Poluarea Apelor Subterane
Poluarea Apelor Subterane
Poluarea Apelor Subterane
Potrivit estimărilor, undeva, în adâncuri, sub pământul țării noastre se găsesc aproximativ 9,6 miliarde
metri cubi de apă, după cum rezultă din datele Administrației Naționale Apele Române. Din această cantitate,
aproape jumătate se găsește în pânza freatică, iar restul, de 4,9 miliarde m.c. este reprezentat de rezerve de
mare adâncime. Resursa utilizabilă, însă, este de doar 4,66 miliarde metri cubi. Dacă ne raportăm la totalul
resurselor de apă exploatabile ale țării noastre, atunci vorbim de aproximativ 12% din totalul disponibil,
corespunzător actualului grad de amenajare, dar care acoperă de patru ori necesarul populației!
Agenții de poluare se deplasează în general în panza freatică în funcție de proprietățile biologice, fizice
și chimice. Procese precum difuzia, dispersia, absorbția și viteza mișcării apei facilitează adesea deplasarea lor.
Dar în general mișcarea agenților de contaminare în pânză freatică este lentă și, ca atare, concentrația lor este
una mare, formând astfel pană de contaminare. Pe măsură ce pană de contaminare se extinde, ea poate intră
în contact cu izvoarele sau cu puțurile de apă, făcându-le nesigure pentru consumul uman.
Care sunt cauzele poluării apei subterane?
1. Sursele naturale
2. Sistemele septice
Sistemele septice sunt principala cauză a poluării apei
subterane, în întreagă lume. Agenții de poluare provin din toalete,
rezervoare septice și din fose. Situația toaletelor din curte este una
extrem de îngrijorătoare în românia, unde peste o treime din
populația țării încă mai folosește toaleta din curte. Acest număr
uriaș de utilizatori face ca toaletele și sistemele septice să fie unul
dintre poluanții principali, iar din păcate țară noastră nu este un exemplu singular în acest sens. În plus,
sistemele septice prost făcute sau cele care au pierderi, trimit și ele agenți de contaminare precum nitrați,
uleiuri, bacterii, substanțe chimice, detergenți și viruși în apele subterane. Rezervoarele septice comerciale
reprezintă o amenințare și mai mare, pentru că ele eliberează substanțe chimice organice precum tricloretanul.
Legile din majoritatea țărilor impun construirea rezervoarelor septice la distanță de sursele de apă, astfel încât
să preîntâmpine contaminarea.
4. Produsele petroliere
Rezervoarele de depozitare pentru petrol sunt localizate fie în
subteran, fie deasupra pământului. De asemenea, transportul
produselor petroliere se face în principal pe sub pământ, cu ajutorul
conductelor. Scurgerile provenite de la aceste substanțe pot duce la
contaminarea apelor, pentru că substanțele chimice vărsate se
diluează în apă, se infiltrează în pământ putând cauza
contaminarea apelor subterane.
5. Deșeurile solide
Palmer development group estimează că în țările în curs
de dezvoltare o cifra de aproximativ 0.3 – 0.6 kg de
deșeuri/persoană/zi ajunge în sol. Pe de altă parte, însă, în țările
dezvoltate această cifra ajunge până la 0.7 – 1.8 kg de
deșeuri/persoană/zi. Substanțele chimice ajung în apele subterane prin intermediul precipitațiilor și a
scurgerilor de apă. Deșeurile pot fi, de asemenea, colectate și duse la gropile de gunoi. Însă dacă aceste gropi
de gunoi nu beneficiază de un strat de argilă sau de levigat, substanțele chimice provenite din deșeuri se vor
infiltra în pământ și vor reprezenta o amenințare pentru apele subterane.
6. Indiguirile la suprafață
Acestea sunt lagune superficiale, folosite pentru a depozita deșeurile lichide. Statele unite, de pildă, au
peste 180.000 de îndiguiri de suprafață care pot reprezenta o amenințare pentru apele subterane. De aceea,
este necesar că indiguirile să aibă un strat de argilă sau levigat. În unele cazuri, levigatele pot fi defectuoase iar
scurgerile își pot face simțită prezența, ducând la contaminarea apei.
8. Puțurile de injecție
Puțurile de injecție au diferite utilizări, mergând de la colectarea apei pluviale până la aruncarea
efluenților comerciali. Când legea nu menționează explicit, substanțele chimice periculoase pot fi aruncate prin
puțuri de injecție. De aceea, dacă nu sunt localizate, setate și proiectate în mod adecvat, ele pot cauza
contaminarea apei subterane.
9. Alte cauze
Alte cauze ale poluării pământului sunt puțurile abandonate, care pot acționa că un mijloc prin care
agenții de contaminare ajung în pânză freatică. De asemenea, puțurile incorect construite și fără un strat
invelitor adecvat, pot cauza contaminarea apei subterane, agenții de poluare găsindu-și drumul prin astfel de
puțuri. O altă cauza a poluării o reprezintă activitățile miniere, în urmă cărora mineralele solubile se pot infiltra
în apă subterană, prin intermediul precipitațiilor.
Care sunt efectele poluării apelor subterane?
Probleme de sănătate
Apa subterană contaminată are efecte negative asupra sănătății. În zone în care instalarea foselor septice
nu este corectă, deșeurile umane pot contamina sursă de apă. Deșeurile pot conține bacterii cauzatoare de
hepatită, care pot duce la distrugeri iremediabile ale ficatului.
De asemenea, deșeurile pot cauza dizenterie care duce la diaree severă, deshidratare și în unele cazuri chiar
moarte. Problemele adiționale de sănătate includ otrăvirea, care poate fi un rezultat al folosirii excesive a
pesticidelor și îngrășămintelor, sau a substanțelor chimice naturale. Substanțele chimice se infiltrează în
sursele de apă, otravindu-le. Consumul de apă dintr-o astfel de sursă poate duce la efecte grave pentru
sănătate.
1. Legislația
În majoritatea țărilor există legi care contribuie la protejarea calității apei subterane. De asemenea,
legile ar trebui să stabilească măsuri pentru ca apă potabilă să întrunească anumite standarde de sănătate.
2. Utilizarea sistemelor de curățare a apei
Este necesară instalarea de sisteme de tratare a apei la locul de consum, în punctele care distribuie
apă destinată consumului uman. Tehnicile folosite includ dezinfectarea chimică, fierberea, distilarea solară,
filtrarea, tratarea apei cu ozon, absorbția cu cărbune activat și tratamentele cu ultraviolete. Filtrele de
îndepărtare a arsenicului sunt de obicei instalate în scopul îndepărtării compușilor de arsenic. Întreținerea
acestor filtre este esențială pentru că apă de băut să fie întotdeauna sigură. Remedierea apei subterane este o
altă tehnică de gestionare a poluării apei. Tehnicile de tratare biologică folosite sunt bio-augmentarea, bio-
absorbția, bio-ventilarea, fitoremedierea și bio-barbotarea. Tehnicile chimice precum schimbul de ioni,
injectarea de ozon, separarea membranei și precipitarea chimică pot fi și ele utilizate.
4. Reciclarea
Majoritatea gropilor de gunoi din diferite țări au în apropiere instalații de reciclare. De aceea, produsele
petroliere folosite ar trebui duse în astfel de locuri. În afară de petrol, alte materii reciclabile precum plasticul,
sticla și hârtia pot fi și ele duse la instalațiile de reciclare. Statul ar trebui să ofere puncte anume destinate
reciclării în zone în care nu există. Alături de alte organizații de mediu, statul poate la rândul sau mobiliza
oamenii să participe la inițiative de reciclare. Acest lucru se poate face prin campanii de conștientizare, precum
și prin educarea comunităților cu privire la importantă reciclării.
Bibliografie
https://uleiuri-lubrifianti.com.ro/ce-este-poluarea-apelor-subterane/
https://stratos.ro/poluarea-apelor-subterane-tipuri-efecte-si-modalitati-de-limitare-a-fenomenului/
https://www.eea.europa.eu/ro/help/intrebari-frecvente/care-sunt-principalele-surse-de
https://apanoastra.ro/romania-si-apele-subterane/