lptimlnal pentru gine apare, 1aea•at, an •ram, l;ltlrlle de pHI• hotare, varle- alJitU fi Indol •
seel de milioane de cititori, un munt:e, un caUr, un om tiţlle, noaliţlle 1portln llnt VtalJi Y1•lent _ , (0 1&
1lngara publicaţie care oe ure minlDei, un catiel, o 1a1ţlaute cu nerv t l Jnrnallll fla • „I" - aloe ~omen­
citeşte pe lntaaerlo ,1 tot- blololoti, o b&&rlnl oaro rldo, llbutette 1i h reţlnl enoaee latl8l} • neu& o Imagine
deauna Integral, Actualita- un aoordeon, o paJl•te tl ln prin aproape toate 1ubleotele. eveeatean, Impregnat& de
tea ln Imagini. Daci armi- cuvinte 10 lnooarcl a ni 11 Slnt Inii fi frarmente de poeale fi amo r d•ll• at , a lnce-
re şt l oinei nainere la rlnd, Insufla o Ylslane ontuslut- ~nrnal oaro •• ulii ln chiar putullll de an t•olar.
eşti Informat de ceea ee 11 tnrl1Uo& uupra treo&torll timpul vlslont.dl, o dati ou 8po.rlrea efl tlo nţel Jaraa-
lnt lrlapli ln lame lntr-o luni, de la Bran pe JD1llloa 1uavi lnoheloroa lor fi cred ei l-ar lallll d• actnalltlţ l o ln f11no-
vesl eartlernl eel mal noa veni gren lns1l4l oelnl ee le ţle , 1 • • 1porlrea •~pr111vl­
4• orgi elootronlo&. Altldat&,
•emnoasi 1&-ţl opun& pentru t&ţll , de ridicarea a oconte-
al ClaJalal ,1 o demo»1traţ l e e do Ykllt un admlr..,,11
de ma1i la Salgon , uealţl ce anume a ar&tat oinei 1tra- nlt& a oalltlţll olnematorra-
'6bloa de revlnare a poram-
ţamllalal lntr-o ma1tlrle
llaeure,tean& tl admiri fetiţa
ltnlal dln1pre olmp 1pre ham-
llarelo ooleotl ni tl 10 aude
gurl ,. trei loto lntr-o ro1po-
dlrl• din Clllra•l (nr. 4.1) Se ,.„
llee a aullloetelor lllmate.
oi na totl· creatorii
do alei 1lnt eonvlnfl, de
lui Tltov lntr-o maternitate plat . erau MluH ultimele foarte uemlnltorl ,1 aHmi-
mo1covlt&, parcurgi Itinera- n&toare ou trei 1trngarl fi plldi, ei filmarea direct&
tone 4• pom.mii". ŢI '" rar- a faptalnt autentic 4o Ylaţl
re tarl1tlee, clramal trac- cinel fete , ceva mal lnalnte,
toarelor pe ogorai firi mar- nlseasi Informaţia (dluata- • snperloar& nedltlrllor ei,,_
bllll ei . •ahiral (vruislo& la Drigifanl (nr. 19).
gini, 1lalomal turlo• al lllr- 8e pare oi ln ultima vreme nite Ha oi folo11Ha lnto"la-
1feola) lft oere 1ipat oa btrle-· lal Hte ou mult prefenlllli
cllor •• motor la Blarrlts ţal" fi ln ecran 11baoneşte a 1oisut atenţia creatorilor de
ua lanecan a lini a birollor Jurnale faţi de problema prim- rolatlrll lndlreete, ari••· De
trlumlltoare o 19oere. E oind extoti Heţle de .r.eto-
ou rame ln t l eena aurie a 1lgar ol o 1trHanle mal 111.1- ordiali a refloctirll eroului
Delte i. AcUYI, mena pn- Pl18ţl", arhiva penonall a
ţlnntl ,1 mal de darati ln reautlţllor noutre contem-
s enţl ln cele mal dlvene 1tadlonlnl, •-•a creat poal-
creaţia ooleeth'& a Jurna- porane, a modelal11l uman. llllU&ţt foarte largi pentru
geogralll, olrlnd grll>lţl din lului ar lnlitura mal al11 ln cinel numere ale guetel oomtaraţll odlfloatoare Intre
,1
tren tn aalomo'bll, •• aici
ln clraţl apoi urclnd pote-
elle pidurll, ea amiral oollo-
resldaurlle •• d11orlptlvhm
lla10.
clnematogrsfloe a-am lntllnlt
nici an profil de om noa,
trecut ,1 present, po dale
oonorete, lntr-o modalitate
Cele mal bane pagini - ••tl operatorii l-ar li patul apeclllo olnematogra!lei.
rb de gTeatatea aparatalal oa 1i sie •fA - ale Jarnala- afla ln multe din locurile pe Totu1l, aceut& pollltllltak
,1 privirea clutln• mereu
plutica pel1aJulul , operatorii
lnl c1• aotaalltale clnema10- unde au cutreierat. Cinau •li• prH rar tl Inei 1tlngaol
folult&. ln general, oo ma-
culeg neoboolţl 1nblectele irr•llt.i 1lnl a1tlol prin aolua- apt.rean inat lnovent Hhlţ4t
Utate ,1 Importanţa 1nblooto- blogralloo, 10 notau name nl!Htl ln redacţia Jarnalnlal
eel• mal felurite 11 aduc heb- an lnteree neJutlllcat de .
d.omadar ln 1tndlo un iac ou 1eisat faţl do lnfiţltana
noutlţl. (line-I onnollff• pe ln 1aooe1lano tomtonli a
ace şti oameni nu prea vor- 1111tloetnlal . Cemtrnotorll din
blreţl, tenaci ,1 febrili ştie Baeare,u rtdlc&, llltr-nn
el ln fiinţa lor 1-a desvoltat enrtal esperlmental, an •tal
•• trecerea anilor un lntere1 t• al. Jnmalnl Hmnaloui
1tradaral pentru •••• ee e aet utl perf o rmanţi ar&itn-
nou tl el 1trldulnţa lor eea da·ne IJloeu l aoaptea timp
mal YI• e 1& d„eopere Inedi- • • elkva oooande tl relatlnd;
tul 1ul11tanţlal ln toate do-
meniile •• eon•trlleţle IOcla-
•ar aliturarea nnol Imagini
fllmate di mineaţa tl a alteia
lld&. Datorit& Ier, ln primul prl.U dapi doaisool ''patra
rlnd, ln Jurnalele unei luni •• en ar li fo i i, llreşte, •• o
- 1& sloem octombrie 1981 1.U • • ori mal elocvent&.
- vei cunoaşte halele ele- E aeme ntnl , pe de alli parte ,
gutfl ale noii fabrici de l i 101.B.tem lllee lnvoatlpţllle
mobili c1• la Poo1anl, linia- bl pztYlnţa lm ltoglţlrl I prooe-
tura llnl a aael noi reţele ... •T, oi ol unele 1-aa 1010-
4e !nalt& tensiune pe cerul ,1 r evin ob1odaat. E
ll&nlţean, reelpleatnl cu lso- de pllU, 1i ae tntese
topl rMllealltlvl •ln noul qlrUaal tl eomanlcatlv
laborator al 1pltalalnl Pan- lor, prin urlitura talentat&, (a• IJDal pr i n oomentar),
'' lnflptulrl pononale remar- le ee H proteul
duri, lle&rln1> de lnlrlgurati nervoui, direct&, raportat& ealllle ale oamenilor muncii
emoţie din oohll proaapitalul l i a aUernexo fotografia ln
merea la ţ&Jal lnlormirll •ln toate domeniile 4• acti-
••olar oare se lntllnett• ptn- lntr-un mod lnterHant fi vitate, acum te 1ollolti foarte alfeln ca cea 1tatlo&, !ma-
tru prima oarl ln viaţi eu atrigitor a 1ptotatoralul. rar presonţelo umane. E • rt.a fllmali oa desenul ani-
1eldero oare Ăfeoteasi pu- . . , l&1l eblar eu plputll•, ln
cartea de eltlre. Iinarlnll• (le • • lnllmpl& a fi nereu,u
elnt lndeob,te lnmlnoue,
dlvene, aparatul 1e plimbi
•• dat orefte , tred, abando-
lllrll orllforlllor aatontlo sla-
terea de lnlluenţare a Juraa-
lulul. „ ţii lntrbneţo
-..tune pa terni• Id•••·
Oa siee psell, fi J11rnalal
caro

degaJat, uneori lndrbneţ , rlltl ee, l nactnalltlţU, alem- Vl1lonarea ln Hrlo a Jv-
11 fllmeasl din ee ln ee mal nalelor mal lui nnHrt mii• poate li •crh,
poralltlţll , eo»1orvkll unei • d lle 1crh , foarte
esprellv tl mal lapidar, Iar preoeupirl fa4o, lnellolente lmprHI• ci n• o delltUU
obe un oMlra 1tndlat, ln • oit mal atrA r Alor, ln
de „present:ar"•, prin eare rigoare ln alogena 111.bleeta- aa1 DUl)le rubrlol, ea
oaro profilai bine conturat filmul •• abandoneasl de lor. Faţi de namiral de fayia, ln.fera&ţll comentate
al omului 1e decupeasl ln fapt pt 1lne, lntorclnda-H la fntlmplirl, evenimente ean el moiugrafll, r~porta1•
materialitatea pel1aJnlnl, to diafilm . H TOr cuprinse lnlr-o „Jţte ropwllndu-ne o retroapectivl
lndeamni la analogii ea ta-
lllourl llllltre.
Sin& namere lntregl de
Jurnal atlmlnlllle. At osom-
1lptimlnali, 1e cere o &11-
tndlne orltlo-1olocUvl mal
• •ll
fi cronici artle•
• t l ohlar o
pe • temi la sl.
P asupra doeume:u:tuelor realizate
de atudioul ,.AL Sah.ia" tn 1963
Mi-l lnohlpal pe operatori pllflea pri n Actualitat ea ln fuml ln raport ou er ltul.t taLea 1n Imagini a nu avem in1enţia de a d a acestui
deterllnd 1aonl oa bobine Imagini nr. 4.0, re• aelat 4• aotualttlţll celei mal u mat. 4s I, de-• lungul
ln camerele de montai, unde, , •~..,ţi Yaloroui articol caraetuul uha.wt iv al unui
Paula Ser al fi coment at c1e floatlve . IJI, dealgar, o mal
ln ipatele perdelelor morea .r fermo! cinema- bilanţ. De altfel, la timpul cuvenit,
true, reglsorll ln v11t&
uhtentele tor ln halate albe
,1 E-....n lllandrlo. O tnvHt l-
rare lntereaan'1, Tle, cerce-
mare lnoordare a vo i n ţei....­
toaro pentru ea m.Hrlal8l • -•lenţi eare a
• U1li ln primul
prua a m.na.t intereuntul ti
constructiTUl achimb de opinii care
tltoare a modernei 1taţll d• 011101 ai ..- lnliţlf ne c.
1ortea1& sl ,1 noapte kilo- dezbenslnarft Ţlelon.l fi a maslmam de esprealvltaH. documentar a •Tlli loc lD eadrul amplelor dez-
metri de pellcnl&. La ooJţaJ Instltntulal •• ooroet&rl din St Ya obaerva ci eeu ee e Io 1ale, oa bateri dupn p blemele filmului
m11el, mu1olnd merea oapi- realmente lntereunt, • groeale. Cbeva doc :nt&r din cadrul recentei
tul erelonalal din care 111 (ltmplna eirlt&tore10 cine- alo lllmulnt
metaforele, oomontatoral, ea matografic llllaa petroll1t11- 11 prin foriM, ciol ln U.,
utttnle, la rin-
plenare a Comili:uJui Cinematogra·
liei. lmemni:ri1e ee Ul'llleazl, ana·
,1
1lll oohl la pl&ratul lamln.01
al eeranulal altul la hlrtle,
lal. Cbeva alllle fi laconice
Interviuri •u 1tudonţl ro-
ce epllOadeto plate par
mato agale , c1lntr-an car ea I••
ita ob19r.
lizbld o parte din eele mai repre-
elaboreasi textul - dael na .mini tl 1trilnl printre 001011- bol '' apoi montate ea xe:n.ta1i'n ale anului tn oun,
ln vltesa derulirl I fllmalnl, nole aulei maroheas& dHchl- tal la pri din goana lncu.rci. • deaprind.l ctteva din
·ln orice oa• ca o operath'lta'41 dorea anulai anlvenltar, O ratalal, 1abloct-e le m di:tteţiile de ciavoltare ale doou-
oirela m„lna de 1crl1 na foarte · no1tlml oomposlţle 1111• '" reallseui l•n
de lmi>gtno, mulo& ,1 oomen- prtn procedee variate, menu.rului
l-ar putea faee faţi... Poak De la
ol lnohlpalroa e alei apro- tar aannţl llnalat· 1esonalal ritm pPOprlu, unitar, C9.
ximativi ,1 creatorii pome- pe lltoral, 111.rprlnslnd ultlmtl planuri orlndlllte ee
niţi olat mereu„ lmpreani, tarlttl lnvellţl ln pleduri pe Jogldl Interno a
ln 1oarelo anilor•• pe pla- nl1lpal "'°" al pll,Jll, uoul- lui ,1 lntr-o eeatnn
toul natural, oa tl ln lamina ttn• ln dlfUsor clnteoal . La non.li pe l(eea
1okat& a !impii lloslllll• revedere Ms.mata•. Plhnaroa P01onllal la Graaca
de .ma1i. amuzant& a unei dlVOrtfODţe anodin, prlll
Totntl 11 lntlmpll ea unele Intre mlll!l •n tl treoltoarea diai, m•••te-.A
Jlll'llalo 1&-ţl luo lmpre1la gr&bUi, eart tcnoreui 1lop11l, •Iuelor, peflJl ,

https://biblioteca-digitala.ro
 ~ilor eatt se· produe zi cu zi (ceea întrebare la care documentarele lui re-I are, bi aceastii privinţă, foile-
implidt a mai permis să se 1963 au trebuit să răspundă. Nu tonul cinematografic. Totuşi el
I registttu e artistice ca cele s-au realizat însă dec!t puţine filme a fost ignorat mult timp. Readus

autarea
oii anii t.reca:ţi) . Ca genuri, au care sii redea omul în plin efort tn actualitate prin Casa noastră ca
Io ,-aJorif'u:ate: eseul , foiletonul, constructiv, omul în complexa o floare, un fo}Jeton de o satiră as-
li ul-portttt, reportajul sau schi- luptă de a transforma mediul încon- cuţită, genul fI-a re·confirmat virtu-
ţa inematogralică. jurător, de a ae transforma pe sine, ţile. Realizarea regizorului Ale-
u ghit documentariştii acele omul în striidania de a-şi perfecţio­ xandru Boiangiu intereseazii atlt
mijloace ingenioase de a surprinde na unealta, de a munci mai bine. prin conţinutul 1iiu etic\ cetiiţenesc,
re ita tea în ceea ce are ea mai Grădina din nisipuri (regia H. Ra- cit fi prin metoda fiJmi!.rilor cu
•'• ct erist ic? Au reuşit ei să prindă binovici) şi Pretutintkni trăiesc

afivului
aparatul „ascuns". Şi schiţa Măr­
I peliculă senaurile adlnci ale oameni (regia Jean Petrovici) izbu- turisirile unei mese tk ' restaurant a
vieţii? Mai multe filme caută să tesc - primul, o imagine genera- lui Virgil Calotescu izbuteşte, prin
Jea răspunsul la aceste lntrebări. lizatoare asupra tenacitiiţii umane intermediul rîsului, sii satirizeze
Metafora e&lor 4 OOO tk trepte apre care a dat viaţă unor piimlnturi o deprindere mai veche,. alcoolia-
cer pe care i-a sugerat-o documen- sterpe din audul Olteniei, cel de-al mul. Filmul dezvoltii tn general un
tarist ului Titus Mesaroş începutul doilea o suitii de portrete ce ilua-
adecvat comic de situaţie (minus
conatrucţiei hidrocentralei de pe treazii sentimentul necesitiiţii îm-
plinirii datoriei cu care muncesc, unele episoade vulgarizate prin tn-
Arge' ni se pare că dă un rii.spuna groşare).
fa vorabil ambelor întrebări. Rea- departe de oameni, meteorologul
lizat cu sobrietate, reportajul ace1ta de pe Omul, paznicul farului sau Confirmtnd acea efervescenţii crea-
reuşeşte 1ă cuprindă eforturile oa- un revizor de cale feratii. 1n schimb, toare, acea căutare a noului care au
menilor, lupta dusă pe verticală prea şters, prea lipsit de forţil. este fost proprii activitil.ţii studioului
cu stlncile, în imagini de un pate- zugriivit omul tn alte douii docu- ln 1963, documentarul de artă ob-
C.dre din filmele document1re: ţine cu Rădăcini (regia - Mirel
tism vibrant. mentare, Tăbăcării fi Tehnică nouă,
1 fi 6 - Pretutindeni muncHc Slavomir Popovici (cu Uzina oameni culţi. Primul este o reu,itll Ilieşu) sau llinerar (regia - Nina
01menl. Behar), dar mai ales cu filmul-
2 11 4 - U11n1. 1 Mai-Ploiqti) şi Alexandru Sîrbu în ceea ce prive,te arta contra-
3 fi !5 - De buni
de nimeni.
•ol•
tl nHlllt
(cu Sonda) s-au aflat tn faţa acelo-
raşi lntrebliri. Le-au dat însll nu-
punctului între text şi imagine,
intre imagine ti muzici etc. Repor-
portret George Georgescu (regia -
Paul Barbllneagră), certe succese.
7 - Pentru un petec de htrtle. mai răspunsuri parţiale fiindcll tajul lui Geo Bogza 'i desenele lui Dind la ivealil. clteva din aspec-
n-au avut perm11nent tn Vlldere Perahim i-au permis regizorului tele noului, direcţiile tematico-

pe Bistriţa, Puterea ptinii, Pe dru- doull cerinţe fundamentale: ~tenta Mirel Diqiu un int-1 mod de artistice amintite permit sll se ln-
auriu Crifanei pot fi menţionate se lecţionare şi judicioasa asociere opunrre artistici a ~ ni cu trezllreaacii perapective. Pentru a
(firi a epuiza prin acestea filmele a materialului de viaţii. Documen- trecutul. Documentan.1 este încii realiza acel salt calitativ de care
de ealitate) ca paşi nu lip1iţi de t.arul lui Slavomir Popovici este o prea nc:e, pru distanţat a · cînd s-a apropiat ln 1963, studioul
impor tanţii pe calea reflectiirii mai reflecţie de naturii filozofică asupra vrea si ni-i prttinte ~ U.băcarii „AI. Sabia" ar trebui să-şi concen-
pJ'Ofunde a realitllţii. Ceea ce dă vieţii de azi, n u lipsitll de pasaje de azi. Autorul lilmuhoi Tehnică treze atenţia tn cîteva direcţii prin-
anului 1963 un profil aparte aut entice. Prin ideile vehiculate, nouă, oameni cu iµ a ..-oit, prin cipale. 1n primul rînd asupra
e faptul cii lupta cu rutina fi filmul caută Iii dezviiluie noile intermediul cintecelo1' de facturii chipului contemporanului nostru.
inerţia a cllpiitat caracterul unei dimensiuni pe care le dll socialis- brechtiană , sii oglindu.aeii Uzina Omul de azi are o multitudine de
campanii duse ln întreg studioul. m ul omului. Puntnd însll în circu- „Electronica" şi oamu1ii ei . Regi- preocupiiri, de gînduri îndriizneţe,
Cele douii grupe de creaţie înfiinţate laţie prea multe abstracţiuni, do-
de căutbi creatoare; în locuri şi
zorul n-a relllit decît în foarte micii
tn sectorul documentarului la sflr- cumentarul nu reuteşte întotdeauna miisură să redea prin această moda- împrejurări diferite, el este întot-
titul anului 1962 şi-au adua o con- d le dea concreteţe, sii le exprime deauna o prezenţii hotiirîtoare.
tribu ţ ie esenţialii. la crearea acestui
litate de exprimare artisticii pulsul
limpede pentru spectatori. Se abu-
elimat propice unei efervescenţe zeazii de com entariu şi de o parti- vieţii uzinei. El a forţat forma în Despre acest om, documentariştii
artistice. tură muz icală nu foarte adecvată,
dauna conţinutul ui. De aceea, fil- pot spune mult mai mult decît
Filmele lui 1963 se caracterizeazii mul suferii din punct de vedere al pînă acum. 1n ceea ce priveşte mij-
în dauna ghirii unor imagini griii-
prin diversitate, atit din punct de t oare. Sonda este ln şi mai mare autenticitiiţii , mulţumindu-se sll ·loacele artistice, căutările nova-
~ere problematic, cit şi ln ceea ce mălură stiipînit de o formă artifi- fie un documentar pUl' descriptiv. toare, ele nu vor fi eficiente declt
· ette modalitiiţile de expresie ciali!.. F olosind ca unică o metodii De la distanţă ş i destul de superfi• atunci cînd vor tinde la exprimarea
utisticl. Faptul industrial şi-a particularii de surprindere a i·eali- cial sînt prezentaţi oamenii şi ln cinematografică cea mai adecvatii
psit locul binemeritat ln mai multe tiiţii, filmarea pe viu, realizatorul alt film : A utorii :imbelului, de pentru reliefarea ideii. Ultima, dar
pnducţii ale studioului; fenome- acestui document ar n-a ţinut seama Eric Nuubaum. nu cea mai puţin importantă pro-
-1 de artă a fost, la rlndu-i, sur- oii faptul d e v iaţii îi augereazll Se ştie că documentarul poate blemă, este aceea a realiziirii tn
. mai atent ln analize cinema- spectatorului asociaţii de idei nu- avea un rol educativ, poate influen- anul 1964 a unui mai judicios echi-
ice subtile; comportarea. eti- mai ln măsura în care se subordo· ţa viaţa cotidiană a oamenilor. libru tematic. lndeplinirea acestei
d a oamenilor a constituit şi ea neazll _fidel scopului urmiirit, me- Descriind frumosul ce ne înconjoară, cerinţe ar permite documentariş·
• Rnil. de investigaţii . Sfera tema- sajului filmului. filmul nu trebuie, totuşi, sii riiminii 'tilor să cuprindii fenomenele cele
aid nu a foat tnsll lmplinitll. Viaţa Ce imagine !şi vor face oamenii indiferent faţă de cei care nu-l mai importante petrecute în întrea-
ui contemporan nu a fost ur• viitorului despre cei de azi, despre respectă. _ N imeni nu contestii, de ga ţară.
alriU. ln perape_c tiva transformll· 1Jontempora1Jii noştri? Jatil. o altii altfel, caracterul agitatoric pe ca- Al. RACOVICEANU

19
https://biblioteca-digitala.ro
 la&clnea : Poul Pedenon. Regla : Erik
ll&Wnr. Muslca: Sv. Erik Tarp. Cu:
Paul Relohbardt, Astrld Vllawne, Gun-
Jl&r Lllurlnr, Randl Mlcho1"en, BJGrn
Watt Bool1en, Klnten Rolffea, Nielo
Pla'9u, Dorth• Relmer, Junus Lanen,
J ahanue Lanen, Edward Slvertaen.

Fără tea~ă, Medicamentul Între „suspans"

cu reprof l'-···
-i.. . . . . . __ _ _---c___a . .r;;._._;;,.•. .o. --u ci d • fi Clramoletă

Litera tura romantică a alimentat mitul cava· $i lotuşi ln acest film quasi-etnografic des-
Ierului medieval cu capă şi spadă, fArA „teamă pre obiceiurile eschimoşilor - documentar bla-
şi reproş" care se avlntă pentru dulcineea lni· jin din viaţa aspră a locuitorilor Groenlandei
mii lui ln situaţiile cele mai primejdioase, le („ţara bărbaţilor" cum o numesc cu 'mîndrie
caută, le provoacă chiar spre a-şi demonstra băştinaşii şi cu admiraţie străinii care se sta-
!naltele ln1uşiri fizico-morale . Spunem litera· bilesc aici) - survine un încordat „suspens". O
tura romantică, deşi mitul se 1tabili1e cu multe lntrebare care apare tncă de la titlu ş1 se pre-
1ecole tn urmă şi don quijoţii traversau lnfier· lunge.şte abil, pinii aproape de ultima jumlltate
blntaţi clmpiile maure ori normande, tnvetmtn· a părţii a doua.. . întocmai ca într-un bun
taţi ln faima armurilor strălucitoare ti a vi· film poliţist. Cine e.te - sau mai precis ce
tejiilor sonor trlmbiţate. Romantismul le-a ac· este acest „quivitoq"? n „harakiri" Japon,
centuat doar „patosul interior", frllmtntlirile un rit pllgln, o tradiţie care - vorba lui Ham-
pasămite ce încep sli le tulbure seninlitatea lef - „ne·ar face mai multă cinste dacă n-am
vitează.
reepeeta-o". Sinuciderea devine, e drept, mai
De Pat"daillan - replica datll celebrului 1pectaculoasli în acest impunător peisaj al ghe-
d'Artagnan - consumă doar exterior şi cu non· ţarilor nordici şi neferiţ_itul care s-a decis să
şalanţli duelurile şi peripeţiile de tot soiul, plnă moar~ ln vlrf de munte', lnfruntlnd măreţia
ajunge la inima Isabelei de viţii nobilll, rllpitA naturii, sflrşeşt_e parei\ mai demn şi mai purifi-
de mică de ţigani. Pentru cA marea vitejie a cat, contopit cu zăpezile veşnice, declt bietul
eroului gascon ou stă tn zecile de morţi şi ril•
ronin japonez obligat să.·şi străpungă ln văzul
niţi stivuiţi la picioarele frumoasei oxigenate,
lumii măruntaiele cu o sabie de bambus.
ci tn „lupta" pe care o duce la un moment dat
cu sine losuşi, spre a-şi lnfrlnge pasiunea, tin· Deaigur şi un film şi celălalt, la forţe artis-
ztod la un „rang prea !nalt". Datorie, „con· tice cu totul inegale, acuză tradiţia barbară,
ştiinţă de clasll", prietenie şi dragoste furtunoa· cultul morţii şi al crudelor rigori păzite cu
să, gelozie, intrigii abilă de curte (deci „critică 1tl'ltnicie ..•
1ocialll") se amestecă lntr-un „tourbillon" cinema· Doar că ln timp ce capodopera japoneză dii
tografic ameţitor, cu spade şi veşminte colorate, lovitura de graţie unui lntreg sistem, formelor
pinii. clnd „melo-comi-drama" romanticii pe sociale rigide ce au a·lterat de secole conţinutu l
ecran lat iese lnvingătoare, stabilindu-şi, le· viu, adevărat al relaţiilor dintre oameni,
meaţll, intenţiile moralizatoare . Dacă un model Qtiiviloq-ul danez atacă un restrîns perimetru
romantic, „Ruy Blas", de pildli, ar fi foit iro· de mentalitliţi locale ln numele prea cunoscu-
nizat tn ce are el mai poncif şi pueril (nu •i tei, fahei opoziţii: hllştinaşii „înapoiaţi" şi
ln nobilele glnduri şi 1imţăminte ce-l animA „civilizatorii" străini. Fenomenul, e drept, apare
pe inteligentul erou al lui Hugo), atunci Pardail· aici mai izolat , ca ln alte filme, fără putere
lan era mare. Mare cel puţin ca intenţie, dacii de generalizare. Europeanu l retras la pol în
nu ca rea!izare. Pentru cil parodia ar trebui urma unei decepţii sentimentale şi-a însuşit
sli atingli vlrfurile calitiiţilor 'i defectelor ge· mult din mentalitatea aspră, bărbătească a
nului incriminat; or, cavalel'Ul gascon n·ajun· localnicilor, s-a lmprietenit cu ei şi ii stimeazll.
ge lncli să escaladeze meterezele cu graţia lui Dar nu ştiu de ce {probabil, unde am vllzut
Fanfan ori perseverenţa Clipitanului Fracaue destule dulcegăr ii continentale de acest gen)
sau măcar cu alura comico-tragicii a „Coco,a· nu mii mai impresionează caritatea condes-
tului". Noul erou cinematografic e un tinerel cendentli cu care auto-exilatul oblojeşte rănile
oache", ce-şi lncearcă puterile lntr·un sector de fizice ori 1uflete ti ale eschimoşilor. Persona-
veterani, ~i cu tot farmecul ztmbetului 'mecber, jele vorbesc categoric două limbi diferite cu
a mtndriei de gascon isteţ la tot pasul afitatll., tot „esperanto-ul" călduţ umanitar cu care ln-
rămln~ prea de1 tn umbra qlodelelor impunl·
cearcă să-'i „univer1alizeze" suferinţe le amo-
toare. roase. Ca ln comedioarele de salon, ambele
Replica modernii a lui d 'Artagnan a foit da· perechi (marchizi şi subrete), afirşesc printr-un
tă ln urmă cu 40 de ani de ~ax Linder ti de
atunci parodia <;avalerului „1 aa1.--.-r-ert-1_ _ _ graţios cadril nupţial (aici o viguroasă „bll.tu-
tă" laponă ). Păcat de frumuseţea severă, frus-
reproche" n-a mai cunoscut strllac:ire fi fiu-
litate. Dovadll, aceastll. comedi rra-italiaal, teţea fiord urilor obligate sA suporte arti!ic ioa·
mult mai sliracli ln umor . iele dramolete sentimentalP.
A. M. Alice MĂNOIU

Ion MIHU

https://biblioteca-digitala.ro
 făcea eu recunoscuta-i delicateţe. să cucerească simpatia spectatoru-
„Nu se~ în care moment al cari- lui. A fost greu, cu atît mai mult
erei salt! actorul izbuteşte să se cu cit datele personajului nu mi
depăşească , să exteriorizeze în chip s-au părut suficiente.
original - spunea el. Sii nu ne -Apoi?
grăbim sii l!tichetăm. Unii dintre C.A.: Dintr-un scenariu imposi-
noi se exprimă cu mai multă uşu­ bil (Nu vreau să mă însor) din care
rinţă, pentru alţii drumul căutări­ nimeni nu înţelegea nimic, regi-
lor e mai complicat, mai sinuos". zorul Manole Marcus a realizat o
Şi pentru că a venit vorba de comedie color, nostimii (şi atît !)
emoţie. Ştiţi care dintre noutăţile în care eu am interpretat rolul
- tehniceşte vorbind - teatrului unui dirijor. Din păca_te nici

-
a

U ima convorbire din ciclul nostru interpret de cele mai moderne contemporan convine cel mai pu- Povuu untimentală nu s-a bucu-
- a zecea - ne-a prilejuit o în- cnaţii actori ceşti. , ţin actorului? . .. Desfiinţana ram- rat de o bază literară cores punză­
- e cu Angela Cbiua.r u şi Cristea L:Di place să joc în acele filme pei! Am început să joc tu1:rn pe toare. Dqi iemnat de Horia Lovi-
.-ram, amîndoi cunoscuţi actori CUI! îmi sînt dintru început apro- o scenă care avea ram~ ~ nescu, ~nariul avea multe mo-
cinema şi colegi de teatru la piate, în care cred, a căror fabula- actor şi public , în afara i, mente ttţ.oau, situaţii incredibile,
.C.L ottara". ţie o jmtific, filme la care muncesc exista acest „gol" al rampei care - r drsu.l!te i n-a izbutit să concu-
Firesc, am început prin a enu- eu l!moţie , roluri pe care le încerc ii detaşa, îl obliga să BI! - ett reze uxtul dramatic dl! la care a
filmele în care au jucat. cu timiditate . pe scenă ca într-o ca.să. A$a. e - , piua de succes Febre.
An&ela Chiuaru: Am debutat - Tim iditate? greu de presupus că nu te · Ctta tt constituie meritul lui Mibu
Răaurni valea (1947), întîiul film A.C.: Da. D in tot teatrul romi- ţează faptul că la mijlocul t:Îr.l l!Î în acttt film este felul l.n care a
:realizat după Eliberare. Eram stu- nesc cred cil se detaşează ln primul vezi că spectatorul din rimu.I tthutit să creeze atmosfera . Inter-
la Institut şi făceam figura- rind, ca repnzentanţi străluciţi, rînd are tub acustic, că ~ pretam primul meu rol mai apro-
- l.n cori:ml de ansamblu al Naţio- hmobilaţi de grandoarea propriului lui poartă mustaţă ete. ""'·· · piat de contemporaneitate şi aceas-
-.lului. lntr-una din zile ni s-a - Discutabil lucru . Ce laeem ta presupunea o altă manieră de
să mai rămînem după repe- cu teatrele în arene şi mai al6 ce joc. Faptul că am fost chemat să
fiindcă vom fi vizitaţi de un facem cu filmul? fac altceva m-a bucurat. Mă consi-
ttgizor de film. Pe atunci , o ase- A.C . : Evident, nu se poate ab- der un actor disponibil. Cred că
menea ştire era cu totul senzaţio­ solutiza. Ceea ce vreau să spun actorul trebuie să fie un slujitor
nală. Am avut bucuria să fiu dis- este cil noi trebuie sli ne păstrăm, complex al Melpomenei, să evite
uită în filmul de debut al vie, capacitatea de a ne emoţiona,
· matografiei noastre noi, lu- de a fi autentici. tonurile monocorde , să se exprime
- d sub conducerea regizorului variat, să-şi îngăduie, chiar pentru
sine surprize. Sint împotriva ac-
Pani Călinescu.
~a filmat romantic, ca pentru
documentar (toată „recuzita"
fiind autentică), pe un mare şan­
• toruiui de gen. Nu trebuie sii ne
„specializăm" prematur, sii nu
încetăm sii căutăm - şi să abor-
Se pare că şi
Cristea Avram îm-
- , într-o atmosferă de muncă părtăşeşte acest punct de vedere . dăm - acel altce11a. 1n teatrul
reală care facilita firescul, expri- El se numără printre actorii care vechi erau tot soiul de „titluri",
marea sincerii, convingătoare . Al iubesc cu precădere filmul, deşi de „ranguri" actoriceşti. De pildă,
oil„a film în care am apărut a teatrul nu le oferii mai puţine un bărbat frumos (amorez) era
fost Directorul nostru (regizor: Jean satisfacţii. numit „june prim", iar un altul
şi mai frumos era „june prim-forte !
0
Georgescu) căruia i-au urmat apoi - Ce a prilejuit debutul dv.
iaţa nu iartă (regizori: Iulian pe ecran? - Pe care din maeştrii scenei
llihu şi Marcus Manole), Secretul Cristea A11ram: Are sli vă mire. noastre îl îndrăgiţi mai mult?
cifrului (regizor: Lucian Bratu), Am jucat în Darclk pur ş i simplu C.A.: Pe George Vraca. .. Se
Prwuu sentimentală (regizor : Iu- datoritii. faptului că... Aradul e poate învăţa enorm de la maes-
lian Mibu) şi Celebrul 702 (regizor: foarte aproape de Timişoara. trul Vraca. E mereu tînăr. ln
Xihai Iacob). - Şi dacă ar fi fost , să zicem, Tudor face o creaţie monumen-
- Care din filmele citate vă e fn Moldova? tală, cu totul nouă chiar pentru
eel mai drag? C.A.: „Dezastru" ! N-aş mai fi prod igioasa-i activitate. Nu cunosc
A.C.: Viaţa nu iartă, o peliculă fost Giraldoni. lată cum s-au un actor mai modest şi mai delicat
foarte interesantă, care îşi propu- · lor talent, t.ocmai marii timizi: tntlmplat lucrurile·: Pentru acest ca maestrul Vraca şi nu pot să-l
- să evoce imagini din războiul Nottara., anolescu (Ion) sau Ciu- rol, Mihai Iacob intenţiona eii
ascult fără să mă emoţionez. Din-
· ' 916, să investigheze univer- botăraşu. Att.,.<tia, în ciuda faptu- caute un interpret din Arad. ln·
tre actorii străini îmi plac Lauren-
moral al unor oameni pe care lui că au fost „dăruiţi" cu nativii tlmplarea a fli.cut ca tînli.rul regi-
oe Olivier şi ikolai Cerkasov.
· a încleştare ii mutilează, îi mă iestrie ti au abord at noile ro- zor sli. poposeaecll. în oraşul ln care
tlttrădăcinează fatal. Din fericire, luri cu uimitoare timiditate: au vi- - după tePminarea Institutului Pe Cerluuiov l-am şi văzut, la
itura mea nu mai era a unei brat ca în (aţa onor tiirîmuri ne- - jucam teatru, sll. mll. vadll în Bucunşti, eind ne-a v izitat ţara.
nue, a trebuit să-mi trăiesc cunoscute, misterioase. Cînd, la „Gaiţele" şi să mA invite să dau ln Imtitut eram cu totul cople-
aa simplitate rolul. Multe nuanţe Institut, Manolescu era solicitat o probă. şiţi de Ne11t1ki şi de Ivan. .. erau
ntice se realizează în acest sii comenteze jocul unor tineri - Rolul v-a plăcut? filme pe care le puteam vedea la
film prin simple tăceri, prin „spaţii studenţi ori sii le "prev adă" viito- C.A.: Puţin spus: l-am îndrligit, nesftrşit,
albe", lucru care îl apropie pe rul, el se ferea să facă asta, ori o m-am străduit să fa1> astfel incit Gheorghe TOM OZEl

21
https://biblioteca-digitala.ro
 cinematograficâ
· Franta-
Trei capitole se impun de la bun început vreme n-a ştiut sl elimine efecte le nefaste
celor care ar dori să încerce stabilirea unui ale ·interdicţiilor care apasă asupra creaţiei
bilanţ provizoriu al noii stagiuni cinematogra· artisiice însăşi. Noi am demonstrat clar în cursul
fice 1963-1964: pe de o parte greutăţile econo- unui articol precedent oferit revistei „CINEMA":
mice de care se izbeşte cinematografia franceză, filmul francez suferă de pe urma concurenţei
pe de alta perspectivele oferite de producţia cu televiziunea şi a altor circumstanţe care,
actualii şi, în sfîrşit , cele care se întrezăresc toate , tind 11! agraver.e scăderea numărului de
într-un viitor apropiat. spectatori. Se resimt mai alee consecinţele
Dacă numllrul filmelor în curs de turnare a cenzurii (oficiale iau oculte}, care împiedică
crescut considerabil în ultimele luni, aceasta libera dezvoltare a cinematografiei pe tărlmul
nu înseamnă cil starea sănlltllţii cinematogra- ambiţiilor ei de a traduce într-un limbaj acce-
fiei franceze s-a îmbuniitllţit în aceeaşi mllsurll. sibil maselor largi multiplele probleme ale
Tot atît de adeviirat e că balonul de oxigen epocii.
economic care i-a fost a dministrat în ultima Studiourile se afli în stare de somnolenţă din
pricina crizei cinematografice sau slnt abaor·
bite de televiziunea ln plină ascensiune (care-şi
va pune în curînd ln funcţiune cea de-a doua
reţea) ca cele din Montmartre şi de la Join-
v ill e, sau pur si simplu sînt sortite demo-
lării -p entru a face loc altor întrebuinţlri, cum
1lnt de pildă cele de la Neuilly şi de la Courbe-
voie (Pbotosonor).
Din interes economic sau pentru a reduce·
cheltuielile , eliminînd la maximum chiriile
platourilor (şi adesea pentru ambele motive),
producătorii de filme 1-au orientat spre deco-
rurile naturale. Din 16 filme, actualmente în
curs de realizare în Franţa, numai două slnt
ln lucru ln studiouri. Puţine, dintre cele 14
r~mas~, v~; intra pentru cîteva eăptămîni la
„1nter1oare .
Iată de ce nu 1-ar putea vorbi de un „început
de stagiune la început de an" în studiourile fran-
ceze . Producţ ia continuă cu mijloacele existente
la această oră, fără alte perspective decît posi-
bilităţile eventuale ale cîtorva producători de
a reuni fondur ile necesare realizării unui pro-
iect care uneori durează de luni sau chiar de
ani de zile . Ce se poate spune în acest caz despre
realizatori care, atunci cînd ajung ai prevadă
posibilităţi concrete pentru turnarea unui film
ce le stă la inimă, atnt de cele mai multe ori
constrîn9i, spre a·l putea duce la bun sfîrşit,
să accepte concesii împotriva cărora , simţul
lor artistic se revoltă? ·
Dar acestea nu reprezintă decît „spatele
ecranului" (cum am apune în termeni familiari).
Să încercăm si privim 'i „din faţă", adică cu
ochii spectatorului. El va fi rufăţat în acest
început de stagiune prin ietirea pe piaţă a
celor mai bune filme reali:zate la începutul
anului, pe care distribuitorii le-au păstrat cu
grijă tn atteptarea lunilor de iarnă, considerate
lnton clin războiul algerian, tîniruJ ero al filmul · lui Resnais, Muriel, e · ele amintirea pe bunii dreptate drept perioada cea mai propice
celor . văzute acolo. lnterpr~ : Jan..&ptiste Thie:ree. pentru a asigura săli pline .

IW IUliRomtt.lr_„ J-
- . i ......W:....... _ . ti
_ ...._
........... „..... „ Fe. follet .
.._..
Ilia fi1mal Feu follet.
.

https://biblioteca-digitala.ro
 \

tn 1929 a tîn ă rului scrii tor Jacqu es Rigaut).

,,Faptul divers" r eluat treizeci de an i mai tîrziu
pe ecran şi modernizat de către L ouis Ma lle,
ute o ilustrare a „ răului" ca re caracterizea ză
în prezent s i tuaţia din Fran ţa şi mai a les pătu ­
rile sociale ale burgheziei. P.rotagon is tul fi lmu·
lui, Ala in , e un fel de „pley-boy" decavat care
abia a terminat într-o clin ică de spec ia li tate
o cu ră de d ezintoxicare alcoo lică. Ş i t otuşi , cu
o stranie luciditate faţ/l. de e l însu ş i , decid e să
se sinucidă. In preajma înt îlniri i cu moartea ,
Alain organizează ultimele sale clipe cu vechi
tovarăşi de plăceri, prieteni , exact atît cit să
simtă o ultimă ameţeală. Apoi , rămas singur,
scoate un revolver şi se împuşcă. Toată acţiunea
redă numai 48 de ore din viaţa eroului.
Ar fi multe de spus d espre această poveste
legată de evoluţia lui Louis Malle în ultimii
ani, şi este foarte adevărat că o prăpastie despar-
te tema „dragostei nebuneşti" dezvoltată în·
Amanţii, de îmbrăţişările disperate care punc-
t e ază primele imagini din Feu.. follel.
„ Este - spune Malle - un film · care mi-a
făcut bine, prilejuindu-mi o d escăt u ş are de
ia;iţesmele care mă stînjenesc de multă vreme. Interpreţii francezi: Robert H-in
Nu ş tiu ce mi se va lntîmpla peste zece an i, (cun01Cut la noi clin filmai Sen-
CW1oacuta actriţă italiană Anna Marnani dă d ar nu vreau să mai fac fi lme d espre oamen ii t in 1a) 9i Annie Cirudot (Vaporul
'riaţi J-.daei în filmul lui Claude Autant-Lara. Parisului în derutll. „ . Cil.ci pinii la urm ă tot eu lui Emil. Rccco şi fr atii s!i).
voi fi cel tirît d~ dezastru „. Fe u. fo liei
corespunde pentru mine u11u i act de purifica re".
Muriel sau ·.Vremea tntoarcerii al lui Alain lntr-un cu totul alt domeniu, Georges Franju
R esnaii a fost proiectat în public după succesul care s-a distins în 1962 la Veneţ i a cu Thereae
o bţin'ut de Delphine Seyrig la Vene ţ i a . M uriel Desqueyroux, ·adaptarea romanului lui„F ranc;ois
e un film al epocii noast re, singurul film f rancez Mauriac, s-a apucat să „ d e sţelen e ască un S"ce-
al acestui an cinematografic capabil să prezinte nariu de Louis Feuillade pentru a t urna un
o viziune global ă ş i profundă a „climatului" film de acţiune ş i de gro a7.ă, care ş i e l va fi
în care se zbate omul modern, nu numa i ln văzut la Paris în aceast ă iernă : Jukx. Din
F ranţa (zbuciumat ă de traumatismele provocate
opera originală realizatorul a păstrat „tot ce
de recentul război din Algeria), dar în general, avea un farmec oarecare"': decorurile epoci i,
în lumea celor pradă dezechilibrului , incerti- costumele, anumite peisaje pariziene . In 19~ 7,
tudinilor rezultînd din propriile lor contradic- Judex se numea în realita t e de Sermeuse ŞI a
ţii.
devenit judecător pentru e îndeplini o răzbun are
Prin aspectele multiple pe care le relevă, familială. „Eu l-am dezbră cat de această semni-
M uriel reprezintă nu numai un film de intenţie, fi ca ţ ie căci mi se pllrea m ult mai nelini ş ti to r
dar şi de „preocupări" . lntr-un climat a cărui
astfel. Judex este un frumos t enebros care are
tem ă principală este groaza de violen ţă, scena:
darul de a deschide porţile . .. "
r istul Cayrol şi regizorul Alain R esnais au
vrut să construiască un film păt runs de o Cit' despre Cla ude Aut.ent-Lara, el a rea lizat
anumit/I. stare bolnăvicioas/l. inerentă „ci,·iliza · d e curînd o pu te rnică farsă ru rală, vioaie şi
plină de sănătate rabelaisiană in f ilmul Comoara
ţiei fericirii". Astfel, Muriel înseamn ă, decsigur ,
memorie, înseamnll. insolitul gesturilor coti- Joaefei, povestea unei hang iţe pre supusă p ose-
diene, instabilitatea sentimentelor, a ftticir ii soare a unoT solide ueconomii", provenind
şi a greutll.ţii de a exista, înseamn/l. tulburtr ile dintr-o moşten ire pe care fiul ei, în compli ci-
de pe urma războiului din Algeria, reticenţe le tate cu µn amic , se străduie s/l. i-o fure. Cînd
co lective de a accepta un viitor ceţos , nesigur. ad evărul iese la iveai/I., toată lumea l şi dă seama
Toate acestea luate separat şi în acel aşi tim p că de fapt comoara nu e~a d ec~ t un ~ i ra j . Film~~
împreuni!. au dat naştere unei opere cinemato- este va loros mai ales prm calitatea mterpretă ru
grafice şi unui film realist, o încercare de a care re uneşte nume ce lebre: Anna Magnani ,
t raduce integral şi de a explora profunzimile Bourv il şi Pierre Brasseur (în ;,olul ':'nui. spumo~ îuiăraactriţăgermanăElbSommer
subt erane ale epocii noastre. primar de ţară, „tat/l. natural a l fiu lui Anne1 pe care producitorii americani
Dacă Muriel ia astfel loc în primele rinduri Magnan i) . Pină la urmll, el va fi ace la care la vor 1-0 lanseze ca pe o noul Ma-
a le celor mai bune filme franceze pe care ni capătu l unor seri.i de peripeţii v a descurca r1lia Monroe. A jucat în Premiul
le v a oferi aceast/l. nouă stagiune cinematogra- t oată a facerea . fi a fost alea1i ca protagoai1tl
fică, nu trebuie s/l. uitll.m nici cel de-a) patrulea Nu pot turna filmel e la care mă glndesc pentru filmele Idioata (dupi Mar-
film al lui Louis Malle prezentat de curînd la de" mu ltă vreme , spune Claude-Autant Lara, cel Bebard) şi Don 't bother to lcnoclc.
Ve n e ţia, adaptarea unui roman de Drieu-La-
pentru cil. nu gă sesc nici un sprijin . Nu putem
R ocbelle, Feu follet . (Cartea, apll.rut/l. ln 1930, d ecit să încercăm să rezistăm p ină cînd lucru-
este inspirată de un fapt au ţentic: sinuciderea rile se v or schimba .. .'~
Sînt atîtea feluri de a u cide un film, de la
s ~plul veto, plnă la sabotarea pre.miere~ . „·:
Vom avea ocazia în cursul acestei stagmm

.,..._ ~: „
la Marienbad la Mariei
cinematografice să vedem ş i alte filme care
nu vor pune nici o p ro blemă d e cenzură, comedii
ca: O glumă bună, Coaja de bana'.!ă. cu Jeanne
•.,.. ........„.....,....1av...-s.11G.
- limpul 11De1 lntoarceri -.. i4 .._ C:.. Moreau şi Jean-Paul Belmon do, Gatitul cu unt,
filme de aventuri ca de pild ă Omul din Rio de
Philippe de Broca„. Dar D ispreţu l lui Jean-Luc
Godard, după romanul lui Alberto Moravia ,
sau Castel în Suedia al lu i R oger Vadim, după
piesa de teatru a Fran~ oisei Sagan, riecli să
trezea scă un cu totul altfel de interes .
N-am putea termine a ceastă scurtă şi provi-
zorie t recere ln revist/l. d acii n-am semnala
acţiune a originalii şi ambiţ ioasll. a lui Jacques Dupi ce a debutat în comedia
Demy care realizează ln momen t ul de faţă E permis sl calci pe iarb l, actriţa
ultimu l t ur de manivelă la no ul sll.u film, maghiari Gyon.sy Polony susţine
Umbrelele de la Cherbourg, rea lizar e muzicală rolul principal din D uminic a p loioa-
în culori ln întregime cîntat ll., ln stilul Weat •ll. Alituri,un alt talent al ecranului
maghiar : Zoltan Latinovits, pe care
Sîtk Slory. E vorba d e-al treilea lung metraj îl vom putea vedea într-un film
el autorului Lolei, care la timpu l s/l.u a repurtat
poliţist Foto Haber.
un imens succes de criticii. ln Fran ţa.
Dar f/l.r/l. îndoiai/I. cil. vom mai a vea ocazia să
vorb~ de Jacques Demy la o viitoare cronică,

https://biblioteca-digitala.ro
 F I• I mu I A

I n
În 19t.6, cînd pe e~ranele de la bilă contribuţie la cunoaşterea
Cannes defilau pentru prima dată, specificului poporului mexican.
într-o paradă uneori vertiginoasă, Aceste calităţi se regăsesc şi tn
filmele născute sub cele mai depăr­ creaţia de ansamblu a lui Roberto
tate meridiane, chiar cei mai bla~ Galvadon, chiar în filmele sale
zaţi cinefili nu-şi puteau stăpîni mai slabe - cum este cel recent
un fior de emoţie vizionînd, în prezentat pe ecranele noastre, E s-
selecţia trimisă de Mexic, Maria condida. Galvadon nu mai utili-
Candelaria. Peisajul de soare, al- zează laitmotivele simbolizînd
ternînd cu cel de o inefabilă trans- „destinul fatal", în fi lmele lui nu
parenţă, lagunele peste care plutea mai sînt atît de supărătoare lungi-
dezmierdarea lunii, momente de mile, lipsa de ritm, contrastele
suav lirism alături de episoade de
violenţă dezlănţuitll - imaginea
de o cuceritoare plasticitate, deno-
tînd un admirabil simţ al compozi-
ţiei - toate împreună aduceau .un
mesaj poetic, în care chiar şi nai-
vităţile, stîngăciile, păstrau o mare
autenticitate, prospeţime.
Este izbitoare în cinematografia
mexicană o primordialitate acor-
dată imagin ii pure, valorii sale
picturale, expresiei grafice. Trăsă­
tura decurge firesc dintr-o întreagă
tradiţie istorică: pentru masele
uriaşe de analfabeţi din Mexic
(încă şi azi aproape o treime din
p opulaţie nu ştie să scrie şi să ci-
tească) , filmul reprezintă o conti-
nuare vie a frescelor începînd cu
arta precolumbiană trimilenară,
pină la monumentale le opere mo-
du ne ale lui Siqueiros, Orozco,
Ri,..ua.
Aco sta ex plică în egală măsură
'i prezenţa masivă a filonului is-
t orie, exploatat cu mai mult sau
mai puţin talent de-a lungul a
nenumărate filme mexicane. Atît
I le le organizate pentru indepen-
dni~ . cît şi dramaticele răscoale
tane avind în frunte conduclltori
t - ţi din rîndurile ţărănimii:
P ho Villa, Emiliano Zapata şi
al --, ofereau în această direcţie
adevărat tezaur de fapte şi eroi
sanţi.
E ~ritorie încercarea cineaştilor
-..:riean i de a se face expresia
.u::.înţelor şi frămlntărilor unui
ca.r e ş i-a căutat multă vreme
J spre o libertate nici măcar
al împ linită. Salutară pentru
!tarea ulterioară a filmului
a fos t şi intîlnirea cu per-
. tea covîrşitoare a multila-
ln i creator Serghei Eisenstein
- catt se ftie că, pasionat de oa-
.. i locurile cunoscute în pa-
- lui Juarez - a turnat aici
metri de peliculă. Influenţa ·
- ~ gniua lă - a şcolii sovie- convenţionale şi melodramatice.
. • a lui Koz inţev, Dziga-Vertov, Dragostea lui sinceră pentru peisa-
lni u remarcă îndeosebi în jul descris, respiraţia largă şi fiorul
dr masă, în tipologia foarte epic al scenelor de ma să cîştigă
a personajelor ce-şi plis- inima spectatorului.
cu toate acestea, în scenele Dar, aşa cum se intîm plă întot-
lu, anonimatul modest, deauna cînd se pune prea m u lt ·
" ta figuraţiei fără replică. accent pe cantitate 'i se mizează pe
- pe care le în tîln im, în- exis tenţa unni public lipsit de dis-
rintaă echilibrată, plină de cernămînt , tocmai celor mai stră­
llO.Jl..,...,--. in cre aţia fecundă a lucite succese ale cinematografiei
- ~ important cineast mexi- mexicane le-a fo t dat să prezideze
· -ll&.l!~>ar.an : regizorul şi sce- la naşterea unei suii de copii palide
PARADA SUPER-VEDETELOR iniţial şi actor) Emilio în genul B4Ulucilor din. Rio Frio
Ye::.lllll!n ajutat de operatorul Ga- şi Tiwc , care rtturg la un penibil
uoa . şantaj sentimental cu spectatorul.
- aminteşte de începutul Peri co lnJni ace11tor melodrame fa-
- grav -din Rio Escon- cile din pnnd d vedere al subiec-
1, dar convingător tului li se ada 'i excesiva preo-
rie mexicană , bazat pe cupare pentru plastica imaginii.
.t....,,!SC<lr m· I>ltgo Rivera din Palatul Marele optta mexican Figueroa
din Mexico ? formula a.stfrl principiile ce l-au
U cenă impresionantă, cea călăuril spre stilu I care a făcut
tllii din Maclovia nu atîţia )iţi: . Cinematogr afia
oa.r un excelent studiu al noartri. este eunţialmente pictu-
fÎ nuanţe lor de alb, argin- rală . - mexican! de picturii
- , negru, de o rară vir- cl.iJt lume. Rivera, Si-
pb.rtică, dar şi o remarca- • Ona.co au creat un stil

https://biblioteca-digitala.ro
 • •
ue1ros
Maria Feliz fi Peclro Armendariz,

1q l'rotqoniftiimultorfilmemuicane,
intr-un cadru clin Maclovia .

care traduce perfect sufletul şi as- ca:n, gradaţia tonalităţilor înfăţi­ Figueroa, Alex Pbilips, Jorge Sa-
piraţii le patriei lor. Pentru noi tînd cuu:ri infinite, străbătute de lina, furaţi de fascinaţia valorilor
era deci gata trasat drumul de a turme de nori, contribuie la fini- plastice „în sine", transformă filmul
trans pune în imagini, pe pînza sarea unor tablouri de o compoziţie într-un album turistic cu cadre
ecranelor, ceea ce ei au stabilit şi studiată, {ieean fiind o mică lume „frumoas e şi pitoreşti".
dezvoltat în pînze şi fresce murale." armon ioa.să perfect unitară, inde- ln ceea ce priveşte stilul de in-
Doar că aceasta a dus treptat spre pendentă . l\umai că frumuseţea terpretare în filmul mexican, actori
o manieră artificială, o modă a aceasta prezintă primejdia de a se valoroşi ca Maria Felix, Colomba
,.norilor pitoreşti". transforma într-o limită, o barieră Domingnez, Carlos Lopez Moncte-
Incontestabil că dozajul scînte- pentru dinamica filmului. Confra- zuma, Victor Mendoza, Silvia Fi-
ietoarei lumini a peisajului mexi- ţii mai puţin talentaţi ai Jui
nal sînt caracterizaţi printr-un joc
pasional, de mare tensiune drama- Frumoasa imagine aparţine filmu·
tfoă, dar dinamismul lor înclină lui Fata mexicană .
spre expresia teatrală şi n'1 cea
sobră, cinematografică, modernă.
Acest amalgam, pe alocuri con- ·~,,,, 1 , '/j .
tradictoriu, de calităţi şi defecte,
imprimă o pecete cu totul aparte
cinematografiei mexicane, care su-
feră, de asemenea, şi unele influenţe

~*"'
facile externe (westernul american,
melodrama europeană etc.) sau, dim-
potrivă, influenţe valoroase deter-
minate de creaţia unor artişti au-
tentici stabiliţi definitiv ori lu-
. ~
~ ·· .. :

crînd temporar în Mexic, ca Bunuel,

Un cadru plin de poezie realizat
de Gabriel Figueroa pe care l-au
care a realizat aici Loa Olvidadoa copiat apoi, firi acal-.i succes,
şi Zeii uitaţi , Bardem (Sonau}, mulţi operatori europeni.
Alzarak.i (Rădăcini) sau americanul
Paul Strand (Piue).
Actualmente, cinematogi-afia m e·
xicană şi- a redus producţia la ju·
mătate şi trece printl"-o perioadă
de criză dureros res imţită de cei
5 OOO de actori de film. Oblipt i-
vitatea unor devize lioa.ncia.re re-
duse a împins la sunarii de sme,
banale, în care muzica · pe· jaJ
sînt introduu numai a ~Yl­
va" pelicula anemici .
Dar ...ttalit.a.tea d
· Feli:Jt in:tr-un.111 din rolurile
zent de film•I
saa de mare răsunet, În Maclovia.

AH

ntl eomod, ln1ta1at tn fotoliu, urmlrlnd

lene1 o peripeţie facili tl eerlnd ln 1ehlm-
petread „ - ......,
•• tnttt..u la - - · ' •ai
e pe oare
•ou fe-
lnee11e ou fotografia lui Munll fi o men·
ţlonare laplclarl de1pre el tl de1pre ul-
nl preţului plAUt 11 oe dl1treze".
0 me t : Rln 1a &1-J dahlalal lu- timele &ale proiecte. Urmead Imagini
11Dk avea ambiţia sA apeleze la nnl- 1ese ,.._. la A. wtc:a (ulerpretati ale tranaatlantlculul filmat de departe,
nnul 1plrltual al 1pectatornlul modern, de A.lekHana tl • ••ţi nuti, de sul, de aproape, apoi vedem pe Ella
h:"i~:r;:1 ·:t:1::~·.::.::·~~ -:.~.":
la lnteleetul lui evoluat. Marta (adrtja ~ Cl-1-.ka). Fll-
pre deo1eblre de .poetica romantici" mul lui MllAlt ~ „ri retro-
culth·atl cu 1ucee1 tn filmele lui WaJda, 1peetlve : amlatlrtl KIMI •ta laglr, &fa din cadrele turnate de Munk. l'oton•-
An•rs•J MllDk, 1ub Influenţa treeutalnl
du de doeumentarht 11 a neorealllmulul
Itali an, alege calea artei eerebrale, lu-
cam le hnJt
ratele a:mln.tld „ K Mjalul, 11 adevi-
tona auprave-
ghetoare •• ~ aaaiat •• 11 le mirtu-
flile •• 1ucced rapt•, cum • •• plldl sc:-ena
latllnlrll celor doul temei la tntrăi;.a
pe vapor; efectul • poate mal exRPeifv
eJ••· raţionale. Ben11Dţtncl la obl9nultel•
a1m' la:rl ambigui, punde-punete poeU-
rtaeete dectt 1le 1.
1n momental acclh11tnlul nu erau
1 1
t!::!d~~.'::!"1erel~1~'f.;f ~! '::n °:~:~:::
„ fl elanuri cejo• tllmlclte tn multe
Hlme poloneze, clneaatal realht OP-
gata dectt lmqlJLlle primei Tetro1peo-
tlve de la A„dawtb. Dupi moartea
rlu al lui Le1lewlc1 care limureşte
neobl9nulta latorle a crelrll filmului
- pentru llmpeslmea maximi tn reglsornlul, prletitaal 11 colaboratorul tl oonţlne o tmportantl declaraţie: ,,Nu
ne-am 1tridult 11 dim toate riopunou-
K uU, pentru sobrietatea fi rlgurosltatea
UJft lei (neeachlvtndu-18 de la riap11D1
1lu apropiat, ren •oc11111entarlat fi el,
Wltold LH1ew1ea a-a •nraJat sl duel
la bun atlryU opera eolegulul 1Au. Dar
rlle pe oare avea de gtnd 11 le exprim<'
Munll prin filmul olu; am lneercat
pri• metafore) fi cultivi polemica vie,
de conlhtut. Amintim sguduUoarea Munk flueM un creator cu multi 1pon- doar 11 formullm corect lntrebArlle
operi reallaU. Un om pe şine iau Eroica, &aneltate, reee11tt•llate pe platou; el pe eare ol 11 Io-a pua."
lllmul un anali•• cu luciditate all)JOrl primea pe loc 1uge1tllle oolegllor 111 de Penonal, eonllder el, ln eluda ol'lgl-
C. dol ani ln urmi 1'1 giloea moartea noţiunea erohmulul gratuit, de paradi, echlpl : nu-91 nota 111nl la .,.pit toate nalltlţH •ale, avem de-a iace nu numai
cu o totalitate artlltlei logle compnsă tl
k-un tragic accident de automobil care a fkut amu victime ln risbol ul Ideile, unele abia Ie schiţa, altele I•
.il.adrseJ Munl<, unul dintre cele mal trecut. Un altlUm al 1iu, Chiar norocul, deaivlryea rn dl1cuţll ou prietenii, &fa flnl1ati, ci eu oei mal dlaputat film po-
laiereaante per1onalltlţl artistice ale cl- donunţa Hrvll11mut, oportunl1mul diu- fnotţ continuarea operei aale apt.rea di- lon„ al anului 1968, alAturl de lllmul
• matograflel polone, reprezentantul cel ficili. S-a g'81t atunci o aoluţle eu totul
aal de aeaml al filmului .lnteleetual", nitor aocleU.ţll. lui H•• Arta de a fi lubiti!..
al Ulmului de .problemi" . Principatul Ultimul &lu lllm urma oi•• lntltulese originali: filmul, montat llnalmente
Inamic a foit lntotdeauna 1pert·ato- Pasagera , 11 acţiunea lui trebuia al •• sub conducerea regi.zorului Lealewles, Jerzy PLAZEWSKI

25

https://biblioteca-digitala.ro
Ov. S. CROHMĂLNICEANU
vi-l prezhdă pe

revăzut sA trliască o bucată de vreme împreună. Cum

A mlui extrem
oasă şi
zilele acestea ctteva filme ale
John Ford. Dintr-o prQ.du_ctie prodigi-
de· inegalii (cuprinztnd realizări
tern"-ului. Din 1917, cînd i-a apărut întlia oarA
numele pe ecran în Cactua şi My Pal, numai vor reacţiona? Ce va rămlne din morga unora,
din fanfaronada altora? De unde vor răsări
pînă la apariţia sonorului, a realizat aproape o
care au dat „western"-ului un stil şi au marcat sutA de episoade ale aventurilor cowboyului eroii? Ford explica în nişte mărturii că i-a pili.-
o dată tn istoria cinematografiei, dar şi n'numă­ Harry Carrey. Rio Grande-1950 e un exemplu cut totdeauna sl dezvăluie calităţile nebănuite
rate improvizaţii pur comerciale şi chi.llr mai de fabricat comercial tardiv în a<!est domeniu. ascunse îndllrătul unor firi comune, dupl cum
triat, tributare slogan-uri~or propagandistice Totul urmează nişte reţete: o poveste siropoasil şi slllbiciunile secrete ale fiinţelor cu o mare
burgheze): cinemaţeca noastrA posedA destule cu un bărbat care şi-a părAsit căminul spre a prestanţA socială, umorul tragediei, ca şi tra-
mostre ilustrative. veghea la liniştea regiunilor mărginaşe ale Sta- gismul anumitor situaţii comice. Diligenţa sau
Una e Thl. InforTMr (Denunţătorul)-1935, pri- telor Unite, cu o femeie care nu i-a înţeles vo- Cavalcada fanla.ttică , ata cum a fost intitulată
mul film „serios" al lui Ford. Această dramă sum- caţia ostăşească, cu progenitura colonelului su- la noi, conţine o astfel de demonstraţie execu-
bră care se petrece ln mediul teroriştilor irlan- dist, înrolatl, spre disperarea mamei, sub co• tatll admirabil; caracterele sînt puse în contact
dezi şi se înrudeşte prin atmosferă cu vestita manda tatălui denaturat. lntregul sos n·are cu clţiva reactivi puternici li definite fărl gref·
Junon fi păunul de Sean O'Casey îşi păstrează alt rost decît să pregăteascil două, 'trei caval- Femeia de moravuri uşoare se vădeşte o fiinţă
dincolo de debutul cam stîngaci şifinalul„elevat", cade spectaculoase: un convoi urmărit de coyoţi, inimoasă, capabilă să treacă peste jignirile ce
melodramatic 'i pietist o ciudată forţă. Ea vine, care ajungîndu-1 fac în juru-i celebrul „cerc i-au fost aduse şi să se poarte ireproşabil tn ·mo-
cred, tntti din reconstituirea bazată pe o bună indian", o expediţie tn tabăra pieilor roşii, cu mente grele. Doctorul beţivan trăieşte umilinţa
intuiţie poetică a acelui Dublin de ceţuri fu- o goană sub ploaia sllgeţilor inamice, încl niş­ cumpHtA de a nu-şi putea îndeplini datoria, dar ·
megoase, prin care trec patrulele britanice du- te isprăvi de acrobaţie hipicii şi atît. Se recu- pinii la urmii se învinge pe sine şi salvează doui
pă reprimarea ultimei răscoale pentru inde- noaşte însă chiar şi în astfel de producţii, pe vieţi omeneşti. Pe faţa lui hirsutA ti slinoasl
pendenţa verdei Eire şi unde în cîrciumi sor- alocuri, mina lui Ford. lnceputul filmului, în- apare o luminii cuceritoare a bltrtdeţei, bucuriei
dide, cum arată Joyce, e invocată neobosit, pe toarcerea trupelor în fortul unde femeile, pe şi mtndriei. Comiavoiajorul pirpiriu şi timid· ie
un ton jovial, o istorie legendară, plină de margini, privesc înspiimîntate şirurile de căll­ declară pentru soluţiile cavalereşti, ln timp. ce
sfinţi şi eroi. Sentimentul culorii locale autorul reţi, căutîndu-şi cu ochii bărbaţii, intrarea aceas- bancherul arogant ti plin de sine caută să-şi sal-
tl avea în mod explicabil că.ci se născuse la Cape ta solemnă, care ascunde sub respectul orb al veze pielea prin orice fel de mijloace.
Elisabeth în 1895 şi era şi el un descendent al regulamentului militar vicisitudinile campaniei Revăzlnd Diligenja, m-a entuziasmat mai
1''innegan-ilor. Sean Aloysius Feeney, mai tîr- {morţii şi răniţii tlrîţi în urmă pe tărgi impro- ales arta lui Ford de a conjuga un gust al epicu-
ziu John Ford, dovedeşte apoi o surprinzătoare vizate), are o netilgăduitil milreţie epicii . Dar lui foarte dezinvolt, mişcat de lnflăcărAri cum
înţelegere la data respectivă a psihologiei api- repede situaţiile se pliază unei ideologii detes- numai sufletul ingenuu copilAresc le poate avea,
sului. Eroul său (Victor Mc. Langen) e o brută tabile, menite sA transforme o acţiune barbari, cu notaţia socială şi caracterologici exactl,
pe care tot felul de frustraţii o împing la actele de stîrpire a populaţiei băşti naşe, în apilrare sigură, clasificantl. Peraonajele regizorului
cele mai laşe, nu fără remu,cări ulterioare. înţeleaptil şi plină de sacrificii a civilizaţiei. american sînt tipuri umane ln accepţia strictă a
Fanfaronada se lmpleteşte în atitudinile per- Pionierii în uniforme militare sînt nişte momen- cuvîntului. Soţia colonelului e expresia distinc-
sonajului cu o frică animalică, minciuna nă­ te de vitejie şi umanitate. Fiii lor, de asemenea, ţiei Sudului ofensat peste tot de mîrlănia yan-
tîngă cu nevoia de justificare. Tot acest com- în timp ce „ apaşii" şi „coyoţii", nişte sălbatici kee. Doctorul amator de whisky şi filozof e
plex moral e dezvăluit ln scene 1ohre de o exem- însetaţi de sînge. Eroii noftri (tatăl şi fiul) ratatul prin excelenţă. Revoltat împotriva ipo-
plară concizie şi o viguroasă pregnanţă realistă îşi riscă viaţa spre a salva copiii din mtinile criziei puritane, fraternizează cu puşcAria'ii şi
(cînd denunţătorul, complăctndti-se ln rolul canibalilor, care se pregă tesc sil-i torture- prostituatele, proferînd la adresa lumii care
de erou, după ce turteşte sub pumnul său masiv ze, gest în stare să o convingli pînl la urmii l-a repudiat citate din clasicii englezi. Totul g
un poliţist, regalează vagabonzii, cerşetorii şi şi pe mama antimilitaris tă de importanţa în- rezumativ, categorial, dar topit excelent " ln-
prostituatele din cartier, ca să simtă ln juru-i deletnicirilor soţului ei. Lucrul cel mai res- tr-o individualitate bine definită. Regiz'orul a
admiraţia lor, sau cînd la bordel, de asemenea, pingAtor e că o asemenea înfăţişare glorioasl i avut ideea genială al aleagl ca protagonişti
ţine să fi.e considerat clientul cel mai darnic se împrumutA tocmai acţiunii de nimlcire a tocmai actorii care au creat tn nenumărate fil-
şi se arată „larg" cu pensionarele). Condamnat la triburilor indiene. lmpingerea blştinaşilor tn me asemenea tipuri ti l-au familiarizat oarecum
moarte, găliganul pus mereu pe harţă, devine regiuni nefertile, unde nu aveau ce da de mîn- pe spectator cu anumite figuri reprezentative:
brusc o biată făptură dezarmată 'i plîngăreaţă, care animalelor şi erau astfel condamnaţi la cowboyul condamnat pe nedrept, bancherul ne-
are gesturi infantile, imploră adăpost ti milă. moarte, devine o bravă operi. de pacificare a cinstit, doctorul ln conflict cu societatea, Şe­
Pe de altă parte, executorului ti repugnă actul vestului. Acesta e efectul . alinierii" regizoru- riful cu inimă de aur, gentilomul decAzut ajuna
justiţiar, e lnapăimlntat de ceea ce trebuie să lui, copleşit de onoruri oficiale şi devenit trişor etc.
facă. O sentinţă dreaptă , dată în virtutea unor producător la cerinţele ideologiei dominante. Dar spuneam că experienţa de laboi:ato.r
!nalte principii patriotice , se t'ransformă într-o Ford admirabilul, omul cu simţul înnăscut al psihologico-social se face în cadrul unei splen-
vînătoare dezgustătoare. Denunţătorul nu e celei de-a şaptea arte e înd întreg, nou mereu dide povestiri aventuroase cu momente grandi-
nimerit de primele focuri, fuge, urmăritorii se ti astăzi în Stageroach (Alaad diligenţei) -1939. oase de „suspenae", cu cavalcade fantastice,
rostogolesc după el pe scări, îl ajung doar în E vorba tot de un „wesUl'D•, dar din categoria urmăriri şi focuri trase din fugi. Ford a motte-
pragul catedralei, unde-l omoară ca pe o vitJ. glorioasă pe care o reprezint.I The Whole Town'• nit de la Mark Twain acea inimitab ilă artA a
adusă la al:rator. Talking (Tot oraşul vorbqk 1935, My Dar- literaturii americane de a relua mereu cu au-
Dar iată şi două din filmele sociale ale lui ling CleTMntine (Draga mea Clementine)-1946 tenticul gust al epicului peregrinările lui Hu-
Ford. Deepre ecranizarea romanului „Tbe Gra- sau Fort Apache - 1948. O diligenţă plea,cl ckleberry Finn printr-o geografie virgină, prin-
pes of Wrath" {Fructele miniei) - 1940, de dintr-o localitate şi 11e tnd:rea.ptă citre alta. tre pionieri şi pungaşi:, indieni ti colonitti puri-
Steinbeck a-a spus că a fost tot ce a putqt pro- Duce diferiţi pasageri , o doe.nml sudistă ple- tani, beţivi ti eroi.
duce mai cinstit tn materie de critică a realitJ.- cată să-şi întîlnească soţul colonel, o femeie ExistAapoi un lirism al weatern"-ului. Momen-
ţilor americane, Hollywood-ul. E destul de de woravuri uşoare alungată din oraş, un doc- tele clasice ale genului, ford ştie aă le decupeze
puţin, constatl spectatorul azi. Filmul are o t.or alcoolic expulzat de ~i spirite puri- ln filmele sale, sll le stilizeu discret, aşa in-
indignare patetici JlU lipsită de autenticitate, dar tane pentru că nu ştie sl1i ţie rangul, un aven- cit să se încarce cu proie cţii emotive. Regizorul
alunecA pînă la urmi în aceeaşi resemnare pie- turier cu maniere de gentilom, UD bancher care aduce pe ecran imaginile cărţilor răscitite ln
tistă cre.ttină. Un spirit conformist prezidează fuge cu banii deponenţilor, UD voiajor comercial, anii copilăriei, lmpreunl cu aura pe care le-a
o producţie mult lăudată la vremea ei, How un cowboy evadat din închisoare •pre a se dăruit-o imaginaţia inlantill. Fortul nu ştiu
Green wa.t my Valky (Ah, cU de verde era valea răzbuna şi pe şeriful care-l urm.trq-te. Aceastl care nu mai rilspunde. Telegrafistul tngrozit
111<1a) - 1942. Descripţia cunoscutei regiuni mi- mică lume va trebui să strihatJ. o ttgiune tero- receptează ultimul meaaj : GBRON IMO. Vtn-
niere din Ţara Galilor nu e filcută firi culoare rizată de incursiunile vestitului Geronimo şi sl tul sufJA uşor, coamele cailor se ridici tn aer,
şi poezie. Puterea de a defini o lume prin mii înfrunte apoi atacul răzb oinicilor lui. Pînă aici galopada începe prin munţii stîncoş i. După niş·
de detalii exacte, printr-o tipologie diveral şi nimic mai mult decît clasicele 1ituaţii din ast- te culmi, împietriţi , muţi, cn feţele şi trupurile
expresivii e prezentA ln film. Dar viziunea pa- fel de producţii. tn ce con.&ti însă farmecul goale vopsite, cu coroanele de pene pe cap şi
ternalistl a romanului care i-a stat la bazA face unic al Diligenţei? Oraon Wellu mlrturisea ci !Anciile ln mîini, indienii qteaptA apropierea
ca antagonismele sociale, diferenţele de menta- a vlzut-o de zeci de ori ti mereu i-a descoperit diligenţei. Pasagerii glumuc, deodatl o sA-
litate, dramele exploatării şi injustiţiei să treacă noi calităţi. lntr-adevAr, urmlrind astăzi fil- geată se înfige în pieptul unuia. tn zare se
ln planul doi şi al se dizolve într-o nostalgie mul, ai surpriza sil constaţi el nu s-a !nvechit aprind focurile care ttmnafueazl mişcArile răz­
tradiţionalistă dupl mitica „virată de aur" a de loc, ci-•i păstrează o extraordinari prospe- boinicilor. Totul e t1dl · at sobru, dramatic, cu
regiunii, cînd nu fuseserll destrămate Inel!. de ţime. Ford a introdus în temele curente ale o poezie densll a mi.fdrii, pe lntinderi vaste şi
dezvoltarea industrialii atrllvechile relaţii aemi- „western"-ului o situaţie dramatici tradiţionali. lntr-o lume a nolen~i. compunînd una din
patriarhale. Un grup de oameni cu poziţii sociale diferite, paginile cele mai ~lorioau ale cinematografu-
Ford e însă, înainte de toate, creatorul „wes- cu mentalitate opusă sînt siliţi de împrejurări lu i american : e ptta ve tului.

https://biblioteca-digitala.ro
 D-.1 1acc„al ••
c•• a.a ltacwat ia
filmele lu•ierea 1i
Primul reportaj,
T-u• s1-1aa
raapua la filmai
:;~~l:ar! ~·fifw.~
0

talal •• oP•etl co
~~·~!.,„:::,• u:~
idea L. Stnlalk....
Daniela
ROCCA

Pieta lai Ale1ia „Tet.J

00
rim.I•• oameail• c„
aoafte aca.m 't'ari„ta ••
cia.emato!lf'afici la iater•
pretor„ lui Hlkolai C•·
Un portr et rece nt al Daniel e i Roeea . kuo„ ,1 a Eliaai Blatrit·
hia.

Dewi imasiai
&ma• c._.a-
ff •ta filaal
Po•„l• dHprt
.„ „baalie.
o ...... naJj...

răi.
lblil-.

27
https://biblioteca-digitala.ro
 Re1izorul francez Robert Emic.o a re..ali
ln inima vieţii m'mirincl icl•u 1ia....,.b.ltii ia
caro cufuacll rbltoial; ua copil (film.al iatit9.lat
Chickaumanya), •• aclelesc•Dt (L'oiu a • moqueur)
ti UD Llrltat (La riviire du hi bou).

Vl prueatlm ci.oul fotoll'afii r.coat Haite O 1ma11ne care ••mai trel>a ia comentat.I. Eroul (iatotptebt
4le la conspoa4eatal aoall'a 4lia America ti conceput •e Piena ttaix) iii amnela noi: comeclii &aa·
Latial: ua cadra ci.ia film.al El pene ... caz.• care 1-a Ita.curat •e •11cu1 la Ffflhalul ie la Moaco•
1uidor (Arseatiaa) ele Oaia1 Wilea1b va: Le Soupirant (Înclrlrostitul).
ti altul clin Cimba (Brasilia), realizat
de Flavio Raa1el.

Tiautl do Al&ocl Hitclacock Marina Vlad7 H p'feslt•tt• al

la aclipoat ele iaclisc-retiile turneze La ronde , ecranizare
a celebrei 9ieH clo Sch.aitder
:!~~\:~r ŞiP';l tJi:t".~fi!: la care îti cil coacar1ul - ia
caaoacatl pini atuaci doar calitata de 1caaari1t ti dia•
ca prima co„r.-1irl (mo· lo11ti1t - alt numa de rbaaat:
dol) a S.U.A. - a del>utat
ia Plairile, tlo„aiacl ia•
ţr'·O IÎDlm'i zi „cletl. Se
Alltari „.
clumatat1ul Jeaa Aaoai1111.
Muina v1 • .ir •PU
Jeao-Claud.a Brial7, Catlao•
pat• el m&Htrul filmelor l'in• Spaak, Aaaa l.ariaa ti
„toc„ a contat mult pe ole• Joaa-Poal Belmoaclo. O nr·
meatal·•Ul'pl'Îal , ciupi al 1iune ciaematosrdici mai ve„
factor la fel ele important la clse, datorati l•i Mas: 0.laill• ~
lanearoa uaei vHetl ca ti allhal'aH alte mari ••d•t•:
ea1pea1ia ia filmele poli• Simoae Si1nOl'et. Danielle
ti1te. Darrieaa ti Seri• ReHianη

O prietHÎe 9u:rl li le;&d „ _..il filmu.lui

Duminicile din Ville d ' Anay, rerizat
Jaaa.Clauclo Boa·
...,.clotanaliaatB
lad' pentru un v..-
M Suie Bau1•Îpoa ; „ a riater c.a ro sabo nd (Balie
tη• pierclat memoria ia tim1nal ri..s.19'oialai poar un voyou), d
fÎ o fatitl ttli•ă ci.o Dtwn .......,. tet ca o film pollţiat ca o
1acoaioul. ac:ti••• •ioleati ti
„„ .... „ ...;.1
euţia•t
„ ••
„ 1ua•

eeatral • laterpre•
w de LHreatTer-
„ Jeaa Calliia a-a retraa la ferm.a sa ci.ia a:idf remarcat ia
Norm.anclia ele unde aimeai ._.1
scoate. Sa pare el celebrai a.eter iatea„
„at• r oI aI aellat•lai
caro refasl al poar·
tioaeaz:l ,, raaa•t• la act:i •itatu ru... u - • ii• fllm•l
mateirrafici „ - •• relata ia ..ttia.a
ec:daou• Girarcl Ga•1-, aaal i.ia e«.....
„ Si n.u ucizi al l•i
_ Cla.4e„ ataat„Lar•
pondentii rnistei „CINEMA"" la Fraaţa. r•,
s1„l fi datarminat oare ia luarea laodririi
de autopauioaue, rolul peuie-aaralai
dia filmul Gentlemanul din Ep.o•>

Ac tr i ţ a aarmaD
Hoffmaa iater'pre
lal aaei tl••• dia silele
aoa1tra iatr-• recaatl ~ raa• Band• Cuaroli roalisat ele
lisue a at„i•111'il ... •ia Flerut.a.• Yaaciai 1-a b11c11•
R.D.C. rat ia ltalia 4• aa •ao•ffit
ea.cca. Pr•tas••ittii „ba„•i""
Stefaaia Sa ....elli, tiaira 1iat actwi 4.ia tiaira 1••••ti•
c,a re, ăefj laasati ia altimii
:~II' 1!!~~~orji~!:~it~'i
lai Mario Miaeireli, Fru-
moasa din Lodi. Parteaeral
ai ia noua realiaaro Hte
Aa„l Ar•M•·

https://biblioteca-digitala.ro
 • Tomas Cuttiun Alea, cam a ficat ti casa de filme
recent laureat al colai do-al Foa Ceatar7 ca Mariln, H
lJ(. lea Fe1tival interaaţion•l paro ci Motro Coldwra Mu-
al filmului •• la Motco•a pen· v au pr••ed.• ia acHt montaj
tra adaptarea cia.ematoll'•- alte filme ale marelui actor de-
ficl a celOI" 12 sca une de c.it celo prod.uH de ea. Deci
llf ti Pob'oY (caaoacat pa„ „oma1iul" Ya fi cam tl'aac„iat.
~licala.i DOltru ca realisator fia.iad Hama ci malto dia fil„
al Povestirilor despre revo- mele importaato ale lai Ca.
luţie), p.ro1ltett• cel do-al trei· ltlo aa foet procluee ele caHlo
lea lan.a metraj, Cumbitul. Paramount, Unit„ Artiah
R•alizat clapl romaaal lui etc. Co11car••1l poatumi 1
Ju.quH Roumai.a „Stipinii
ztC::~~:-.;.n~::lf.~t~c~~rlÎl:::A apelor „ film.ulHtepov„tea unui
„t d.ia Haiti caro, dHplrtit ia • Cuaoacutal realiutOI"
Bromlt•aer ••Pl tomaaal lai
cloul tabere ele o ••clao cla9ml~ ceh ele filme de deHD aa..imat
~:•!:~!?:bala~~·~:::·~~!~! aie. reut•tt• sratia unui tînir Jiri Brdocka (Maroi• Premiu
preta rolalai principal femiain muncitor i:a.tora din emisrati• al FHthalulai ••filme de do-
- Pa1cale Aatlret - rHliztazi al Îa.•in1l tacil•l• trecutului HD aaimat ti de plpa9i de ta
o iat•ua•ti creaţie. •i •I H aaea1cl peatra a clo-- AanocJ - 1981) turaoaal pri-
bîndi cu multi tracii apa mai du laas metraj ia cola-
atit de necoaari plmia.tarilor ltoraro ca OJllric.b Lipak7. De-
Hcltuite. Hnal animat au va interveni
aici c:leclt epi1od.ic, îa.tr„o
parodie a „wHtera.".alai .
• Actorii FrancΕco Rahal
ti Lino V•atura •Înt protaso·
•ittii altima.lui film pe care • Ua alt premiu al FHti-
Culoa Saara îl tara.ead î:a. •alalai ele filme ele cleHn aai·
Sierra Morena, Bocet pentru mat ti do plpafi ele la Ana.oc7
un bandit . Sce.ariul, •cria d• - 1111 a fost decernat pro-
Mario Camus tî do Saura, ducţiei an·ietice aparţinând
Actorii i..ti„i Mala Sia• relateasi •i•1• ti moartea lui Vladimir DeatiareY, Cine
ba ti Raieadra Kamar Îll faimoaala.i El TeJDJll'ulÎllo, re-
Cebra Daaa ; filmai des· a zis Mi au} AcHt film de ma„
plici spanioli a lui Cartoache.
••t• pr•blema celor al-
plata.iti Ε 1ocietatea bur·
latracit H pa.re el Saara a.a rionot• a foat con1iclerat ca
decis •l·ti preziiate eroal cea mai bani realizare a 1•·
a.bui. •ameai care dia ia.tr. o hm::aiai poz iti•l , rele- na.lai peatra Copii.
caua lepjor •i 1trim•
Ol'i.Haite rhnia la mar• • Înd upect•I Ila. ele ÎDl.pirti-
S-Îllea YÎefÎÎ. tor de dreptat• ti ie apirlt«
al a.irm.aai lor. film.al riscl • De curîncl studiourile
a.I iatimp i ae mari sreaUţi m.. italiene au aaanfat doal pre„
partu numii . Dar. reciz ... miere: Indiferenţi i. · ecraai·
ral ._. M :ip..-it „ pan c• utt-- zuea roman.alui de All:terto
Maravia, ia reci• lai Fran„
t e ll"it.t: l ti {Jrim_itle aale dod
. - •este• m i l an eti , o s im.pli film.a . c. ea ce . d..ctm.• at.ar e-nco Maulli fÎ a•Înc:l ca ja„
„Tute ie che1oste, care ar 6
.-... ceatiaaa ca • c-Uăt.U ia·c.di• d..,... -.:al futra tupreţi pe Claudia Cardinale,
lmriciti. Daci •• • •i aic:.i W.- c it i • m1Î. ci.Uta .... .,. ale Tomas Miliaa, Paulette Cod„
Tiaie an:a 4„c•m»aawo a 1.., Spa.aiei ~---. ti mai dut ti Rod Stoiaer, ti
-a ltv11luo - aUiect ...-se- alu Lo.s 1 eUes , Î:acft" care c-11-
hit ia •aiOl"itat„ film:e.l• ita. ra io.as:l tl. U:m:uc:.re a ..lll•-
4.ia •hi.ma.,...._. - c:are
9C:iM: ia fap .-iu M.afimem
1elor a.:-cr•-
......U.aa , • • Asasi nat made în ltaly.
re..all·u t ie Sihio Amatlio, da„
foat m ah ~ Mic.ot al • ti
" -"· Actorii - ·.q.; , i nteniu e~}. pi - sceaaria de Amaclio
·~
.„.
Cav.ltert ri Ewic-e
Şi iaci - aa;l:aua:t : L.U
Ba.nuel a ._~ ti ieaee
Si:moaelli. Protaaonitti: Hacb
O 'Briea, C7C!Cbariaae, Eleoao·
rolul a..•ai d lb iMr-... dia 1a Rea.i Dra10.
Hc•enţele CQo ale GJ.
mulai - e:xec.tqia a ptra rU...
cu laţi. • Lcil• u I. lio Patri va
~-... „ .cran romana.I
a.nu.I dia Vi t'ev e n o care
• Re ciar-1 i4 .._ calellritatea tîn.ira-
Stanley 1*il ~
t.i oaiits L.cie Mastroaartli.
maaul -i. „ -· -
adQlU"e'.a . . . . . ~

m a i.~e~.._...
a:ile •
1. r silo ~ipale actorii
AIWta S..<ti ti Claire Bloom.
ra-_u cl•ai• ri aţa -ai mic
aiU - ia wiee caz: - .d. s:al- . - 4.ia Lemlt.dia . SOl'd.i va in-
Teze . a-eaal'"' „ A.-i.tia 4-' pe t 'l!l'Preta pcnoaa jal i111ttitu~
ltirk Doqlu , Bst L.a.eu.- t--1ai.
t.r, Peter S. p F..-cric
Marcb.
• Luis Bua.ael „
transpune
pe ecraa romanul lui Octa••
• Marilra I ( . - a tlon-
nit, ca ti J.._• Dea:a, obiecta i MiRieau, Ju r nalul unei ca·
u.nui calt Ji lb'tma ia. Statele meriste, eu. marea actriti
Unite. Statw:et:e care o repra. fraacezi Jeanne Moreau în
zintl, •crwm.iere, cra•ate. ia- rolul principal.
chete pe e:uo este imprimată
Îm•l'iaea e i •e YiM. c11 milioa-
nele, iar la Ho UJWDoi H mon- • Metro Col•wYll Ma1or a
toazi patr• filme, toate conaa„ cumplrat co11tra „moclHtei•
erate la.i M.M . Se •tilizoazi sume de ua miliard patru sute
fotocrafii, ba.citi de pelicall. do milioaae &anci francezi
HCYODţe ci.ia filme IHtormi- vechi, dreptuile operei ia-
aate. Unul dia acHte filme- tosrale a A.aatlMi Cbriatie .
moataj •• fi comentat de că­ Ac.eul& compaaie, care va
tre actor•I Rock Had1oa.. Te- tarna cite dou.I pelicule pe
leviziuaea precltett• o aerio an jupi.rate din celebrele ei
do filme iatihllatl Nenoroci„ romane poliţisto. a ti alea
rile lui Mu i l y n , iar pe Broda- pe interpreta introaii Hrii do
W&'f •• •a reprezenta o come- filme : Marcaret Rutherford.
die muzicali iatitulati „Ma-
tihn„. Fotorrafii care au avut
fericita ia•pirati• el pbb'eze
• Echipa resiz01'alui Renâ
••1•ti•ele primelor probo fo· Clement a termia.at de curiad
tosrafice ale ndetei, clotinl·
e.terioarele la filmul Ni
Cum atim, t i nue ·? - film re1 ° tori ai ace:a.elor tliato sau cen-
zat tlo CJOrlJ Rneaz """ zurate dia filme 1iat pe cale sa ints , n i sa uf1 . Prota1onittii
a.oii producţii franceze : A.
::!~~!,:~c1:~~fi ia:erl:.:!.,~:: 1l ae îmboslteascl, Toate to·
•Îatele de „artl „ american• laia O.Io a ti Jane Fonda,
tare remarcabill. lati..l ia fo· fiic.a c••otcatalai actor ame-
tosrafia :a.oa1trl alltlll'i ide plltetc în aur aeHte relic ve
&a.Î , ea idoyeajt f.-te CllAOI•
ti pu.hlicl în pacinile lor fo. ric.aa Heary Fonda.
cwti: R.eaato Sahat... i, Jeaa· Fenac 1allaJ.
tosrafii din ce ia ce mai „În·
Claue BrialJ fi T .... u Mi·
.„ ta.
li••· Do•i memeato do ton•
1i• 11 ~ din ao•I fiJm de a•••·
b-rt.
Ua
.... . . .
-..1.tt ._ .„.
UtorW •.igu
pria .,__.i.-.„
1.,..·
MH clrlznete", puaiad ia YÎD·
zare colecţii „•lÎ1ltoare "' de
cirţi poftele. PictOl'ii o pic„
teazl , poeţii o cintl , comu ·
.Tot ia studiourile france-
1e H raalizaazi Loviture cea
mare , Î D resia lai Jean Va„
W're . Emannuello Riva im-
ciantii o ••ploat•azi. Mlllllai pna.ai cu Franc itco Rabal ti
aclnlraţii ei admiratori În.--
Hardy Kriiser vor auatine
cep ti -i •adl imasiaea c:li a ce
rolarile principale ale acHtui
l a ce mai estom_pa_t . Deci .
film. .ele „1u1pens~" pe teme
t•t w.l lllq'Jf ca P• ro&-le . Pic.al t sportive •

• la cviM Ta 6 ~ato a11 • Anne PhÎlipe, vidu va re-

_o m.aci• - aumidtor eelui sretatalui Gerard Pl;ilipe. iti
c.omac:rat l•i M.M. Da data face debutul ia literaturi cu
&C'tuta obiecta] e marele ac- „Numai un suspin„ . Al doilea
tor Cluk Gable . Numai ci •ta roman este io iprecl.tire.

https://biblioteca-digitala.ro
 Costum,
epocă,

pitoresc
Co Tudor nu mi riseam oa •Jatornl 0<11tumalul. Por-
ln faţa unul film ma!Uoolor tretai eu Uara hleratlei re-
nnde roiai ornamental al presenUnda-1 pe lP11lanll la
eo1toma1a1 ai 1upllneuci •hip de oipetenle a Eteriei
conţlnatul uman - pretext a foii elementul e11nţial
pentru futuoue parul demo- care ne-a eondUI ln realh&rH
di - cum1efntlmpll\Jamutto ve•tlmentari a aeeotul pe-r-
poeodo-evocirl ll&orlce facile, 1onaj. Am renunţa' la ele-
el ln faţa evocirlt 1ollre a
:i:n!:~~r!':f!în:f! ,rrt::l!~
r~:~af~::-·.::1nt~~"~l l~~:~
0
mal 1u1 amintit, adopthld
noa1&ri au& de l•ren4l, el& fmbrioimlntea nearri de ma-
,1 de documentaţia eea mal vrofor ,1 leglnd tiara tl 001-
•trloti. tn&re eele doui Ima- tamul 1ollm al mavroforilor
gini trebuia oi peodule11 , 1 printr-o pelertni de roaeral
sohlţa olnemato~aUcl a eos- ma, ~eolfloi epocii, a oiror
tomulol. Eroul 1oenarlulal falduri bopte lnlregeaa carao-
no1tru t11te 1lD om. Un om &eral romantle al penoar.)a-
adevirat, Iubind oamenii ,1 lal.
dorind dr•ptatea pe plmlnt. Nici ln Imbricarea per10-
Nici cond lţla de autoritate nA)elor feminine ale filma-
la car• •• rldleA deunpra lui nu m-am eondaa dapi
celorlalţi nu 1-a 1ohlmbat oa o respectare rtgtU a doeu-
nimic 1obrh&atea, eehlllbrul meataţJel. Do cume ntaţia Ico-
,111p1a de preoeapirl frivole, nografiei na e un 1cop hl
exterloan pentru Ol'namen- 1lne, ci un •u"Pori 1e care
taţla vestimentari. Portretul 1eenorrafnl '" reazemi pen-
lui Aman no-a servii ea llasA
de documentaTO nu penlru !n' :.;~.!!~~:,:~·:.u!::f ~~:; pături largi de oameni, fiindcl afişul de film nu dl inel satisfacţie
ei el prezent" o mal mare a de1olfra complexe
relaţiile
de film, ca ti arta pe care o deser- maximă ti de multe ori nici sufi-
autenticitate (toate portre- 4lnlre oameni la cenţlau­
tele Jal Tudor 1lnt po1tome). tul ldeolorl• al penonaJalal. ve,te se adre1eazl fie cărui cetlţean, cientă. Unele din aceste motive
ci pentrn ol aub acest contur, Doar ln ae11t 1en1 ea devine indiferent de profesie şi de virau. ţin de Direcţia reţelei cinemato-
flpra Iul Tudor a Intra& mal obligatorie pentru ttlelor. Arl1- grafice ti difuzării filmelor, altele
adlno ln cunoa,&erea oame- Uţa, o boleroaloi trnmoui, Spectatorii slnt de la sine coin-
nllor. eu Idei progrell1te, e1le 1in- tere saţi 1n discutarea calitlţii afi- de Fondul plastic şi Uniunea artit·
Varlaţl1le ele 001tum ale rarnl penonaJ al fllmalal . tel or cinematografice cu care se tilor plastici, dar majoritatea pro-
conduoltornlul revoluţiei, pe partlnd eo1tumal oceldental. blemelor pe care le ridici!. ace1t
elemente ţirln••tl, nu an Doamna Saţu, penonalltate intilnesc zi de zi şi de la care
foit legate lntotdeauna de puternici, aproape ma1cu- qteapti al le serveascli. drept ghid gen atit de important al graficii
•traiul oltene1e, 1oootlnd ci Jtni, 1umbri, crudl, nu. va tn alegerea filmelor preferate, din noutre aşteapti o soluţie din partea
!::::uf:t~e f!o a,~,.\~m!~l.~ 1emina eu Imaginea 1uavl
a domniţelor de pe otttorll nwnărul destul de mare de premie- graficienilor înşişi.
Din acest punct de vedere at
rarlle ţirll. Co1tumele pur- re ale ecranului: Afi,ul de film e
tate de Tudor au lo1t ooneo- ~1:!r! t!~~~~.!î:.• :.::.:~ gnficâ, artl plastică, element com- vrea sil. amintesc de afitele din
pute •• aderlnd momentului a foit eonoepuii ,1 din pano& trecut . Ele utilizau de obicei tot ceea
dramatarste~ conform nena- de vedere veottmentar ca o ponent al urbanisticii , dar şi al
rlullll tl vlslonll regizorale eodinqi fi un pal de haldao- culturii cinematografice. Vil rog ce era mai senzaţional tn film, fie
tl nu de&aţate de personaj ln aoe1„1 tllJ!P· Conform d. ml credeţi că nu eint prea depar- cil. era vorba de aventurii., de ele-
(thl ar •aeA anumite costume ooneepţlel dramatarrt•• tJ mentul spectacular sau de cel ero-
ofereau tentaţia unei valori rll!'l•oral• • lntreralul mm , te de adevăr ctnd afirm el o bunl
pluti „ .ta 1lne"). Pre1enţa eoneopţle oirela 1cenorratal parte din informaţia mea cinema- tic. De obicei, acele afite deformau
la! Tuder lntr-un bal Impe- trellale 11 I oe 1allorcl.one11, togra1ică ae datorează afişelor proas- conţinutul filmului tn scopuri în-
rial la Viena ne-a pu pro- penonajal oe I mal lm11ortant gust-comerciale, dar trebuie al
llleme foarle eomplleate. Co1- au foit muele de ţlranl oM- te de film din deceniile trecute,
tomul trebuia l i allll elepn- dlţl. Eiploatarea la care care au reuşit totuşi să-mi intipă­ recunoaştem cil. aveau o calitate,
ţi, •avl•1e, rafinament pentru erau 1upa,1 Jelbaru arma 11 reucli. tn minte unele elemente aceea de a concentra conţinutul
•• 1A na contraateu lntr-o relut. din raportai ve1tlmen- filmului într-o imagine sinteticâ,
lume oeelden&ali preocupati tar, contrastul oa 011alentele caracteristice ale multor filme de
o imagine capabilă să atragă privi-
::m-:":1 '!~~ •::11'frt!:l•J! 1lrale0 llolere,tl. 1- ln ceea ce
caract.eruJ •o•ru al eroulu..l U!" t:;.,1·~:r~t :or;µ~!!îi
valoare. E deci vorba de o preocu-
de mare rbpundere a reţelei rile şi sl stîrnească interesul treci!.- _
cinematografice, ca 'i a artiştilor torului pentru filmul respectiv.
tl nici de linia con.mulul
paoduruo purtat de-& hmpl
Ulm„ lui.
:C::t1
'!~nd\~;; f~~fnt!!1(r~~
neraţle repre•entati de per-
rnficieni, rb pundere de ordin ide- Era o sintetizare de slabl calitate,
neavenită din punct de vedere
. e, fiin dcli. afişul are un cuvînt
al c;:~~fu1."~!na~ml:t'!~ 1apua Gheorrh• La1ir). lm-
1onaJe ta n•tudentul" pn- educativ, frugală , eenzorialil.. Noi
spus în orlentarea milioanelor
veanu, are un mom.tnt dra- llrleimlnlea el oeeldea- specta.tori ai filmelor şi totodată avem acum realizări superioare,
matumo oare-I caraetn1- tall nu aratl oa o preocupare ordin estetic, pentru că forma- atît prin concepţie, cit ti prin
1eui ln modnl cel mal ~­ de a arma mo~a, ol ea o eli- execuţie. Afişul nostru de film a
siv Intenţiile de dolRJlle berare de 1plrltal ranarlol, rea simţulu i valorii şi cultivarea
(lntllnlrea ou Doamna Şuţu nn prote1tfaţide Jumea vooho, ului gust în alegerea şi apre- parcurs de atunci mai multe faze .
la ula tronului). C..rtanal feadall. Una din ele a fost aceea a descripti-
alb pe eare fi poarti ln Am lnţelu f.i fllmal Tu- filmelor este o operl educa-
aeea1'6 1oeni coutltole dor nu vrea 1i-•I olnle eroul ·n. extftm de dificilă şi complexil vi1mului, cea mai penibilii. din
an ln11mn al domnl tornlul
din punct de vedere al stric- ~~u::~°J:!"ro:'!~~1.:. ~f ...
0 1 toate, despre care nu putem însil.
tei documentaţii). Dar aetea •IL-1 atese monumental ln
!: a ei:tti importanţă nu putem 1-0
nqlijim. apune că a fost cu totul depil.şitil..
de mirlre a personalului ln VOl'l<Url albe, dlrse, d ln a • -e in~1e ază măsura în care Apar încă des afişe iluatrative,
acel moment Ju1Ufleit. adop- olror recitare oi relui Idou afife e noastre pot atrage atenţia care nu spun nimic 9i care nici nu
tarea elementelor vestimen- poetici •I ritmai. pot fi înţelese de omul care n-a
tare- malt rhnite--de dom- Pentru Ideea adlnoi •I i ttlui mai puţin avertizat specta-
nitor. dramatici a fllmalul, chiar as11pra unui film de certă va- vil.zut lilmele. Afişul filmului Cri-
Un penonaj eomplex e1to rima ar li foit an ornament Joan fi pot ajuta la formarea unor mă fără pdu.paă, de Constantin
Inutil. tn oonaeolnţi, am
~:r:·::1i: 1: 1::!k
1 1
C:!:::;ii dorit •i ml oonforines fi pături largi de pasionaţi ai filmu- Plicintă, namin ă cu acele coperţi
de ci:rţi pe care nu le poţi considera
rrefate pe v!Ait.rl utopice de ln viziunea do roallaare a lui, care 11 intre la cinematograf
eliberator, eu accentele ro- col!ltumulut, aceetel conc.e.- nu in virtutea inerţiei sau a obice- tn ele tn ele, pentru cil. nu oferl o
mantice adllugato 1!nor pre- ţJl 1obre, modeme, a Hena-
ladeeiţl de autocrat (proprii rlulal. iului, ei tndemnaţi, tn mod con- imagine generalizatoare, sinteticii.,
tlalul de domnitor), era Jlient, de criterii superioare de a conţinutului operei, ci ilustreazil.
foarte 1r8u de oaraeterl1at _ Hortensia GEORGESCU selecţie. doar un aspect ales la lntlmplare
Avem printre graficienii no,tri sau in mod arbitrar de cll.tre grafi-
buni aii.Jişti de film, mulţi cu o cianul gribit. Afişu l e clar din

30
https://biblioteca-digitala.ro
 r a rec a
.-„a.„npstiv:
"94len fiprativ, W
CINqil9 -ui pom,
DU oa nsia-1 a dieociat pria moataj,
a alea 1llldaWl cue 111-i 'ftlorifiae
111' ouveni di1catat.e tn ..__..
ou afini de film ti - artieel, mai
drii m...lar) tn1Md ca evicleatl
............ .,..a.
tn caasl. tl DU
pe latrer spaţiul parbaii,
'11lpma hii cl'8Ya 1llun1
iclMa, oferlnd o visi-• a „,
caprin-
dtoue •tuPf& lilmului, o fmarine
ale• daci nu 11 intlpeul - •
peoeaplri 1i1t.ematice ale NVJa-
lldiiţead IUCi - al~ np~
la 1prijinal a-, uc1 tn Jll'I~
•lilllli"...:e CIUe aJeard DU ftim
I l""c.-~~~"· ~ labo-o dloot'8 oueean.
aue ~cbaei fi -W ti faotura
• •
telor noa1tre pentru •-t
pa, va ~~ ~ AU • reali-
li'olitn,d..h'rte--~~.fi-JIUl'!dtalbil.-~ltl-'ln.-l1ap11d..-..~.....11kiii.bli~„~~llMIU!l~!!:-~~
aceleaşi criterii naiv-descrip- resul privitorului. multitudinea problemel or ~ căm 1pectator,
e real.izat afi,,ul Podul rupt Dintre reuşitele mai recente , care aşteaptii soluţia. Nu demult a aTitt n-a beneficiat cancunul publi-
Cava Iosif. Une-or1 această mani- m.11.rturisesc acela,i efort de ainte- loc la revista „CINEMA" o mad ri~tii. hl Tirtutea unei practici
~ ce la deformări · mai grave, tizare, aş cita afişele Cerul n-are rotund.li. dedicat.li. afişului de film, eplisa~. care p pe acelati
cmda talentului binecunoscut vatii, de Ladialau Braun, şi Godin, la care am avut posibilitaua lă plan li le, indif~ de valoarea
~ci anul?i· lat.li., de pild.11., de Ion Drăgan, deti de data aceasta particip împreună cu clţiva grafi- lor. Este tot ce poate Ă fie mai
filmulu1 Setea, realizat de apare riscul unei excesive reducţii cieni: Iosif Molnar, Lipan Alămaru, atri.in de 1piritul publicităţii nou-
, care li prezintă pe eroi a elementelor afişului care poate, Eugen Mih.11.iescu, Nicolae Claudiu, tre, firă a mai vorbi de obligaţiile
u-ae parc.li. de mln.11. 'i ieşind din acea1tll. cauzl , a.li. piardă din Ion Drăgan, Ladislau Braun ti de ordin cultural, care revin reţelei
:uni. dintr-o pădure lntune- eficacitate. Godin merit.li. semnalat alţii. Aşa cum a rezultat cu acel cinematografice. Daci mijloac~le,
aau, în orice caz, dep.11.rttn- ti pentru nota oa mai liric.li., evitlnd prilej, ar fi util.li. o discuţie despre artistice şi tehnice de care ae d11-
de un păienjeniş de crengi aeea usclciune caracteristic.li. afi- metafora în afişul cinematograJic pune nu sînt folosite pentru a plasa
, ln ipatele cărora zărim sfera i polonez, de pilcU, care drama- sau despre folosirea culorii ; o pro- anumite accente ln reclamă {iar
· astru mort. ln contraet cu tiuad clnd nu e eaxul, ca ti cum o blemă specifică a afi,ului de film afişul de film nu poate ignora
fond, figurile lui Mitru ti c 'e de Chaplin ai tnflţişa-o este folosirea fotografiei. S.ar cu- faptul c.11. el este reclama unei arte
dnt colorate foarte viu, prin mijloacele upre1ioni1mului. veni analizate dimensiunile ti for- ti totodată arta reclamei), atunci
d. se neglijeze aurul legendar ridicA deci tn di1cuţie o pro- matul, ca ti condiţiile de tipărire, avem motive 1.ll. ne tngrijor.11.m
pletele fetei ti cromatica fra- b de interes general pentru caracterul 'i plasarea titlurilor, mai mult dectt ln faţa unuia sau
a costumelor noastre popu- creaţia graJicienil noftri, o pro- calitatea cernelurilor etc. Nici con- mai multor aJişe 1labe aub raport
Pe figurile celor doi domin.li. blemA cu multiple upecte. Am diţiile de expunere n·ar trebui grafic. Se pune întrebarea dac.li.
expresie de naivitate ti nedume- v • despre "ptiviam, dar uitate. O discuţie ampli!. a-ar putea lna.11.,i orientarea acestei reclame
• S.ar crede c.11. avem de-a face nu m uita nici reversul meda- desfăşura pe marginea specificului este fli.cut.li. cu cuvenita înţelegere
o dragoste de la ţar.li. povestit.li. !iei. Fugind de cit 'ptivism, c.11.u- genului ca atare, despre prejude- pentru valorile ideologico-artistice
· prisma unui romantism desuet, tind o formJ. gra:fieA mai lndr.11.z- c.11.ţile care-l împiedic.li. s.11. se afirme şi cu suficient spirit de r.11.apundere.
nu chiar cu un basm despre ne.a.~, sa ajunge i la rezultate şi a.li. se valorifice. Dintre toate Privind afişele editate de Direcţia
fit-Frumos 'i Ileana Costnzeana. tot at11 de ned. • , atunci ctnd problemele care-şi a,teapt.11. rlndul reţelei cinematografice în cursul
t film a fost - dup.11. cum se 1n afit ideea fi fera afişului Ia discuţie, una ins.li. nu suferă nici unui an, nu vom putea a.li. deducem
- o fre•cii realist.li. a fr.11.mln- n&e rrapori" fÎ rimlne din nou 0 aminare. care au fost filmele recomandate
or revoluţionare din.prim.li.vara o · · care c unică nimic Am a.li. ·mă refer la un afi' expus cu deosebire spectatorilor.
· 1945, o lnfruntare dramati- pr ·- E, pild.11. ; cazul anul trecut, afişul filmului Capi- Este gretit.11. părerea dup.11. care
intre nişte caractere umane de afiJulni C- M i. răacruce, de lăria lui /pan (tradus la noi Flăcări filmele bune îşi fac singure reclama.
rari duritate, povestea unei iubiri
Radu '\'e da. f are o eviden- fÎ flori). Este un afiş slab sub toate Această opinie defetiat.11. nu ţine
care mocneşte surd şi sflr- tă teu· · , dar afişul, aspectele (autor, Rusu Şerban), seama de faptul el au fost unele
tragic. Nici urm.li. de exotism,
triarhal, tenebre, mister sau compUI din e statice, deco- iar ln raport cu valoarea excep- filme importante care, dac.li. s -ar
ii , cum sugera afişul. rative, tntr-o · foarte lu- ţional.11. a filmului, de-a dreptul fi bucurat de o mai caldă apreciere
graficianul face un efort minou.l, ar C..:ftJ?""!ode regretabil. Nu e singura dat.li. cînd din partea reţelei cinematografice ,
lndire, c.11.utlnd s.11. exprime unei comedii 0 operi!. cinematografic.li. de mare ar fi cucerit un număr mult mai
'mij loacele sale esenţa filmu- inţe. au hlÎ Baroi pentru valoare, distins.li. şi cu premii inter- mare de spectatori. Primele intrări
- ruultatele Blnt cu totul altele. Soldaţi fwii rmif,,,..,. : o întretăiere naţionale, este deservit.li. de afiş. la un film contează foarte mult.
bun este acela realizat de de linii negre, , ti curbe, Nici afişul filmului Balada aolda- Aceasta eate o regulă generală a
pentru filmul Bădăranii. orizontale ti verticale, Iad ea greu lului nu era mai demn de opera reclamei cinematografice de care
taflţiş at personajul Lunardo •A · se întrevacU undeT& d pete inspiratoare. Soluţii minore au fost ar trebui s.11. se ţin.li. seama, o condi-
) , cu figura ea grotesc.li., cu mici, negre, care ar fi poate ni:Jte folosite 'i pentru filmele Di11orţ ţie a reuşitei sale. Aplicarea ei ar
larg deal.li.cute, ln aşa siluete umane , piuate ftri ms italian, O 1lujbă sigură, Insula. Nit proba înţelegerea rolului activ al
prin deschiderea lor vedem tn acest p.11.ienjeni haotic. Dad facem analiza acestor afişe, fiindc.11. afişului şi al celorlalte mijloace
nstuJ scenei goldoniene, cu ne-am propune ai analil\ăm acest de data aceasta ne interesează doar de popularizare a filmelor, ar i-
jele ei specifice, redu1e la joc de linii, 1.11.-i gbim un sens , nu decalajul, vizibil pentru oricine, Justra conştiinţa limpede a sco-
"i miniaturale. Evident, ln am putea decit ali ajungem la între valoarea filmului ti factura pului reclamei cinematografice.
există o imagine aaemll.n.11.- concluzia c.11. el denatureaz.11. filmul. afişului. Autorii şi editorii (Direc-
Graficianul a aintetizat ceea Sint foarte multe lucruri care ţia reţelei cinematografice 'i difu- Eugen SCHILERU

31
https://biblioteca-digitala.ro
 CALITATEA FILMELOR
ŞI ,,SUCCESUL DE CASA"
ln viaţa culturală a oraşului loc lipsit de importanţă: cineama-
Baia Mare, cineclubul de la Casa torii de la Baia Mare au depăşit cu
de cultură a sindicatelor ocupă mult stadiul aprecierii suficiente,
n loc important. ln fiecare luni rudimentue, a filmului - „Mi-a
după-amiază se adună aici un public plăcut" sau „nu mi-a plăcut"-, au
umeros. Se vizionează filme din început să fie înlocuite de argumen-
ele mai reprezentative pentru di- taţii _ temeinice .
erse şcoli cinematografice. Cine- „Cum se poate complace cineva
clubul şi-a îndreptat de la început - spunea lectora universitară Mo-
tenţia spre educarea gustului cine- nica Lazăr - în a vedea pe ecrane
atografic al spectatorilor (de unde, numai fastuoase mistifică ri istori-
dezvoltarea cu precădere a Cercu- ce (gen Cartagina în flăcări)? Şi
lui de prieteni ai filmului) . ln mă întreb: mai crede oare Direcţia
1963 (al treilea an de la inaugura- difuzării film elor că asemenea pe-
ea activităţii), două au fost mo- licule «educh publicul?" Parei
alităţile folosite pentru a fami- pentru a ne oferi un exemplu con-
liariza amatorii de cinema cu cret, la cinematograful „Minerul"
valorile celei de-a ş aptea arte: (din cele 5 săli ale oraşului, cea de
edalionul (Alexei Batalov, Jean premieră) rula ... Elena din Troia.
Gabin, Gerard Philippe şi altele) „Ne place filmul muzical" -
şi ciclul tematic („T ineri regi- a spus inginerul Eugen Weimber-
ger. Dar producţii de felul filmu-
lui Tu eşti minunată devalorizează
genul. Iar luxul ostentativ nu poa-
te umple golul pe care-l provoacă
lipsa adevăratei muzici (care se
cîntă foarte rar în Acord final1_
„No i , cei din provincie (cuvîntul
trebuie înţeles neapărat între ghili-
mele, pentru că viaţa de azi a Băii
Mari nu mai răspunde de loc aces-
tui apelativ - n.n.) vedem foarte
tîrziu filmele bune. Am aflat din
ziare că vor rula în Capitală cîte-
va filme premiate în acest an la
Cannes sau Moscova. Mă tem că le
vom vedea de-abia în primăvara lui
1964, în timp ce superproducţii de
felul EleMi din Troia sau Cel mai
mare spectacol îşi găsesc imediat
locul pe ecranele din Baia Mare", a
spus tînărul jurist Adrian Man. „Aş
adăuga la cele spuse de colegul
meu de cineclub, a intervenit ln
discuţie inginerul Ovidiu Vlclea,
că la educaţia cinematografică a
publicului din diferite oraşe ale
ţllrii ar trebui sll-şi aducă o mai
mare contribuţie întreprinderile
cinematografice locale, responsa-
bilii de sală etc. Goana după uuc-
ceae de casii• în dauna calităţii, a
mesajului filmului, face să se lntîr-
zie prezentarea producţiilor valo-
roase".
Pnoc apa ţi de cultura cinemato• „Noi , cineclubul - cu cele 60
r;rafici, cÎDeclubittii băimăreni d e filme pe care le aducem într-un
făcut fi primii pa9i spre film. an - ne străduim să umplem o
serie din «golurile• pe care Difu-
ovietici", ,,Ecranizări după zarea filmelor le lasă prea des
pere literare ce lebre" etc.). spectatorilor", a precizat inginerul
Interesul pentru film nu se re- Ion Nastai .
aici doar la participarea pa- Intervenţ iile în discuţie au fost
i,·i Ia vuionări. Cum e şi firesc, numeroase. Cele pe care le-am con-
perele de valoare suscită discuţii. semnat aici au darul să sublinieze
an:wgînd (fie şi sumar) file din două lucruri : în primul rînd, im-
· toria. filmului, înţelegîndu-i este- portantul rol pe care pot (şi e nece-
·ea, cineclubiştii ajung, nu de sar) să-l aibă cinecluburile în
oţine ori, la ardente schimburi de formarea uoui public exigent . ln
ătt1'i asupra bunului şi prostului al doilea rînd, se im pune revizui-
rt în aprecierea unor producţii rea criteriilor duplicare D.R .C.D .F
inematogralice. Am asistat la o şi întreprinderile regionale difuzea
semenea discuţie . Mi s-a părut zli. filmele şi asigurll cirţu la ţia lor.
odnică şi interesantă. Din ceie
puse reieşea limpede un lucru , de Al . R.

https://biblioteca-digitala.ro
 I LMU
În cinematografie nu aint TaeaD~- la &di • 8llllÎ atudion cinematografic slîrfitul anului ii gl•efte
regisori, tehnicieni ti arti ti Îll.tl'-e l • ~ de mnncl. Întorfi din localitiţile unde, in timpul
.mi, echipele au reali„at exterioarele wa.ra d.iatre pelie.Jele aflate pe şantier, ei încep (ori definitivea„l) CODIN: Premiul pentru cea mai
jul, inregistrarea sonori a text11.h ri ~-111) fi sint, de pe acum, cu gindul la filme viitoare. bună adaptare cinematografică ti Pre-
Revista noastrl, aflată la eel de-aJ ~lea număr al său, a avut prilejul sl·I informeze pe miul Comisiei superioare tehnice fran-
r (de cele mai multe ori inu-„ - " !..ne paţÎ1l operativ, e drept) asupra celor mai recente producţii ceze pentru imagine ti culoare la cel
.dlldioului „Bucureşti" şi asupra ..-ii.,,..W eelei mai tinere dintre arte . Însoţiţi de Gopo am asistat de-al XVI-iea Festival internaţional de
nartul noului său film de lung •etraj Pa·i pre lună, in care prodigiosul nostru cineast încearcă un la Cannes (Franţa).
l.ttw inedit. Este elogiati aspiraţia - u-..ri.torilor lumii de a strlbate treptele selenare şi elogiul e
in:a.lisat într-o desfiturare narati ...-1 alertă„ ia ea.re a.ecole întregi sint „comprimateu în numai cîţi Ta metri
peliculi şi in care lipseşte dia1eg.t. I. ee munri a izbutit „Gopo-sapiens" (cum a fost numit în presa
LUPENI 29 : Medalia de argint a
• ţara lui Disney) sl împaee -renra. amera.l, neutimpirul ideilor sale artistice cu tehnica filmului de Juriului ti Diploma de onoare a Uni-
metraj fi sporita recept iritate la •ea a spectatorului, rămine de vlaut. E sigur insă ci Pa şii spre
unii scriitorilor sovietici pentru cali-
ă vin ol continue un drum bogat in eăllliri.
tatea scenariului la cel de-al Iii-lea
Filme realiaate dupi seenarii eare-şi propun să fie imagini ale actualitiţii, Un surîs in plină vară Festival internaţional al filmului de
regiaor: Geo Saisescn), Drago te lungă de-o seară (regi„or : Horea Popescu), Anotimpurile dragostei la Moscova.
(reg uor: Savel Stiopnl) , Comoara de la Vadul Vechi (regiaor : Victor lliu) fÎ Casa neterminată (regizor :
A.nd:rei Blaier) sint foarte apr·o ape de momentul conlrnntlrii cu publicul. DE DRAGUL PRINŢESEI:
Un loc aparte in şantierul cinematografic romineac al anului 1963 I-an ocupat eeraniaările. Titus ,,Măslinul de argint" la cel de-al IX-iea
PopoTici a semnat un scenariu literar realizat dupi propriul sin roman, „ Striinul"' (regizor:Mihai laeob) , Festival al filmului comic ti wnoristic
iar Liviu Ciulei tnrneaaă Pădurea spînzuraţilor, transpunere cinematografiei a romanului !ni LiYiu de la Bordigbera (Italia), Medalia de
Rebreanu, aparţinind aeelui ... i Titus Popovici. O încercare temerari de recompunere a atmosferei prosei aado- aur la Festivalul filmului pentru
nniene întreprinde Mircea Drigan cn filmul Neamul Şoimăreşti lor (sce.nariul : AI. Struţeann ti C. Mitra). copii de la Gijon (Spania).
Un număr impresionant de filme documentare 'i de o mereu sporită ?aloare artistici realisea&ă
m eaştii grupaţi în jurul studioului lor de specialitate „AI. Sabia". S-A FURAT O BOMBĂ:
Îneetind si mai fie un simplu reTiriment pentru iubitorii de film de peste hotare, filmul rominesc • linul de argint" la Festivalul fil-
a început să se impuni cu hotărire la marile festivaluri ale anului. Încă nu &-au stins ecourile faTorUile mnlui comic ti umoriatic de la Bonli-
prilejuite de premierea la Cannes a coproducţiei romino-franceae Godin (regiaor : Henri Colpi) . La Festi-ralaJ d-'a (Italia).
• aţional al filmului de la Moscova, Mircea Drlgan a reeditat o performanţi remarcabili cuceriad
e •edalie de argint pentru Lupeni 29 dnpi ce cu doi ani in urmi primea aceeaşi medalie pentru etea. OOO DE TREPTE SPRE CER:
Toate aceste succese care consacri cinematografia romineaacl, trebuie 1i-i mobilisese ~ autorii Diplmna de merit la cel de-al XVIII-iea
fil m pentru a realiaa creaţii de un inalt nhel. Publicul şi presa de speeialitate nu i-au „ ernţat'• pe reali- Festiru internaţional al filmului de
~ i unor filme mediocre ti n-o Tor face nici de acum incolo. Concentrîndn-fÎ atenţia asupra ...-
la~ (Scoţia).
pre leme majore ale Tieţii, inveotigînd lucid actualitatea ori interpretind cu oliieetiTitatc texte elasict.
• orii noftri pot să rispnndi afteptărilor, pot justifica încrederea „ omului din •ală~ a spec tatorului criti-
eel mai competent. VARĂ OBl$NUITĂ:
Am ajuns la ultima fiii a calendarului. ID la Festinlul filmului de
Ne ingidnim, in numele colegilor noftri cineafti, si le promitem iubitorilor filmaJni c.ă aaal 1964 -ra - .,..._,..,· (Gncia) .
6 „ an de ciuliri creatoare, de împlinire artistică, ,

OUĂ ZILE „TUDOR"

ITALIA LA MILA O
- IA telefo n Irina Petrescu ! - .\lu ! Lu E manoil Petruţ, vă rog ...
-T căutat pentru a vă solicita clteva cuvinte - La tel eron .
i ta. Io Italia. - Aici revista .CINEMA". Vă rugăm să ne
in Italia , lmpreună cu delegaţ i a de
~ trecut tăşlţl ctteva impresii despre recenta vid~
!ni, nouil zile minunate. Am rost prim iţi ln Italia .
- N-aş fi crezut niciodată că avem a tlţia
~
;;:;~i cu multă căldură şi prietenie . Gazdele,
de mm. critici cinematografici, actori, ln ţara lui De Sica şi a lui Felllnl. Toate aerile ~
l buni c unoscători ai peliculelor noastre. le lncepeam cu inima strlnsă de emoţi e se
cu . . . aplauze. Este un lucru evident că mmal
F.il-l< •-lneştl prezentate la festivalurile interna- nesc are de pe acum foarte mulţi adm iratori
impus şi avem mulţi simpatizan ţi. La hotare, valoarea peliculelor romtne ti - ~
patru seri consecutive, s-au prezentat pa- erată la citeva . festivaluri interna ţionale -
!neşti direrite ca orizont tematic şi ln - r emarcată unanim. Numai astrei se explici
La. Roma a avut de asemenea loc o gaJă că mulţi producători de filme Italieni s-an
n toţii seri de succes. In special Tudor Interesaţi să colaboreze cu noi tn vederea l
„ ,..--.- i Gopo au plăcut ln mod deosebit . Oe unor filme viitoare . Un prim pas 11 va constltai em-
fil mele cu care ne-am prezentat au rost producţla romtno -it allană Ovidiu, film care u
spectatorii italieni le vor putea viziona să se realizeze la Sulmona ln Italia şi la Consu&?
ln Romlnla. E o Idee minunată, şi evocarea cine
grarică a vechiului Tomis va li un act tulb
.,i.:;';:::,~e~p:1:f;t':i%~~ ~t~~ ;,a~~i~::i:id;;!~~~e.
1
Exemplul coproducţ iei romlno-!ranceze Codn.
tncurajator. Regizorul Colpi nu conteneşte să · i
~"""::::O~~ a c~~iit~~ezi:;~~ădi":t.!ace tot mai in · pe cineaştii noştri pentru excelentele cond iţii pe eatt
.....,,_.._..zrea de către public a istO<>i ei noastre i le-au orerit ln vederea filmărilor . PersonaliUp
frunte ale cinematografiei italiene slnt gata să .,.,._
taţe legerea deplină a !ilmului Tud or? lucreze cu noi.
&e:uaa noastră , dar din fericire s-a dove- Vă rog să le vorbiţi cititorilor despre caldele ap1--
~:___"!?-lmi~11U.. Chipul eroului a rost îndrăgit , şi ze cu care !ilmele noastre au !ost lntlmplnale de eiue
anţionii cinematografice n-a scăpat publicul Italian, unui dintre cele mai competen1"
Italia a rost elog iată Interpretarea mai exigente din lume. ln plus, limba roml&l , ea
Gt!orge Vraca ln rolul lui Brln· sunete familiare limbii italiene, i-a atras la e.llip
deosebit pe prietenii noştri. A !ost o vizit ă memonlH·
lă.

enorm. Zeci de felicitări l-au

t
- Vă mulţumim.

I proiecţie i , subliniindu-se grava

a presupus-<> acest rol şi modul
J actor l· a reincarnat pe le-
*
Post scriptum ... sonor: Alo, . Cinema"? Să nu uitaţi
să scrieţidespre Irina Petrescu. Tlnăra noastrt ac-
triţăa avut un succes formidabil !

,.....Ută
lunară de cultură clnemato9roflcă edltotă de Comitetul de Stol pentru Cultură fi Artă. • Rodactor·f•f: Ioan Gri9orHcu,
1c• • Coperta I - foto .La Flera del Cinema•. Coperta IV - foto Clara Spl!er • Redactla fi admlnlstratla: Bucureftl - Bulevardul
JJ.oaamenlele H fac la toate oflcllle poftale din tară, la factorii poftall fi difuzorii voluntarl din intreprinderi tl ln1tltutll. • Tlpar11I
•
~-eclb.J Poll9raflc .Caia Sclntell• - Bucuratti • Exemplarul S lei •

I 41 .017 I

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro