DRAFT Proiect VALUSESCU ALEXANDRA - 236-2 Ha

Proces verbal CTAP nr.
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

Folosinţe Suprafaţa (ha)
Grupa I Grupa II Total
A Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi 211,3 - 211,3
A1 Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi pentru care se 156,8 - 156,8
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A1.1.-A1.7.) din care:
A1.1-A1.3Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu 156,8 - 156,8
reuşită parţială
A1.4 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor - - -
cauze
A1.5 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
A2 Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi pentru care nu se 54,5 - 54,5
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A2.1-A2.5)
A2.1-A2.2Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu 54,5 - 54,5
A2.3 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor - - -
cauze
A2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A2.5 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
B Terenuri afectate gospodăririi silvice - - 24,6
C Terenuri neproductive (stâncării, nisipuri, sărături, mlaştini, râpe, ravene) - - -
D Terenuri scoase temporar din fond forestier - - 0,3
D1 Terenuri transmise prin acte normative altor organizaţii - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - 0,3
Total 236,2
Enclave - -
Repartiţia suprafeţelor din grupa I pe subgrupe şi categorii funcţionale

Categoria 4A 4B - - - - - Total
Suprafaţa 54,5 156,8 - - - - - 211,3
Subunităţi de gospodărire
SU.P. A M T.D.S. Total
Supr.(ha) 156,8 54,5 24,9 236,2
Ciclu (ani) 130 - -
Densitatea reţelelor de drumuri Accesibilitatea fondului forestier

Publice Industriale Forestiere Căi ferate Total La începutul La sfârşitul deceniului În perspectivă
forest. deceniului
m/ha % din suprafaţă
- - 0,0 - 0,0 100 100 100
INDICATORUL SPECII
Total ST FR JU CE DT AR ULC PA
Păduri pentru care se reglementează GR I 156,8 96,3 23,8 18,1 6,6 7,4 3,4 - 1,2
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - - - - - -
TotalA1 GR I + GR II (ha) 156,8 96,3 23,8 18,1 6,6 7,4 3,4 0,0 1,2
TOTAL A1+A2 (ha) 211,3 133,2 30,1 20,8 10,9 10,3 3,4 1,4 1,2
Proporţia speciilor A1 100 61 15 12 4 5 2 - 1
% 100 63 14 10 5 5 1 1 1
Clasa de producţie medie A1 II5 II4 II5 II9 II6 II5 III0 - II7
II6 II5 II5 III0 II8 II7 III0 III0 II7
Consistenţa medie A1 0,75 0,77 0,72 0,70 0,64 0,76 0,70 0,00 0,89
0,75 0,76 0,72 0,70 0,66 0,75 0,70 0,70 0,89
Vârsta medie A1 74 77 61 62 137 61 60 0 53
ani 78 80 65 63 142 65 60 65 53
Fond lemnos total A1 45534 31935 6426 2704 2182 1470 516 0 301
(mc) 62492 43742 8636 3108 3784 2105 516 300 301
Volum lemnos pe ha A1 290 332 270 149 331 199 152 - 251
(mc/ha) 296 328 287 149 347 204 152 214 251
Indice de creşt crt. (mc/an/ha) A1 6,3 6,7 6,9 4,9 1,5 5,8 5,0 0,0 10,0
Pos. anuală din produse princ. mc/an 233 67 27 45 92 2 - - -
Pos. anuală din produse secundare mc/an 121 112 3 - - 2 - - 4
din care rărituri mc/an 119 111 2 - - 2 - - 4
Indici de recoltare Principale Secundare Total
(mc/an/ha) 1,10 0,57 1,68
Lucrări de Lucra- Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare

îngrijire rea ha ha mc ha mc ha mc ha mc
şi conser- Total 3,9 3,9 27 28,2 1186 139,0 1112 14,3 511
vare Anual 0,4 0,4 3 2,8 119 139,0 111 1,4 51
Total
Specia
Lucrări de hectare
împădurire Integrale
(ha) Completări
Total
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (>100) Total
Păduri(A11-A13) 7,8 5 - - 52,9 34 37,9 24 32,9 21 25,3 16 156,8 100
Păduri(A21-A22) - - - - 2,2 4 38,0 70 - - 14,3 26 54,5 100
Total (A11-A22) 7,8 4 - - 55,1 26 75,9 36 32,9 15 39,6 19 211,3 100
OS:
SU.P.: „A” - codru regulat - sortimente obişnuite

Ciclul: 130 ani
INDICATORUL SPECII
Total ST FR JU DT CE AR PA
Păduri pentru care se reglementează GR I 156,8 96,3 23,8 18,1 7,4 6,6 3,4 1,2
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - - - - -
Total (ha) 156,8 96,3 23,8 18,1 7,4 6,6 3,4 1,2
Proporţia speciilor % 100 61 15 12 5 4 2 1
Clasa de producţie medie - II5 II4 II5 II9 II5 II6 III0 II7
Consistenţa medie - 0,75 0,77 0,72 0,70 0,76 0,64 0,70 0,89
Vârsta medie ani 74 77 61 62 61 137 60 53
Fond lemnos total (mc) 45534 31935 6426 2704 1470 2182 516 301
Volum lemnos pe ha (mc/ha) 290 332 270 149 199 331 152 251
Indice de creşt crt. (mc/an/ha) 6,3 6,7 6,9 4,9 5,8 1,5 5,0 10,0
Indice de creşt indicatoare. (mc/an/ha) 4,30 4,90 4,50 2,40 2,90 2,40 2,50 5,30
Pos. anuală din produse princ. mc/an 233 67 27 45 2 92 - -
Indice de recoltare produse principale 1,48
STRUCTURASUPRAFEŢELOR ŞIVOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă I II III IV V VI VII şi peste Total
Suprafaţa (ha) 7,8 - 52,9 37,9 32,9 3,3 22,0 156,8
% 5 - 34 24 21 2 14 100
Volumul (mc) 320 - 14272 12126 11591 1057 6168 45534
% 1 - 31 27 25 2 14 100
PROGNOZAPOSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE

Supraf. în producţie Creşt. indic. Volumul arboretelor exploatabile Posibilitatea anuală
Nivel prognoză
-ha- mc/an În dec I (mc) În dec II - III (mc) mc/an
2020-2029
2030-2039
2040-2049
2050-2059
2060-2069
OS:
SU.P.: „M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită
INDICATORUL SPECII
Total ST FR CE DT JU ULC
Păduri pentru care nu se reglement. GR I 54,5 36,9 6,3 4,3 2,9 2,7 1,4
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - - - -
Total (ha) 54,5 36,9 6,3 4,3 2,9 2,7 1,4
Proporţia speciilor % 100 68 11 8 5 5 3
Clasa de producţie medie - II8 II8 II5 III0 III0 III3 III0
Consistenţa medie - 0,74 0,74 0,74 0,70 0,74 0,72 0,70
Vârsta medie ani 89 87 79 150 75 67 65
Fond lemnos total (mc) 16958 11807 2210 1602 635 404 300
Volum lemnos pe ha (mc/ha) 311 320 351 373 219 150 214
Indice de creşt crt. (mc/an/ha) 4,6 4,6 6,7 1,6 4,5 4,8 4,3
Pos. anuală din tăieri de conservare. mc/an 51 18 12 16 - 2 3
Indice de recoltare tăieri de conservare 0,94
STRUCTURASUPRAFEŢELOR ŞIVOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă I II III IV V VI VII şi peste Total
Suprafaţa (ha) - - 2,2 38,0 - - 14,3 54,5
% - - 4 70 - - 26 100
Volumul (mc) - - 504 11563 - - 4891 16958
% - - 3 68 - - 29 100
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC
1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE PĂDURII ŞI A
BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIELEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ÎN AFARA LEMNULUI
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII
FORESTIERE
10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
11. DIVERSE
Introducere
Obiectul prezentei lucrări îl constituie amenajarea fondului forestier ce aparţine , conform

contractului nr. 0 din 27/11/2020, încheiat cu S.C. necompletat S.R.L., abilitată pentru astfel de
lucrări de către Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură prin Autorizaţia nr. 1 din 30/5/2014.
Prezentul proiect de amenajament al suprafeţei păduroase aflate în posesia şi administrat de
ocolul silvic , urmăreşte asigurarea continuităţii funcţiilor de protecţie şi de producţie, astfel încât să se
asigure în mod permanent condiţii normale de mediu şi valorificarea superioară a materialului lemnos,
cu respectarea strictă a regimului silvic. În acest fel, pădurea luată în studiu este tratată ca o unitate de
producţie şi protecţie (echivalentă celor existente în structura R.N.P.), pentru care reglementarea
procesului de bioproducţie şi bioprotecţie se face în mod similar.
Planurile de exploatare şi cultură au fost întocmite pentru următorii 10 ani iar proiectul conţine
prevederi ce asigură continuitatea funcţională şi în viitor.
1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
Baza juridică a proprietăţii
Suprafaţa fondului forestier proprietate privată a , judeţul - este de 236,2 ha, conform
următoarelor acte de proprietate:
1.1. Elemente de identificare a unităţii de
Unitatea de este administrată de către Ocolul Silvic şi are o suprafaţă de 236,2 ha, fiind
situată în partea de în cadrul ocolului.
Din punct de vedere geografic unitatea de este situată în .
Din punct de vedere administrativ-teritorial, suprafaţa luată în studiu se află pe raza U.A.T. ,
judeţul .
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
Unitatea de , are limitele, hotarele şi vecinătăţile prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.2.1.
Puncte Vecinătăţi Limite pădure Hotare unitate
card Felul Denumirea Natura Denumirea
Limitele fondului forestier cu terenurile vecine sunt marcate cu vopsea roşie. Marcajul s-a
executat de către personalul de teren al ocolului silvic .
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
Fondul forestier al este grupat în bazinete de pădure a căror denumire, parcele componente,
suprafaţă şi distanţă medie până la localitatea cea mai apropiată sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 1.3.1.
Trupuri de pădure Parcele Suprafaţa - ha U.P. Localitatea cea Distanţa medie
(bazinete) componente mai apropiată până la localitate
(km)
0,000 0,0
Total 0,000
1.4. Administrarea fondului forestier
Administrarea fondului forestier al unităţii se face, conform reglementărilor în vigoare, de către

Ocolul Silvic .
1.5. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier al
În afara fondului forestier proprietatea , în interiorul limitelor proprietăţii, nu se mai află şi alte
terenuri cu vegetaţie forestieră, dar în imediata vecinătate se mai află şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră, materializate pe harta amenajistică ca vecinătăţi.
2. ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI
2.1. Constituirea unităţii de
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului. Borne
Situaţia constituirii parcelarului şi subparcelarului la amenajarea actuală este prezentată în

următorul tabel:
Tabelul 2.2.1.
Anul Nr. Nr. Întinderea minimă Întinderea maximă Media Nr.
ame- par- u.a. Parcela Subparcela Parcela Subparcela Parc. U.A. borne
naj. cele nr ha nr ha nr ha nr ha ha ha
2020 26 45 74 0,1 20C 0,1 25 22,0 25 22,0 9,1 5,2 0
Suprafaţa medie a subparcelei la amenajarea actuală este de 5,2 ha.

La intersecţia limitelor de parcelă, la intersecţia acestora cu liziera pădurii, la limita dintre
fondul forestier şi la schimbările de aliniamente, s-au amplasat borne din beton, materializate pe
arborii cei mai apropiaţi prin trei cercuri alterne între ele (două de culoare roşie şi unul de culoare albă)
şi un patrulater în interiorul căruia s-a înscris numărul de ordine al (cu cifre romane) şi numărul de
ordine al bornei (în cifre arabe).
S-au păstrat astfel, cu indicativele din amenajamentul silvic, 0 borne numerotate astfel: .
Obligaţia Ocolului Silvic este aceea de a păstra bornele astfel amplasate în bună stare, să
reîmprospăteze vopseaua, dacă aceasta în decursul celor 10 ani de valabilitate a amenajamentului se
degradează şi să amplaseze borne de beton acolo unde acestea au fost distruse şi unde s-au amplasat
borne noi.
Corespondenţa dintre parcelarul şi subparcelarul de la amenajarea actuală şi cea precedentă este
prezentată în tabelul următor:
Tabelul 2.2.2.
U.A. Amenajament Precedent 20 E 20 E
O.S. U.P. U.A. 20C 20C
13 A 13A 21 21
13 B 13 B 22 22
13 C 13 C 23 23
13 D 13 D 24 24
13 E 13 E 25 25
14 A 14A 27 A 27 A
14 B 14 B 27 B 27 B
14V 14V 27 C 27 C
15 15 32 32
16 A 16A 42 42
16 B 16 B 51 A 51 A
16 C 16 C 51 B 51 B
17 A 17A 63L 63L
17 B 17 B 66R 66R
18 A 18A 67L 67L
18 B 18 B 69L 69L
19 19 70R 70R
19M 19M 71L 71L
20 A 20A 72L 72L
20 B 20 B 73L 73L
20 C 20 C 74D 74D
20 D 20 D
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor
de bază.
Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor s-a folosit un singur plan la scara , cu
echidistanţa curbelor de nivel m, editat de în anul , foi volante. S-au folosit şi ortofotoplanuri scara
1:1.000.
Planul de bază folosit se încadrează în următorul trapez: .
Aranjarea spaţială a trapezelor este prezentată mai jos, în funcţie de numărul curent al acestora
din tabelul de mai sus. O celulă reprezintă un trapez:
Schiţa 2.3.2.
2.4. Suprafaţa fondului forestier
Suprafaţa fondului forestier din această este de 236,2 ha. În tabelul 1E este prezentată
evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier.
Determinarea suprafeţelor s-a făcut prin vectorizarea planurilor de bază şi a ortofotoplanurilor
după următoarea metodologie de lucru, impusă de necesitatea controlului riguros al măsurătorilor:
- vectorizarea elementelor de sprijin (văi, culmi, drumuri, liziere, etc) pe care au fost
materializate în teren limitele de O.S, U.P. sau de parcelă;
- materializarea prin vectorizare a parcelarului şi subparcelarului sprijinită pe o reţea de puncte
fixe (uşor de identificat în teren dar şi pe planuri şi ortofotoplanuri), determinate prin măsurători,
folosite pentru suprapunerea ortofotoplanurilor pe planurile de bază cu curbe de nivel, ambele aduse la
scara 1:1.000;
- compensarea suprafeţelor parcelare (determinate pe planurile de bază asamblate la scara
1:1.000) pe trapeze;
- determinarea suprafeţelor pe unităţi amenajistice;
- compensarea suprafeţelor u.a. pe parcele sau grupuri de parcele.
Vectorizările şi compensările s-au executat în cadrul toleranţelor admise de instrucţiunile în
vigoare.
Suprafeţele au fost determinate cu o precizie de „metrii pătraţi” dar înscrierile în fişele de
descriere parcelară s-au făcut rotunjite la 0,1 ha aşa cum prevăd normele tehnice de amenajare în
vigoare.
2.4.1. Utilizarea fondului forestier
Utilizarea fondului forestier al este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 2.4.1.1.
Categorii de folosinţă Suprafaţa
HA %
A. Păduri şi terenuri destinate împăduririi, din care: 211,3 89,46
- Păduri, regenerări nat. cu reuş. def., plantaţii 211,3 89,46
B. Terenuri afectate gospodăririi pădurilor, din care: 24,6 10,41
- Linii parcelare principale 14,4 6,10
- Linii de vânătoare şi terenuri de hrană pt vânat 0,4 0,17
- Instalaţii de transport forestiere: drumuri, cf, funic. perm. 0,1 0,04
- Clădiri, curţi şi depozite permanente 0,1 0,04
- Culoare pentru linii electrice de înaltă tensiune 9,6 4,06
D. Terenuri scoase temporar din fondul forestier din care: 0,3 0,13
- Ocupaţii şi litigii 0,3 0,13
Total B+D 24,9 10,54
TOTAL 236,2 100
Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale este prezentată

detaliat în tabelele 16.1., 16.2. respectiv în subcapitolele 2.4.2., 2.4.3. precum şi în fişa indicatorilor de
bază.
2.4.2. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
Tabelul 2.4.2.1.
Nr. Denumirea Indicatorilor Total
Crt. HA
1. FONDUL FORESTIER TOTAL (P ) 236,2
1.1. Terenuri acoperite cu pădure (PD ) 211,3
1.1.1. - Răşinoase (PDR) -
1.1.2. - Foioase (PDF) 211,3
1.1.3. - Răchitării (cultivate şi naturale) (PDS) -
1.2. Terenuri care servesc nevoilor de cultură (PC ) -
1.2.1. - Pepiniere (PCP) -
1.2.2. - Plantaje (PCJ) -
1.2.3. - Colecţii dendrologice (PCD) -
1.3. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silv. (PS ) 0,4
1.3.1. - Arbuşti fructiferi (culturi specializate) (PSZ) -
1.3.2. - Terenuri pentru hrana vânatului (PSV) 0,4
1.3.3. - Ape curgătoare (PSR) -
1.3.4. - Ape stătătoare (PSL) -
1.3.5. - Păstrăvării (PSP) -
1.3.6. - Fazanerii (PSF) -
1.3.7. - Crescătorii animale cu blană fină (PSB) -
1.3.8. - Centre fructe de pădure (PSD) -
1.3.9. - Puncte achiziţii fructe, ciuperci (PSU) -
1.3.10. - Ateliere de împletituri (PSI) -
1.3.11. - Secţii şi puncte apicole (PSA) -
1.3.12. - Uscătorii şi depozite seminţe (PSS) -
1.3.13. - Ciupercării (PSC) -
1.4. Terenuri care servesc nevoilor de admin. forest. (PA ) 24,2
1.4.1. - Spaţii de producţie silvică şi cazare pers. silv.(PAS) 0,1
1.4.2. - Căi ferate forestiere (PAF) -
1.4.3. - Drumuri forestiere (PAD) 0,1
1.4.4. - Linii de pază contra incendiilor (PAP) 14,4
1.4.5. - Depozite forestiere (PAZ) -
1.4.6. - Diguri (PAG) -
1.4.7. - Canale (PAC) -
1.4.8. - Alte terenuri (PAA) 9,6
1.5. Terenuri afectate împăduririi (PT ) -
1.5.1. - Clasa de regenerare (PTR) -
1.5.2. - Terenuri intrate legal în fond forestier (PTF) -
1.6. Terenuri neproductive (PN ) -
1.6.1. - Stâncării, abrupturi (PNS) -
1.6.2. - Bolovănişuri, pietrişuri (PNP) -
1.6.3. - Nisipuri (zburătoare şi marine) (PNN) -
1.6.4. - Râpe - Ravene (PNR) -
1.6.5. - Straturi cu crustă (PNC) -
1.6.6. - Mocirle - Smârcuri (PNM) -
1.6.7. - Gropi de împrumut şi depuneri sterile (PNG) -
1.7. Fâşie frontieră (PF ) -
1.8. Terenuri scoase temporar din fond forest. nereprimite (PT ) 0,3
2.4.3. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
Tabelul 2.4.3.1.
Nr. Denumirea Indicatorilor Total
Crt. HA
1. FONDUL FORESTIER TOTAL (rând 2+33) 236,2
2 Suprafaţa pădurilor Total (rând 3+10) 211,3
3 RĂŞINOASE -
4 Molid -
5 - din care: în afara arealului -
6 Brad -
7 Duglas -
8 Larice -
9 Pini -
10 FOIOASE (rând 11+12+15+21) 211,3
11 Fag -
12 Stejari 144,1
13 - pedunculat 133,2
14 - gorun -
15 DIVERSE SPECII TARI 67,2
16 - salcâm -
17 - paltin 1,2
18 - frasin 30,1
19 - cireş -
20 - nuc -
21 DIVERSE SPECII MOI -
22 - Tei -
23 - Plop -
24 - din care: plopi euramericani -
25 - Sălcii -
26 - din care: în Lunca şi Delta Dunării -
27 ALTE TERENURI - TOTAL 24,9
28 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ -
SILVICĂ
29 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE 0,4
PRODUCŢIE SILVICĂ
30 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE 24,2
ADMINISTRARE FOREST.
31 TERENURI AFECTATE ÎMPĂDURIRII -
32 - din care: în clasa de regenerare -
33 TERENURI NEPRODUCTIVE -
34 FÂŞIE FRONTIERĂ -
35 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL 0,3
FORESTIER
2.4.4. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier (Fişa 1E)
Deoarece pădurea este o unitate nou constituită, acest tabel conţine situaţia actuală a parcelarului, cu titlurile de proprietate. În cazul modificărilor de
suprafaţă prin intrări sau ieşiri din fondul forestier, el va fi completat de către ocolul silvic .
Modificări in suprafața Scoateri temporare Semna
Documentul de aprobare Scopul modificării, denumirea unității de la care provine terenul fondului forestier din fond forestier tura
Nr. Parcele (unități
sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fondul (ha) (ha) sef
crt. amenajistice)
forestier Scoateri Termen
Felul Nr. Data Intrări Sold Supraf O.S.
definitive valabilitate
Total Amenajament ediția 2010

13 A 7,8
13 B 0,7
13 C 1,0
13 D 1,2
13 E 1,7
14 A 17,0
14 B 2,2
14V 0,4
15 12,2
16 A 8,3
16 B 1,5
16 C 3,2
17 A 3,3
17 B 8,8
18 A 13,6
18 B 0,6
19 1,9
19M 0,3
20 A 2,3
20 B 4,0
20 C 1,3
20 D 1,3
20 E 3,9
20C 0,1
21 13,1
22 12,8
23 12,9
24 12,4
25 22,0
27 A 1,0
27 B 1,2
27 C 1,8
32 13,2
42 14,3
51 A 3,3
51 B 5,5
63L 3,8
66R 3,9
67L 0,2
69L 3,2
70R 5,7
71L 2,8
72L 2,9
73L 1,5
74D 0,1
Total Amenajament ediția 2020 236,2
2.5. Enclave
În cuprinsul fondului forestier proprietate privată nu există enclave.
2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi şi cantoane)
Această nu este arondată pe districte şi cantoane.

Prezenta arondare este dată de ocol la nivelul anului în care s-a făcut amenajarea. Ea va fi
revizuită în funcţie de necesităţi, în raport cu dinamica lucrărilor şi de alte elemente de ordin
administrativ.
2.7. Ocupaţii şi litigii
În cadrul fondului forestier studiat există o singură unitate amenajistică încadrată la ocupaţii şi
litigii cu suprafaţa de 0,3 ha.
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A FONDULUI FORESTIER
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la

intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul

1948
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948
3.1.2.1. Evoluţia bazelor de amenajare
3.1.2.2. Reglementarea procesului de producţie la amenajările anterioare
3.1.2.3. Aplicarea amenajamentelor anterioare
3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat
Produse secundare Indice

Preved Produse Acciden- Acciden- Tăieri de Tăieri de Indice
Împăd Total de
Anul (P) Degajări Curățiri Rărituri principale tale I tale II conservare igienă recolt
crest
amenaj
Realiz m3/ m3/
ha/an ha/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha mc/an ha mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an
(R) an/ha an/ha
Precedent P - - - -
(2010) R
% - - - -
3.3. Concluzii privind modul de aplicare a amenajamentelor precedente
Evoluţia claselor de vârstă pentru fondul forestier

Tabelul 3.3.1.
Evoluţia claselor de producţie pentru fondul forestier

Tabelul 3.3.2.
Evoluţia compoziţiei pentru fondul forestier

Tabelul 3.3.3.
Evoluţia densităţii arboretelor pentru fondul forestier
Tabelul 3.3.4.
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
În cadrul lucrărilor de teren au fost culese informaţii referitoare la relief, staţiune, vegetaţie şi
factori perturbatori de mediu. Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu îndrumările şi
normele tehnice în vigoare (Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediţia 1986, 2000), prin
măsurători şi estimări. Aceste informaţii au fost înregistrate codificat în fişe de descriere parcelară.
Conţinutul acestora a fost inclus în capitolul 15.1. Semnificaţia codurilor folosite în descrierea
parcelară privitoare la tipuri de sol, tipuri de staţiune, tipuri de pădure şi subunităţi de gospodărire se
găsesc în subcapitolele:
- 4.3. „Soluri”;
- 4.4. „Tipuri de staţiune”;
- 4.5.1. „Tipuri naturale de pădure”;
- 5.1.3. „Subunităţi de producţie şi protecţie constituite”.
Adoptarea soluţiilor de amenajament s-a bazat pe studiul amănunţit al staţiunii, în cadrul
lucrărilor de cartare staţională. Acestea au constat în amplasarea unei reţele de profile principale de sol
şi executarea de profile de control în fiecare unitate amenajistică.
Determinarea elementelor taxatorice ale arboretelor s-a făcut prin măsurători în pieţe de probă
uniform răspândite în cadrul unităţilor amenajistice, astfel încât valorile determinărilor să caracterizeze
arboretele respective.
Evaluarea fondului lemnos s-a realizat prin calcul pe baza elementelor taxatorice determinate în
teren.
Pentru o mai mare precizie în evaluarea fondului lemnos, la arboretele exploatabile, s-au
executat inventarieri în cercuri de 500 mp şi integrale, a căror evidenţă a fost inclusă în subcapitolul
15.2.
Evidenţa arboretelor marcate de ocol este redată în subcapitolul 15.3.
În subcapitolul 15.4. este redată evidenţa pe u.a. a arboretelor cu preexistenţi.
4.2. Elemente generale privind cadrul natural al unităţii
4.2.1. Geomorfologie
Din punct de vedere altitudinal, situaţia este următoarea:

1 - 200 m - 236,2 ha (100%)
Altitudinea minimă, întâlnită în cadrul acestei unităţi este de 90,0 m (u.a. 13 A ), iar cea
maximă este de 90,0 m (u.a. 13 A ).
Distribuţia arboretelor pe categorii de înclinare se prezintă astfel :
sub 16° - 236,2 ha (100%)
Expoziţia este diversă, atât datorită dispersării trupurilor de pădure cât şi variaţiilor de relief.
Situaţia pe categorii de expoziţii, este următoarea:
expoziţie însorită - 236,2 ha (100%)
În partea a II-a, în tabelele 17.3 şi 17.4 sunt evidenţiate mai pe larg o serie de date referitoare
la: înclinare, expoziţie şi altitudine.
4.2.2. Geologie - litologie
4.2.3. Hidrologie
4.2.4. Climatologie
4.3. Soluri
Pentru identificarea corectă a tipurilor de staţiuni şi păduri, în cadrul lucrărilor de teren au fost
executate cartări staţionale la scară mijlocie având drept scop identificarea tipurilor şi subtipurilor de
soluri (unul din factorii determinanţi ai tipului de staţiune).
Au fost executate 3 profile principale de sol (un profil la 79 ha) şi profile de control în fiecare
u.a. Amplasarea şi studiul profilelor de sol s-a făcut concomitent cu descrierea vegetaţiei forestiere.
În cuprinsul au fost identificate următoarele tipuri şi subtipuri de soluri:
Tabelul 4.3.1.
Clasa de soluri Tipul şi subtipul de sol Codul Succesiunea Suprafaţa
orizonturilor ha %
Argiluvisoluri brun roscat tipic 2101 Ao-Bt-C 104,6 50
Argiluvisoluri brun roscat vertic-pseudogleizat 2108 106,7 50
Total clasă - - - 211,3 100
TOTAL - - - 211,3 100
Alte terenuri 24,9
TOTAL GENERAL 236,2
Solurile identificate sunt în totalitate soluri evoluate, din clasa argiluvisoluri.

Clasa argiluvisoluri cuprinde soluri care au drept caracter dominant de diagnoză un orizont Bt
(argiloiluvial), adică soluri cu o evidentă diferenţiere texturală. Aceste soluri au un mare grad de
debazificare a complexului argilohumic, fapt care a determinat şi o intensificare a proceselor de
iluviere.
4.4. Tipuri de staţiune
Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, climatologia, pedologia şi a

corelaţiilor dintre acestea, pentru fiecare unitate amenajistică în parte s-a stabilit, conform sistematicii
în vigoare, tipul de staţiune.
Evidenţele detaliate privind tipurile de staţiune sunt prezentate în tabelul 17.1.
4.4.1. Evidenţa tipurilor de staţiune
În tabelul următor sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de staţiuni întâlnite în

cuprinsul pădurii proprietate privată luată în studiu, cu indicarea categoriei de bonitate:
Tabelul 4.4.1.1.
Codul Diagnoza tipului de staţiune Suprafaţa Categorii de bonitate
ha % Sup. Mijl. Inf.
Câmpie forestieră (CF)
8335 Câmpie forestieră joasă de stejărete Bm, pseudogleic podzolic, cu floră 109,9 52 - 109,9 -
higrofilă
8430 Câmpie forestieră de şleau Bs, brun roşcat edafic mare 101,4 48 101,4 - -
Total ha 211,3 100 101,4 109,9 0,0
% 100 48 52 0
Alte terenuri 24,9
TOTAL GENERAL 236,2
Se observă că staţiunile de bonitate mijlocie au răspândirea cea mai mare (52 %), fapt reflectat
şi în productivitatea arboretelor (clasa de producţie medie fiind II6).
4.5. Vegetaţia forestieră
4.5.1. Tipuri naturale de pădure
Evidenţa tipurilor de pădure (pe tipuri de staţiuni), în raport cu caracterul actual, este prezentată
în tabelul ˝Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure˝, din partea a III-a şi explicitată în
tabelul următor unde este prezentată şi repartizarea tipurilor de pădure pe formaţii forestiere şi
categorii de productivitate naturală.
Tabelul 4.5.1.1.
Formaţia Codul Denumirea tipului Suprafaţa Productivitatea naturală
forestieră Tip Tip natural ha % sup. mijl. inf.
staţiune pădure
Şleauri de deal şi de 8430 6221 Stejăreto-şleau normal de 101,4 48,0 101,4 - -
câmpie de ST câmpie (s)
Şleauri de deal şi de 8335 6223 Stejăreto-şleau de câmpie 109,9 52,0 - 109,9 -
câmpie de ST cu productivitate mijlocie
(m)
Total ha 211,3 100 101,4 109,9 -
% 100 48 52 -
Alte terenuri 24,9
TOTAL GENERAL 236,2
Aşa cum rezultă din tabelul prezentat anterior, predomină tipurile naturale de pădure de
productivitate mijlocie (52 %), în corelaţie cu tipurile de staţiuni.
Cea mai răspândită formaţie forestieră este „Şleauri de deal şi de câmpie de ST” (100 %).
4.5.2. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere în raport cu caracterul actual al tipului de pădure

este prezentată în subcapitolul 17.2, iar evidenţa pe u.a. în tabelul 17.7.
În continuare este prezentată structura vegetaţiei pe formaţii forestiere şi în raport cu caracterul
actual al tipului de pădure:
Tabelul 4.5.2.1.
Caracterul actual al tipului de pădure Total Tere-
Formaţia forestieră Natural Fundamental Derivat Artificial de Nede- pădure nuri
de productivitate Sub- Parţial Total (de productiv) productiv. finit goale TOTAL
Sup. Mij. Inf. prod. Sup. Mij. Inf. Sup.+ Inf.
Mij.
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha %
Terenuri fără staţiune 24,9 24,9 11
100 100
62-Şleauri de deal şi de 31,7 105,2 - - - - - - 74,4 - - 211,3 - 211,3 89
câmpie de ST
15 50 - - - - - - 35 - - 100 - 100
Total 31,7 105,2 - - - - - - 74,4 - - 211,3 24,9 236,2 100
% 13 45 - - - - - - 31 - - 89 11 100
TOTAL 136,9 - - - 74,4 - 211,3 24,9 236,2 100
% 58 - - - 31 - 89 11 100
Din datele de mai sus se observă că majoritatea arboretelor (58 %) şi-au păstrat caracterul
natural fundamental, restul fiind, artificiale (31 %).
4.5.3. Arborete provizorii, slab productive şi necorespunzătoare funcţional
În cuprinsul acestei unităţi nu există arborete provizorii, necorespunzătoare funcţional sau slab
productive.
4.5.4. Evidenţa arboretelor brăcuite şi a suprafeţelor de fond forestier neregenerate
În interiorul fondului forestier din există o singură unitate amenajistică cu suprafaţa incomplet
regenerată (cu consistenţa mai mică de 0,7), ce ocupă 13,2 ha.
Tabelul 4.5.4.1
U.A. Supraf. Compoziţia Vârsta Consistenţa Lucrări propuse
(ha) (ani)
32 13,2 3ST 3CE 2JU 2FR 140 0,6 T. progresive (pun. lumină)
Total 13,2 - - - -
Arboretul este prins în planul de recoltare a produselor principale, procesul de regenerare al

acestuia urmând a fi realizat prin aplicarea tratamentului.
4.5.5. Structura fondului forestier
Date privind structura şi mărimea fondului forestier sunt prezentate în capitolul 16, începând cu
subcapitolul 16.3.
În sinteză, structura fondului forestier se prezintă astfel:
Tabelul 4.5.5.1.
Suprafaţa Cons Clp Vârsta Volum Crest Provenienţa (%)
S Total Grupa Compoziţia med. med. med. med. crt. Vitalitatea (%)
U. I II Clasa de producţie mc/an/ Săm. Plant. Lăst.
P. ha ha % ha % ani mc/ha ha Vig. Norm. Slab.
A 156,8 156,8 100,0 - - 61ST 15FR 12JU 5DT 4CE 0,75 2,5 74 290 6,3 - - -
2AR 1PA - - -
II4 II5 II9 II5 II6 III0 II7
M 54,5 54,5 100,0 - - 68ST 11FR 8CE 5DT 5JU 0,74 2,8 89 311 4,6 - - -
3ULC - - -
II8 II5 III0 III0 III3 III0
211,3 211,3 100 0,0 0 63ST 14FR 10JU 5CE 5DT 0,75 2,6 78 296 5,9 34,5 29,6 35,9
1AR 1ULC 1PA 45,0 47,2 7,8
II5 II5 III0 II8 II7 III0 III0 II7
Din analiza datelor prezentate se concluzionează că structura fondului forestier luat în studiu
este corespunzătoare din punct de vedere al productivităţii (clasa de producţie medie II6, este
conformă cu potenţialul staţional mijlociu spre superior existent) . Din punct de vedere al compoziţiei
nu este corespunzătoare (din cauza proporţiei prea mici a arboretelor natural fundamentale) şi nici al
consistenţei (aceasta având valoarea medie de 0,75).
Predomină arboretele relativ pluriene, amestecate, modul de regenerare al acestora fiind
majoritar din lăstari, în proporţie de 36%. Vitalitatea este normală pentru 47% din arborete.
Evidenţa sintetică a indicatorilor de caracterizare a structurii fondului forestier este prezentată
în ˝Fişa indicatorilor de bază˝ şi în tabelul următor (pe grupe principale de specii):
Tabelul 4.5.5.2.
SU. Grupa Suprafaţa Clasa de vârstă Clasa de producţie
de
P. specii ha % I II III IV V VI VII-> I II III IV V
A FA - - - - - - - - - - - - - -
A RĂŞ - - - - - - - - - - - - - -
A QV 102,9 66 5,2 - 28,0 29,0 25,2 2,3 13,2 3,7 62,3 23,8 13,1 -
A DT 53,9 34 2,6 - 24,9 8,9 7,7 1,0 8,8 0,8 16,3 36,4 0,1 0,3
A DM - - - - - - - - - - - - - -
TotalA 156,8 100 7,8 - 52,9 37,9 32,9 3,3 22,0 4,5 78,6 60,2 13,2 0,3
M FA - - - - - - - - - - - - - -
M RĂŞ - - - - - - - - - - - - - -
M QV 41,2 76 - - 2,2 30,4 - - 8,6 - 10,2 28,7 2,3 -
M DT 13,3 24 - - - 7,6 - - 5,7 - 2,9 9,7 0,7 -
M DM - - - - - - - - - - - - - -
Total M 54,5 100 - - 2,2 38,0 - - 14,3 - 13,1 38,4 3,0 -
Total 211,3 100 7,8 - 55,1 75,9 32,9 3,3 36,3 4,5 91,7 98,6 16,2 0,3
4.5.6. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
În tabelul următor este prezentată o sinteză a factorilor destabilizatori şi limitativi, lista cu u.a.
afectate fiind prezentată în tabelul 17.8., iar lucrările propuse pentru ameliorarea arboretelor afectate la
paragraful 6.8.
Tabelul 4.5.6.1.
Natura % Din Suprafaţa afectată
factorilor suprafaţa Grade de manifestare
cu pădure Total slabă (1) moderată (2) puternică (3) f. puternică (4) excesivă (5)
Denumire 211,3 ha ha % ha % ha % ha % ha % ha %
USCARE 69 146,0 100 146,0 100 - - - - - - - -
DOBORATURI DE VANT 42 87,8 100 87,8 100 - - - - - - - -
Din analiza datelor prezentate se poate observa că, suprafeţele afectate sunt însemnate (111 %
din suprafaţa fondului forestier, procent ce rezultă prin însumarea cumulată a tuturor suprafeţelor
afectate de factori destabilizatori), iar intensitatea vătămărilor este în totalitate slabă, fiind datorate
unor condiţii staţionale particulare şi influenţei izolate a factorilor antropici perturbatori.
Cel mai important factor destabilizator din punct de vedere al ponderii arboretelor afectate este
reprezentat de uscare. Acest factor apare pe o suprafaţă de 146,0 ha.
Al doilea factor destabilizator ca şi pondere este reprezentat de doborâturi de vânt. Acest factor
apare pe o suprafaţă de 87,8 ha.
În cursul lucrărilor de regenerare şi îngrijire prevăzute, se va avea în vedere ca arborii afectaţi

să fie extraşi cu prioritate.
Se poate concluziona că factorii destabilizatori şi limitativi nu prezintă o problemă pentru
gospodărirea fondului forestier din această unitate de .
4.6. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie forestieră
Din analiza datelor prezentate în subcapitolele precedente se poate concluziona că vegetaţia

forestieră din această unitate găseşte condiţii favorabile dezvoltării.
Deşi condiţiile sunt favorabile productivitatea arboretelor, în unele cazuri, este sub potenţialul
staţional, datorită arboretelor total derivate şi parţial derivate care au o compoziţie necorespunzătoare
motiv pentru care trebuie acordată o atenţie deosebită modului de conducere a acestor arborete pentru
a se putea îmbunătăţi compoziţia lor.
Prin executarea lucrărilor propuse la fiecare arboret în parte, se vor realiza compoziţii
corespunzătoare tipurilor de pădure natural-fundamentale şi se va permite valorificarea optimă a
condiţiilor staţionale. În acest fel, arboretele şi pădurea în ansamblul ei vor putea îndeplini în condiţii
optime funcţiile de protecţie şi producţie atribuite.
5. STABILIREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE
PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor ecologice, economice şi sociale ale pădurii
5.1.1. Obiective social - economice şi ecologice
Obiectivele social - economice şi ecologice ale pădurii se exprimă prin natura produselor şi a
serviciilor de protecţie ori social-culturale ale pădurii.
Pentru pădurile din cadrul , obiectivele detaliate prin stabilirea ţelurilor de producţie ori de
protecţie la nivelul unităţilor de amenajament sunt prezentate în tabelul următor :
Tabelul 5.1.1.1.
Grupa şi subgrupa de obiective şi Denumirea obiectivului de protecţie sau a serviciilor realizate
servicii
Grupa I - Păduri cu funcţii speciale de protecţie
Păduri cu funcţii de recreere - Arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau
Categorii funcţionale: 4A;4B; educaţionale (T.II) ;
- Arboretele din jurul localităţilor, precum şi arboretele din intravilan (T. III);
Obiectivele avute în vedere urmăresc respectarea regimului silvic.
5.1.2. Funcţiile pădurii
Repartizarea pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, în scopul precizării prin amenajament

a obiectivelor social-economice, s-a realizat prin zonarea funcţională, ţinând seama de funcţia
prioritară pe care o îndeplineşte fiecare arboret. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale este
redată în tabelul 16.2.
Corespunzător obiectivelor social-economice, funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească
pădurile luate în studiu sunt preluate în general de la amenajarea precedentă.
Prin gruparea arboretelor în funcţie de rolul îndeplinit au rezultat categorii funcţionale a căror
semnificaţie este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 5.1.2.1.
Grupa Categoria Tipul Suprafaţa Semnificaţia categoriei funcţionale
funcţională funcţională funcţional ha
I 4A 2 54,5 Arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative,
tematice sau educaţionale (T.II)
4B 3 156,8 Arboretele din jurul localităţilor, precum şi arboretele din
intravilan (T. III)
Total grupa I 211,3 -
Suprafaţa de 24,9 ha din totalul de 236,2 ha, care nu a fost încadrată în nici o categorie
funcţională o reprezintă terenuri afectate gospodăririi pădurilor - 24,6 ha şi terenuri scoase temporar
din fondul forestier - 0,3 ha.
5.1.3. Subunităţi de producţie/protecţie constituite
În scopul reglementării procesului de producţie/protecţie conform obiectivelor şi funcţiilor

ecologice şi social-economice atribuite arboretelor au fost constituite următoarele subunităţi de
gospodărire:
SU.P.„A” - codru regulat - sortimente obişnuite 156,8 ha;
SU.P.„M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită 54,5 ha;
Au fost incluse în subunitatea de gospodărire „A” - (codru regulat - sortimente obişnuite)
arborete care au funcţia producţia de lemn pentru cherestea, construcţii, celuloză etc..
Au fost incluse în subunitatea de gospodărire „M” - (păduri supuse regimului de conservare
deosebită) arborete care au funcţia conservarea arboretelor, aceste păduri fiind excluse de la
reglementarea procesului de producţie lemnoasă.
Constituirea subunităţilor de gospodărire, cu indicarea u.a. aferente şi a suprafeţelor acestora
este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 5.1.3.1.
SU.P. U N I T Ă Ţ I A M E N A J I S T I C E
14V 19M 20C 63L 66R 67L 69L 70R 71L 72L 73L 74D
24,9 HA Nr. de UA-uri: 12
A 13 A 13 B 13 C 13 D 13 E 16 A 16 B 16 C 17 A 17 B 18 A 18 B 19
20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 21 22 23 24 25 27 A 27 B 27 C
32
M 14 A 14 B 15 42 51 A 51 B
TOTAL Nr. TOTAL de UA-uri: 45
236,2 HA
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare
5.2.1. Generalităţi
Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin amenajament în condiţii corespunzătoare, structura

arboretelor şi a fondului de producţie trebuie dirijată către o structură optimă. Cadrul general prin care
se poate realiza această structură este definit de bazele de amenajare şi anume: regimul, compoziţia-ţel,
tratamentul, exploatabilitatea şi ciclul.
5.2.2. Regimul de gospodărire
Ţinând cont că regimul defineşte modul în care se asigură regenerarea unei păduri şi având în
vedere obiectivele şi funcţiile social - economice atribuite arboretelor, starea acestora şi structura
actuală şi de perspectivă a fondului forestier, pentru pădurile acestei unităţi de s-a adoptat regimul
codru. În cazul acestei unităţi de producţie, regimul codrului se adoptă pentru arboretele de cer, stejar
(şi amestecuri dintre acestea) care pot fi conduse până la vârste suficient de mari, când fructifică
abundent şi regenerarea naturală din sămânţă devine posibilă.
5.2.3. Compoziţia ţel
Compoziţia - ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret care îmbină
în modul cel mai favorabil exigenţele biologice ale speciilor cu cerinţele social - economice. Ea s-a
stabilit în raport cu ţelurile de gospodărire şi condiţiile ecologice din fiecare u.a. şi este redată
(comparativ cu cea actuală) în tabelul următor:
SU.P A Tabelul 5.2.3.1.

Tip Tip Suprafaţa Compoziţia ţel - Specii (cu suprafeţele în
ha)/Procente(%)
staţiune pădure ha ST PA FR TE CI
8335 6223 74,6 37,30 14,92 14,92 - 7,46
50 20 20 - 10
8430 6221 82,2 41,10 16,44 16,44 8,22 -
50 20 20 10 -
Total 156,80 78,40 31,36 31,36 8,22 7,46
Compoziţia Ţel % 50,0 20,0 20,0 5,2 4,8
Compoziţia actuală 61ST 15FR 12JU 5DT 4CE 2AR 1PA
SU.P M Tabelul 5.2.3.2.

Tip Tip Suprafaţa Compoziţia ţel - Specii (cu suprafeţele în
ha)/Procente(%)
staţiune pădure ha ST PA FR CI TE
8335 6223 35,3 17,65 7,06 7,06 3,53 -
50 20 20 10 -
8430 6221 19,2 9,60 3,84 3,84 - 1,92
50 20 20 - 10
Total 54,50 27,25 10,90 10,90 3,53 1,92
Compoziţia Ţel % 50,0 20,0 20,0 6,5 3,5
Compoziţia actuală 68ST 11FR 8CE 5DT 5JU 3ULC
Se face observaţia că în tabelul de mai sus este calculată compoziţia ţel optimă (compoziţia
corespunzătoare condiţiilor ecologice date şi ţelurile majore urmărite prin gospodărire), pentru fiecare
tip de pădure în parte.
Compoziţia - ţel se regăseşte, la nivelul fiecărei u.a., în:
- descrierea parcelară (capitolul 15.1.);
- „Planul decenal de recoltare al produselor principale” (capitolul 12.).
În arboretele exploatabile, compoziţia ţel se realizează prin tăierile de regenerare prevăzute,
urmate după caz de completări prin împăduriri artificiale (în suprafeţele neregenerate) şi apoi prin
lucrări de întreţinere şi de îngrijire. În arboretele preexploatabile şi în special la cele neexploatabile,
compoziţia actuală se va îmbunătăţi prin tăierile de îngrijire prevăzute în amenajament.
Ameliorarea compoziţiei în scopul creşterii randamentului funcţional se va face prin:
- introducerea speciilor indigene valoroase pentru revenirea la tipul natural fundamental de
pădure;
- introducerea în proporţie mai mare a speciilor valoroase, fără a se renunţa la speciile de
amestec;
- introducerea speciilor rezistente în condiţii grele de vegetaţie;
- introducerea de specii repede crescătoare, care să ajungă la vârsta exploatabilităţii în perioade
scurte şi să satisfacă nevoile gospodăreşti ale micilor proprietari;
- promovarea, prin tăieri de îngrijire, a speciilor valoroase în arboretele tinere.
5.2.4. Tratamentul
Tratamentul, ca ansamblu de măsuri silviculturale aplicate pe întreaga durată de existenţă a

arboretului în scopul realizării unei structuri corespunzătoare a acestuia, presupune:
- realizarea unor compoziţii optime, prin obţinerea de regenerări naturale în proporţie cât mai
mare şi completarea lor doar în golurile neregenerate;
- aplicarea tăierilor localizate, cu o perioadă medie de regenerare, pentru realizarea de structuri
relativ pluriene sau relativ echiene;
- aplicarea sistematică a tuturor lucrărilor de îngrijire a arboretelor.
Alegerea tratamentelor s-a făcut conform normelor în vigoare, avându-se în vedere formaţiile
forestiere, tipurile de categorii funcţionale, starea actuală a structurii şi productivităţii arboretelor şi
dinamica procesului de regenerare.
În arboretele luate în studiu, tratamentul adecvat speciilor naturale de bază (cer, stejar) este,
exclusiv, cel al tăierilor progresive, cu perioada medie de regenerare 15-25 ani.
Organele silvice au obligaţia de a corela tăierile de regenerare cu perioadele de fructificaţie a
speciilor principale, astfel încât şansele instalării seminţişurilor naturale să fie cât mai mari, iar
suprafeţele de împădurit să se reducă la minimum.
Tratamentele propuse se regăsesc detaliat în capitolul 12 - ˝Planuri de recoltare şi cultură˝.
5.2.5. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin

vârsta exploatabilităţii. Ea s-a stabilit numai pentru arboretele la care s-a reglementat procesul de
producţie, în funcţie de specii, productivitate, condiţiile de regenerare şi zonarea funcţională.
Pentru arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie (din tipul VI funcţional), se adoptă
exploatabilitatea tehnică.
Pentru arboretele cu rol de protecţie şi producţie (din tipul III şi IV funcţional),
exploatabilitatea adoptată este cea de protecţie pentru funcţii multiple.
Pentru principalele specii întâlnite în , vârsta standard a exploatabilităţii tehnice în funcţie de
specie, clasa de producţie şi sortimentul ţel principal este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 5.2.5.1.
Clasa de producţie
I II III IV V
Specii Sortimentul ţel principal (lemn pentru)
Cherestea Cherestea Cherestea Cherestea alte Celuloză,
sortimente construcţii
Cer (s) 100 90 90 90 80
Stejar (s) 130 130 120 110 110
Stejar (l) 110 100 100 90 80
Pentru arboretele cu funcţii speciale şi exclusive de protecţie, excluse de la reglementarea

procesului de producţie, nu s-au stabilit vârste ale exploatabilităţii, ele urmând să fie supuse regimului
de conservare deosebită.
Vârsta exploatabilităţii medii pentru SU.P. „A” este de 125 ani, aşa cum reiese din tabelul de la
capitolul 18.3.
5.2.6. Ciclul
Pe baza vârstei exploatabilităţii medii, ciclul adoptat pentru SU.P.„A” codru regulat -
sortimente obişnuite, este de 130 ani.
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI
DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCŢII SPECIALE DE
PROTECŢIE SLAB PRODUCTIVE ŞI AFECTATE DE FACTORI
DESTABILIZATORI
Recoltarea masei lemnoase din pădurile unităţii se face astfel:

- pentru arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie - (tipul IV şi VI de categorii funcţionale)
- se reglementează procesul de producţie stabilindu-se posibilitatea de produse principale (subcapitolul
6.1.);
- pentru arboretele cu funcţii exclusiv de protecţie supuse regimului de conservare deosebită
(tipul II de categorii funcţionale) se dau orientativ prevederi privind recolta de lemn posibil de realizat
(subcapitolul 6.2.)
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale s-a făcut pentru arboretele din
tipul IV şi VI de categorii funcţionale.
6.1.1. SU.P. „A” Reglementarea procesului de producţie
Reglementarea procesului de producţie lemnoasă cuprinde:

- stabilirea posibilităţii de produse principale;
- întocmirea planurilor de recoltare a produselor principale: evidenţa arboretelor din care urmează să se
recolteze posibilitatea decenală de produse principale pe urgenţe de regenerare (tabel 12.1.1.1.) şi
planul decenal de recoltare a produselor principale (tabelul 12.1.1.2.).
6.1.1.1. SU.P. „A” Stabilirea posibilităţii de produse principale
Stabilirea cuantumului posibilităţii de produse principale s-a făcut atât prin intermediul
suprafeţelor cât şi al volumelor, aplicându-se următoarele procedee:
- prin intermediul creşterii indicatoare;
- după criteriul claselor de vârstă.
Valorile parametrilor şi indicatorilor luaţi în considerare sunt prezentate în paragrafele
6.1.1.1.1. şi 6.1.1.1.2.
6.1.1.1.1. SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii

indicatoare
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate corespunzător creşterii indicatoare au fost

luate in calcul următoarele valori:
Ci = creşterea indicatoare : 670,70 mc;

VD = masa lemnoasă care ar putea fi exploatată în primul deceniu, inclusiv creşterea la
jumătatea intervalului : 1900,00 mc;
VE = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 20 ani, inclusiv creşterea la jumătatea
intervalului : 3986,00 mc;
VF = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 40 ani, inclusiv creşterea la jumătatea
VG = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 60 ani, inclusiv creşterea la jumătatea
r= 0,28
Q = parametru ce exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în
intervalele de timp considerate şi volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală şi continuă a
unei posibilităţi egale cu creşterea indicatoare (Q = 0,28);
În cazul acestei subunităţi avem Q= 0,28 < 1 (SU.P. deficitară în arborete exploatabile), iar
indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare depinde de de minima valorilor (r'):
VD/10, VE/20, VF/40, VG/60, egala cu 190,0.
VD/10= 190,00
VE/20= 199,30
VF/40= 485,80
VG/60= 914,53
r'= 190,00
Valorile parametrilor de mai sus sunt prezentate pe specii în tabelul următor:
SPECIA ST FR JU DT CE AR PA - - - TOTAL
CI 468 106 44 22 16 8 6 - - - 671
VD
VD1
VD2
VD3
VD4
VE
VE1
VE2
VE3
VF
VG
DD1
DD2
DD3
DD4
DM
Q
VD/10
VE/20
VF/40
VG/60
POSIB.
A : 0.0000 ; M : 0,000 -
CICLUL
SUPRAFATA TOTALA 156,8
SUPRAFATA IN GR. I FUNC.
SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3)
6.1.1.1.2. SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
Pentru stabilirea acestui indicator este util a se face o analiză a structurii pe clase de vârstă
prezentată în graficul următor:
Următorul tabel va trebui introdus în Excel sau alt program de calcul tabelar pentru a întocmi graficul
pe clase de vârstă!
clasa vârstă I(1-20) II(21-40) III(41-60) IV(61-80) V(81-100) VI(101-120) VII şi peste
(>=121)
nivel actual 7,8 0,0 52,9 37,9 32,9 3,3 22,0
nivel normal 24,2 24,1 24,1 24,1 24,1 24,1 12,1
După cum se poate remarca din graficul de mai sus, distribuţia suprafeţelor pe clase de vârstă
nu este normală. Clasele de vârstă I II, III şi VI sunt deficitare comparativ cu suprafaţa normală iar
restul sunt excedentare.
Această structură este normală sau nu........motivat şi caracterizat stuctura
Se vor avea în vedere perioadele de timp în care s-au efectuat tăieri în trecut, fapt ce a generat
structura actuală pe clase de vârstă.
- clasa actuală de vârstă I - provine din tăieri efectuate între anii: 2020 - 2001
- clasa actuală de vârstă II - provine din tăieri efectuate între anii: 2000 - 1981
- clasa actuală de vârstă III - provine din tăieri efectuate între anii: 1980 - 1961
- clasa actuală de vârstă IV - provine din tăieri efectuate între anii: 1960 - 1941
- clasa actuală de vârstă V - provine din tăieri efectuate între anii: 1940 - 1921
- clasa actuală de vârstă VI - provine din tăieri efectuate între anii: 1920 - 1901
- clasa actuală de vârstă VII - provine din tăieri efectuate între anii: 1900 - 1881
Pentru stabilirea acestui indicator s-au folosit procedeele:

- inductiv;
- deductiv.
Pentru stabilirea indicatorului prin procedeul inductiv au fost luate în considerare arboretele
exploatabile încadrate provizoriu în suprafaţa periodică în rând, cu volumele posibil de recoltat în
primul deceniu, determinate pe baza indicilor de recoltare stabiliţi în teren (funcţie de mărimea
perioadei de regenerare, tratamentele adoptate, numărul şi periodicitatea intervenţiilor, situaţia
regenerării), rezultând prin acest procedeu valoarea de ..... mc/an, după cum reiese din tabelul următor:
Tabelul 6.1.1.1.2.2.
de introdus tabelul cu indicatorul inductiv
Pentru procedeul deductiv s-a executat analiza detaliată a stării şi structurii actuale a
arboretelor (structura pe clase de vârstă, suprafeţele periodice constituite, urgenţele de regenerare etc),
obţinându-se valoarea de .... mc/an după cum rezultă din tabelul următor:
O.S. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI Ciclul
ani
U.P. STABILIREA POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL Perioada ani
SU.P. CLASELOR DE VÂRSTĂ - SITUAŢIE RECAPITULATIVĂ S.P. normală
ha
SITUAŢIA SUPRAFAŢA SUPRAFAŢA PERIODICĂ
SUPRAFAŢA PERIODICĂ
ACTUALĂ PERIODICĂ I A II A
Volum inclusiv
creşterea VII
Cl Volum III IV V VI
producţiei totale
as
Creşt pe 5 ani (mc)
a
Supraf Volu ere Supraf Supraf Creşt
de
aţa m curen aţa aţa ere
vâ V
tă V V V Act curen To Supraf Supraf Supraf Supraf
rst j
i k j˝ ual tă tal aţa aţa aţa aţa
ă ´
pe ....
ani
m m m m m
ha mc mc ha ha mc mc ha ha ha ha
c c c c c
I 7,8 301 10 7,8
II 0 387 5 19,4 16,3
189
III 52,9 5,8 13,8 28,8 4,7
0
382 15
IV 37,9 1,5 24,1 10,3
4 ,3
225 8,
V 32,9 4,9 18,7
7 8
699
VI 3,3 6,9 5,4
5
VI 361
22 6,7 24,1
I 9
To 24 24,1
24,1 24,1 24,1 24,1
24,1 24,1
tal ,1
24 24,1
Normal 24,1 24,1 24,1 24,1 24,1 24,1
,1
Diferenţa +2,1 0 0 0 0 +4,7 0 0
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2´=Vi/30+Vk/20+Vj´/10+Vj˝/20
6.1.1.1.3. SU.P. „A” Adoptarea posibilităţii
În tabelul următor este redată situaţia recapitulativă a elementelor de calcul şi a indicatorilor de

posibilitate.
Tabelul 6.1.1.1.3.
Anul Prin intermediul creşterii indicatoare După criteriul claselor de Posibilitatea
vârstă
amenaj. Ci Q m VD/10 VE/20 VF/40 VG/60 PCi Inductiv Deductiv adoptată
Actual (2020) 233
Deoarece valorile indicatorilor de posibilitate, calculaţi prin intermediul creşterii indicatoare şi

prin intermediul claselor de vârstă (procedeul inductiv şi procedeul deductiv) sunt relativ diferite, în
vederea adoptării mărimii posibilităţii au fost analizate amănunţit starea şi structura actuală şi de
perspectivă a fondului forestier, exigenţele funcţionale şi de asigurare a continuităţii a acesteia, stadiul
regenerarii naturale, etc.
Astfel posibilitatea adoptată de 233 mc/an, este egală cu valoarea indicatorului de posibilitate
calculat prin intermediul creşterii indicatoare.
Posibilitatea adoptată asigură şi repartizarea în viitor a masei lemnoase precum şi începerea
normalizarii în timp a structurii claselor de vârstă.
6.1.1.2. SU.P. „A” Recoltarea posibilităţii de produse principale
Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse

principale şi planul decenal de recoltare a produselor principale pentru SU.P. „A” sunt redate în
capitolul 12.
Încadrarea arboretelor în suprafaţa decenală s-a făcut ţinând cont de urgenţele de regenerare,
accesibilitate şi cuantumul posibilităţii.
În tabelul următor sunt prezentate unităţile amenajistice din care se va recolta posibilitatea de
produse principale, pe categorii de consistenţă:
Tabelul 6.1.1.2.1.
Categoria Unităţi amenajistice Suprafaţa Volumul de extras
de
consistenţă ha mc %
0,5-0,6 32 , 13,2 1483 64
0,7-0,8 17 B, 8,8 845 36
Total 22,0 2328 100
Aplicându-se tratamentele specificate, va rezulta un volum de masă lemnoasă de extras, pe

specii, după cum urmează:
Tabelul 6.1.1.2.2.
Tratamente Supraf. de Volum de Volum de extras pe specii (mc)
parcurs extras
(ha) (mc) ST FR JU CE DT AR ULC PA
Tăieri 22,0 2328 667 269 451 923 18 - - -
progresive
Total general 22,0 2328 667 269 451 923 18 - - -
Indicele de recoltare pentru SU.P „A” este de 1,5 mc/an/ha.
6.1.1.3. SU.P. „A” - Prognoza posibilităţii de produse principale
În tabelul următor este prezentată evoluţia prognozată a posibilităţii în perioada 2020-2069:
Tabelul 6.1.1.3.1.
PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE
Nivel Supraf. în producţie Creşt. indic. Volumul arboretelor exploatabile Posibilitatea anuală
prognoză -ha- mc/an În dec I (mc) În dec II - III (mc) mc/an
2020-2029
2030-2039
2040-2049
2050-2059
2060-2069
După cum se observă din datele de mai sus pentru următorii 20 de ani posibilitatea anuală este
mult mai mică decât creşterea indicatoare din cauza deficitului de arborete exploatabile, urmând ca pe
viitor acesta să fie corespunzătoare cu creşterea indicatoare (pe care o va putea chiar depăşi având în
vedere excedentul de arborete exploatabile care va apărea, necesitatea normalizării structurii pe clase
de vârstă şi lipsa restricţiilor funcţionale).
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
Din totalul arboretelor, suprafaţa de 211,3 ha (100%) o reprezintă arborete cu funcţii speciale
de protecţie (grupa funcţională I), având tipurile II şi IV de categorii funcţionale.
Măsurile de gospodărire pentru arboretele cu funcţii speciale de protecţie s-au stabilit în mod
diferenţiat de la arboret la arboret luându-se în considerare funcţia prioritară dar s-a ţinut seama şi de
necesitatea exercitării celorlalte funcţii îndeplinite.
6.2.1. SU.P. „A” - Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
Arboretele din SU.P. A cu funcţii speciale de protecţie au suprafaţă de 156,8 ha (100% din
suprafaţa subunităţii) încadrate în grupa I funcţională au tipurile III şi IV de categorii funcţionale (fiind
încadrate în categoriile funcţionale 1B, 4B, 4I, 4J şi 5M), aceste arborete au în secundar şi funcţii de
producţie, fiind incluse după caz, în planul tăierilor de regenerare sau în cel al lucrărilor de îngrijire.
În aceste arborete se vor executa lucrările uzuale, cu unele restricţii funcţionale în aplicare
(majorarea vârstei exploatabilităţii, intensitatea mai redusă a intervenţiilor etc).
6.2.2. SU.P. „M” - Măsuri de gospodărire a arboretelor
Arboretele situate pe staţiuni cu condiţii grele de vegetaţie, au fost grupate în SU.P. „M” -
Păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu suprafaţa de 54,5 ha. Funcţiile acestor arborete au
fost specificate la subcapitolul 5.1.2.
Având în vedere rolul polifuncţional al arboretelor şi faptul că sunt supuse regimului de
conservare, măsurile de gospodărire prezintă două aspecte:
- măsuri de gospodărire de ordin general, care urmăresc conservarea pădurilor, adică
menţinerea lor într-o stare sanitară corespunzătoare prin executarea lucrărilor de îngrijire şi de igienă,
precum şi a tăierilor de conservare în arboretele mature;
- măsuri de gospodărire specifice funcţiilor atribuite, urmărindu-se realizarea cu precădere a
funcţiilor prioritare, care garantează şi realizarea funcţiilor secundare.
Practic, cele două categorii de măsuri de gospodărire nu se pot separa, ele constituind un
complex de măsuri care trebuie aplicate corect, la timp şi cu continuitate. În vederea realizării funcţiei
prioritare, în arborete se vor aplica măsuri diferenţiate de gospodărire, urmărindu-se menţinerea sau
realizarea de arborete cu structuri cât mai apropiate de cele ale pădurii naturale sub aspectul
compoziţiei, distribuţiei pe verticală şi desimii arborilor la hectar.
Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete în regim de conservare rezultă din
efectele de protecţie realizate. Nu poate fi stabilit un echivalent valoric al acestor servicii, dar
binefacerile lor sunt evidente şi justifică pe deplin gospodărirea în regim natural a acestor păduri.
Tăierile de igienă şi tăierile de conservare ce se vor executa în arboretele mature constau într-un
ansamblu de intervenţii ce se aplică arboretelor cu vârsta înaintată scoase definitiv din circuitul
economic. Aceste intervenţii au scopul de a păstra nealterată sau de a ameliora starea fitosanitară a
arboretelor, asigurarea permanenţei pădurii şi îmbunataţirea funcţiilor de protecţie şi a potenţialului
silvoproductiv ale acestora, prin realizarea în bune condiţii a procesului de regenerare naturală a
arboretelor.
Masa lemnoasă posibil de recoltat este rezultată din aplicarea lucrărilor de îngrijire (cuprinse în
tabelul 12.3. „Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor”) şi din executarea tăierilor de conservare în
arborete de vârste înaintate, a căror capacitate de protecţie este în scădere (tabelul 12.2.1. - „Planul
lucrărilor de conservare”).
În tabelul următor este prezentată situaţia suprafeţelor de parcurs cu tăieri de conservare,
precum şi volumul de extras :
Tabelul 6.2.2.1.
Suprafaţa (ha) Volum (mc)
SU.
De extras
P Totală De parcurs Total
% mc
M 54,5 14,3 5101 10 511
6.3. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat din produse principale şi
tăieri de conservare
Volumul posibil de recoltat din arboretele gospodărite în regim codru şi din lucrările de
conservare, repartizat pe specii este redat în tabelul următor:
Tabelul 6.3.1.
SU.P. Supraf. de parcurs Volum de extras Posibilitatea decenală pe specii
(ha) (mc) (mc)
Dec. Anual Dec. Anual ST FR JU CE AR ULC PA DM DR DT
A 22,0 2,2 2328 233 667 269 451 923 - - - - - 18
M 14,3 1,4 511 51 174 116 24 164 - 33 - - - -
Total 36,3 3,6 2839 284 841 385 475 1087 - 33 - - - 18
6.4. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor sunt primele intervenţii care se fac în viaţa
arboretelor, după ce acestea au închis starea de masiv. Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de
îngrijire are o importanţă deosebită în dezvoltarea ulterioară a arboretelor, în realizarea structurii
optime a acestora sub aspectul compoziţiei, distribuţiei spaţiale şi repartiţiei pe categorii
dimensionale a arborilor. Ele s-au stabilit pentru toate arboretele care la data descrierii parcelare
îndeplinesc condiţiile de consistenţă, vârstă, funcţie atribuită, regim, etc., precum şi pentru cele care
vor realiza aceste condiţii în cursul perioadei de amenajare, indiferent de compoziţie şi se vor executa
ţinându-se seama de următoarele considerente:
- variabilitatea de cultură de la un loc la altul, astfel încât în cadrul aceleiaşi subparcele se pot
executa concomitent, pe anumite porţiuni rărituri iar pe altele curăţiri sau chiar degajări;
- promovarea exemplarelor din sămânţă sau drajoni;
- acolo unde există, subetajul va fi menţinut şi se va proteja subarboretul;
- modul de executare a lucrărilor de îngrijire va fi diferit, în raport de structură şi funcţia
arboretelor şi dacă acestea au fost sau nu parcurse la timp cu asemenea lucrări;
- ca planificare, degajările şi curăţirile se vor executa cu prioritate, indiferent de eficienţa
economică de moment, de executarea lor depinzând în mare măsură evoluţia ulterioară a arboretelor;
- prin tehnologiile de recoltare şi colectare a lemnului se va urmări reducerea prejudiciilor
aduse arborilor rămaşi pe picior.
- reducerea numărului de arbori din cuprinsul unui arboret se va realiza, de regulă, prin metode
selective. Selecţionarea şi punerea celor mai valoroşi arbori din arboret în condiţii cât mai favorabile
de vegetaţie se va face prin extragerea celor din specii necorespunzătoare, rău conformaţi, vătămaţi
etc., fără a se crea goluri în coronamentul arboretului.
Structura masei lemnoase prevăzute a se recolta din lucrări de îngrijire şi conducere, pe
categorii de lucrări este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 6.4.1.
Suprafaţa de
Volum de extras
parcurs
Natura lucrării
Total Anual Total Anual
(ha) (ha) (mc) (mc)
Rărituri 28,2 2,8 1186 119
Curăţiri 3,9 0,4 27 3
Total prod. sec. 32,1 3,2 1213 122
Degajări 3,9 0,4 - -
Tăieri de igienă 139,0 139,0 1112 111
Degajările se vor executa în arborete tinere, după închiderea stării de masiv, urmărindu-se
promovarea speciilor valoroase, cu provenienţa din sămânţă, în detrimentul celor mai puţin valoroase,
cu provenienţa din lăstari sau drajoni. Tehnica de execuţie a acestora constă în tăierea cu cosorul sau
ruperea vârfului la exemplarele din speciile care trebuie eliminate, executându-se o selecţie
interspecifică.
Curăţirile se execută în arboretele tinere care au ajuns în stadiul de nuieliş - prăjiniş, cu
consistenţa 0,9-1,0, extrăgându-se arborii rău conformaţi, răniţi, rupţi sau bolnavi, fără a se reduce
consistenţa sub 0,8, deoarece ar putea apare pericolul de înierbare şi degradare a arboretelor.
Periodicitatea şi intensitatea curăţirilor se vor stabili de personalul silvic, în funcţie de situaţia
concretă a fiecărui arboret. La stabilirea exemplarelor de viitor şi a celor de extras se vor avea în
vedere:
- starea de vegetaţie a arborilor şi modul de regenerare;
- compoziţiei - ţel;
- creşterea stabilităţii arboretelor prin îmbunătăţirea structurii acestora şi a capacităţii de
realizare a funcţiilor care le-au fost atribuite, printr-o selecţie corespunzătoare, atât interspecifică cât şi
intraspecifică.
Răriturile se execută în arboretele aflate în stadiile de dezvoltare de păriş sau codrişor, cu
consistenţă 0,9-1,0, având un caracter de selecţie individuală a arborilor.
Periodicitatea şi intensitatea acestor lucrări se vor stabili în raport cu vârsta, vigoarea de
creştere, consistenţa şi structura arboretelor, cu respectarea normelor tehnice în vigoare.
Dintre obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se reţin:
- realizarea compoziţiei optime a arboretelor;
- păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor;
- creşterea gradului de stabilitate şi rezistenţa a arboretelor la acţiunea agresivă a factorilor
externi şi interni destabilizatori (vânt, zăpadă, boli, dăunători, poluare etc.);
- creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, precum şi creşterea calităţii
lemnului produs;
- intensificarea efectelor de protecţie şi creşterea calităţii factorilor de mediu (protecţia solului,
purificarea aerului, menţinerea peisajului natural etc.);
- mărirea capacităţii de fructificaţie a arboretelor şi ameliorarea condiţiilor de regenerare;
- recoltarea masei lemnoase în vederea valorificării ei, etc.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute prin
amenajament se fac următoarele precizări:
- suprafeţele de parcurs cu lucrări de îngrijire a arboretelor şi volumele de extras, planificate
prin amenajament, au caracter orientativ. Personalul silvic va analiza anual situaţia concretă a fiecărui
arboret şi în raport de aceasta va stabili suprafaţa de parcurs şi volumul de extras anual, pentru fiecare
lucrare în parte;
- pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi alte arborete decât cele prevăzute de amenajament,
dacă în cursul deceniului acestea ajung să aibă condiţiile necesare aplicării lucrărilor respective. De
asemenea, pe parcursul aplicării amenajamentului se poate renunţa la executarea lucrărilor de îngrijire
în arboretele care din diferite motive nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele tehnice pentru
astfel de lucrări;
- cu tăieri de igienă se vor parcurge toate arboretele, după necesităţile impuse de starea
acestora, indiferent dacă au fost parcurse sau nu în anul anterior cu lucrări de îngrijire.
6.5. Produse lemnoase posibil de recoltat prin tăieri de regenerare, conservare şi din
lucrări de îngrijire a arboretelor
În tabelele următoare este prezentată posibilitatea de masă lemnoasă din pe diferite criterii:
Tabelul 6.5.1.
Supraf. Volum Volume decenale de extras pe specii
de de ST FR JU CE DT AR ULC PA
Specificări
parc. extras
(ha) (mc)
Produse principale 22,0 2328 667 269 451 923 18 - - -
Tăieri de conservare 14,3 511 511 - - - - - - -
Total 1 (pr + conservare) 36,3 2839 1178 269 451 923 18 - - -
Produse secundare 32,1 1213 1126 27 - - 19 - - 41
Total 2 (pr+conservare.+sec) 68,4 4052 2304 296 451 923 37 - - 41
Tăieri de igienă 139,0 1112 728 156 131 5 65 26 - 1
207,4 5164 3032 452 582 928 102 26 - 42
TOTAL GENERAL
% 100 59 9 11 18 2 - - 1
Tabelul 6.5.2.
Posibilitatea Indici de recoltare
Natura lucrării
(mc/an) (mc/an/ha)
Principale + conservare, din care 284 1,34
- principale 233 1,10
- conservare 51 0,24
Secundare 121 0,57
Igiena 111 0,53
Total 516 2,44
Indicele de creştere curentă U.P. 5,9
Observăm că indicele de recoltare total pe (2,44 m.c./an/ha) este mai mic decât indicele de
creştere curentă 5,9 mc/an/ha, ceea ce înseamnă că în următorii 10 ani se va produce o acumulare a
masei lemnoase valorificabilă ulterior.
Prin aplicarea prevederilor prezentului studiu de amenajament silvic, în viitor, se poate acumula
un substanţial volum de lemn:
Va = (Icr-Ir) X St = (1237 / 211,3 mc/an/ha – 516 / 211,3 mc/an/ha) X 211,3 ha = 721 mc/an.
Va – volum acumulat.
6.6. Lucrări de regenerare şi împădurire
Planul lucrărilor de asigurare a regenerării naturale şi de împăduriri este prezentat în capitolul

12 pentru întreaga unitate, pe categorii de lucrări.
În tabelul următor este prezentată o sinteză a lucrărilor necesare pentru asigurarea regenerării
naturale şi a lucrărilor de îngrijire a culturilor:
Tabelul 6.6.1.
În sinteză planul de împăduriri se prezintă astfel:
Tabelul 6.6.2.
Prin executarea lucrărilor de împădurire se urmăreşte:

- împădurirea la zi a suprafeţelor goale şi a terenurilor parcurse cu lucrări de regenerare
incomplet regenerate;
- promovarea în compoziţia arboretelor a speciilor naturale de bază (gorun, cer, fag etc);
- introducerea speciilor principale de amestec (paltin de munte, cireş, etc) în proporţii
corespunzătoare;
- asigurarea densităţii optime a arborilor la hectarul de pădure;
- anterior lucrărilor de împădurire în completarea regenerărilor naturale se va stabili
compoziţia, densitatea şi vitalitatea seminţişurilor instalate natural, modul de răspândire şi posibilităţile
de utilizare a acestuia în compoziţia viitorului arboret.
Se vor executa lucrări de împăduriri pe 0,0 ha, cu specii valoroase, fiind necesari 0,0 mii puieţi.
Puieţii speciilor forestiere necesari înfiinţării culturilor vor fi procuraţi de la structurile zonale ale
Regiei Naţionale a Pădurilor, sau vor fi extraşi din seminţişurile valoroase viguroase existente.
Regenerarea completă a suprafeţei se va realiza în maximum 2 ani de la lichidarea vechilor
arborete, iar din anul plantării se vor declanşa lucrările de îngrijire a culturilor (descopleşiri), 1-2/an,
timp de 4-5 ani, până la reuşita definitivă (închiderea stării de masiv).
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor provizorii, subproductive şi

necorespunzătoare funcţional
Pentru ameliorarea stării şi structurii arboretelor care nu valorifică în mod corespunzător

potenţialul staţional (xx,x ha, respectiv x% din suprafaţa totală) au fost propuse lucrările din tabelul
următor, în funcţie de stadiul de dezvoltare şi stare:
Tabelul 6.7.1.
Caracterul actual al Grupe de lucrări propuse Suprafaţa u.a.
tipului de pădure Unităţile amenajistice în care se execută ha %
TOTAL GENERAL - 10
0
În total, în primul deceniu vor fi refăcute integral, prin tăieri de regenerare, arborete
totalizând ...... ha.
În arboretele mai tinere, până la atingerea vârstei exploatabilităţii, este prevăzută întreaga gamă
de lucrări de îngrijire necesare, pentru ameliorarea cât mai substanţială a structurii şi productivităţii lor.
6.8. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
Tabelul 6.8.1.
Factori Grade de Suprafaţa Măsuri de gospodărire (ha)
destabilizatori manifestare (ha) Tăieri de Lucrări de Rărituri Curăţiri Completări/ T. Împăd
regenerar conserv. Degajări igienă
e
Uscare slabă 146,0 13,2 - 9,3 - - 123,5 -
Doborâturi de vânt izolate 87,8 13,2 - 1,5 - - 73,1 -
Total 233,8 26,4 - 10,8 - - 196,6 -
După cum se observă din tabelul de mai sus arboretele afectate de factori destabilizatori sunt
propuse a fi parcurse cu toată gama de lucrări necesare gospodăririi fondului forestier: tăieri de
regenerare, lucrări de îngrijire şi igienă.
Având în vedere condiţiile staţionale specifice (precizate şi la capitolul 4.6.) prin lucrările
propuse în arboretele afectate de factori destabilizatori şi limitativi, efectele negative asupra
arboretelor vor fi eliminate în limita posibilităţilor, ceea ce va conduce la atingerea unei stări mai bune
de sănătate a arboretelor şi a pădurii în ansamblu.
7. ACTIVITĂŢI CONEXE GOSPODĂRIRII FONDULUI FORESTIER
7.1. Recoltarea şi valorificarea produselor nelemnoase
7.1.1. Vânatul
Pădurile din cadrul acestei nu se află pe raza unui fond de vânătoare existent.
Pentru hrana vânatului au fost rezervate următoarele unităţi amenajistice: 14V, cu o suprafaţă
totală de 0,4000 ha.
Pentru buna gospodărire a fondului de vânătoare, toate instalaţiile existente (hrănitori, sărării,
observatoare) se vor verifica şi se va completa numărul lor astfel încât să asigure condiţii bune
dezvoltării vânatului.
În scopul optimizării efectivelor de vânat se recomandă următoarele măsuri:
- prevenirea şi combaterea braconajului;
- combaterea dăunătorilor vânatului;
- prevenirea îmbolnăvirii vânatului;
- selecţionarea vânatului şi proporţionalizarea sexelor;
- asigurarea hranei suplimentare pentru vânat în sezonul rece;
- reglementarea trecerilor prin pădure;
- interzicerea păşunatului, cu deosebire în zonele de refugiu şi concentrare a vânatului.
7.1.2. Pescuitul
Pe suprafaţa fondului forestier al nu sunt constituite fonduri de pescuit.
7.1.3. Alte produse
Din fondul forestier de pe raza se mai pot recolta, în cantităţi şi condiţii care nu prejudiciază
starea şi structura arboretelor, următoarele produse:
*
* *
Ocolul silvic va analiza cu operativitate, pe tot parcursul anului, toate posibilităţile de recoltare
şi valorificare a produselor nelemnoase ale pădurii.
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER, CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA
BIODIVERSITĂŢII
8.1. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
Menţinerea şi creşterea eficacităţii funcţionale a ecosistemului forestier impune adoptarea de

măsuri pentru protecţia împotriva diverşilor factori biotici şi abiotici, dăunători, măsuri prezentate în
continuare.
8.1.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
Având în vedere structura actuală a pădurii şi caracteristicile geoclimatice, teritoriul studiat

prezintă riscuri (minore) din punct de vedere al doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă, în
prezent fiind semnalate aceste fenomene pe ....% din suprafaţă, dar intensitatea fenomenelor este în
totalitate slabă, fenomenele apărând mai ales izolat (/ numai izolat) la specii de .......
Ca măsuri de prevenire a riscurilor apariţiei doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă se
amintesc:
- menţinerea sau refacerea structurilor diversificate spaţial;
- executarea sistematică a tăierilor de îngrijire;
- igienizarea permanentă a arboretelor prin tăieri de igienă şi conservare;
- introducerea speciilor de amestec în arborete tinere cu structura echienă sau relativ
echienă;
- executarea sistematică a tăierilor de îngrijire.
8.1.2. Protecţia împotriva incendiilor
Arboretele din cuprinsul unităţii studiate (nu) au suferit incendieri recente.

Pentru evitarea unor viitoare incendii se recomandă:
- întreţinerea şi extinderea reţelei de locuri de odihnă şi fumat, mai ales de-a lungul
drumurilor şi în preajma traseelor de tranzit;
- dotarea cu materiale de intervenţie de calitate corespunzătoare a pichetelor pentru paza
contra incendiilor;
- limitarea circulaţiei în pădure;
- intensificarea propagandei de prevenire a incendiilor şi extinderea reţelei de panouri
de avertizare;
- efectuarea de patrulări intense în perioadele şi în zonele expuse.
8.1.3. Protecţia împotriva poluării industriale
Datorită amplasării geografice şi structurii fondului forestier, zona studiată nu este expusă decât
influenţei poluării generale a atmosferei.
Singura recomandare generală se referă la necesitatea păstrării sau refacerii structurii naturale a
fiecărui arboret în parte, această structură asigurând rezistenţa la acest factor.
De asemenea se va urmări evitarea poluării izolate, datorată activităţilor curente (cu carburanţi,
lubrifianţi, pesticide, etc).
8.1.4. Protecţia împotriva bolilor şi altor dăunători
Nu s-au semnalat în ultimii ani atacuri masive de dăunători (aceştia există endemic şi provoacă
anual pagube de intensităţi variabile, fără a avea caracter de atac de masă).
În scop profilactic se recomandă:
- conservarea arboretelor de tip natural etajate şi amestecate, cu densităţi normale, cu
subarboret bogat, parcurse susţinut cu lucrări de îngrijire şi tăieri de igienă;
- diminuarea pagubelor produse de alţi factori dăunători (vânt, zăpadă, vânat,
exploatare);
- protejarea entomofaunei folositoare;
- cojirea trunchiurilor de răşinoase doborâte.
8.1.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
Pentru prevenirea apariţiei şi extinderii fenomenului de uscare prematură se recomandă:

- extragerea cu prioritate, în cadrul lucrărilor de îngrijire, de conservare şi de
regenerare, a arborilor uscaţi sau în curs de uscare;
- menţinerea subarboretului;
- folosirea la lucrările de împădurire a puieţilor de provenienţă locală.
8.1.6. Măsuri de prevenire a alunecărilor şi eroziunilor
Structura actuală a fondului forestier (nu) favorizează apariţia acestor fenomene.

Ca măsură preventivă, tratamentele adoptate urmăresc evitarea dezgolirii solului, prin
promovarea regenerării naturale şi completarea golurilor neregenerate, măsura fiind considerată
suficientă pentru prevenirea vătămărilor.
8.1.7. Măsuri în cazul apariţiei unor calamităţi naturale
În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă,
incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte
prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în
prezentul amenajament, se vor aplica prevederile „Ordinului nr. 3814 din 06.11.2012 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice si schimbarea categoriei
de folosinţă a terenurilor din fondul forestier”. În cazul în care apar modificări legislative în ceea ce
priveşte apariţia unor calamităţi se vor respecta prevederile legale în vigoare de la data apariţiei
fenomenului.
Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi naturale
(doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,), în
vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării extinderii fenomenelor,
sunt următoarele:
- În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor afectaţi
în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor
amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de 20% din volumul arboretului
existent la data apariţiei fenomenului);
- În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a
suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului (dacă
arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
- În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun
următoarele:
a) Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea
analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, expertul
C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale
protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;
b) Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau
serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile ordinului 3814/06.11.2012
(sau a legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);
- Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
- Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea fenomenelor
s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de doborâturi, neextragerea
acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
8.2 CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
8.2.1. Măsuri în favoarea conservării biodiversităţii
Conservarea biodiversităţii este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în vedere
la amenajarea tuturor pădurilor. El răspunde cerinţelor unei gospodăriri durabile a pădurilor,
contribuind la conservarea speciilor şi habitatelor naturale.
Conservarea biodiversităţii vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la adoptarea
următoarelor tipuri de măsuri:
a) măsuri generale favorabile biodiversităţii, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi
funcţiile atribuite pe care acesta le îndeplineşte, respectiv unitatea de gospodărire din care face parte;
b) măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a genofondului şi
ecofondului forestier.
8.2.2 Măsuri generale în favoarea conservării biodiversităţii
Măsurile generale sunt măsuri menite să asigure conservarea diversităţii biologice la nivelul
tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizării funcţiei ecoproductive prin conservarea
diversităţii genetice şi specifice.
În acest sens, în gospodărirea pădurilor din U.P. se au în vedere următoarele:
- se va promova cu prioritate regenerarea naturală a arboretelor cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
- pentru împăduriri, materialul genetic pentru fiecare specie trebuie să fie din provenienţele
locale, populaţia locală fiind unitatea de bază în raport cu care se stabileşte strategia de management;
- se va menţine un amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea tuturor
speciilor adaptate condiţiilor locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în proporţii
corespunzătoare ecologic şi economic, ce păstrează din punct de vedere al bogăţiei de specii, caracterul
natural al ecosistemelor;
- cu prilejul efectuării intervenţiilor silvotehnice, se va păstra subarboretul existent, cu excepţia
situaţiilor în care acesta afectează mersul regenerării în arboretele cuprinse în planul decenal de
recoltare a produselor principale sau dezvoltarea arboretelor tinere;
- se vor proteja arbuştii în culturile înfiinţate pe terenurile degradate, în lizierele sau
luminişurile din cuprinsul pădurii, unde speciile de animale găsesc hrană şi adăpost;
- se vor păstra luminişuri, poieni şi terenuri pentru hrana faunei sălbatice, în vederea
conservării biodiversităţii păturii erbacee;
- se pot păstra arbori morţi („pe picior” şi „la sol”) până la un anumit procent (1-2%), cu
prilejul efectuării tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- se vor păstra „arbori pentru biodiversitate” - buchete, grupe de arbori sau porţiuni şi mai mari,
reprezentative sub raportul biodiversităţii. Pot fi aleşi, în acest scop, arbori care prezintă putregai,
scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune problema menţinerii
acestor arbori în arborete afectate de factori destabilizatori (cu intensitate a atacului de cel puţin slabă)
în care există deja arbori uscaţi, atacaţi de insecte, vătămaţi de vânt şi zăpadă;
- se va urmări realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, fiecare clasă de vârstă
fiind însoţită de un anume nivel al biodiversităţii;
- se vor conduce arboretele la vârste mari, potrivit exploatabilităţii tehnice, care să favorizeze
adoptarea de cicluri de producţie lungi. Faptul că într-o unitate de gospodărire cu structură pe clase de
vârstă echilibrată există arborete exploatabile cu vârste înaintate, denotă un nivel ridicat al
biodiversităţii.
8.2.3. Măsuri specifice în favoarea conservării biodiversităţii
Măsurile specifice în favoarea conservării biodiversităţii sunt măsuri menite să asigure

conservarea şi protecţia valorilor de biodiversitate (obiectivelor de conservare), pentru care pădurilor
respective li s-au atribuit funcţii prioritare de protecţie (subgrupa funcţională 1.5).
Amenajamentele dispun de mijloace de identificare, descriere şi inventariere a biodiversităţii la
diferite niveluri ale acesteia. Elemente ale biodiversităţii sunt cuprinse în descrierea parcelară, cu
referiri şi la tipologia staţională şi la tipologia habitatelor naturale.
Se face precizarea că suprafaţa luată în studiu nu se suprapune cu nici o arie naturală protejată
din cadrul Sitului „Natura 2000”.
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
9.1. Instalaţii de transport
Instalaţiile de transport (existente şi necesare) de pe raza unităţii sunt prezentate în tabelul

9.1.1., iar planul instalaţiilor de transport necesare este redat în tabelul 13.1. Evidenţele detaliate
privind situaţia accesibilităţii fondului forestier şi a posibilităţii sunt prezentate în tabelele 19.1 şi 19.2.
din partea a III-a.
Tabelul 9.1.1.
Categoria Cod drum Denumirea drumului Suprastructura Lungime de Suprafaţa
drum deservire deservită ha
Km
F.E. FE001 0,0 236,2
TOTAL 0,0 236,2
DRUMURI
EXISTENTE
(DE)
TOTAL 0,0 236,2
GENERAL
Pentru primul deceniu, în urma analizei rentabilităţii economice şi a structurii masei lemnoase
accesibilizate, nu se propune construirea a nici unui drum autoforestier.
În tabelul de mai jos este prezentată dinamica accesibilităţii fondului forestier şi a posibilităţii
în perioada 2020 - 2029:
Tabelul 9.1.2.
Accesibilitatea (%)
Specificări
Actuală La sfârşitul dec.I
Fond forestier (ca suprafaţă) 100 100
Posibilitatea, din care: 100 100
- produse principale 100 100
- tăieri de conservare 100 100
- produse secundare 100 100
- din tăieri de igienă 100 100
Analizând reţeaua de transport care deserveşte fondul forestier luat în studiu, au rezultat
următoarele:
- densitatea actuală - m/ha;
- densitatea după primul deceniu - m/ha;
- densitatea optimă - m/ha.
Distanţa medie de colectare este de 0,63 km.
9.2. Tehnologii de exploatare
Exploatarea arborilor în se va face sub forma de arbori secţionaţi în trunchiuri şi catarge.
Coroana arborilor se va colecta sub formă de lemn mărunt. În arboretele exploatabile care vor fi
parcurse cu tăieri de regenerare se vor lua măsuri suplimentare de protecţie a seminţişurilor şi a
arborilor rămaşi.
Având în vedere că suprafaţa cuprinde atât zone plane cât şi zone înclinate sau cu teren
accidentat, pentru recoltarea masei lemnoase se recomandă:
- acolo unde natura terenului permite, colectarea se va face în întregime cu tractoare forestiere;
- în zonele cu teren accidentat colectarea se va face cu animale de tracţiune sau prin corhănire.
La exploatarea masei lemnoase se vor respecta următoarele reguli:
- exploatarea se va face în sezonul de repaus vegetativ pe un strat suficient de gros pentru
protecţia seminţişului;
- la tăierile rase, recoltarea arborilor se va face la rând, inclusiv nuielişurile şi subarboretul;
- arborii uscaţi şi iescarii se doboară şi se fasonează înaintea începerii exploatării parchetului;
- tăierea arborilor se va face cât mai jos, astfel încât înălţimea acestora în partea din amonte să
nu depăşească 1/3 din diametrul secţiunii iar la arborii mai groşi de 30 cm să nu depăşească 10 cm;
- doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor de seminţiş, evitându-se deprecierea şi
vătămarea puieţilor şi arborilor nemarcaţi;
Doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea
lemnului se va face pe trasee prestabilite.
În cadrul procesului de exploatare a lemnului se vor respecta cu stricteţe prevederile
instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare, colectare şi transport a
materialului lemnos. Ocolul silvic va da o atenţie deosebită activităţii de control a exploatărilor şi de
reprimire a parchetelor pentru restrângerea la minimum a prejudiciilor aduse pădurii şi solului în
procesul tehnologic de recoltare şi colectare a lemnului.
9.3. Construcţii existente în fond forestier
În cadrul unităţii studiate nu există nici un fel de construcţie forestieră şi pentru deceniul de
aplicare al prezentului amenajament nu sunt propuse spre a fi construite noi construcţii forestiere
deoarece personalul de teren al ocolului silvic este localnic iar recrutarea forţei de muncă se poate face
dintre persoanele fizice din satele situate în raza ocolului.
10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
10.1. Realizarea continuităţii funcţionale
Ţinând cont că pădurea este o sursă importantă de venituri pentru societate, dar în acelaşi timp
constituie un factor esenţial de mediu, amenajamentele silvice au apărut ca o necesitate pentru a
conduce ecosistemul forestier spre realizarea structurii optime, care să asigure îndeplinirea perpetuă a
funcţiilor ecologice şi social-economice atribuite arboretelor, astfel încât intervenţia umană să afecteze
într-o măsură cât mai mică echilibrul ecologic.
Acest deziderat se realizează prin:
- refacerea arboretelor afectate de factori destabilizatori;
- conducerea arboretelor derivate şi parţial derivate spre tipul natural fundamental, prin
promovarea speciilor de valoare;
- împădurirea terenurilor goale din interiorul pădurii;
- aplicarea corespunzătoare a complexului de lucrări de îngrijire şi conducere a
arboretelor pentru menţinerea stării de sănătate a pădurii şi ridicarea productivităţii prin selecţia
exemplarelor din speciile şi sortimentele cele mai valoroase.
Luând în considerare faptul că prin însăşi prezenţa ei pădurea îndeplineşte funcţii de protecţie a
mediului, reglementarea procesului de producţie s-a făcut numai pentru arboretele în care recoltarea
masei lemnoase nu afectează potenţialul protectiv (din tipul funcţional III ). Realizarea continuităţii
funcţionale de producţie se realizează prin stabilirea posibilităţii de produse principale, adoptarea
valorii acesteia prin amenajament vizând obţinerea de recolte continui şi crescătoare, concomitent cu
normalizarea structurii pe clase de vârstă.
Condiţiile specifice din cadrul (prezentate în capitolul 4.) au impus includerea în grupa I
funcţională a unei suprafeţe de 211,3 ha şi încadrarea în grupa a II-a funcţională a - ha.
Funcţiile stabilite pentru fiecare arboret au fost prezentate detaliat în subcapitolul 5.1.
Situaţia comparativă a zonării funcţionale anterioare şi actuale, este prezentată în tabelul de mai
jos:
Tabelul 10.1.1
Grupa I Grupa a II-a
Anul Tip funcţional / categoria funcţională Tip funcţional / categ funcţ. Total
amenaj. II III Total Total general
4A 4B Grupa I Grupa II
Precedent (2010)
Actual (2020) 54,5 156,8 211,3 0,0 211,3
10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Datele privind evoluţia diferiţilor parametrii de caracterizare a fondului forestier, în timp, sunt
prezentate în capitolul 3 şi sintetizate tabelar în capitolul 14, care cuprinde şi estimările privind
evoluţia viitoare a acestora.
10.2.1. Indicatori cantitativi (vârste, volume, creşteri)
În tabelul următor, sunt evidenţiaţi câţiva indici ce caracterizează din punct de vedere cantitativ
(la nivel anterior şi actual) fondul de producţie şi protecţie.
Tabelul 10.2.1.1.
Nr. Valoare
Indicatori cantitativi UM
crt 2010 2020
1 Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier % 89
2 Volum lemnos pe picior – total mc 62492
3 Volum lemnos pe picior – mediu mc/ha 296
4 Clasa de producție medie 2,6
5 Creșterea curentă totală mc/an 1237
6 Creșterea curentă medie mc/an/ha 5,9
7 Creșterea curentă totală – fond productiv mc/an 985
8 Creșterea curentă medie – fond productiv mc/an/ha 6,3
9 Creșterea indicatoare totală mc/an
10 Creșterea indicatoare medie mc/an/ha
11 Posibilitatea de produse principale – totală mc/an 233
12 Posibilitatea de produse principale – la hectar mc/an/ha 1,1
13 Posibilitatea de produse secundare – totală mc/an 121
14 Posibilitatea de produse secundare – la hectar mc/an/ha 0,6
10.2.2. Indicatori calitativi
În cele ce urmează sunt prezentaţi principalii indicatori calitativi de caracterizare a fondului

forestier:
a. Structura fondului de producţie pe specii: 63ST 14FR 10JU 5CE 5DT 1AR 1ULC 1PA .
În cadrul fondul forestier are o suprafaţă de 211,3 ha şi este constituit în S.U.P „A” - codru
regulat - sortimente obişnuite, 156,8 ha; S.U.P „M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită,
54,5 ha;
b. Ponderea speciilor de valoare ridicată: Dintre speciile forestiere de valoare ridicată sunt
prezente în cuprinsul unităţii de producţie: ST (133,2 ha; 63%), FR (30,1 ha; 14%), CE (10,9 ha; 5%),
PA (1,2 ha; 1%).
c. Nu exista arborete pluriene
d. Structura fondului de producţie în raport cu modul de regenerare: 34% din arborete provin
din sămânţă, 30% sunt plantaţii cu puieţi, 36% din arborete provin din lăstari;
e. Suprafaţa pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară este de 156,8 ha şi s-a
constituit în subunitatea de producţie: S.U.P „A” - codru regulat - sortimente obişnuite ;
f. Principalele efecte protective
Unitatea de producţie are toată suprafaţa (211,3 ha; 100%) încadrată în grupa I funcţională.
Principalele efecte de protecţie îndeplinite de arborete sunt:
- ocrotirea genofondului şi ecofondului forestier;
- protecţie a terenurilor şi a solurilor;
- protecţia apelor;
- protecţia contra factorilor climatici şi industriali dăunători;
- funcţii de recreere;
În linii mari, aceste efecte de protecţie vor fi urmărite şi în viitorul apropiat, adică în primele
decenii de amenajare.
10.2.3. Indicatori de caracterizare valorică
Bilanţul producţiei de lemn este exprimat prin raportul dintre recoltele de lemn şi creşterea
pădurii.
După cum se ştie, resursele forestiere fac parte din categoria resurselor naturale regenerabile şi,
ca ecosisteme forestiere gospodărite raţional, pot furniza cu continuitate bunuri şi servicii.Actuala
amenajare a ţinut seama de structura reală a arboretelor, de factorii şi de modul de gospodărire care au
dus la această structură, prevăzând măsuri silvotehnice care să conducă la crearea de ecosisteme
forestiere stabile, iar bilanţul masei lemnoase să conducă la acumulări ale acesteia.
În deceniul de aplicare a prezentului amenajament va avea loc o creştere a volumului total de
masă lemnoasă (acumulare) de ....... m3/an, calculat prin relaţia:
A = I - (Pp + Ps +Tc+ Ti), în care:
A - acumulare de masă lemnoasă anuală;
I - creşterea curentă ..... m3/an;
Pp - posibilitatea de produse principale ..... m3/an;
Ps - posibilitatea de produse secundare ..... m3/an;
Tc - volumul rezultat din tăieri de conservare ..... m3/an;
Ti - volumul rezultat din tăieri de igienă ..... m3/an.
10.3. Analiza evoluţiei structurii pe clase de vârstă
Datele privind structura pe clase de vârstă sunt prezentate în capitolul 14.2.

...............
10.4. Consideraţii privind procesul de regenerare naturală
Datele privind acest aspect sunt prezentate în tabelul din capitolul 21.
Aceasta cuprinde toate u.a. în care se vor executa tăieri de regenerare sub adăpost în primul
deceniu, indicându-se stadiul procesului la data amenajării, în corelaţie cu datele din evidenţele
ocolului privind controlul anual.
Organul de aplicare va reactualiza anual informaţiile, înscriindu-le în formular, evidenţa
urmând a sta la baza deciziilor privind eşalonarea tăierilor în cursul deceniului următor şi executarea
lucrărilor de asigurare a regenerării naturale.
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului şi durata de valabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 01.01.2020 şi expiră la data de 31.12.2029
11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul

valabilităţii amenajamentului
Ocolul Silvic are obligaţia de a completa următoarele evidenţe privitoare la lucrările

executate:
a) evidenţa anuală a aplicării amenajamentului:
- mişcări de suprafaţă din fondul forestier proprietate privată;
- suprafeţe de arborete parcurse cu tăieri de regenerare, pe unităţi amenajistice;
- volume rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare, pe unităţi amenajistice, specii şi
sortimente primare;
- volume rezultate din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor, pe unităţi amenajistice,
specii, sortimente primare şi în raport cu natura intervenţiilor;
- volume realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale şi din tăieri de conservare,
precum şi precomptarea lor din posibilitatea de produse principale sau secundare;
- suprafeţe efectiv realizate cu lucrări de regenerare, pe unităţi amenajistice, specii şi în raport
cu natura lucrărilor şi modalitatea de executare;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute şi parcurse cu tăieri de regenerare în
cursul deceniului;
- suprafeţe efectiv realizate cu culturi speciale;
- realizări în dotarea cu drumuri forestiere (km, investiţii aferente);
- realizări în dotarea cu clădiri silvice, pe categorii de clădiri, unităţi amenajistice, investiţii
aferente;
- realizări în dotarea cu instalaţii cinegetice şi piscicole, pe categorii de instalaţii, unităţi
amenajistice şi investiţii aferente;
- menţionarea unităţilor amenajistice cu fenomene deosebite cauzate de uscare, inundaţii,
incendii.
b) evidenţa decenală a aplicării amenajamentului se obţine prin totalizarea pe ani a elementelor
cumulabile din evidenţa anuală şi compararea cu prevederile amenajamentului.
11.3. Hărţi anexate amenajamentului
Prezentul amenajament, multiplicat în cinci exemplare cuprinde un volum în patru părţi şi are
anexate următoarele hărţi de amenajament la scara 1:20000:
- harta generală;
- harta arboretelor;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare.
11.4. Colectivul de elaborare
Tabelul 11.4.1.
Lucrări de teren
- descrieri parcelare:
- inventarieri şi ridicări în plan:
Lucrări de birou
- redactare amenajament:
- lucrări tehnice:
- tehnoredactare computerizată:
Recepţie teren
- delegat autoritate publică centrală:
- delegat administrator fond forestier:
- delegat proprietar:
- expert C.T.A.P.:
Conferinţa a II-a de amenajare
- delegat autoritate publică centrală
- delegat administrator fond forestier
- delegat proprietar:
- expert C.T.A.P.:
11.5. Bibliografie
Tabelul 11.5.1.
Autor Titlu lucrare
Banu, C. şi Mişcoi, M. BIOSILV - Program pentru elaborarea amenajamentelor silvice, Ed. Eurobit 2011;
Beldie, Al. şi Chiriţă, C. Flora indicatoare din pădurile noastre;
Carcea, F. Metoda de amenajare a pădurilor, Ed. Agrosilvică 1969;
Chiriţă, C. ş.a. Soluri şi staţiuni forestiere, Ed. Ceres 1977;
Giurgiu, V. ş.a. Biometria arborilor şi arboretelor din România, Ed. Ceres 1972;
Negulescu, E.G. Silvicultura, Ed. Ceres 1973;
Rucăreanu, N. Amenajarea pădurilor, Ed. Ceres 1982;
Leahu, I. Amenajarea pădurilor Ed. Didactică şi Pedagogică, 2001;
*** Legea 1/2000
*** Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, M.S. 1986;
*** Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, M.A.P.P.M. 2000;
*** Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor, M.S. 1986, 1988;
*** Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor, M.A.P.P.M. 2000;
*** Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, M.S. 1986;
*** Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, M.A.P.P.M. 2000;
*** Îndrumări tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a
pădurilor, M.S. 1986;
*** Îndrumări tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a
pădurilor, M.A.P.P.M. 2000;
*** Îndrumar pentru amenajarea pădurilor, I.C.A.S. 1980;
*** Îndrumar pentru amenajarea pădurilor, vol. I,II, I.C.A.S. 1984;
*** Harta geologica a Romaniei, scara 1:200.000;
*** Atlas climatologic al R.S.R. 1966;
*** Siteul oficial al Ministerului Apelor şi Pădurilor: http://apepaduri.gov.ro/
11.6. Anexe
11.6.1. Acte doveditoare ale proprietăţii
11.6.2. Procesul verbal al Conferinţei a I-a de amenajare
11.6.3. Procesul verbal de recepţie finală teren
11.6.4. Procesul verbal al Conferinţei a II-a de amenajare
11.6.5. Inventarul de coordonate Stereo '70 al perimetrului ce încadrează teritoriul studiat
11.6.6. Situaţia realizării amenajamentului silvic expirat, pe natură de lucrări
PARTEA A II- A - PLANURI DE AMENAJAMENT
12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢII DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
12.1. Planuri de recoltare a produselor principale
12.1.1. SU.P. „A” - Planuri de recoltare a produselor principale

12.1.1.1. SU.P. „A” - Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală
de produse principale pe urgenţe de regenerare
Unit. Suprafaţa Cons Urg Prm Interv Volum la Felul tăierii Volum %
mijlocul
Amenaj. HA Total În deceniului de extras (mc)
dec (mc)
17 B 8,8 0,7 31 25 3 1 2960 T. progresive (însăm.) 845 29
32 13,2 0,6 20 20 2 1 3563 T. progresive (pun. lumină) 1483 42
Total 22,0 6523 2328 36
Recapitulaţie pe urgenţe
13,2 20 3563 1483 64
8,8 31 2960 845 36
Total 22,0 6523 2328 100
12.1.1.2. SU.P. „A” - Planul decenal de recoltare a produselor principale
Unit. Tip Cons. Dst. Elem. Supr. Vâr- Clp % Vo- 5xCrs Volum Lucrări Volum %
Amenaj Func Col. Arb. Elem sta Arb. lum + 5xCrs propuse în dec. I de Extr.
Recoltat
HM HA ANI lucru M.C. M.C. M.C. M.C. dec.
17 B - - - ST 1,6 140 4 0 660 5 665 T. progresive (însăm.); 266
- - - CE 1,8 140 2 0 792 15 807 ajutorarea regenerării naturale; 323
- - - FR 0,9 140 3 0 352 5 357 îngrijirea seminţişului 143
- - - ST 1,8 65 3 0 431 40 471 47
- - - FR 1,8 65 3 0 422 60 482 48
- - - DT 0,9 65 3 0 158 20 178 18
3 0,7 5 - 8,8 140 3 0,0 2815 145 2960 845
Compoziţie ţel: 3ST 2CE 3FR 2DT - 29
Seminţiş natural: 4ST 3FR 1DT/0,2S Intim şi grupat - -
32 - - - ST 2,6 140 4 0 792 10 802 T. progresive (pun. lumină); 321
- - - CE 4,1 140 3 0 1175 25 1200 îngrijirea seminţişului; 600
- - - JU 2,6 60 3 0 396 55 451 451
- - - FR 2,6 60 2 0 686 95 781 78
- - - ST 1,3 60 3 0 304 25 329 33
3 0,6 10 - 13,2 140 3 0,0 3353 210 3563 1483
Compoziţie ţel: 5ST 3CE 2DT - 42
Seminţiş natural: 4FR 2ST 3CE 1DT/0,5S Intim şi grupat - -
Total suprafaţă 22,0 ha. Volum= 6168 MC Volum+5xCrs=6523MC Volum de recoltat=2328MC 106 MC/ha
12.1.1.3. SU.P. „A” - Recapitulaţia posibilităţii de produse principale pe grupe

funcţionale, specii şi tratamente
P L A N D E C E N A L Posibilitate
Suprafaţa Volum 5 CR Total Supraf. Volum
Specificări % %
HA % MC MC MC HA M.C.
A. Specii
ST 7,3 33 2187 80 2267 35 7,3 667 29
FR 5,3 24 1460 160 1620 25 5,3 269 11
JU 2,6 12 396 55 451 7 2,6 451 19
DT 0,9 4 158 20 178 2 0,9 18 1
CE 5,9 27 1967 40 2007 31 5,9 923 40
B. Tratamente
Tăieri 22,0 100 6168 355 6523 100 22,0 2328 100
progresive
C. Grupe funcţionale
Grupa 1. 22,0 100 6168 355 6523 100 22,0 2328 100
Total 22,0 100 6168 355 6523 100 22,0 2328 100
12.2. Planul lucrărilor de conservare
12.2.1. SU.P. „M” - Planul lucrărilor de conservare
Număr Cat. Tip Supraf. Vârsta Cons. Compoziţia arboretului Volum Volum la Volum de Alte lucrări de executat în deceniu
mijlocul extras
U.A. funcţ. F. compoz. seminţiş actual deceniului inclusiv Denumirea lucrării Suprafaţa
igienă
HA ANI utilizabil M.C. M.C. % M.C. % HA
42 4A 2 14,3 150 0,7 3ST 3CE 2FR 1JU 1ULC 4891 5101 10 511 înlăt. lit. continue 5 0,7
Total 14,3 150 0,7 4891 5101 10 511
12.3. Planuri de recoltare prin lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
12.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor pentru SU.P. „A”
Drum Rărituri Curăţiri Degajări Igiena Total

U.A. Supra- Vâr- Con- Volum Creşt Nr. Spr. Volum U.A. Supra- Vâr- Con- Vol. Nr. Spr. Volum UA Supraf Varsta Supra- Volum Volum
faţa sta sis actual int deparc deextr faţa sta sis act. int deparc deextr faţaparc deextras deextras
ha ani mc mc ha mc ha ani mc ha mc ha ani ha mc mc
FE001 13A 7,8 50 0,9 2488 87 1 7,8 234 13B 0,7 15 1,0 33 1 0,7 5 20E 3,9 5 - - -
16B 1,5 50 0,9 353 14 1 1,5 51 16C 3,2 15 0,9 186 1 3,2 22 - - - - - -
18A 13,6 65 0,9 5712 143 1 13,6 643 - - - - - - - - - - - - - -
20B 4,0 55 0,9 1480 50 1 4,0 208 - - - - - - - - - - - - - -
20D 1,3 45 0,9 329 18 1 1,3 50 - - - - - - - - - - - - - -
Totaldrum: 28,2 58 0,9 10362 - - 28,2 1186 - 3,9 15 0,9 219 - 3,9 27 - 3,9 5 98,8 781 1994
Totalcat.drum 28,2 58 0,9 10362 - - 28,2 1186 - 3,9 15 0,9 219 - 3,9 27 - 3,9 5 98,8 781 1994
Totalgeneral 28,2 58 0,9 10362 - - 28,2 1186 3,9 15 0,9 219 - 3,9 27 - 3,9 5 98,8 781 1994
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor pentru SU.P. „M”
Drum Rărituri Curăţiri Degajări Igiena Total

U.A. Supra- Vâr- Con- Volum Creşt Nr. Spr. Volum U.A. Supra- Vâr- Con- Vol. Nr. Spr. Volum UA Supraf Varsta Supra- Volum Volum
faţa sta sis actual int deparc deextr faţa sta sis act. int deparc deextr faţaparc deextras deextras
ha ani mc mc ha mc ha ani mc ha mc ha ani ha mc mc
FE001 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Totaldrum: 0,0 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 40,2 331 331
Totalcat.drum - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 40,2 331 331
Totalgeneral 0,0 *** *** 0 - - 0,0 0 - - - - - - - - - - 40,2 331 331
12.3.2. Recapitulaţia posibilităţii de masă lemnoasă rezultată din lucrări de îngrijire a

arboretelor
Rărituri Curăţiri Degajări Igienă Total

Posibilitatea 28,2 ha 1186 mc 3,9 ha 27 mc 3,9 ha 139,0 ha 1112 2325
decenală mc
ST 1107 mc 19 mc - 728 mc 1854
DT 18 mc 1 mc - 65 mc 84
FR 20 mc 7 mc - 156 mc 183
PA 41 mc - mc - 1 mc 42
JU - mc - mc - 131 mc 131
CE - mc - mc - 5 mc 5
AR - mc - mc - 26 mc 26
ULC - mc - mc - - mc -
Posibilitatea 2,8 ha 119 mc 0,4 ha 3 mc 0,4 ha 139,0 ha 111 mc 233
anuală
12.4. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire
Lucrări Unităţi amenajistice în care se execută lucrări Suprafaţa Suprafaţa

totală efectivă
-ha- -ha-
A1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
A.1.2. Înlăturarea păturii vii 17 B, 42 23,1 2,3
sau a litierei groase
A.1.3. Îndepărtarea 17 B, 42 23,1 15,3
subarboretului, a seminţişului
şi a tineretului neutilizabil
Total A1 46,2 17,6
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
A.2.1. Descopleşirea 17 B, 32 22,0 8,4
seminţişurilor
A.2.2. Receparea seminţişului 17 B, 32 22,0 0,9
vătămat, îndepărtarea
lăstarilor care copleşesc
seminţişurile şi drajonii
Total A2 44,0 9,3
D. Îngrijirea (întreţinerea) culturilor
D2. Îngrijirea culturilor tinere 20 E 3,9 0,8
nou create
Total D 3,9 0,8
TOTAL GENERAL 94,1 27,7
Unitatea T.S. Compoziţia ţel Indice Suprafaţa Suprafaţa efectivă de împădurit

- ha
amenajistică Formula de de efectivă SPECII
împădurire
Nr. Supraf T.P. Compoziţia acoperire ha ST CE FR DT
seminţişului
utilizabil
B. Lucrări de regenerare şi împădurire
Total B -
C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv
C.1. Completări în arboretele tinere existente
20 E 3,9 8430 7ST 3FR 0,8 0,8 0,5 - 0,3 -
6ST 4FR
6221 - -
Total C1 0,8
Total de împădurit
Nr. puieţi necesari (mii buc./ha)
Nr. total de puieţi (mii buc)
13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII
FORESTIERE
13.1. Planul instalaţiilor de transport necesare
Pentru primul deceniu nu se propune construirea de drumuri autoforestiere din cauza cantităţii
mici de masă lemnoasă ce se recoltează şi care se poate transporta pe drumurile de pământ existente.
13.2. Planul construcţiilor forestiere
În cadrul unităţii studiate nu există nici un fel de construcţie forestieră şi pentru deceniul de
aplicare al prezentului amenajament nu sunt propuse spre a fi construite noi construcţii forestiere
deoarece personalul de teren al ocolului silvic este localnic iar recrutarea forţei de muncă se poate face
dintre persoanele fizice din satele situate în raza ocolului.
14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Suprafaţa ha Proporţia speciilor Vârsta Fond Creşt crt Posibilitatea anuală Volum recoltat Terenuri de Densit Indice Sporul
lemn tot
Anul Cod Ter. de medie tot mii mc Prod Prod anual reîmpădurit reţea de product
ani mc
amena SU.P. Totală Păduri împăd. Clasa de producţie Consis Vol med Ind. cr. princ mc sec. mc Prod Prod Total din care de creşt. pădurii
- princ sec.
jării (U.P.) Alte ter. medie la ha curentă Ind. rec Ind. rec mc mc cu în arb transport Indic.
din f.f. răşin de ref
mc mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha % % ha ha m/ha mc/an/ha %
Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse lemnoase principale
2020 A 61ST 15FR 12JU 5DT 4CE 2AR 1PA 100
II4 II5 II9 II5 II6 III0 II7
2030 A
viitor A
Păduri pentru care nu se reglementează recoltarea de produse lemnoase principale

2020 M 68ST 11FR 8CE 5DT 5JU 3ULC
II8 II5 III0 III0 III3 III0
14.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă (SU.P.„A”)
PARTEA A III - A EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
15. EVIDENŢE PRIVIND DESCRIEREA PARCELARĂ
16. EVIDENŢE PRIVIND MĂRIMEA ŞI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
17. EVIDENŢE PRIVIND CONDIŢIILE NATURALE DE VEGETAŢIE
18. EVIDENŢE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A
PROCESULUI DE PRODUCŢIE
19. EVIDENŢE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ŞI A POSIBILITĂŢII
15. EVIDENŢE PRIVIND DESCRIEREA PARCELARĂ
15.1. Descrierea parcelară, datele complementare şi evidenţa lucrărilor de executat

13 A 7,8 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 2101 Câmpie joasă plan, EXPOZ.:
ÎNCLINAREA : 0 G, ALTITUDINE: 90,0 M. ARB R RE STA D H L ES AG NIENŢA TA --- MC/ MC/ MC/
LIT: cont. norm. TIP FL: Arum pulmonaria
Artificial de prod. super. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1DT ST 9 P 50 26 22 2 6 NEC V 0,81 300 2340 10,4
COMPOZIŢIA ŢEL: 9ST 1DT DT 1 P 50 20 18 2 M 6 NEC V 0,09 19 148 0,8
SORT: ST F. gros, cherest., furnire VÂRSTA EXP:130 ani
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Corn, Sânger, Porumbar/0,3 pe 0,3S
mixt
DATECOMP: Uscare slabă, Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: rărituri
Total 50 2 0,9 319 2488 11,2
13 B 0,7 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
LIT: subţ. într. TIP FL: Arum pulmonaria
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1DT ST 9 P 15 6 5 2 0 NEC V 0,90 44 31 5,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 9ST 1DT DT 1 P 15 6 6 2 M 0 NEC V 0,10 3 2 0,9
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Corn, Sânger, Porumbar/0,3 pe 0,3S
mixt
DATECOMP: Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: curăţiri
Total 15 2 1,0 47 33 6,1
13 C 1,0 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
Artificial de prod. mijl. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 2FR 1PA ST 7 P 55 24 19 3 5 NEC N 0,56 160 160 5,8
COMPOZIŢIA ŢEL: 8ST 2DT FR 2 P 55 14 12 5 M 5 NEC S 0,16 22 22 1,0
SORT: ST Gros şi mijlociu, cherest. VÂRSTA EXP:120 ani PA 1 P 55 14 12 5 M 5 NEC S 0,08 11 11 0,5
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., Inp., Sânger /0,7 pe 0,6S pâlc. mari
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. igienă
Total 55 3 0,8 193 193 7,3
13 D 1,2 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1DT ST 9 P 50 24 18 3 5 NEC N 0,72 188 226 7,3
COMPOZIŢIA ŢEL: 8ST 2DT DT 1 P 50 18 16 4 M 5 NEC S 0,08 15 18 0,6
SORT: ST Gros şi mijlociu, cherest. VÂRSTA EXP:120 ani
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 50 3 0,8 203 244 7,9
Evidenţa lucrărilor executate
U.A. Anul Nr. Felul Suprafaţa Produse lemnoase, nr.puieti, Kg seminte, pe specii Total
exec. Act. lucrării ha Specia 1 Specia 2 Specia 3 Specia 4 Specia 5 Provenienţa
13 A Alte date complementare:
13 B Alte date complementare:
13 C Alte date complementare:
13 D Alte date complementare:

13 E 1,7 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
LIT: cont. subţ. TIP FL: Arum pulmonaria
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 3FR ST 7 P 50 28 24 2 6 NEC V 0,49 212 360 6,3
COMPOZIŢIA ŢEL: 8ST 2DT FR 3 P 50 24 22 2 M 6 NEC V 0,21 78 133 2,7
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 50 2 0,7 290 493 9,0
14 A 17,0 HA GF:1-4A SUP:M TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
Nat. fundam. de prod. super. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1DT ST 6 IN 75 34 26 2 6 RN V 0,42 210 3570 4,5
COMPOZIŢIA ŢEL: 9ST 1DT ST 3 LT 75 32 24 3 M 6 RN N 0,21 86 1462 1,1
SORT: VÂRSTA EXP: DT 1 IN 75 30 24 3 M 6 RN N 0,07 23 391 0,4
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., Inp., Sânger /0,7 pe 0,7S fâşii
DATECOMP: Uscare slabă,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 75 2 0,7 319 5423 6,0
14 B 2,2 HA GF:1-4A SUP:M TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 P 50 26 19 3 6 NEC N 0,80 229 504 8,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 10ST
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., Inp., Sânger /0,7 pe 0,7S mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 50 3 0,8 229 504 8,2
14V 0,4 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ:
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
13 E Alte date complementare:
14V Alte date complementare:

15 12,2 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
LIT: cont. norm. TIP FL: Rubus caesius - Aegopodium
Nat. fundam. de prod. mijl. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1DT ST 9 LT 75 32 22 3 6 RN N 0,72 254 3099 3,6
COMPOZIŢIA ŢEL: 8ST 2DT DT 1 LT 75 28 20 3 M 6 RN N 0,08 20 244 0,5
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 75 3 0,8 274 3343 4,1
Nat. fundam. de prod. mijl. rel. plurien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 6ST 2FR 1JU 1DT ST 1 IN 140 50 26 4 M 5 RN S 0,07 35 291 0,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 6ST 2FR 2DT ST 5 LT 70 34 21 3 6 RN N 0,35 114 946 2,0
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani FR 2 LT 70 30 20 3 M 6 RN N 0,14 44 365 1,3
JU 1 LT 70 18 17 3 M 5 RN N 0,07 14 116 0,4
SEM UTIL: DT 1 LT 70 24 18 3 M 5 RN N 0,07 15 125 0,4
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,7S fâşii
DATECOMP: Uscare slabă, Doborâturi izolate,
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,7 222 1843 4,2
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 P 50 28 18 3 5 NEC N 0,90 235 353 9,2
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani
SEM UTIL:
DATECOMP: Doborâturi izolate, Uscare slabă,
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 50 3 0,9 235 353 9,2
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 6ST 3FR 1DT ST 6 P 15 8 7 3 0 NEC N 0,54 37 118 2,5
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT FR 3 P 15 8 7 2 M 0 NEC V 0,27 18 58 1,6
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani DT 1 P 15 6 6 3 M 0 NEC N 0,09 3 10 0,7
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn /0,3 pe 0,3S mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: curăţiri
Total 15 3 0,9 58 186 4,7
15 Alte date complementare:

COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 5ST 2CE 2FR 1DT ST 5 IN 110 48 27 3 6 RN N 0,35 188 620 1,8
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 2CE 2FR 1DT CE 2 IN 110 44 27 2 M 7 RN V 0,14 65 215 0,5
DT 1 LT 65 20 18 3 M 5 RN N 0,07 15 50 0,5
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,6S pâlc. mari
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. igienă (T. progres. dec. II)
Total 110 3 0,7 320 1057 4,1
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 4ST 2CE 3FR 1DT ST 2 IN 140 54 27 4 M 6 RN S 0,14 75 660 0,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 3ST 2CE 3FR 2DT CE 2 IN 140 62 32 2 M 7 RN V 0,14 90 792 0,4
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani FR 1 IN 140 48 28 3 M 7 RN N 0,07 40 352 0,1
ST 2 LT 65 32 22 3 M 6 RN N 0,14 49 431 0,9
SEM UTIL: 4ST 3FR 1DT /0,2 S, mixt FR 2 LT 65 30 21 3 M 6 RN N 0,14 48 422 1,4
SUBARB:Păd., Inp., Sânger /0,7 pe 0,6S pâlc. mari DT 1 LT 65 24 20 3 M 5 RN N 0,07 18 158 0,5
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. progresive (însăm.)
ajutorarea regenerării naturale îngrijirea seminţişului Total 140 3 0,7 320 2815 3,4
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 P 65 30 25 2 7 NEC V 0,90 420 5712 10,5
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Porumbar, Soc negru/0,7 pe
0,6S pâlc. mari
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 65 2 0,9 420 5712 10,5
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10FR FR 10 P 65 30 24 2 7 NEC V 0,70 303 182 8,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 10FR
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn /0,4 pe 0,5S mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 65 2 0,7 303 182 8,2

19 1,9 HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
Nat. fundam. de prod. mijl. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 5ST 3FR 2JU ST 5 IN 85 38 25 3 7 RN N 0,40 187 355 3,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT FR 3 IN 85 40 26 2 M 7 RN V 0,24 120 228 2,3
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani JU 2 IN 85 20 18 3 M 6 RN N 0,16 35 67 0,8
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,4S grupe
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 85 3 0,8 342 650 6,3
19M 0,3 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn, Măceş/0,3 pe 0,3S
mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 IN 90 40 27 2 7 RN V 0,70 376 865 6,1
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,5S pâlc. mici
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,7 376 865 6,1
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 2PA 1FR ST 7 P 55 30 24 1 6 NEC FV 0,63 273 1092 9,5
COMPOZIŢIA ŢEL: 7ST 2PA 1FR PA 2 P 55 24 21 3 M 5 NEC N 0,18 61 244 1,9
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani FR 1 P 55 28 23 2 M 6 NEC V 0,09 36 144 1,1
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn /0,7 pe 0,8S fâşii
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 55 1 0,9 370 1480 12,5
19M Alte date complementare:

COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9FR 1ST FR 3 P 70 32 24 1 M 0 NEC FV 0,24 104 135 3,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 8FR 2ST FR 6 LT 70 30 23 2 0 RN V 0,48 193 251 5,4
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani ST 1 P 70 30 23 2 M 0 NEC V 0,08 32 42 0,9
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,8 329 428 9,4
20 D 1,3 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
LIT: cont. subţ. TIP FL: Arum pulmonaria
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 2PA 1DT ST 7 P 45 24 20 1 6 NEC FV 0,63 197 256 10,3
COMPOZIŢIA ŢEL: 7ST 2PA 1DT PA 2 P 45 16 15 1 M 6 NEC FV 0,18 35 46 2,9
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani DT 1 P 45 22 19 1 M 6 NEC FV 0,09 21 27 1,0
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 45 1 0,9 253 329 14,2
20 E 3,9 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 3FR ST 7 P 5 2 2 2 0 NEC V 0,56 18 70 0,5
COMPOZIŢIA ŢEL: 7ST 3FR FR 3 P 5 2 2 2 M 0 NEC N 0,24 8 31 0,2
SEM UTIL:
SUBARB:Porumbar, L. câinesc, Măceş, Corn, Sânger/0,4 pe
0,6S mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: degajări
îngrijirea culturilor, completări Total 5 2 0,8 26 101 0,7
20C 0,1 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
20 D Alte date complementare:
20 E Alte date complementare:
20C Alte date complementare:

Artificial de prod. super. rel. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 8ST 1JU 1DT ST 7 P 90 40 27 2 7 NEC V 0,56 301 3943 4,9
COMPOZIŢIA ŢEL: 8ST 2DT ST 1 IN 65 34 25 2 M 7 RN V 0,08 37 485 0,9
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani JU 1 IN 65 24 20 2 M 6 RN V 0,08 20 262 0,6
DT 1 IN 65 30 24 2 M 7 RN V 0,08 26 341 0,6
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,8 384 5031 7,0
Artificial de prod. super. rel. plurien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 2JU 1DT ST 7 P 95 48 27 2 7 NEC V 0,49 263 3366 4,0
COMPOZIŢIA ŢEL: 7ST 2JU 1DT JU 2 IN 60 20 16 3 M 6 RN N 0,14 26 333 1,0
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani DT 1 IN 60 36 25 2 M 7 RN V 0,07 24 307 0,6
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn, Porumbar/0,7 pe 0,7S
mixt
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 95 2 0,7 313 4006 5,5
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 8ST 1JU 1DT ST 8 IN 70 38 24 2 7 RN V 0,56 243 3135 6,3
COMPOZIŢIA ŢEL: 8ST 2DT JU 1 LT 70 20 16 3 M 6 RN N 0,07 13 168 0,4
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani DT 1 LT 70 32 22 3 M 6 RN N 0,07 20 258 0,4
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,7 276 3561 7,1
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 5ST 2FR 2JU 1AR ST 3 IN 110 46 25 4 M 6 RN S 0,21 98 1215 0,9
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT ST 2 LT 60 28 23 3 M 6 RN N 0,14 53 657 0,9
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani FR 2 LT 60 30 25 2 M 7 RN V 0,14 65 806 1,7
JU 2 LT 60 20 18 3 M 6 RN N 0,14 30 372 1,0
SEM UTIL: AR 1 LT 60 20 18 3 M 6 RN N 0,07 15 186 0,5
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 3 0,7 261 3236 5,1

COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 3ST 3FR 3JU 1AR ST 2 IN 140 64 26 4 M 6 RN S 0,14 70 1540 0,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 3ST 3FR 3JU 1DT ST 1 LT 60 30 23 3 M 6 RN N 0,07 27 594 0,5
JU 3 LT 60 20 18 3 M 5 RN N 0,21 45 990 1,5
SEM UTIL: AR 1 LT 60 20 18 3 M 5 RN N 0,07 15 330 0,5
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 3 0,7 248 5456 4,8
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 IA 90 46 25 2 7 NEC V 0,70 326 326 6,1
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,5S pâlc. mici
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,7 326 326 6,1
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9FR 1DT FR 9 P 70 28 24 2 6 NEC V 0,72 312 374 8,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 9FR 1DT DT 1 P 70 22 21 3 M 5 NEC N 0,08 22 26 0,5
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,4S grupe
DATECOMP: Doborâturi izolate, Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. igienă (T. progres. dec. II)
Total 70 2 0,8 334 400 8,6
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1FR ST 9 IN 100 48 28 2 7 RN V 0,63 361 650 4,7
COMPOZIŢIA ŢEL: 9ST 1FR FR 1 IN 100 44 26 2 M 7 RN V 0,07 35 63 0,5
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn, Porumbar/0,2 pe 0,4S
pâlc. mici
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 100 2 0,7 396 713 5,3

COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 3ST 3CE 2JU 2FR ST 2 IN 140 54 26 4 M 5 RN S 0,12 60 792 0,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3CE 2DT CE 3 IN 140 60 28 3 M 7 RN N 0,18 89 1175 0,4
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani JU 2 LT 60 24 20 3 M 6 RN N 0,12 30 396 0,9
FR 2 LT 60 30 24 2 M 7 RN V 0,12 52 686 1,5
SEM UTIL: 4FR 2ST 3CE 1DT /0,5 S, mixt ST 1 LT 60 28 23 3 M 6 RN N 0,06 23 304 0,4
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,2S fâşii
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. progresive (pun. lumină)
îngrijirea seminţişului Total 140 3 0,6 254 3353 3,3
42 14,3 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 3ST 3CE 2FR 1JU 1ULC ST 3 IN 150 65 28 3 M 7 RN N 0,21 120 1716 0,4
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT CE 3 IN 150 70 29 3 M 7 RN N 0,21 112 1602 0,5
SORT: VÂRSTA EXP: FR 2 IN 90 48 27 2 M 7 RN V 0,14 75 1073 1,2
JU 1 LT 65 22 17 3 M 6 RN N 0,07 14 200 0,5
SEM UTIL: ULC 1 LT 65 28 20 3 M 6 RN N 0,07 21 300 0,4
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. conservare
ajutorarea regenerării naturale Total 150 3 0,7 342 4891 3,0
51 A 3,3 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 6ST 2FR 2JU ST 4 IN 160 56 26 4 M 6 RN S 0,28 140 462 0,3
SORT: VÂRSTA EXP: FR 2 LT 70 30 23 3 M 6 RN N 0,14 56 185 1,3
JU 2 LT 70 22 18 4 M 5 RN S 0,14 30 99 0,8
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,7 284 937 3,2
51 B 5,5 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 4ST 5FR 1JU ST 2 IN 140 50 26 4 M 6 RN S 0,16 80 440 0,2
SORT: VÂRSTA EXP: FR 5 LT 70 32 24 3 6 RN N 0,40 173 952 3,8
JU 1 LT 70 24 19 3 M 5 RN N 0,08 19 105 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 338 1860 5,4

63L 3,8 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
66R 3,9 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
63L Alte date complementare:
66R Alte date complementare:

70R 5,7 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
70R Alte date complementare:

74D 0,1 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
74D Alte date complementare:

15.2. Evidenţa arboretelor inventariate
15.3. Evidenţa arboretelor puse în valoare de ocol
Suprafaţa Volum de
U.A. Extras Felul tăierii
(ha) mc
Total 0,0 0 -
15.4. Evidenţa pe u.a. a arboretelor cu preexistenţi
În cadrul fondului forestier studiat nu există preexistenţi.

16. EVIDENŢE PRIVIND MĂRIMEA ŞI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
16.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale
Folosinţe Suprafaţa (ha)

Grupa I Grupa II Total
A Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi 211,3 - 211,3
A1 Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi pentru care se 156,8 - 156,8
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A1.1.-A1.7.) din care:
A1.1 Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă 156,8 - 156,8
13 A 13 B 13 C 13 D 13 E 16 A 16 B 16 C 17 A 17 B 18 A 18 B 19 20 A 20 B 20
C 20 D 20 E 21 22 23 24 25 27 A 27 B 27 C 32
A2 Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi pentru care nu se 54,5 - 54,5
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A2.1-A2.5)
A2.1 Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu 54,5 - 54,5
14 A 14 B 15 42 51 A 51 B
B Terenuri afectate gospodăririi silvice - - 24,6
B.1. Linii parcelare principale - - 14,4
63L 67L 69L 71L 72L 73L
B.2. Linii de vânătoare şi terenuri pentru vânătoare - - 0,4
14V
B.3. Instalaţii de transport forestier: drumuri, căi ferate şi funiculare permanente - - 0,1
74D
B.4. Clădiri, curţi şi depozite permanente - - 0,1
20C
B.10. Culoare pentru linii electrice de înaltă tensiune - - 9,6
66R 70R
D Terenuri scoase temporar din fond forestier - - 0,3
D1 Terenuri transmise prin acte normative altor organizaţii - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - 0,3

19M
Total 236,2
16.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale
GF FCT1 FCT UNITĂŢI AMENAJISTICE

0 14V 19M 20C 63L 66R 67L 69L 70R 71L 72L 73L 74D
TOTAL FCT: 12 UA 24,9 HA
TOTAL FCT1: 12 UA 24,9 HA
TOTAL GF0 : 12 UA 24,9 HA
1 4A 4A 14 A 14 B 15 42 51 A 51 B
4B 4B 13 A 13 B 13 C 13 D 13 E 16 A 16 B 16 C 17 A 17 B 18 A 18 B 19
20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 21 22 23 24 25 27 A 27 B 27 C 32
TOTAL GF1 : 33 UA 211,3 HA
TOTAL : 45 UA 236,2 HA
16.3. Situaţia sintetică pe specii
SUPRAFAŢA PRODUCTIVI- CONSISTENŢA AMESTEC MODREGEN VITALITATE

VOLUM CREŞTERE VÂR-
în STA TATE 0,1 0,4 0,7 50
SPE- Total CLP SM PL LS VIG NO SLB
Grupa I Total Total med sup med inf - - - <50 - >80
CIA med med
mc/ 0,3 0,6 1,0 80
ha % ha % mc % mc ani % % % % % % % % %
ha % % % % % %
ST 133,2 63 133,2 100 43742 70 820 6,2 80 2,5 55 33 12 0,76 - 3 97 27 42 31 37 41 22 55 33 12
FR 30,1 14 30,1 100 8636 14 207 6,9 65 2,5 49 50 1 0,72 - 9 91 82 12 6 15 18 67 45 54 1
JU 20,8 10 20,8 100 3108 5 102 4,9 63 3,0 6 91 3 0,70 - 12 88 100 - - 21 - 79 6 90 3
CE 10,9 5 10,9 100 3784 6 17 1,6 142 2,8 23 77 - 0,66 - 38 62 100 - - 100 - - 23 77 -
DT 10,3 5 10,3 100 2105 3 56 5,4 65 2,7 35 64 1 0,75 - - 100 100 - - 42 15 44 35 64 1
AR 3,4 1 3,4 100 516 1 17 5,0 60 3,0 - 100 - 0,70 - - 100 100 - - - - 100 - 100 -
ULC 1,4 1 1,4 100 300 1 6 4,3 65 3,0 - 100 - 0,70 - - 100 100 - - - - 100 - 100 -
PA 1,2 1 1,2 100 301 - 12 10,0 53 2,7 25 67 8 0,89 - - 100 100 - - - 100 - 25 67 8
Total 211,3 100 211,3 100 62492 100 1237 5,9 78 2,6 45 47 8 0,75 - 6 94 51 28 21 35 30 36 45 47 8
SUPRAFAŢA TOTALĂ:236,2 HA NR. PARCELE: 26 SPR MED PARCELĂ: 9,1 HA NR. UA:45 SPR. MED. UA: 5,2 HA
16.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale
TOTAL C CONSISTENŢA
CLASADE PRODUCŢIE Vâ
G S C Suprafaţa Volum Creştere l.
r u a r- pr 0,4-
<0,4 >0,6
u b t I II III IV V M M sta . 0,6
p g e ha % K MC % C/ MC C/ m
a r g ha ha An e
ha ha ha ha ha ha ha ha
i d
0,
4 13, 38, 2 1695 2 31 2,
1 - 3,0 - 54,5 7 252 4,6 89 - - 54,5
A 1 4 6 8 7 1 8
0
0,
4 78, 60, 13, 0, 7 4553 7 29 2,
4 4,5 156,8 7 985 6,3 74 - 13,2 143,6
B 6 2 2 3 4 4 3 0 5
0
1 0, 1
T. 91, 98, 16, 0, 6249 29 2,
4,5 211,3 0 7 0 1237 5,9 78 - 13,2 198,1
subgr. 7 6 2 3 2 6 6
0 5 0
% 2 43 47 8 0 100 - 6 94
1 0, 1
Total 91, 98, 16, 0, 6249 29 2,
4,5 211,3 0 7 0 1237 5,9 78 - 13,2 198,1
grupă 7 6 2 3 2 6 6
0 5 0
% 2 43 47 8 0 100 - 6 94
Total
- - - - - - - - - - - - -
grupă
% 100
1 0, 1
91, 98, 16, 0, 6249 29 2,
TOTAL 4,5 211,3 0 7 0 1237 5,9 78 - 13,2 198,1
7 6 2 3 2 6 6
0 5 0
% 2 43 47 8 0 100 - 6 94
16.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii
S TOTAL CONSISTENŢA
G CLASADE PRODUCŢIE Vâr Cl
P Suprafaţa Volum Creştere
r - .
E- <0,4 0,4-0,6 >0,6
u I II III IV V M M sta pr.
C
p ha % K MC % C/ MC C/ m
I An
a ha ha ha ha ha ha ha ed ha ha ha
A i
0,
S 70, 44, 15, 7 2,
1 3,7 - 133,2 63 7 43742 328 820 6,2 80 - 3,9 129,3
T 0 1 4 0 5
6
0,
F 14, 15, 1 2,
0,4 - 0,2 30,1 14 7 8636 287 207 6,9 65 - 2,6 27,5
R 4 1 4 5
2
0,
J 18, 3,
- 1,3 0,7 - 20,8 10 7 3108 5 149 102 4,9 63 - 2,6 18,2
U 8 0
0
0,
C 14 2,
- 2,5 8,4 - - 10,9 5 6 3784 6 347 17 1,6 - 4,1 6,8
E 2 8
6
0,
D 2,
0,1 3,5 6,6 0,1 - 10,3 5 7 2105 3 204 56 5,4 65 - - 10,3
T 7
5
0,
A 3,
- - 3,4 - - 3,4 1 7 516 1 152 17 5,0 60 - - 3,4
R 0
0
U 0,
3,
L - - 1,4 - - 1,4 1 7 300 - 214 6 4,3 65 - - 1,4
0
C 0
0,
P 10, 2,
0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 1 8 301 1 251 12 53 - - 1,2
A 0 7
9
0, 1
Total 91, 98, 16, 10 2,
4,5 0,3 211,3 7 62492 0 296 1237 5,9 78 - 13,2 198,1
grupă 7 6 2 0 6
5 0
% 2 43 47 8 0 100 - 6 94
0, 1
91, 98, 16, 10 2,
Total 4,5 0,3 211,3 7 62492 0 296 1237 5,9 78 - 13,2 198,1
7 6 2 0 6
5 0
2 43 47 8 0 100 - 6 94
16.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii
TOTAL CONSISTENŢA
CLASADE PRODUCŢIE Vâr Cl
SP Suprafaţa Volum Creştere
- .
E- <0,4 0,4-0,6 >0,6
I II III IV V M M sta pr.
CI
ha % K MC % C/ MC C/ m
A An
ha ha ha ha ha ha ha ed ha ha ha
i
0,
70, 44, 15, 7 2,
ST 3,7 - 133,2 63 7 43742 328 820 6,2 80 - 3,9 129,3
0 1 4 0 5
6
0,
14, 15, 1 2,
FR 0,4 - 0,2 30,1 14 7 8636 287 207 6,9 65 - 2,6 27,5
4 1 4 5
2
0,
18, 3,
JU - 1,3 0,7 - 20,8 10 7 3108 5 149 102 4,9 63 - 2,6 18,2
8 0
0
0,
14 2,
CE - 2,5 8,4 - - 10,9 5 6 3784 6 347 17 1,6 - 4,1 6,8
2 8
6
0,
2,
DT 0,1 3,5 6,6 0,1 - 10,3 5 7 2105 3 204 56 5,4 65 - - 10,3
7
5
0,
3,
AR - - 3,4 - - 3,4 1 7 516 1 152 17 5,0 60 - - 3,4
0
0
0,
UL 3,
- - 1,4 - - 1,4 1 7 300 1 214 6 4,3 65 - - 1,4
C 0
0
PA 0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 1 0, 301 - 251 12 10, 53 2, - - 1,2
8 0 7
9
0, 1
Tot 91, 98, 16, 10 2,
4,5 0,3 211,3 7 62492 0 296 1237 5,9 78 - 13,2 198,1
al 7 6 2 0 6
5 0
% 2 43 47 8 0 100 - 6 94
16.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru fondul
productiv
S TOTAL CONSISTENŢA
G CLASADE PRODUCŢIE Vâr Cl
P Suprafaţa Volum Creştere
r - .
E- <0,4 0,4-0,6 >0,6
u I II III IV V M M sta pr.
C
I An
a ha ha ha ha ha ha ha ed ha ha ha
A i
0,
S 59, 19, 13, 7 2,
1 3,7 - 96,3 61 7 31935 332 649 6,7 77 - 3,9 92,4
T 8 7 1 0 4
7
0,
F 11, 11, 1 2,
0,4 - 0,2 23,8 15 7 6426 270 165 6,9 61 - 2,6 21,2
R 5 7 4 5
2
0,
J 16, 2,
- 1,3 - - 18,1 12 7 2704 6 149 89 4,9 62 - 2,6 15,5
U 8 9
0
0,
C 13 2,
- 2,5 4,1 - - 6,6 4 6 2182 5 331 10 1,5 - 4,1 2,5
E 7 6
4
0,
D 2,
0,1 3,5 3,7 0,1 - 7,4 5 7 1470 3 199 43 5,8 61 - - 7,4
T 5
6
0,
A 3,
- - 3,4 - - 3,4 2 7 516 1 152 17 5,0 60 - - 3,4
R 0
0
0,
P 10, 2,
0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 1 8 301 1 251 12 53 - - 1,2
A 0 7
9
0, 1
Total 78, 60, 13, 10 2,
4,5 0,3 156,8 7 45534 0 290 985 6,3 74 - 13,2 143,6
grupă 6 2 2 0 5
5 0
% 3 50 38 8 0 100 - 8 92
0,
S 59, 19, 13, 7 2,
3,7 - 96,3 61 7 31935 332 649 6,7 77 - 3,9 92,4
T 8 7 1 0 4
7
0,
F 11, 11, 1 2,
0,4 - 0,2 23,8 15 7 6426 270 165 6,9 61 - 2,6 21,2
R 5 7 4 5
2
0,
J 16, 2,
- 1,3 - - 18,1 12 7 2704 6 149 89 4,9 62 - 2,6 15,5
U 8 9
0
0,
C 13 2,
- 2,5 4,1 - - 6,6 4 6 2182 5 331 10 1,5 - 4,1 2,5
E 7 6
4
0,
D 2,
0,1 3,5 3,7 0,1 - 7,4 5 7 1470 3 199 43 5,8 61 - - 7,4
T 5
6
0,
A 3,
- - 3,4 - - 3,4 2 7 516 1 152 17 5,0 60 - - 3,4
R 0
0
0,
P 10, 2,
0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 1 8 301 1 251 12 53 - - 1,2
A 0 7
9
0, 1
78, 60, 13, 10 2,
Total 4,5 0,3 156,8 7 45534 0 290 985 6,3 74 - 13,2 143,6
6 2 2 0 5
5 0
3 50 39 8 0 100 - 8 92
16.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
TOTAL Cl CONSISTENŢA
SP CLASADE PRODUCŢIE Vâr
Suprafaţa Volum Creştere .
E- -
M M pr. <0,4 0,4-0,6 >0,6
CI I II III IV V sta
ha % K MC % C/ MC C/ m
A
ha ha ha ha ha ha ha Ani ed ha ha ha
0,
10, 24, 7 2,
ST - 2,3 - 36,9 68 7 11807 320 171 4,6 87 - - 36,9
2 4 0 8
4
0,
1 2,
FR - 2,9 3,4 - - 6,3 11 7 2210 351 42 6,7 79 - - 6,3
3 5
4
0,
3,
JU - - 2,0 0,7 - 2,7 5 7 404 2 150 13 4,8 67 - - 2,7
3
2
0,
3,
CE - - 4,3 - - 4,3 8 7 1602 9 373 7 1,6 150 - - 4,3
0
0
0,
3,
DT - - 2,9 - - 2,9 5 7 635 4 219 13 4,5 75 - - 2,9
0
4
0,
UL 3,
- - 1,4 - - 1,4 3 7 300 2 214 6 4,3 65 - - 1,4
C 0
0
0, 1
Tot 13, 38, 10 2,
- 3,0 - 54,5 7 16958 0 311 252 4,6 89 - - 54,5
al 1 4 0 8
4 0
% - 24 70 6 - 100 - - 100
16.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie (protecţie) după vârstă,
grupe funcţionale şi specii
16.9.1. SU.P. „A” - Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie (protecţie)
după vârstă, grupe funcţionale şi specii
C TOTAL V CONSISTENŢA
CLASADE PRODUCŢIE
l Suprafaţa Volum Creştere âr
. - 0,4-
<0,4 >0,6
I II III IV V st 0,6
d a
G Cl
e
r .
Spe
u M M pr.
v cia
â
a ha ha A ed
r ha ha ha ha ha ha ha ha
ni
-
s
t
ă
1 1 ST - 3,3 1,9 - - 5,2 6 0, 219 6 42 14 2, 1 2, - - 5,2
7 8 8 7 0 4
6
0,
2 2 2, 1 2,
FR - 2,2 - - - 2,2 8 89 40 6 - - 2,2
8 8 7 0 0
5
0,
7, 1 2,
DT - 0,1 0,3 - - 0,4 5 9 12 4 30 3 - - 0,4
5 5 8
3
1 0, 1
Gru 2, 1 2,
T - 5,6 2,2 - - 7,8 0 8 320 0 41 23 - - 7,8
pă 9 0 3
0 6 0
% - 72 28 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
6 6 2, 1 2,
ST - 3,3 1,9 - - 5,2 8 219 42 14 - - 5,2
7 8 7 0 4
6
0,
2 2 2, 1 2,
FR - 2,2 - - - 2,2 8 89 40 6 - - 2,2
8 8 7 0 0
5
0,
7, 1 2,
DT - 0,1 0,3 - - 0,4 5 9 12 4 30 3 - - 0,4
5 5 8
3
c 0,
T vâr 2, 1 2,
l - 5,6 2,2 - - 7,8 8 320 1 41 23 - - 7,8
. stă 5 9 0 3
. 6
% - 72 28 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
5 6 31 7, 7 2,
3 1 ST 3,7 8,2 8,0 8,1 - 28,0 7 8793 209 - - 28,0
3 2 4 5 4 7
9
0,
1 2 30 7, 5 2,
FR - 3,4 6,6 - 0,2 10,2 7 3107 80 - - 10,2
9 2 5 8 9 7
1
0,
1 15 4, 6 3,
JU - - 9,1 - - 9,1 7 1362 9 45 - - 9,1
7 0 9 0 0
0
0,
19 8, 5 2,
DT 0,1 0,8 - 0,1 - 1,0 2 8 193 1 8 - - 1,0
3 0 0 1
9
0,
15 5, 6 3,
AR - - 3,4 - - 3,4 7 7 516 4 17 - - 3,4
2 0 0 0
0
0,
25 10 5 2,
PA 0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 2 8 301 2 12 - - 1,2
1 ,0 3 7
9
1 0, 1
Gru 1427 27 7, 6 2,
T 4,1 12,4 27,9 8,2 0,3 52,9 0 7 0 371 - - 52,9
pă 2 0 0 7 8
0 6 0
% 8 23 53 15 1 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
5 6 31 7, 7 2,
ST 3,7 8,2 8,0 8,1 - 28,0 7 8793 209 - - 28,0
3 2 4 5 4 7
9
0,
1 2 30 7, 5 2,
FR - 3,4 6,6 - 0,2 10,2 7 3107 80 - - 10,2
9 2 5 8 9 7
1
0,
1 15 4, 6 3,
JU - - 9,1 - - 9,1 7 1362 9 45 - - 9,1
7 0 9 0 0
0
0,
19 8, 5 2,
DT 0,1 0,8 - 0,1 - 1,0 2 8 193 1 8 - - 1,0
3 0 0 1
9
0,
15 5, 6 3,
AR - - 3,4 - - 3,4 7 7 516 4 17 - - 3,4
2 0 0 0
0
PA 0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 2 0, 301 2 25 12 10 5 2, - - 1,2
8
1 ,0 3 7
9
c 0,
T vâr 1427 3 27 7, 6 2,
l 4,1 12,4 27,9 8,2 0,3 52,9 3 7 371 - - 52,9
. stă 2 1 0 0 7 8
. 4 6
% 8 23 53 15 1 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
7 1012 8 34 8, 7 2,
4 1 ST - 24,0 4,2 0,8 - 29,0 7 242 - - 29,0
6 6 4 9 3 0 2
9
0,
1 1 28 8, 6 2,
FR 0,4 2,5 1,7 - - 4,6 7 1307 37 - - 4,6
2 1 4 0 9 3
5
0,
13 4, 7 3,
JU - - 2,1 - - 2,1 6 7 284 2 10 - - 2,1
5 8 0 0
0
0,
18 5, 7 3,
DT - - 2,2 - - 2,2 6 7 409 3 11 - - 2,2
6 0 0 0
0
1 0, 1
Gru 1212 32 7, 7 2,
T 0,4 26,5 10,2 0,8 - 37,9 0 7 0 300 - - 37,9
pă 6 0 9 0 3
0 8 0
% 1 70 27 2 - 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
7 1012 8 34 8, 7 2,
ST - 24,0 4,2 0,8 - 29,0 7 242 - - 29,0
6 6 4 9 3 0 2
9
0,
1 1 28 8, 6 2,
FR 0,4 2,5 1,7 - - 4,6 7 1307 37 - - 4,6
2 1 4 0 9 3
5
0,
13 4, 7 3,
JU - - 2,1 - - 2,1 6 7 284 2 10 - - 2,1
5 8 0 0
0
0,
18 5, 7 3,
DT - - 2,2 - - 2,2 6 7 409 3 11 - - 2,2
6 0 0 0
0
c 0,
T vâr 1212 2 32 7, 7 2,
l 0,4 26,5 10,2 0,8 - 37,9 2 7 300 - - 37,9
. stă 6 7 0 9 0 3
. 4 8
% 1 70 27 2 - 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
7 8 39 6, 9 2,
5 1 ST - 24,3 0,9 - - 25,2 7 9990 162 - - 25,2
7 6 6 4 1 0
5
0,
36 6, 8 2,
FR - 0,8 - - - 0,8 2 7 291 2 5 - - 0,8
4 3 9 0
8
0,
1 15 5, 6 2,
JU - 1,3 3,0 - - 4,3 7 662 6 23 - - 4,3
3 4 3 4 7
4
0,
24 5, 6 2,
DT - 2,6 - - - 2,6 8 7 648 6 15 - - 2,6
9 8 3 0
5
1 0, 1
Gru 1159 35 6, 8 2,
T - 29,0 3,9 - - 32,9 0 7 0 205 - - 32,9
pă 1 2 2 5 1
0 5 0
% - 88 12 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
7 8 39 6, 9 2,
ST - 24,3 0,9 - - 25,2 7 9990 162 - - 25,2
7 6 6 4 1 0
5
0,
36 6, 8 2,
FR - 0,8 - - - 0,8 2 7 291 2 5 - - 0,8
4 3 9 0
8
JU - 1,3 3,0 - - 4,3 1 0, 662 6 15 23 5, 6 2, - - 4,3
3 7 4 3 4 7
4
0,
24 5, 6 2,
DT - 2,6 - - - 2,6 8 7 648 6 15 - - 2,6
9 8 3 0
5
c 0,
T vâr 1159 2 35 6, 8 2,
l - 29,0 3,9 - - 32,9 2 7 205 - - 32,9
. stă 1 5 2 2 5 1
. 1 5
% - 88 12 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
0, 1
4 5 38 3, 3,
6 1 ST - - 1,6 - - 1,6 7 620 6 1 - - 1,6
9 9 8 8 0
0 0
0,
2 1 24 7, 6 3,
FR - - 0,7 - - 0,7 7 172 5 - - 0,7
1 6 6 1 5 0
0
0,
16 6, 6 3,
DT - - 0,3 - - 0,3 9 7 50 5 2 - - 0,3
7 7 5 0
0
0, 1
2 2 30 2, 2,
CE - 0,7 - - - 0,7 7 215 2 1 - - 0,7
1 0 7 9 0
0 0
1 0, 1
Gru 32 4, 9 2,
T - 0,7 2,6 - - 3,3 0 7 1057 0 15 - - 3,3
pă 0 5 6 8
0 0 0
% - 21 79 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
0, 1
4 5 38 3, 3,
ST - - 1,6 - - 1,6 7 620 6 1 - - 1,6
9 9 8 8 0
0 0
0,
2 1 24 7, 6 3,
FR - - 0,7 - - 0,7 7 172 5 - - 0,7
1 6 6 1 5 0
0
0,
16 6, 6 3,
DT - - 0,3 - - 0,3 9 7 50 5 2 - - 0,3
7 7 5 0
0
0, 1
2 2 30 2, 2,
CE - 0,7 - - - 0,7 7 215 2 1 - - 0,7
1 0 7 9 0
0 0
c 0,
T vâr 32 4, 9 2,
l - 0,7 2,6 - - 3,3 7 1057 2 15 - - 3,3
. stă 2 0 5 6 8
. 0
% - 21 79 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
0, 1
3 3 30 2, 3,
7 1 ST - - 3,1 4,2 - 7,3 6 2187 16 0 - 3,9 3,4
3 5 0 2 6
5 7
0,
2 2 27 6, 7 2,
FR - 2,6 2,7 - - 5,3 6 1460 32 - 2,6 2,7
4 4 5 0 5 5
5
0,
1 15 4, 6 3,
JU - - 2,6 - - 2,6 6 396 6 11 - 2,6 -
2 2 2 0 0
0
0,
17 4, 6 3,
DT - - 0,9 - - 0,9 4 7 158 3 4 - - 0,9
6 4 5 0
0
0, 1
2 3 33 1, 2,
CE - 1,8 4,1 - - 5,9 6 1967 8 4 - 4,1 1,8
7 2 3 4 7
3 0
1 0, 1 1
Gru 28 3, 3,
T - 4,4 13,4 4,2 - 22,0 0 6 6168 0 71 0 - 13,2 8,8
pă 0 2 0
0 4 0 1
% - 20 61 19 - 100 - - - - - - - - - - 60 40
0, 1
3 3 30 2, 3,
ST - - 3,1 4,2 - 7,3 6 2187 16 0 - 3,9 3,4
3 5 0 2 6
5 7
0,
2 2 27 6, 7 2,
FR - 2,6 2,7 - - 5,3 6 1460 32 - 2,6 2,7
4 4 5 0 5 5
5
0,
1 15 4, 6 3,
JU - - 2,6 - - 2,6 6 396 6 11 - 2,6 -
2 2 2 0 0
0
0,
17 4, 6 3,
DT - - 0,9 - - 0,9 4 7 158 3 4 - - 0,9
6 4 5 0
0
0, 1
2 3 33 1, 2,
CE - 1,8 4,1 - - 5,9 6 1967 8 4 - 4,1 1,8
7 2 3 4 7
3 0
c 0, 1
T vâr 1 28 3, 3,
l - 4,4 13,4 4,2 - 22,0 1 6 6168 71 0 - 13,2 8,8
. stă 4 0 2 0
. 4 4 1
% - 20 61 19 - 100 - - - - - - - - - - 60 40
0,
6 3193 7 33 6, 7 2,
1 ST 3,7 59,8 19,7 13,1 - 96,3 7 649 - 3,9 92,4
1 5 0 2 7 7 4
7
0,
1 1 27 6, 6 2,
FR 0,4 11,5 11,7 - 0,2 23,8 7 6426 165 - 2,6 21,2
5 4 0 9 1 5
2
0,
1 14 4, 6 2,
JU - 1,3 16,8 - - 18,1 7 2704 6 89 - 2,6 15,5
2 9 9 2 9
0
0,
19 5, 6 2,
DT 0,1 3,5 3,7 0,1 - 7,4 5 7 1470 3 43 - - 7,4
9 8 1 5
6
0, 1
33 1, 2,
CE - 2,5 4,1 - - 6,6 4 6 2182 5 10 3 - 4,1 2,5
1 5 6
4 7
0,
15 5, 6 3,
AR - - 3,4 - - 3,4 2 7 516 1 17 - - 3,4
2 0 0 0
0
0,
25 10 5 2,
PA 0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 1 8 301 1 12 - - 1,2
1 ,0 3 7
9
1 0, 1
Gru 4553 29 6, 7 2, 143,
T 4,5 78,6 60,2 13,2 0,3 156,8 0 7 0 985 - 13,2
pă 4 0 3 4 5 6
0 5 0
% 3 50 39 8 0 100 - - - - - - - - - - 8 92
0,
6 3193 7 33 6, 7 2,
ST 3,7 59,8 19,7 13,1 - 96,3 7 649 - 3,9 92,4
1 5 0 2 7 7 4
7
0,
1 1 27 6, 6 2,
FR 0,4 11,5 11,7 - 0,2 23,8 7 6426 165 - 2,6 21,2
5 4 0 9 1 5
2
0,
1 14 4, 6 2,
JU - 1,3 16,8 - - 18,1 7 2704 6 89 - 2,6 15,5
2 9 9 2 9
0
0,
19 5, 6 2,
DT 0,1 3,5 3,7 0,1 - 7,4 5 7 1470 3 43 - - 7,4
9 8 1 5
6
0, 1
33 1, 2,
CE - 2,5 4,1 - - 6,6 4 6 2182 5 10 3 - 4,1 2,5
1 5 6
4 7
0,
15 5, 6 3,
AR - - 3,4 - - 3,4 2 7 516 1 17 - - 3,4
2 0 0 0
0
0,
25 10 5 2,
PA 0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 1 8 301 1 12 - - 1,2
1 ,0 3 7
9
1 0, 1
4553 29 6, 7 2, 143,
TOTAL 4,5 78,6 60,2 13,2 0,3 156,8 0 7 0 985 - 13,2
4 0 3 4 5 6
0 5 0
% 3 50 39 8 0 100 - - - - - - - - - - 8 92
16.9.2. SU.P. „M” - Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie (protecţie)
după vârstă, grupe funcţionale şi specii
CLASADE PRODUCŢIE
. - 0,4-
<0,4 >0,6
I II III IV V st 0,6
d a
G Cl
e
r .
Spe
u M M pr.
v cia
â
a ha ha A ed
r ha ha ha ha ha ha ha ha
ni
-
s
t
ă
1 0, 1
22 8, 5 3,
3 1 ST - - 2,2 - - 2,2 0 8 504 0 18 - - 2,2
9 2 0 0
0 0 0
c 0,
T vâr 22 8, 5 3,
l - - 2,2 - - 2,2 8 504 3 18 - - 2,2
. stă 4 9 2 0 0
. 0
% - - 100 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
8 8 31 4, 8 2,
4 1 ST - 10,2 17,9 2,3 - 30,4 7 9587 148 - - 30,4
0 3 5 9 0 7
4
0,
1 33 7, 7 3,
FR - - 3,4 - - 3,4 9 7 1137 25 - - 3,4
0 4 4 0 0
8
0,
21 4, 7 3,
DT - - 2,9 - - 2,9 8 7 635 5 13 - - 2,9
9 5 5 0
4
0,
15 4, 7 3,
JU - - 0,6 0,7 - 1,3 3 7 204 2 6 - - 1,3
7 6 0 5
5
c 0,
T vâr 1156 6 30 5, 7 2,
l - 10,2 24,8 3,0 - 38,0 7 7 192 - - 38,0
. stă 3 8 4 1 9 8
. 0 5
% - 27 65 8 - 100 - - - - - - - - - - - 100
0, 1
3 3 39 1, 3,
7 1 ST - - 4,3 - - 4,3 7 1716 5 5 - - 4,3
0 5 9 2 0
0 0
0,
2 2 37 5, 9 2,
FR - 2,9 - - - 2,9 7 1073 17 - - 2,9
0 2 0 9 0 0
0
0, 1
3 3 37 1, 3,
CE - - 4,3 - - 4,3 7 1602 7 5 - - 4,3
0 3 3 6 0
0 0
0,
1 14 5, 6 3,
JU - - 1,4 - - 1,4 7 200 4 7 - - 1,4
0 3 0 5 0
0
0,
UL 1 21 4, 6 3,
- - 1,4 - - 1,4 7 300 6 6 - - 1,4
C 0 4 3 5 0
0
T c vâr - 2,9 11,4 - - 14,3 0, 4891 2 34 42 2, 1 2, - - 14,3
l 2 7 2
. stă 9 2 9 8
. 6 0 1
% - 20 80 - - 100 - - - - - - - - - - - 100
0,
6 1180 7 32 4, 8 2,
1 ST - 10,2 24,4 2,3 - 36,9 7 171 - - 36,9
8 7 0 0 6 7 8
4
0,
1 1 35 6, 7 2,
FR - 2,9 3,4 - - 6,3 7 2210 42 - - 6,3
1 3 1 7 9 5
4
0, 1
37 1, 3,
CE - - 4,3 - - 4,3 8 7 1602 9 7 5 - - 4,3
3 6 0
0 0
0,
21 4, 7 3,
DT - - 2,9 - - 2,9 5 7 635 4 13 - - 2,9
9 5 5 0
4
0,
15 4, 6 3,
JU - - 2,0 0,7 - 2,7 5 7 404 2 13 - - 2,7
0 8 7 3
2
0,
UL 21 4, 6 3,
- - 1,4 - - 1,4 3 7 300 2 6 - - 1,4
C 4 3 5 0
0
1 0, 1
1695 31 4, 8 2,
TOTAL - 13,1 38,4 3,0 - 54,5 0 7 0 252 - - 54,5
8 1 6 9 8
0 4 0
% - 24 70 6 - 100 - - - - - - - - - - - 100
16.10. Structura şi mărimea fondului forestier pe clase de exploatabilitate şi specii
CLASADE PRODUCŢIE
d - Cl 0,4-
<0,4 >0,6
e I II III IV V st . 0,6
SPE-
e M M a pr.
CIA
x ha % K MC % C/ MC C/ m
p ha ha A ed
ha ha ha ha ha ha ha ha
l ni
0, 1
3 3 30 2, 3,
1 ST - - 3,1 4,2 - 7,3 6 2187 16 0 - 3,9 3,4
3 5 0 2 6
5 7
0,
2 2 27 6, 7 2,
FR - 2,6 2,7 - - 5,3 6 1460 32 - 2,6 2,7
4 4 5 0 5 5
5
0,
1 15 4, 6 3,
JU - - 2,6 - - 2,6 6 396 6 11 - 2,6 -
2 2 2 0 0
0
0, 1
2 3 33 1, 2,
CE - 1,8 4,1 - - 5,9 6 1967 8 4 - 4,1 1,8
7 2 3 4 7
3 0
0,
17 4, 6 3,
DT - - 0,9 - - 0,9 4 7 158 3 4 - - 0,9
6 4 5 0
0
0, 1
Total cl. 1 1 28 3, 3,
- 4,4 13,4 4,2 - 22,0 6 6168 71 0 - 13,2 8,8
exp. 4 4 0 2 0
4 1
% - 20 61 19 - 100 - 60 40
0,
3 4 38 3, 11 3,
2 ST - - 1,6 - - 1,6 7 620 6 - - 1,6
5 3 8 8 0 0
0
FR - 1,1 0,7 - - 1,8 4 0, 546 3 30 15 8, 6 2, - - 1,8
0 7 7 3 3 8 4
6
0,
1 1 30 2, 11 2,
CE - 0,7 - - - 0,7 7 215 2 - - 0,7
6 5 7 9 0 0
0
0,
19 7, 6 3,
DT - - 0,4 - - 0,4 9 7 76 5 3 - - 0,4
0 5 6 0
3
0,
Total cl. 32 5, 8 2,
- 1,8 2,7 - - 4,5 3 7 1457 3 26 - - 4,5
exp. 4 8 9 6
3
% - 40 60 - - 100 - - 100
1 0, 1
30 8, 6 2,
3 FR - 0,6 - - - 0,6 0 7 182 0 5 - - 0,6
3 3 5 0
0 0 0
0,
Total cl. 30 8, 6 2,
- 0,6 - - - 0,6 0 7 182 0 5 - - 0,6
exp. 3 3 5 0
0
% - 100 - - - 100 - - 100
0,
6 8 38 5, 9 2,
4 ST - 10,5 0,9 - - 11,4 7 4371 66 - - 11,4
9 1 3 8 5 1
1
0,
36 6, 8 2,
FR - 0,8 - - - 0,8 5 7 291 5 5 - - 0,8
4 3 9 0
8
0,
1 13 5, 6 3,
JU - - 3,0 - - 3,0 7 400 8 15 - - 3,0
8 3 0 3 0
1
0,
23 5, 6 2,
DT - 1,3 - - - 1,3 8 7 307 6 7 - - 1,3
6 4 0 0
0
0,
Total cl. 1 1 32 5, 8 2,
- 12,6 3,9 - - 16,5 7 5369 93 - - 16,5
exp. 1 2 5 6 6 2
1
% - 76 24 - - 100 - - 100
0,
8 9 40 7, 8 2,
5 ST - 13,8 - - - 13,8 7 5619 96 - - 13,8
4 0 7 0 8 0
8
0,
20 6, 6 2,
JU - 1,3 - - - 1,3 8 8 262 4 8 - - 1,3
2 2 5 0
0
0,
26 6, 6 2,
DT - 1,3 - - - 1,3 8 8 341 6 8 - - 1,3
2 2 5 0
0
0,
Total cl. 1 1 37 6, 8 2,
- 16,4 - - - 16,4 7 6222 112 - - 16,4
exp. 1 4 9 8 4 0
8
% - 100 - - - 100 - - 100
0,
6 6 24 3, 8 3,
6 ST - - 4,2 0,8 - 5,0 7 1237 17 - - 5,0
0 7 7 4 1 2
0
0,
2 2 21 6, 7 3,
FR - - 1,7 - - 1,7 7 365 11 - - 1,7
0 0 5 5 0 0
0
0,
1 14 5, 7 3,
JU - - 0,8 - - 0,8 7 116 6 4 - - 0,8
0 5 0 0 0
0
0,
1 15 5, 7 3,
DT - - 0,8 - - 0,8 7 125 7 4 - - 0,8
0 6 0 0 0
0
0,
Total cl. 22 4, 7 3,
- - 7,5 0,8 - 8,3 5 7 1843 4 36 - - 8,3
exp. 2 3 7 1
0
% - - 90 10 - 100 - - 100
0,
6 1790 7 31 7, 6 2,
7 ST 3,7 35,5 9,9 8,1 - 57,2 8 448 - - 57,2
5 1 4 3 8 5 4
1
0,
1 1 26 7, 5 2,
FR 0,4 6,4 6,6 - 0,2 13,6 7 3582 97 - - 13,6
5 5 3 1 2 5
4
0,
1 14 4, 6 3,
JU - - 10,4 - - 10,4 7 1530 6 51 - - 10,4
2 7 9 1 0
0
0,
17 6, 5 2,
DT 0,1 0,9 1,6 0,1 - 2,7 3 8 463 2 17 - - 2,7
1 3 4 6
0
0,
15 5, 6 3,
AR - - 3,4 - - 3,4 4 7 516 2 17 - - 3,4
2 0 0 0
0
0,
25 10 5 2,
PA 0,3 - 0,8 - 0,1 1,2 1 8 301 1 12 - - 1,2
1 ,0 3 7
9
0,
Total cl. 5 2429 5 27 7, 6 2,
4,5 42,8 32,7 8,2 0,3 88,5 7 642 - - 88,5
exp. 6 3 3 4 3 2 5
8
% 5 49 37 9 0 100 - - 100
1 0, 1
4553 29 6, 7 2, 143,
TOTAL 4,5 78,6 60,2 13,2 0,3 156,8 0 7 0 985 - 13,2
4 0 3 4 5 6
0 5 0
% 3 50 39 8 0 100 - 8 92
17. EVIDENŢE PRIVIND CONDIŢIILE NATURALE DE VEGETAŢIE
17.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure în raport cu caracterul actual al
arboretelor
Caracterul actual al tipului de pădure

Natural Fundamental Derivat Artificial de Total Tere-
Tip Nede
Tip de productivitate Total (de productiv) productiv. pădur nuri TOTAL
staţiu Sub- Parţia -
pădure Sup.+ e goale
ne Sup. Mij. Inf. prod. l Sup. Mij. Inf. Inf. finit
Mij.
1
- - - - - - - - - - - - - 24,9 24,9
1
1
Total - - - - - - - - - - - - 24,9 24,9
1
- - - - - - - - - - - - 100 100 -
4
8335 6223 - 105,2 - - - - - - 4,7 - - 109,9 - 109,9
7
4
Total - 105,2 - - - - - - 4,7 - - 109,9 - 109,9
7
- 96 - - - - - - 4 - - 100 - 100 -
4
8430 6221 31,7 - - - - - - - 69,7 - - 101,4 - 101,4
3
4
Total 31,7 - - - - - - - 69,7 - - 101,4 - 101,4
3
31 - - - - - - - 69 - - 100 - 100 -
1
TOTAL 31,7 105,2 - - - - - - 74,4 - - 211,3 24,9 236,2 0
0
13 44 - - - - - - 32 - - 89 11 100 -
17.2. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere
Caracterul actual al tipului de pădure

Natural Fundamental Derivat Artificial de Tere-
Total
de productivitate Total (de productiv) productiv. Nede- nuri TOTAL
Sub- pădure
Formaţia forestieră Parţial Sup.+ finit goale
Sup. Mij. Inf. prod. Sup. Mij. Inf. Inf.
Mij.
T e r e n u r i f ă r ă p ă d u r e 24,9 24,9 11
100 100
62-Şleauri de deal şi de 31,7 105,2 - - - - - - 74,4 - - 211,3 - 211,3 89
câmpie de ST
15 50 - - - - - - 35 - - 100 - 100
Total 31,7 105,2 - - - - - - 74,4 - - 211,3 24,9 236,2 100
% 13 45 - - - - - - 31 - - 89 11 100
TOTAL 136,9 - - - 74,4 - 211,3 24,9 236,2 100
% 58 - - - 31 - 89 11 100
17.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi expoziţie
C AT E G O R I I D E Î N C L I N A R E T O TA L
For- Categ. ÎNS P. UM Total
<16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
maţia de . ÎNS. B.
Fores altitu- P.Îns Um P.îns Um P.Îns Um P.îns Um P.îns Um
Îns. Îns. Îns. Îns. Îns.
t. dine . br. . br. . br. . br. . br.
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
- 1-200 24,9 - - - - - - - - - - - 24,9 - - 24,9
Total 24,9 - - - - - - - - - - - 24,9 - - 24,9
% 100 - - - - - - - - - - - 100 - - 100
211, 211,
62 1-200 - - - - - - - - - - - - - 211,3
3 3
211, 211,
Total - - - - - - - - - - - - - 211,3
3 3
% 100 - - - - - - - - - - - 100 - - 100
236, 236,
1-200 - - - - - - - - - - - - - 236,2
2 2
236, 236,
TOTAL - - - - - - - - - - - - - 236,2
2 2
% 100 - - - - - - - - - - - 100 - - 100
TOTAL 236,2 - - - 236,2
CAT. ÎNCL. 100 - - - 100
17.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie
C AT E G O R I I D E Î N C L I N A R E T O TA L
Etaje P. UM Total
<16 G 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G ÎNS.
fitoclim ÎNS. B.
a- P.Îns Um P.îns Um P.Îns Um P.îns Um Um
Îns. Îns. Îns. Îns. Îns. P.îns.
tice . br. . br. . br. . br. br.
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
- 24,9 - - - - - - - - - - - 24,9 - - 24,9
% 100 - - - - - - - - - - - 100 - - 100
211, 211,
8 CF - - - - - - - - - - - - - 211,3
3 3
% 100 - - - - - - - - - - - 100 - - 100
TOTA 236, 236,
- - - - - - - - - - - - - 236,2
L 2 2
% 100 - - - - - - - - - - - 100 - - 100
17.5. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului
Natura şi Pădure cu consistenţa de:

Categoria de Teren gol Total
intensitatea 0,1-0,4 0,5-0,7 0,8-1,0
înclinare
eroziunii ha ha ha ha ha
fără eroziune 0-15 24,9 - 135,7 75,6 236,2
Total 24,9 - 135,7 75,6 236,2
17.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării
ARBORETE AFECTATE CU INTENSITATEA

SLAB
NATURA POLUĂRII MODERATĂ PUTERNICĂ F. PUTERNICĂ TOTAL
Ă
HA HA HA HA
TOTAL POLUARE
FĂRĂ POLUARE
VIZIBILĂ
TOTAL 236,2
17.7. Evidenţa unităţilor amenajistice în raport caracterul actual al tipului de pădure
CRT UNITĂŢI AMENAJISTICE

14V, 19M, 20C, 63L, 66R, 67L, 69L, 70R, 71L, 72L, 73L, 74D
Total CRT: 12 U.A. 24,9 HA
Natural 14 A, 23, 27 C
fundamental de
prod. superioară
Natural 15, 16 A, 17 A, 17 B, 19, 24, 25, 32, 42, 51 A, 51 B
fundamental de
prod. mijlocie
Artificial de prod. 13 A, 13 B, 13 E, 18 A, 18 B, 20 A, 20 B, 20 C, 20 D, 20 E, 21, 22, 27 A, 27 B
superioară Total CRT: 14 U.A. 65,3 HA
Artificial de prod. 13 C, 13 D, 14 B, 16 B, 16 C
mijlocie Total CRT: 5 U.A. 9,1 HA
Total :45U.A. 236,2 HA
17.8. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi
Specificări Intensitate U N I T Ă Ţ I A M E N A J I S T I C E A F E C T A T E
Uscare slabă 13 A 13 C 13 D 14 A 14 B 15 16 A 16 B 17 A 20 A 21 22 23
24 25 27 A 27 C 32
TOTAL U1: 18 UA 146,0 HA
TOTAL U: 18 UA 146,0 HA
Doborâturi izolate 16 A 16 B 21 22 23 25 27 A 27 B 27 C 32
TOTAL V1: 10 UA 87,8 HA
TOTAL V: 10 UA 87,8 HA
17.9. Evidenţa arboretelor provizorii, slab productive şi necorespunzătoare funcţional
CRT UNITĂŢI AMENAJISTICE

Total: 0 U.A. 0,0 HA
18. EVIDENŢE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE
REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCŢIE
18.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de regenerare, accesibilitate şi
specii
18.1.1. SU.P. „A” - Repartiţia arboretelor exploatabile pe urgenţe de regenerare, accesibilitate şi

specii
U A Total ST FR CE JU Alte specii

SP VO SP VO SP VO SP VO SP VO
R C Spr. Vol. Cr. CR. CR. CR. CR. CR.
R. L. R. L. R. L. R. L. R. L.
G C ha mc mc ha mc mc ha mc mc ha mc mc ha mc mc ha mc mc
13, 335 109 117
20 A 42 3,9 7 2,6 686 19 4,1 5 2,6 396 11 - - -
2 3 6 5
N - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13, 335 109 117
T 42 3,9 7 2,6 686 19 4,1 5 2,6 396 11 - - -
2 3 6 5
10
100 100 29 33 17 20 20 45 31 35 12 20 12 26 - - -
0
281 109
31 A 8,8 29 3,4 9 2,7 774 13 1,8 792 3 - - - 0,9 158 4
5 1
N - - - - - - - - - - - - - - - - - -
281 109
T 8,8 29 3,4 9 2,7 774 13 1,8 792 3 - - - 0,9 158 4
5 1
10
100 100 39 39 31 31 27 45 20 28 10 - - - 10 6 14
0
145
33 A 4,5 26 1,6 620 6 1,8 546 15 0,7 215 2 - - - 0,4 76 3
7
N - - - - - - - - - - - - - - - - - -
145
T 4,5 26 1,6 620 6 1,8 546 15 0,7 215 2 - - - 0,4 76 3
7
10
100 100 35 43 23 40 37 58 16 15 8 - - - 9 5 11
0
UR 26, 762
A 97 1,6 620 6 1,8 546 15 0,7 215 2 2,6 396 11 1,3 234 7
G 5 5
N - - - - - - - - - - - - - - - - - -
26, 762 280 200 218
T 97 8,9 22 7,1 47 6,6 10 2,6 396 11 1,3 234 7
5 5 7 6 2
10
100 100 33 37 23 27 26 49 25 29 10 10 5 11 5 3 7
0
SU.P 26, 762
A 97 1,6 620 6 1,8 546 15 0,7 215 2 2,6 396 11 1,3 234 7
. 5 5
N - - - - - - - - - - - - - - - - - -
26, 762 280 200 218
T 97 8,9 22 7,1 47 6,6 10 2,6 396 11 1,3 234 7
5 5 7 6 2
- - - - - -
A - - - - - - - - - - - - - - - - - -
N - - - - - - - - - - - - - - - - - -
T - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
18.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec
Amestec
Spec Total
Exploatabilitate >80% 60-80% 30-50% <30%
ia
ha ha ha ha ha
ST 13,2 10,2 10,6 2,9 36,9
EX. - - 1,6 7,3 8,9
PREEX. 1,6 8,9 - - 10,5
NEEX. 27,1 29,7 8,8 11,3 76,9
Total 41,9 48,8 21,0 21,5 133,2
FR - - 2,7 3,6 6,3
EX. 1,1 - - 6,0 7,1
PREEX. 0,6 - - 0,2 0,8
NEEX. - 0,8 10,3 4,8 15,9
Total 1,7 0,8 13,0 14,6 30,1
JU - - - 2,7 2,7
EX. - - - 2,6 2,6
PREEX. - - - 2,6 2,6
NEEX. - - 6,6 6,3 12,9
Total - - 6,6 14,2 20,8
CE - - 4,3 - 4,3
EX. - - 4,1 2,5 6,6
Total - - 8,4 2,5 10,9
DT - - - 2,9 2,9
EX. - - - 1,3 1,3
PREEX. - - - 1,3 1,3
NEEX. - - - 4,8 4,8
Total - - - 10,3 10,3
AR NEEX. - - - 3,4 3,4
ULC - - - 1,4 1,4
PA NEEX. - - - 1,2 1,2
TOT
43,6 49,6 49,0 69,1 211,3
AL
18.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului
18.3.1. SU.P. „A” - Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului
Arborete nat. parţial derivate,

Total arborete artificiale
de prod. superioară şi mijlocie: 100 %
Spe
Suprafaţa CL Suprafaţa
cia TE CLP TE
P Cic
me med med Ciclu
ha % me lu ha %
d. . .
d.
6 12
ST 96,3 2,4 96,3 61 2,4 127
1 7
1 11
FR 23,8 2,5 23,8 15 2,5 119
5 9
1 12
JU 18,1 2,9 18,1 12 2,9 123
2 3
12
DT 7,4 5 2,5 7,4 5 2,5 126
6
12
CE 6,6 4 2,6 6,6 4 2,6 120
0
12
AR 3,4 2 3,0 3,4 2 3,0 120
0
12
PA 1,2 1 2,7 1,2 1 2,7 129
9
1
Tot 12 10
156,8 0 2,5 130 156,8 2,5 125 130
al 5 0
0
18.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile
S Su C Vâ Volu Cr Su C Vâ Volu Cr Su C Vâ Volu Cr

E U. U. U.
U pr. ns rst. m eşt. pr. ns rst. m eşt. pr. ns rst. m eşt.
X A. A. A.
P ha . ani mc mc ha . ani mc mc ha . ani mc mc
17 0, 11 17 0, 14 27 0,
A 1 3,3 1057 15 8,8 2815 29 1,2 70 400 11
A 7 0 B 7 0 B 8
13, 0, 14
32 3353 42 - - - - - - - - - - - -
2 6 0
Total SU.P pentru unităţi amenajistice exploatabile:26,5 ha; 0,65; 133 ani; 7625 mc; 97 mc
18 0, 12, 0, 27 0, 10
A 2 0,6 65 182 5 22 95 4006 71 1,8 713 10
B 7 8 7 C 7 0
Total SU.P pentru unităţi amenajistice preexploatabile:15,2 ha; 0,70; 94 ani; 4901 mc; 86 mc
Total SU.P pentru unităţi amenajistice exploatabile şi preexploatabile: 41,7 ha; 0,67; 119 ani; 12526 mc;
183 mc
Total pentru unităţi amenajistice exploatabile: 26,5 ha; 0,65; 133 ani; 7625 mc; 97 mc
Total pentru unităţi amenajistice preexploatabile: 15,2 ha; 0,70; 94 ani; 4901 mc; 86 mc
Total pentru unităţi amenajistice exploatabile şi preexploatabile: 41,7 ha; 0,67; 119 ani; 12526 mc; 183
mc
19. EVIDENŢE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ŞI A
POSIBILITĂŢII
19.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse principale şi
secundare
Total Fond forestier productiv Posibilitatea decenală (mc)

Supraf. Acc. Exploatabil Pre- Ne- Produse principale Produse secundare
Total Tăieri
deser- med expl expl. Grăd Cvasi- Suc- Total
Drum KM supraf. Supraf Volum Total Con-
vită + gră- cesive Rări- Cură- Igi- Sec Total
Rase Crâng Princi ser-
Trans. dină- + turi ţiri enă +
(ha) (km) (ha) (ha) (mc) (ha) (ha) pale vare
grăd rit progres Igienă
FE001 - 236,2 0,63 156,8 26,5 7625 15,2 115,1 - - 2328 - - 2328 511 1186 27 1112 2325 5164
T.FE - 236,2 0,63 156,8 26,5 7625 15,2 115,1 - - 2328 - - 2328 511 1186 27 1112 2325 5164
TOTAL - 236,2 0,63 156,8 26,5 7625 15,2 115,1 - - 2328 - - 2328 511 1186 27 1112 2325 5164
19.2. Situaţia fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale şi secundare în raport cu

distanţa de colectare
Total Fond forestier productiv Posibilitatea decenală (mc)

Supraf. Acc. Exploatabil Pre- Ne- Produse principale Produse secundare
Total Tăieri
deser- med expl expl. Grăd Cvasi- Suc- Total
Accesib. supraf. Supraf Volum Total Con-
vită + gră- cesive Rări- Cură- Igi- Sec Total
Rase Crâng Princi ser-
Trans. dină- + turi ţiri enă +
(ha) (km) (ha) (ha) (mc) (ha) (ha) pale vare
grăd rit progres Igienă
0,1-0,3 35,1 0,20 1,9 - - - 1,9 - - - - - - - - - 90 90 90
0,4-0,6 97,8 0,51 51,7 12,1 3872 0,6 39,0 - - 845 - - 845 511 928 27 383 1338 2694
0,7-0,9 64,1 0,80 64,0 - - 12,8 51,2 - - - - - - - 258 - 436 694 694
1,0-1,2 39,2 1,00 39,2 14,4 3753 1,8 23,0 - - 1483 - - 1483 - - - 203 203 1686
TOTAL 236,2 0,63 156,8 26,5 7625 15,2 115,1 - - 2328 - - 2328 511 1186 27 1112 2325 5164
PARTEA A IV-A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI
20. BILANŢUL APLICĂRII ANUALE A PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI CU PRIVIRE
LA EXPLOATĂRI ŞI ÎMPĂDURIRI
21. EVIDENŢA PROCESULUI DE REGENERARE NATURALĂ ÎN ARBORETELE PROPUSE A
FI PARCURSE CU LUCRĂRI DE REGENERARE SUB ADĂPOST
22. EVIDENŢA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI
20. BILANŢUL APLICĂRII ANUALE A PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI CU
PRIVIRE LA EXPLOATĂRI ŞI ÎMPĂDURIRI
PRODUSE DIN
Lucrări
Tăieri de Tăieri de Tăieri de Accid. Accid. TOTAL
de Dega- Curățiri Rărituri
Specificații regenerare conservare igienă I II volum
împăd jări
Supr Vol Supr Vol Supr Vol Supr. Vol. Supr. Vol. Supr. Vol. Supr. Vol.
ha (ha) (ha) (mc) (ha) (mc) (ha) (mc) (ha) (mc) (ha) (mc) (ha) (mc) (ha) (mc) (mc)
Sarcina anuală 0,4 0,4 3 2,8 119 2,2 233 1,4 51 139,0 111 517
Sarcina pe deceniu 3,9 3,9 27 28,2 1186 22,0 2328 14,3 511 139,0 1112 5164
Realizat în anul I
(2020)
Rămas de realizat în
restul de 9 ani
Realizat în anul II
(2021)
restul de 8 ani
Realizat în anul III
(2022)
restul de 7 ani
Realizat în anul IV
(2023)
restul de 6 ani
Realizat în anul V
(2024)
restul de 5 ani
Realizat în anul VI
(2025)
restul de 4 ani
Realizat în anul VII
(2026)
restul de 3 ani
Realizat în anul VIII
(2027)
restul de 2 ani
Realizat în anul IX
(2028)
ultimul an
Realizat în anul X
(2029)
Realizat în total pe
deceniu
Rămas de realizat
din sarcina decenală
Realizat în plus faţă
de prevederi
Realizat în minus
faţă de prevederi
21. EVIDENŢA PROCESULUI DE REGENERARE NATURALĂ ÎN ARBORETELE
PROPUSE PENTRU A FI PARCURSE CU LUCRĂRI DE REGENERARE
u.a.
Consistenţa
Supraf SITUAŢIA REGENERĂRII NATURALE
arboretului
aţa
Descriere Specificări
Comp
seminţiş
oziţia 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029
util.înanul
ţel
amenajării
17 B 0,7 Fructificaţia
Felultăierii
Compl.lareg.
8,8ha nat.
4ST3FR Îngrijire
1DT seminţiş
3ani/0,2S Descrierea seminţişului
3ST mixt Compoziţia
2CE
Înălţimea
3FR
2DT Densitatea
Răspândirea
32 0,6 Fructificaţia
Felultăierii
Compl.lareg.
13,2
nat.
ha
4FR2ST Îngrijire
3CE1DT seminţiş
5ani/0,5S Descrierea seminţişului
5ST mixt Compoziţia
3CE Înălţimea
2DT Densitatea
Răspândirea
EVIDENŢA ANUALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI
a) Situaţia realizărilor prevederilor amenajamentului silvic pe unităţi amenajistice, acte de punere în

valoare şi acte de execuţie
Nr. act Material rezultat (mc) Lucrări de împăduriri
Prod Supr.
de Nr. act Supr. Supraf. efectiv împădurită
use U.A. Specia parc. Lemn Lemn
punere Total U.A. execuţi Specia parc. Sem.
din (ha) lucru foc Plantaţii Total
în val. e (ha) dir.
b) Situaţia realizărilor prevederilor amenajamentului silvic pe proprietari din cadrul U.P., unităţi amenajistice şi natură de lucrări (conform circulară
D.A.P.P. nr. 3078/ADP/12.10.2014)
u.a.. Curăţiri Rărituri Tăieri de regenerare Tăieri de conservare Tăieri de igienă Prod.Accidentale I Prod.Accidentale II
Împă- Dega- Total
Supra- Supra- Supra- Supra- Supra- Supra- Supra-
U.P. Proprietar Anul Supraf. duriri jări Volum Volum Volum Volum Volum Volum Volum volum
Indicativ faţă faţă faţă faţă faţă faţă faţă
ha ha ha ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ ha mᶟ mᶟ
Cuprins

DRAFT Proiect VALUSESCU ALEXANDRA - 236-2 Ha

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DRAFT Proiect VALUSESCU ALEXANDRA - 236-2 Ha

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DRAFT Proiect VALUSESCU ALEXANDRA - 236-2 Ha

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proces verbal CTAP nr.

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

Repartiţia suprafeţelor din grupa I pe subgrupe şi categorii funcţionale

Densitatea reţelelor de drumuri Accesibilitatea fondului forestier

Lucrări de Lucra- Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare

STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ

SU.P.: „A” - codru regulat - sortimente obişnuite

STRUCTURASUPRAFEŢELOR ŞIVOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

PROGNOZAPOSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE

SU.P.: „M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită

STRUCTURASUPRAFEŢELOR ŞIVOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Obiectul prezentei lucrări îl constituie amenajarea fondului forestier ce aparţine , conform

1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

Baza juridică a proprietăţii

1.1. Elemente de identificare a unităţii de

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente

1.4. Administrarea fondului forestier

Administrarea fondului forestier al unităţii se face, conform reglementărilor în vigoare, de către

1.5. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier al

2.1. Constituirea unităţii de

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului. Borne

Situaţia constituirii parcelarului şi subparcelarului la amenajarea actuală este prezentată în

Suprafaţa medie a subparcelei la amenajarea actuală este de 5,2 ha.

2.4. Suprafaţa fondului forestier

2.4.1. Utilizarea fondului forestier

Utilizarea fondului forestier al este prezentată în tabelul următor:

Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale este prezentată

2.4.4. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier (Fişa 1E)

Total Amenajament ediția 2010

În cuprinsul fondului forestier proprietate privată nu există enclave.

2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi şi cantoane)

Această nu este arondată pe districte şi cantoane.

2.7. Ocupaţii şi litigii

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la

3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948

3.1.2.1. Evoluţia bazelor de amenajare

3.1.2.2. Reglementarea procesului de producţie la amenajările anterioare

3.1.2.3. Aplicarea amenajamentelor anterioare

3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat

Produse secundare Indice

3.3. Concluzii privind modul de aplicare a amenajamentelor precedente

Evoluţia claselor de vârstă pentru fondul forestier

Evoluţia claselor de producţie pentru fondul forestier

Evoluţia compoziţiei pentru fondul forestier

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren

4.2. Elemente generale privind cadrul natural al unităţii

Din punct de vedere altitudinal, situaţia este următoarea:

4.2.2. Geologie - litologie

Solurile identificate sunt în totalitate soluri evoluate, din clasa argiluvisoluri.

4.4. Tipuri de staţiune

Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, climatologia, pedologia şi a

4.4.1. Evidenţa tipurilor de staţiune

În tabelul următor sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de staţiuni întâlnite în

4.5. Vegetaţia forestieră

4.5.1. Tipuri naturale de pădure

4.5.2. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere în raport cu caracterul actual al tipului de pădure