FIŞA DE LUCRU

NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ

DIABETUL ZAHARAT - tip II (insulinoindependent)

Numele şi prenumele(iniţialele): B.M

Vărsta: 68
Sexul: masculin
Indici antropometrici: înalţimea 170 cm; / greutatea (în kg.) 50 kg.
1. Obiceiurile de bază:
a) Activitaţi fizice: -mers pe jos da
- mers cu bicicleta nu
- gradinărit da
- exerciţii fizice nu
b) Exerciţii de creşterea forţei musculare nu
c) Număr ore de somn/odihna 8 / 3.
d) Fumat: Da Nu x
e) Alcool: nu consumă x ocazional frecvent
f) Alimentatie:
mic dejun :
- 40 g paine integrala
- 150 g branza de vaci 2%
- 50 g muschi file slab
- 150 g rosii
- o cana de ceai neindulcit
gustare :
- 100 g fruct : para
prânz :
- 300 ml supa crema de ciuperci
- 20 g paine integrala
- 200 g cod la cuptor
- 150 g orez integral fiert
- 200 g legume la gratr
gustare :
- 100 g fruct : struguri negri
cină :
- 200 g sote de : morcovi, broccoli, conopida
- 50 g rasol de vita
- 40 g paine integrala
- 150 ml iaurt de 2%

g) Apă: număr pahare apă consumate/zi : 5x 250 ml = 2225 ml apa

h) Creştere/scădere în greutate (număr Kg.) : 15 kg scadere in greutate

2. Prezentarea grupelor de nutrienți și grupelor de alimente :

Grupele de nutrienti sunt reprezentate de :
 macronutrientii : apa : exogena (din alimentatie) si endogena (formata in organism in
timpul reactiilor metabolice). Necesarul zilnic : 1.5-2 l /zi sau 40 ml/ kg corp
 glucide : numai de origine vegetala : fructe, legume, cereale, seminte,
miere.
Reprezentate de : fibre vegetale solubile (pectine, mucilagii, hemiceluloza, geluri) si
insolubile (lignina si celuloza) ; amidon ; glicogen. In diabetul zaharat necesarul de
glucide reprezinta cca 20 % din regimul igieno dietetic.
proteine : vegetale (leguminoase uscate, ciuperci) si animale (carne,
lapte, oua)
lipide : vegetale (uleiuri, seminte) si animale (carne, lapte si derivate,
peste, fructe de mare).
Necesarul de proteine si lipide in diabet zaharat este de 80 % din regimul alimentar.
 micronutrientii : vitamine (fructe, legume) si saruri minerale ( din surse vegetale si
animale).
Prezentarea grupelor de alimente :

 carnea
 pestele si derivatele din peste
 lapte si derivate din lapte
 ouale
 grasimi alimentare (animala si vegetala)
 cerealele si derivatele lor
 legumele si leguminoasele
 fructele
 zaharul si produsele zaharoase
 mierea
 condimentele
 bauturile alcoolice si nealcoolice.
In alimentatia fiziologica principiile nutritive fundamentale sunt asigurate atat de
alimente de origine vegetala cat si de origine animala pentru a exista un echilibru
nutritional.

3. Enumerarea factorilor fundamentali necesari menținerii vieții și asigurării tuturor

funcțiilor organismului :
- nevoia de a bea si de a manca: consumul de apa (hidratarea) si alimentatia echilibrata care sa
asigure nevoile energetice si plastice: nevoi bazale în funcție de greutate, suprafață corporală,
vârstă, stări fiziologice, factori de mediu, tip de activitate, stări patologice. O alimentaţie
adecvată trebuie să conţină toţi factorii necesari menţinerii vieţii şi asigurării tuturor funcţiilor
organismului în condiţii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apă, săruri minerale.
Evaluarea stării nutriționale:  Factori care influențează necesarul alimentar: stări anabolice
fiziologice, creștere, sarcină, convalescență ș.a.;  Factori care influențează aportul alimentar:
stări patologice, comportament alimentar, cultura, tendințe sociale.
Alcătuirea dietei adecvate: piramida alimentelor, moderație și echilibru. Dieta este raportată
la vârstă și greutate.
- activitatea fizica = miscare, sport
- santatea mentala
- somnul/odihna
4. Recunoaşterea necesarului zilnic al principalilor nutrienți:
Glucide:55 % ( 4-5 g/kg corp - prin arderea 1 g de glucide rezulta 4.1 calorii);
Lipide: 20% ( 0.7 g – 0.9 g/kg corp -prin arderea 1 g de lipide rezulta 9.3 calorii);
Proteine: 15% (0.8 g -2g /kg corp - prin arderea 1 g de proteine rezulta 4.1 calorii);
Necesarul zilnic de apa : 40 ml/kg corp .
5. Recunoaşterea valorii energetice a macronutrienților:
Glucide: 4-5 g/kg corp - prin arderea 1 g de glucide rezulta 4.1 calorii;
Lipide: 0.7 g – 0.9 g/kg corp -prin arderea 1 g de lipide rezulta 9.3 calorii;
Proteine: 0.8 g -2g /kg corp - prin arderea 1 g de proteine rezulta 4.1 calorii.
In urma procesului de digestie au loc reactii metabolice rezultand un nr de calorii/100 g produs in
functie de activitatea desfasurata, sex, varsta, rata metabolica.
Metabolismul bazal reprezinta cheltuielile energetice de baza si se exprima in kcalorii, a carui
valoare difera in functie de sex.

6. Argumentarea realistă și independentă a caracteristicilor grupelor de nutrienți și grupelor de

alimente, folosind limbajul comun și terminologia de specialitate:

a). Actiunile glucidelor = carbohidratilor in organism:

 Sunt necesare pentru functionarea normala a sistemului circulator, endocrin, imunitar etc.
 Sunt o sursa importanta de energie pentru organism
 Sunt necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a celulelor
 Reprezinta sursa principala de energie pentru creier, tesuturile si celulelel nervoase,
rinichi, eritrocite, muschi etc.
 Protejeaza proteinele, adica reduc folosirea de catre organism a proteinelor ca sursa de
energie;
 Intra in componenta celulelor (acizii nucleici);
 Sunt stocate in muschi pentru folosirea lor la efort si exercitii;
 Sunt nutrimente preferate de tesuturi , mai ales glucoza.
 Carenta in perioada de crestere determina intarzieri in crestere tonus muscular
scazut. La adulti determina tulburari metabolice severe.
 Excesul determina diabet zaharat, obezitate, cancer (cand este vorba de origine
sintetica).
b). Actiunile lipidelor= grasimilor:
 Au un rol foarte important in metabolismul glucidelor si al proteinelor, reprezinta o sursa
importanta de energie pentru organism;
 Intra in structura celuleor asociate cu enzimele si proteinele, ajuta enzimele in functiile
lor, intra in componenta hormonilor si vitamielor, ofera organismului acizii organici de
care are nevoie;
 Multe dintre vitamine sunt liposolubile , intra in componenta acizilor biliari;
 Apara organismul de frig si temperaturile foarte scazute (hipodermul);
 Prelungesc procesul de digestie incetinind secretia de HCl din stomac, astfel incat
senzatia de satiaetate apare mai repede.
 Carenta in perioada de crestere determina tulburari de crestere si dezvoltare iar la
adulti boli metabolice.
 Excesul determina obezitate, boli cardiovasculare, ateroscleroza, cancer de colon.
c). Actiunile proteinelor:
 Sintetizeaza enzime, hormoni, hemoglobina care transporta O 2 si CO2 , cromozomii sunt
compusi din acizi nucleici si proteine;
 Au rol in cresterea si mentinerea celulelor;
 Sunt responsabile pentru contractia muschilor: actina si miozina;
 Contribuie la formarea muschilor, a tendonelor, a cartilajelor, a articulatiilor din scheletul
uman: colagenul, elastina, keratina.
 Au rol important in reaactiile imunologice ale organismului, anticorpii sunt proteine;
 Au rol in stocarea si transportarea substantelor organice in organism: lopoproteinele
transporta colesterolul spretesuturi;
  Factorii coagularii sunt proteine;
 Proteinele sunt folosite ultimele de catre celule pentru producerea de energie.
 Carenta de proteine in perioada de crestere duce la intarzierea cresterii, rahitism,
inapoiere mintala. La adulti scade rezistenta la infectii, intarzieri in vindecarea
ranilor.
 Excesul – daca este din sursa animala determina cresterea compusilor toxici pe
baza de azot care cresc aciditatea organismului – cancer.

7. Stabilirea unui regim igieno-dietetic pentru un pacient: diabet zaharat – obezitate.

In diabetul zaharat se impune cantarirea zilnica a alimentelor ce contin glucide. Orice
depasire duce la decompensarea diabetului, in schimb respectarea regimului permite
diabeticului sa-si continue activitatea la fel ca orice om normal.
 Alimente care nu contin glucide si nu trebuie cantarite zilnic:
- carnea 300 g /zi (vita, pasare, miel, porc, peste),
- branzeturi 200-300 g /zi; 1 ou/zi;
- grasimi: unt 60-100 g; smantana 50-150 g;
- seminte: alune/nuci: 4-5 bucati;
- bauturi: ceai, cafea, apa minerala;
- zarzavaturi 800-1000 g: rosii, vinete, spanac, ciuperci, ardei, varza, bame, castraveti,
dovlecei, ridichi, loboda, salata verde.
 Alimente care contin glucide si trebuie cantarite si socotite zilnic pe cantar:
- fructe proaspete 100 g: fragi, capsuni, zmeura, mure, piersici, mere, caise,
visine, portocale = contin 10 g glucide;
- lactate 100 g: branza de vaci, iaurt = contin 4% glucide;
- paine proaspata indiferent de cantitate contine 50% glucide;
- fasolea boabe fiarta contine 12 % glucide.
 ALIMENTE INTERZISE DIABETICULUI: fainurile, biscuitii, legumele uscate,
castanele, zaharul, ciocolata, bomboanele,prajiturile, rahatul, dulceata, inghetata, Berea,
vinul dulce, must, siropurile, strugurii, prunele uscate, perele Pergamut.
 Regim de viata:
- Atentie marita in igiena personala: pastrarea cu strictete a pielii si a mucoaselor;
- Evitarea vietii zbuciumate cu incordare nervoasa, permanenta care stanjeneste
echilibrarea diabetului= stresul;
- Servirea mesei la aceleasi ore si respectarea orelor de somn;
- Se evita viata sedentara si supraalimentatia care predispune la obezitate. Obezitatea
agraveaza diabetul si inlesneste aparitia complicatiilor vsculare;
- Pentru o mai buna ardere a glucozei este folositoare o activitate musculara ins afara
eforturi intense: plimbari, mici excursii, gimnastica si sporturi usoare.
 Cantitatea de glucide este stabilita de medicul curant si oscileaza intre 120-200
g /zi fata
de 300-352 g cat reprezinta de obicei consumul zilnic pentru un adult nediabetic.
In obezitate este indicat sa:
- Reduca consumul de zahar si indulcitori artificiali;
- Limiteaza consumul de sodiu;
- Consuma mai multe fibre;
- Consuma fructe si legume cu limita;
- Consuma grasimi sanatoase in cantitati limitate;
- Pastreaza un program regulat de mese;
- Mananca putin si des;
- Regim alimentar cu 3 mese principale si 2 gustari;
 - Consuma minim 2 litri de apa/zi;
- Miscare zilnic.
Dieta alături de tratamentul medicamentos reprezintă condiţia esenţială menţinerii vieţii
diabeticului cât mai aproape de normal.

 Bolnavul să cunoască bine regimul, conţinutul în glucide pentru fiecare aliment în

parte, să respecte cantitatea de glucide care va fi cât mai apropiată de cea a
individului normal funcţie de toleranţa la glucoză şi ţinând seama de vârstă, sex şi
munca depusă.

 Nu trebuie să lipsească din dietă proteinele animale cu valoare biologică – lapte,

carne, brânzeturi, ouă, peşte – şi lipidele, în special cele vegetale nesaturate.

 Pâinea va fi împărţită pe felii şi mese cât mai exact, mesele se vor repartiza la ore cât
mai precise, ultima masă sub forma unei mici gustări va fi la orele 22.

 Pentru prepararea alimentelor, bolnavul va ţine seama de următoarele principii:

o Nu se va folosi niciodată zahărul şi produsele zaharoase la pregătirea

alimentelor, îndulcirea se va face cu indulciori.

o Prepararea sosurilor se va face pe cât posibil fără făină.

o Pâinea prăjită va fi cântărită înainte de prăjire, deoarece prin deshidratare

cresc glucidele.

o Proteinele animale vor fi obligatoriu prezente în dietă.

o Prăjirea este contraindicată. Se utilizează fierberea şi coacerea

Bolnavii care utilizează insulina trebuie să ştie că:

 Sunt interzise amestecuri de Insulină românească cu orice alt tip de Insulină,
deoarece se reactivează.

 Flacoanele de insulină se păstrează tot timpul la frigider la +40 – +70 la loc

uscat. Înainte de administrare flaconul este încălzit la temperatura camerei şi se
agită până se omogenizează.

 Injecţiile se fac subcutanat cu respectarea măsurilor de asepsie.

 Bolnavul diabetic trebuie să cunoască rolul efortului fizic în diabetul zaharat,

sunt ridicate plimbări în aer liber, alergări, înot, călărit.

 Regimul alimentar trebuie să fie echilibrat cu scopul de a furniza raţia calorică

necesară de a reduce hiperglicemia şi de a menţine o greutate corporală
satisfăcătoare şi stabilă.

 Raţia alimentară trebuie să fie repartizată în trei mese pe zi principale şi două

gustări bineînţeles cu aproximaţie, care să fie la orele de masă şi să furnizeze
55% din calorii sub formă de glucide (din care două treimi să fie glucide
complexe, zise cu absorbţie lentă şi o treime glucide simple zise cu absorbţie
rapidă, repartizată pe diferitele mese şi adaptate la un eventual efort fizic.
  La alcătuirea regimului alimentar în diabetul zaharat se va ţine seama de:

o Stabilirea toleranţei la glucoză şi a necesarului de insulină.

o Stabilirea necesarului caloric.

o Stabilirea constituenţilor raţiei alimentare.

o Calculul caloric.

→ Stabilirea toleranţei la glucoză şi a necesarului de insulină.

 În timp de 3 zile consecutiv se va administra bolnavului un regim cu o cantitate
fixă de glucide de 150-200 g pe zi, urmărind zilnic glicemia şi glicozuria pentru
24 ore.

 Se face media glicozuriilor care se scade din cantitatea de glucide administrate.

 În funcţie de rezultat se disting două cazuri:

• Toleranţa la glucoză mai mare de 150 g glicozurie 0. Diabetul se echilibrează suficient

numai regim dietetic.
• Toleranţă la glucoză 100, diabet zaharat necesită dietă + obligatoriu insulină.
→ Stabilirea necesarului caloric.
 Se face în funcţie de: greutatea individului, greutatea ideală, consumul energetic.

 Raţia alimentară a diabeticului nu se deosebeşte de alimentaţia raţională a omului

sănătos, dar cu unele corective care trebuie avute în vedere de către bolnav.

 Trebuie să-şi cunoască bine regimul, conţinutul de glucide pentru fiecare aliment
în parte şi să-l respecte. Trebuie să fie bine instruit asupra conţinutului glucidic al
alimentelor.

 Cantitatea de glucide consumate zilnic va fi apropiată de aceea a individului

normal, ţinându-se seama de muncă depusă, vârstă şi sex, starea fiziologică.

→ Stabilirea constituenţilor raţiei alimentare.

 Bolnavul trebuie să cunoască cele trei grupe de alimente mai importante: cartofi,
fructe proaspete, legume verzi, pâine, lapte, cereale.

 Glucidele – vor acoperi 50-60% din necesarul caloric fără a depăşi 200 calorii.

 Proteinele – asigurate din carne, peşte, ouă, lapte, pâine şi cereale – 15-20% din
raţia calorică şi sunt preferate în cantitate de maxim 1 g / kg corp / zi.

 Lipidele – reprezintă maxim 30% din raţia calorică şi sunt preferate cele vegetale
(uleiuri vegetale), dar şi cele animale (lapte, carne, ouă, brânzeturi) unt, ulei şi
grăsimi din carne.

 Alcoolul – aduce 7 cal / g – se admite maxim o băutură la masa principală.

 Îndulcitorii – nu aduc calorii şi înlocuiesc zahărul.

  Pâinea va fi împărţită pe felii şi pe mese cât mai exacte.

 Mesele se vor repartiza la ore cât mai precise:

o Dimineaţa – 6,00-6,30.
o Ora 10,00-10,30.
o Prânz – 14,30-15,00.
o Ora 17,00-17,30.
o Seara – 20,00-20,30.
o Ora 22,00 sub forma unei mici gustări.
→ Alimente care pot fi consumate fără restricţie sunt:
 Carnea (vacă, viţel, pasăre, porc, miel slab – proaspătă sau congelată), şuncă =
300g.

 Peşte proaspăt sau congelat, sărat, afumat = 400 g.

 Brânzeturi: telemea, caşcaval, brânză topită = 200-300g. Smântână – cremă.

 Grăsimi: unt, untdelemn, margarină.

 Ouă proaspete foarte moi.

 Legume având conţinut mic în glucide: castraveţi, varză, conopidă, spanac,

dovleac, fasole verde, sparanghel, salată, vinete, roşii, lăptuci, păpădie, urici,
măcriş, ridichi, ciuperci, ardei gras, praz, untişor, ştevie.

→ Alimente permise limitat (se cântăresc zilnic şi se calculează conţinutul în glucide):

 Fructe proaspete: mese, fragi, căpşuni, zmeură, caise, vişine, cireşe timpurii,
pere, portocale, gutui, piersici, şi pepene verde 600 g.

 Sfeclă, morcov, ţelină, ceapă, orez fiert=300-400g.

 Lapte: iaurt, caş, urdă. Brânză proaspătă de vaci = 500 ml.

 Cartofi, orez, griş, paste făinoase cântărite fierte = 150g.

 Pâine = 400g. Mămăligă = 400 g.

 Nu se fierb cartofi, morcovi, sfeclă, ţelină sau paste făinoase în ciorbă.

 Băuturile alcoolice: vin alb, ţuică, coniac – ocazional, cu moderaţie.

→ Alimente interzise:
 Nuci, alune. Castane. Fasole. Mazăre. Linte. Bob.

 Ceai sau cafea (permise îndulcite cu zaharină). Struguri, prune. Banane.

 Zahăr. Ciocolată. Bomboane. Dulceţuri. Halva. Rahat. Îngheţată. Caramele.

Miere de albine
  Prăjituri. Cozonac. Bere, vin dulce, must, siropuri, toate produsele zaharoase,,
inghetata, ciocolata, curmale, smochine, stafide, struguri dulci, pere, prune dulci,
lichior.

→ Monitorizare:
 glicemie

o zilnic->înaintea mesei matinale, prânzului, cinei, mesei dinainte de

culcare

o de 2 ori/lună->la miezul nopţii, la ora 10.

 cetonurie

o de 2 ori/lună înaintea mesei matinale

o în condiţii de boală la fiecare micţiune

 la 4 luni->greutate, talie, TA, vedere, glanda tiroidă

 Hb glicozilată->indicator al glicemiei din ultimele 2-3 luni

 anual-> examen oftalmologic, funcţie tiroidiană.