Poluarea apelor subterane

Ce sunt apele subterane?

Apele subterane reprezintă o resursă esențială pentru
viața de pe Pământ, populația, în special, beneficiind de rezervele
de apă dulce disponibile în pânza freatică. Statistica în acest sens
este edificatoare, din totalul apei dulci disponibile pe Glob, 97%
aflându-se în această categorie și doar 3% fiind apele de
suprafață. Studiile au arătat că aproximativ 75% dintre locuitorii
Uniunii Europene se alimentează cu apă potabilă extrasă din
subteran și, din acest motiv, este important să fie luate măsuri
pentru evitarea poluării apei din pânza freatică prin limitarea
deversării în mediul înconjurător a unor substanțe cu potențial
periculos pentru sănătatea umană. 

Potrivit estimărilor, undeva, în adâncuri, sub pământul țării noastre se găsesc aproximativ 9,6 miliarde
metri cubi de apă, după cum rezultă din datele Administrației Naționale Apele Române. Din această cantitate,
aproape jumătate se găsește în pânza freatică, iar restul, de 4,9 miliarde m.c. este reprezentat de rezerve de
mare adâncime. Resursa utilizabilă, însă, este de doar 4,66 miliarde metri cubi. Dacă ne raportăm la totalul
resurselor de apă exploatabile ale țării noastre, atunci vorbim de aproximativ 12% din totalul disponibil,
corespunzător actualului grad de amenajare, dar care acoperă de patru ori necesarul populației!

Ce este poluarea apelor

subterane?
Poluarea apelor subterane apare
ca rezultat al eliberării de agenți de poluare
în pământ, în rezervoarele naturale de apă
cunoscute drept pânză freatică. Odată ce
agenții de poluare eliberați își fac drum
către apa subterană ei produc
contaminarea. Contaminarea este un tip de
poluare a apei cauzat în principal de
eliberarea substanțelor, fie intenționat fie accidental, prin activități antropice sau din cauze naturale.

Agenții de poluare se deplasează în general în panza freatică în funcție de proprietățile biologice, fizice
și chimice. Procese precum difuzia, dispersia, absorbția și viteza mișcării apei facilitează adesea deplasarea lor.
Dar în general mișcarea agenților de contaminare în pânză freatică este lentă și, ca atare, concentrația lor este
una mare, formând astfel pană de contaminare. Pe măsură ce pană de contaminare se extinde, ea poate intră
în contact cu izvoarele sau cu puțurile de apă, făcându-le nesigure pentru consumul uman. 
Care sunt cauzele poluării apei subterane?
1. Sursele naturale

Substanțele naturale care se găsesc în sol și

în roci pot fi dizolvate în apă, cauzând contaminarea.
Aceste substanțe sunt sulfatul, fierul, radionuclizii,
fluoridele, manganul, clorul și arsenicul. Alte
substanțe precum materiile în descompunere din sol
se pot inflitra în apă subterană, deplasându-se odată
cu această sub formă de particule. Rapoartele
organizației mondiale a sănătății indică faptul că cei
mai comuni agenți de poluare sunt fluorul și
arsenicul.

2. Sistemele septice
Sistemele septice sunt principala cauză a poluării apei
subterane, în întreagă lume. Agenții de poluare provin din toalete,
rezervoare septice și din fose. Situația toaletelor din curte este una
extrem de îngrijorătoare în românia, unde peste o treime din
populația țării încă mai folosește toaleta din curte. Acest număr
uriaș de utilizatori face ca toaletele și sistemele septice să fie unul
dintre poluanții principali, iar din păcate țară noastră nu este un exemplu singular în acest sens. În plus,
sistemele septice prost făcute sau cele care au pierderi, trimit și ele agenți de contaminare precum nitrați,
uleiuri, bacterii, substanțe chimice, detergenți și viruși în apele subterane. Rezervoarele septice comerciale
reprezintă o amenințare și mai mare, pentru că ele eliberează substanțe chimice organice precum tricloretanul.
Legile din majoritatea țărilor impun construirea rezervoarelor septice la distanță de sursele de apă, astfel încât
să preîntâmpine contaminarea.

3. Aruncarea deșeurilor periculoase

Deșeurile periculoase precum substanțele chimice fotografice, uleiurile de motor, uleiurile pentru
gătit, dizolvanții pentru vopsea, medicamentele, substanțele chimice pentru întreținerea piscinelor și
substanțele chimice pentru grădinărit, nu trebuie aruncate în rezervoarele septice sau direct în mediu, ele
putând fi responsabile pentru un nivel foarte grav de contaminare..

4. Produsele petroliere
Rezervoarele de depozitare pentru petrol sunt localizate fie în
subteran, fie deasupra pământului. De asemenea, transportul
produselor petroliere se face în principal pe sub pământ, cu ajutorul
conductelor. Scurgerile provenite de la aceste substanțe pot duce la
contaminarea apelor, pentru că substanțele chimice vărsate se
 diluează în apă, se infiltrează în pământ putând cauza
contaminarea apelor subterane.

5. Deșeurile solide
Palmer development group estimează că în țările în curs
de dezvoltare o cifra de aproximativ 0.3 – 0.6 kg de
deșeuri/persoană/zi ajunge în sol. Pe de altă parte, însă, în țările
dezvoltate această cifra ajunge până la 0.7 – 1.8 kg de
deșeuri/persoană/zi. Substanțele chimice ajung în apele subterane prin intermediul precipitațiilor și a
scurgerilor de apă. Deșeurile pot fi, de asemenea, colectate și duse la gropile de gunoi. Însă dacă aceste gropi
de gunoi nu beneficiază de un strat de argilă sau de levigat, substanțele chimice provenite din deșeuri se vor
infiltra în pământ și vor reprezenta o amenințare pentru apele subterane.

6. Indiguirile la suprafață
Acestea sunt lagune superficiale, folosite pentru a depozita deșeurile lichide. Statele unite, de pildă, au
peste 180.000 de îndiguiri de suprafață care pot reprezenta o amenințare pentru apele subterane. De aceea,
este necesar că indiguirile să aibă un strat de argilă sau levigat. În unele cazuri, levigatele pot fi defectuoase iar
scurgerile își pot face simțită prezența, ducând la contaminarea apei.

7. Substanțele chimice din agricultură

Milioane de tone de substanțe chimice din agricultură (printre
care și îngrășămintele sau pesticidele) sunt utilizate în toată lumea
pentru a crește producția agricolă. De asemenea și terenurile de golf
sunt printre cele care folosesc aceste substanțe chimice. Utilizarea excesivă a acestor substanțe chimice poate
duce la contaminarea apelor subterane. Substanțele chimice precum pesticidele sunt cunoscute pentru faptul
că rămân în pământ ani întregi, iar atunci când sunt diluate de apă de ploaie ele se infiltrează și mai profund în
apă subterană.

8. Puțurile de injecție
Puțurile de injecție au diferite utilizări, mergând de la colectarea apei pluviale până la aruncarea
efluenților comerciali. Când legea nu menționează explicit, substanțele chimice periculoase pot fi aruncate prin
puțuri de injecție. De aceea, dacă nu sunt localizate, setate și proiectate în mod adecvat, ele pot cauza
contaminarea apei subterane.

9. Alte cauze
Alte cauze ale poluării pământului sunt puțurile abandonate, care pot acționa că un mijloc prin care
agenții de contaminare ajung în pânză freatică. De asemenea, puțurile incorect construite și fără un strat
invelitor adecvat, pot cauza contaminarea apei subterane, agenții de poluare găsindu-și drumul prin astfel de
puțuri. O altă cauza a poluării o reprezintă activitățile miniere, în urmă cărora mineralele solubile se pot infiltra
în apă subterană, prin intermediul precipitațiilor.  
Care sunt efectele poluării apelor subterane?

 Probleme de sănătate

Apa subterană contaminată are efecte negative asupra sănătății. În zone în care instalarea foselor septice
nu este corectă, deșeurile umane pot contamina sursă de apă. Deșeurile pot conține bacterii cauzatoare de
hepatită, care pot duce la distrugeri iremediabile ale ficatului.
De asemenea, deșeurile pot cauza dizenterie care duce la diaree severă, deshidratare și în unele cazuri chiar
moarte. Problemele adiționale de sănătate includ otrăvirea, care poate fi un rezultat al folosirii excesive a
pesticidelor și îngrășămintelor, sau a substanțelor chimice naturale. Substanțele chimice se infiltrează în
sursele de apă, otravindu-le. Consumul de apă dintr-o astfel de sursă poate duce la efecte grave pentru
sănătate.

 Afectează creșterea economică

Contaminarea surselor de apă subterană face că zona să fie incapabilă să susțină viată vegetală, umană și
animală. Populația din zonă se reduce, iar valoarea terenurilor se depreciază. Un alt efect este acela că duce la
o stabilitate scăzută a industriilor care se bazează pe apă subterană pentru a produce bunuri. De aceea,
industriile din zonele afectate vor fi nevoite să obțină apă din surse externe din alte regiuni, ceea ce se poate
dovedi destul de scump. În plus, ele pot fi obligate să își închidă punctele de activitate, că urmare a proastei
calități a apei.

 Impact devastator pentru mediu

Poluarea apei subterane poate duce la schimbări de mediu devastatoare. Unul dintre efectele grave ale
poluării apei subterane este pierderea anumitor nutrienți esențiali pentru auto-susținerea ecosistemului. De
asemenea, atunci când agenții de poluare ajung în acumulările de apă, poate apărea și alterarea ecosistemului
acvatic. Animalele acvatice, așa cum sunt peștii, pot muri rapid, ca urmare a unei cantități prea mari de agenți
de contaminare în acumulările de apă. Animalele și plantele care utilizează apă contaminată pot fi și ele
afectate. Substanțele toxice se acumulează în timp în pânză freatică, făcând că apă subterană să fie nepotrivită
pentru consumul uman și animal. Efectele sunt serioase, mai ales în zonele care depind de apă subterană în
timpul perioadelor de seceta.

Cum putem combate poluarea apelor subterane?

1. Legislația

În majoritatea țărilor există legi care contribuie la protejarea calității apei subterane. De asemenea,
legile ar trebui să stabilească măsuri pentru ca apă potabilă să întrunească anumite standarde de sănătate.
2. Utilizarea sistemelor de curățare a apei
Este necesară instalarea de sisteme de tratare a apei la locul de consum, în punctele care distribuie
apă destinată consumului uman. Tehnicile folosite includ dezinfectarea chimică, fierberea, distilarea solară,
filtrarea, tratarea apei cu ozon, absorbția cu cărbune activat și tratamentele cu ultraviolete. Filtrele de
îndepărtare a arsenicului sunt de obicei instalate în scopul îndepărtării compușilor de arsenic. Întreținerea
acestor filtre este esențială pentru că apă de băut să fie întotdeauna sigură. Remedierea apei subterane este o
altă tehnică de gestionare a poluării apei. Tehnicile de tratare biologică folosite sunt bio-augmentarea, bio-
absorbția, bio-ventilarea, fitoremedierea și bio-barbotarea. Tehnicile chimice precum schimbul de ioni,
injectarea de ozon, separarea membranei și precipitarea chimică pot fi și ele utilizate.

3. Gestionarea adecvată a surselor de poluare

Gropile de gunoi ar trebui să fie proiectate cu straturi de argilă și levigat. De asemenea, întreținerea
acestora trebuie făcută în mod regulat. În ceea ce privește locația, este ideal ca gropile de gunoi să fie
amplasate la distanță de zonele cu apă subterană. Mai mult, deșeurile periculoase nu trebuie aruncate la
groapă de gunoi decât dacă această este gândită pentru acest scop. La construirea și gestionarea rezervoarelor
subterane de stocare, este important să se țină seama de reglementări și de politici, astfel încât să fie evitată
contaminarea sau chiar procesele. Este recomandată montarea unui dispozitiv de stocare care acționează că un
back up pentru scurgeri, iar orice rezervor subteran nefolosit trebuie îndepărtat. Instalarea de țevi subterane
trebuie să beneficieze de un proiect realizat în mod profesionist. Inspecțiile trebuie făcute regulat, iar cauzele
de eroziune și scurgerile remarcate trebuie remediate de urgență.

4. Reciclarea
Majoritatea gropilor de gunoi din diferite țări au în apropiere instalații de reciclare. De aceea, produsele
petroliere folosite ar trebui duse în astfel de locuri. În afară de petrol, alte materii reciclabile precum plasticul,
sticla și hârtia pot fi și ele duse la instalațiile de reciclare. Statul ar trebui să ofere puncte anume destinate
reciclării în zone în care nu există. Alături de alte organizații de mediu, statul poate la rândul sau mobiliza
oamenii să participe la inițiative de reciclare. Acest lucru se poate face prin campanii de conștientizare, precum
și prin educarea comunităților cu privire la importantă reciclării.

Bibliografie

https://uleiuri-lubrifianti.com.ro/ce-este-poluarea-apelor-subterane/

https://stratos.ro/poluarea-apelor-subterane-tipuri-efecte-si-modalitati-de-limitare-a-fenomenului/
https://www.eea.europa.eu/ro/help/intrebari-frecvente/care-sunt-principalele-surse-de

https://apanoastra.ro/romania-si-apele-subterane/