simulare martie 2023, Didactic, minunat subiect.

Subiectul I

A.1. Două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității din textul 1. sunt: verbele la
persoana a II-a ,,privești’’ și ,,vezi’’ și pronumele personal ,,te’’ și ,,ți-’’.

2. c)

3. c)

4. b)

5. Corect; Corect; Incorect; Corect; Corect; Incorect.

6. Întregul limbaj al poeziei frapează prin originalitate, dar de o expresivitate aparte este
epitetul: ,,pomii ninși’’, ce sugerează frumusețea, admirația față de un element din natură, care
capătă o însușire excepțională. Imaginea vizuală conturată evidențiază și candoarea, puritatea și
fascinația

7. O temă comună, la nivelul celor două texte, o constituie natura.

În primul text liric, vocea ficțională se află în ipostază de contemplator și observă

schimbările produse în natură pe care mărțișorul, împreună cu anotimpul primăvara le aduc
omenirii.

În cel de-al doilea text-nonliterar, sunt prezentate informații despre originile mărțișorului și
simbolistica acestuia în natură, dar și faptul că semnificația acestuia se leagă de sacrificiul unui
voinic care a eliberat soarele.

8. Consider că este important să cunoaștem originea unor obiceiuri, având în vedere faptul
că ne ajută să înțelegem semnficațiile acestora mult mai profund și să le respectăm în totalitate,
întrucât ele devin valori pentru omenire.

Oricine este dator să se intereseze de originile obiceiurilor pentru a se bucura pe deplin de

eveniment. De exemplu, așa cum reiese din textul-suport 2., oamenii pot descoperi originea
mărțișorului care era de pe vremea daco-tracilor și semnificația acestuia se leagă și de sacrificiul
unui voinic, care a eliberat soarele.

9. Ideea textului poetic ,,Mărțișor’’, de Ion Pillat, mă trimite cu gândul la

poezia ,,Primăvara’’, de Cincinat Pavelescu.

O valoare culturală comună, la nivelul celor două texte, o constituie interesul pentru
frumusețea naturii.
 În textul-suport, vocea ficțională se află în ipostază de observator și admiră schimbările pe
care trecerea timpului le aduce cu sine în natură, dând naștere la ,,o nouă viață astăzi’’.

În opere lui Pavelescu, vocea lirică se află în ipostază de contemplator și admiră natura
care-l fascinează enorm, determinându-l să-și dea voie să cunoască o viață nouă și să se
conecteze cu vraja emanată de anotimpul primăvara.

B.1. a)

2. d)

3. a)

4. b)

5. Se spune că Soarele luă chipul unui băiat tânăr și frumos și coborî într-un sat la horă.
Acesta însă fu răpit de un zmeu.

6. Ai cumpărat bijuteriile din pietricele?

7. ,,care intră încet de tot în gară’’-propoziție subordonată atributivă;

,,care sapă’’-propoziție subordonată atributivă;

,,care ară’’-propoziție subordonată atributivă.

8. NEȘTIIND, FII, CEA MAI SIMPLĂ, ALE CĂREI, VIEȚII.

Subiectul al II-lea

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor

exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă dincolo
de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.

Opera literară ,, Mărțișor'', de Ion Pillat, este o creație lirică, ce are ca teme trecerea
ireveribilă a timpului și strânsa relație a omului cu natura, surprinsă cu venirea primăverii.

Mesajul desprins din acest text este acela că schimbările din natură generează anumite
sentimente în sufletul uman ,,De fiecare dată mai trainic te unești/Cu farmecul acestor priveliști
câmpenești’’.

Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte fascinat și uimit
de anumite schimbări. Vocea ficțională se află în ipostaze de contemplator și de fin observator și
își face simțită prezența, la nivelul textului, printr-o serie de indici morfologici, verbele la
persoana a II-a: ,,privești”, ,,vezi”, ,,auzi”, ,,legi”, prin exprimarea directă a propriilor sentimente
și stări de spirit, prin corespondența dintre schimbările din natură și stările sufletești ale poetului,
care reflectă aceste transformări. Poetul îl face pe cititor să pătrundă în acest tablou plin de
farmec, utilizând și pronume personale sau reflexive la persoana a II-a singular: ,,te
(cheamă)”, ,,ți-(a botezat)”, ,,te (unești), ,,îți (duci) (și) tu (copiii)”, fiind un lirism de tip
adresativ, întrucât poetul ne îndeamnă să reflectăm la frumusețile pe care natura ni le oferă în
orice moment.

Elementele componente peisajului sunt: ,,poteca’’, ,,gara’’ ,,prunii din livezi’’, ,,iarba’’
și ,,apa’’, cu care vocea ficțională se află într-o strânsă legătură.

Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare
în ceea ce privește mesajul textului liric ,,Te simți legat de toate-nu poți urni o piatră''. Poetul
exprimă în versuri reînvierea naturii, farmecul de care e cuprins acesta primăvara în fața
tabloului ei plin de viață, de mișcare, de energie, exprimându-și, în mod direct, sentimentele de
admirație, de încântare de care e cuprins, de bucurie față de trezirea întregii firi la viață: ,,Aceste
lucruri simple, ce veșnice îți sunt / Ce sfântă bucurie descoperi pe pământ”, ,,Ce limpede te
cheamă un cuc: o dată, două – / De fiecare dată ți-e inima mai nouă”, ,,Ce pace e pe omul în alb
ce sapă via”.

De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea/măiestria resurselor expresive folosite.

Atmosfera creată de poet prin descrierea primăverii, cu elementele ei caracteristice, este în

concordanță cu trăirile sufletești. Este o imagine luminoasă în care domină culoarea alb,
exprimată de neaua ireală a florilor de pruni, a tuturor pomilor ninși de pe dealuri de alba floare a
primăverii, dar și cea reală a munților ce se zăresc în depărtare: ,,Și munții de la Rucăr cu iarna
lor îi vezi”. Cerul e limpede, senin, și limpezimea lui se revarsă și în sufletele oamenilor: ,,În tine
și prin ramuri e cerul limpezit”, iar întreaga câmpie e inundată de lumină: ,,Cu apa ei lumina ți-a
botezat câmpia”. Astfel, atmosfera care se degajă e una de sfințenie, de sacralitate în preajma
renașterii la viață a naturii. Tot pământul se înnoiește, se primenește, pentru a primi din nou
ofranda cerului și hrana pământului fertil, pentru a începe din nou, curat, sfințit, un nou ciclu al
vieții, pentru a pune un nou hotar și un nou început.

Tabloul descris este înfățișat cu ajutorul unei imagini vizuale, realizate prin intermediul
epitetelor: ,,pomi ninși”, ,,cer limpezit”, al personificărilor ,,pomii îi flutură batiste”, ,,lumina a
botezat câmpia”, precum și al metaforelor ,,nea de floare”, ,,iarna lor”, ,,apa luminii”. Uneori,
aceste imagini vizuale sunt introduse de verbe ca ,,privești, ,,vezi”, ,,descoperi”.

Imaginile auditive au și ele rolul de a crea o atmosferă luminoasă, liniștită: ,,Auzi pe sub
podgorii un câine care latră”, un cuc vestește venirea primăverii, iar izvorul trezit se aude din
iarbă. La realizarea acestor imagini contribuie personificările: ,,te cheamă un cuc”, ,,un șipot s-a
trezit” și epitetul ,,gâlgâitor”, care sugerează, onomatopeic, susurul izvorului.
 Elementele de versificație contribuie și ele la luminozitatea acestui decor primăvăratic: prin
armonia versurilor lungi cu măsura de 13 silabe. Ele sunt organizate în 13 distihuri (strofe a câte
două versuri), a căror rimă este împerecheată. Elementele prozodice reliefează, la rândul lor,
faptul că opera prezentată, este de inspirație populară.

Opera literară ,,Mărțișor’’, de Ion Pillat, pune în lumină ideea că fiecare dintre noi poate fi
dominat de sentimente de fascinație, de uimire, generate de schimbările din natură, iar cititorul
devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile de stil, astfel, creându-se un tablou
mirific de primăvară.