UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Unităţile de măsură reprezintă un standard de măsurare a cantităţilor fizice. În

fizică şi în metrologie, e necesară o definiţie clară şi univocă asupra aceeaşi cantităţi,
pentru a garanta utilitatea şi reproductibilitatea rezultatelor experimentale, ca bază a
metodei ştiinţifice.
Sistemele de măsură ştiinţifice sunt o formalizare a conceptului de greutăţi şi
măsuri, care s-au dezvoltat iniţial cu scopuri comerciale, în special pentru a crea o serie
de instrumente cu care vânzătorii şi cumpărătorii să poată măsura în manieră univocă o
cantitate de marfă tranzacţionată.
Există diverse sisteme de unităţi de măsură, bazate pe diverse suite de unităţi de
măsură fundamentale. Sistemul cel mai folosit în ziua de azi e Sistemul Internaţional,
care are şapte unităţi de măsură de bază ("fundamentale"), din care toate celelalte sunt
derivate.
Există şi alte sisteme, utilizate în diverse scopuri, unele încă utilizate, altele doar
istorice. Printre acestea se găsesc:
- Unităţi de măsură cgs (centimetri-grame-secunde)
- Unităţi de măsură MKG (metri-kilograme-secunde)
- Unităţi de măsură ale lui Planck
- Unităţi de măsură imperiale
- Unităţi de măsură chinezeşti
- Unităţi de măsură vechi româneşti
S.I. este prescurtarea de la Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură.Sistemul
Internaţional de unităţi de măsură este sistemul unic de unităţi de măsură legal şi
obligatoriu în România.Acest sistem este folosit in majoritatea ţărilor lumii şi foloseşte
prefixe pentru a face scrierea lui mai uşoară (pentru detalii vezi Prefixe SI). Excepţie fac
de exemplu ţăriile ce aparţineau şi/sau incă aparţin Imperiului Marii Britanii. Un exemplu
des intalnit este că România foloseşte pentru măsurarea lungimii (mărime fizică notată cu
l) metrul (notat m), care, după S.I. este unitatea de măsură principală a lungimii, pe când
S.U.A. foloseste pentru măsurarea aceleaşi mărimi fizice, lungimea, inchi-i , care, după
S.I. nu sunt unitatea principală de măsură a lungimii. Putem spune prin ecuaţii acelaşi
lucru astfel:
[l]S.I.=m, pe când [l]S.I.,nu e =inchi
În ecuaţiile de mai sus l=lungimea şi [x]S.I.=... înseamnă "unitatea principală de
măsură a mărimii fizice x este..."

Sistemul are la bază următoarele şapte unităţi fundamentale:

Cantitate Unitate Simbol Definiţie
În 1960, definiţia era:
Metrul reprezintă lungimea egală cu 1.650.763,73
lungimi de undă în vid ale radiaţiei care corespunde
tranziţiei între nivelele 2p10 şi 5d5 ale atomului de
Lungime (l) metru m
kripton 86

Definiţia metrului s-a schimbat de-atunci de încă 3

ori, actuala definiţie datând din 1983:

1
 Metrul este distanţa parcursă de lumină prin vid
într-un interval de timp de 1/299.792.458 dintr-o
secundă.
Kilogramul este masa prototipului internaţional al
kilogramului confecţionat din platină iridiată ce se
păstreaza la Biroul Internaţional de Măsuri si
Masă (m) kilogram kg
Greutăţi (BIMG) de la Sevre - Franţa. A fost adoptat
ca unitate de măsură a masei la Conferinţa Generală
de Măsuri şi Greutăţi în 1889
Secunda este durata a 9.192.631.770 perioade a
Timp (t sau τ) secundă s radiaţiei corespunzătoare tranziţiei între două nivele
hiperfine ale atomului de cesiu 133.
Amperul este intensitatea unui curent electric
constant, care menţinut în două conductoare paralele
Intensitate rectilinii, de lungime infinită şi de secţiune
amper A
electrică (I) neglijabilă, aşezate în vid, la o distanţă de 1m unul
de altul, ar produce între aceste două conductoare o
forţă de 2×10-7 N pe o lungime de 1m.
Temperatura
Kelvinul este a 273,16-a parte din temperatura
termodinamică kelvin K
termodinamică a punctului triplu al apei standard.
(T)
Molul este cantitatea de substanţă a unui sistem care
Cantitate de
mol mol conţine atâtea entităţi elementare câţi atomi există în
substanţă (ν)
0,012kg de carbon C12.
Candela este intensitatea luminoasă într-o direcţie
dată a unei surse care emite o radiaţie
Intensitate
candela cd monocromatică cu frecvenţa de 540×1012 herţi şi a
luminoasă (I)
cărei intensitate energetică în direcţia respectivă este
de 1/683 watt/steradiani (W/Sr).

Pentru trei sisteme de unităţi de măsură principale, frecvent utilizate în tehnică

(Sistemul Internaţional – SI, Sistemul Tehnic – MKfS şi Sistemul anglo - saxon), se dau
elemente de bază privind unităţile de măsură specifice, conversia acestora şi modul de
transformare a relaţiilor de calcul.

Tabelul 1. Unităţile de măsură ale principalilor parametri termofizici

Nr. Unitatea de măsură în sistemul
Parametrul
crt. Internaţional – SI Tehnic – MkfS Anglo – saxon - FPS
ft (foot), in (inch),
1. Lungime m (metru) m (metru)
yd (yard)
ft2 (square foot), in2
Suprafaţă 2 2
2. m (metru pătrat) m (metru pătrat) (square inch), yd2
(arie)
(square yard)

2
 ft3 (cubic foot), in3
(cubic inch),
3. Volum m3 (metru cub) m3 (metru cub) US gal (gallon
SUA), US fl oz
(fluid ounce SUA)
lb (pound), oz
4. Masă Kg (kilogram) kgf*s2/m (ounce), US sh ton
(short ton SUA)
5. Acceleraţie m/s2 m/s2 ft/s2
6. Timp s (secundă) s (secundă), h (oră) s (secundă)
K (kelvin), °C (grd °F (grd Fahrenheit),
7. Temperatură K (kelvin)
Celsius) °R (grd Rankine)
8. Viteză m/s m/s ft/s
Densitate
9. (masă kg/m3 kgf*s/m4 lb/ft3
specifică)
Volum ft3/lb (cubic foot per
10. m3/kg m4/kgf*s
specific pound)
11. Debit masic kg/s kgf*s/m lb/s
Debit
12. m3/s m3/s ft3/s
volumetric
lbf (pound force),
kgf (kilogram forţă),
13. Forţă N (newton) pdl (poundal), ozf
dyn (dyna)
(ounce force)
Greutate lbf/ft3 (pound force
14. N/m3 kgf/m3
specifică per cubic foot)
lbf/in2, psi (pound
kgf/m2, at, mm H2O, force per square
15. Presiune N/m2, Pa
torr (torricelli) inch), in H2O (inch
of water)
Viscozitate
16. m2/s m2/s, St in2/s, ft2/s
cinematică
lbfs/ft2 (pound force
Viscozitate
17. Ns/m2 kgfs/m2, P (poise) – second per square
dinamică
foot)
Lucru
kgf*m, cal, Wh
mecanic, Btu (British thermal
18. J (joule) (Watt oră), Cph (cal
energie, unit)
putere - oră)
căldură
Putere, flux
19. W (watt) cal/s, kgf*m/s, CP Btu/h
termic
Btu/(lb*°F) (British
Căldură thermal unit per
20. J/(kg*K) kcal/(kg*°C)
specifică pound – degree
Fahrenheit)
21. Flux termic W/m2 (watt pe metru kcal/(m2h) Btu/(ft2h) (British

3
 unitar de pătrat) (kilocalorie pe metru thermal unit per
suprafaţă pătrat oră) square foot - hour)
Kcal(mh) Btu/(ft*h) (British
Flux termic
22. W/m (watt pe metru) (kilocalorie pe metru thermal unit per foot
unitar liniar
– oră) - hour)

Tabelul 2 – Principalele prefixe pentru formarea submultiplilor şi multiplilor zecimali ai unităţilor de

măsură

Denumirea Simbolul Valoarea

micro µ 10-6
mili m 10-3
centi c 10-2
deci d 10-1
- - -
deca da 101
hecto h 102
kilo k 103
mega M 106
giga G 109
tera T 1012

Tabelul 3 – Principalele unităţi de măsură şi relaţii de transformare

Unitatea km m cm mm µm in ft yd mile
lungime 0,001 1 100 1000 10 6
39,37 3,281 1,094 6,214*10-4
1m
-
km2 m2 cm2 mm2 ha in2 ft2 yd2 mile2
suprafaţă 1 10-6 1 104 106 10-4 1550 10,76 1,196 3,861*10-7
m2
- m3 dm3 = l cm3 = ml mm3 = µl in3 ft3 yd3 US gal oil barrel
volum 1 1000 106 109 61020 35,31 1,308 264,2 6,29
1 m3
- t kg g mg lb kgf*s2/m - - -
masă 0,001 1 1000 106 2,205 0,102 - - -
1 kg
- m/s2 cm/s2 in/s2 ft/s2 yd/s2 - - - -
acceleraţie 1 100 39,37 3,281 1,094 - - - -
1 m/s2
- zi h min s ms µs - - -
timp 1,157*10 -5
2,778*10 -4
0,01667 1 1000 106 - - -
1s
- TK [K] tc [°C] tF [°F] tR [°R]
temperatură 1 tC+273,15 (5/9)(tF+459,67) (5/9)TR 0°C=273,15 K=491,67°R
[K]
- m/s m/min km/h in/s ft/s mile/h - - -
viteză
1 60 3,6 39,37 3,281 2,237 - - -
1 m/s
- 1N kN MN dyn kgf lbf - - -
forţă 1 0,001 10-6 105 0,102 0,2248 - - -

4
 1N
- Pa = kgf/cm2 = mm Hg = lbf/in2 =
bar kgf/m2 mm H2O in H2O in Hg
N/m2 at torr psi
presiune 1 10-5 0,102 1,02*10-5 0,102 0,0075 1,45*10-4 0,004015 2,953*10-4
1 N/m2 = 1 Pa
- cm2/s = mm2/s =
m2/s m2/h in2/s ft2/s - - -
St cSt
viscozitate
cinematică 1 104 106 3600 1550 10,76 - - -
1 m2/s
- J kJ erg cal kcal kgf*m kWh CPh Btu
lucru
mecanic,
energie, 1 0,001 107 0,2388 2,388*10-4 0,102 2,778*10-7 3,777*10-7 9,478*10-4
căldură
1J
- W kW MW cal/s kcal/s kgf*m/s CP Btu/h hp
putere, flux
termic 1 0,001 10-6 0,2388 0,8598 0,102 0,00136 3,412 0,001341
1W
- cal/(g*°C)=
J/(kg*K) kJ / (kg*K) kcal/(kg*°C erg/(g*°C) Btu/(lb*°F) - - - -
)
căldură
masică 1 0,001 2,388*10-4 104 2,388*10-4 - - - -
(specifică)
1 J / (kg*K)

Formule adimensionale

Formulele adimensionale sunt formule care leagă grupări sau complexe

adimensionale, numite de obicei criterii, de mărimi fizice, exprimate în acelaşi sistem de
unităţi de măsură. La trecerea de la un sistem de unităţi de măsură la altul, valoarea
grupărilor adimensionale nu se modifică. Ca urmare, la trecerea de lanoul sistem de
unităţi, forma formulei, coeficienţii şi exponenţii din aceasta nu se modifică.

Formule dimensionale

Formulele dimensionale sunt formule care leagă mărimi fizice cu dimensiuni

diferite, mărimi exprimate în unităţi făcând parte din unul sau mai multe sisteme de
unităţi de măsură.
Pentru a transforma în sistemul B de unităţi de măsură o formulă care conţine
coeficienţi dimensionali şi mărimi fizice exprimate în unităţi de măsură din sistemul A, se
înlocuieşte notaţia cu litere a fiecărei mărimi fizice din formulă, cu aceeaşi notaţie
înmulţită cu coeficientul de transformare a unităţilor sistemului B în unităţile sistemului
A folosite din formula iniţială