Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.

-Analiza matematica( Subiect III)

Prof. IOAN HUMA
1.BREVIAR TEORETIC
Limite de functii
Teoremă:O funcţie are limită într-un punct finit de acumulare dacă şi numai dacă are limite laterale egale în acel punct.
lim ¿ x → x0 ¿ ¿
f are limită în x 0
⇔l s ( x 0 )=l d ( x 0 ) ⇔ f (x 0 −0 )=f ( x 0 +0 ) ⇔ x ¿¿

Obs.:Funcţia f :D →R nu are limită în punctul de acumulare x 0 în una din situaţiile :

a)există un şir x n
∈ D−{x 0 } cu limita x 0 (f ( x n )) nu are limită
astfel încât şirul

b)există şirurile
( x n ),( y n ), xn , y n ∈ D−{x 0 }, astfel încât şirurile (f ( x n )),( f ( y n )) au limite diferite.
⇒ lim f ( x )=f ( x 0 )
Teoremă:Fie f :D →R ,o funcţie elementară şi x 0
∈D un punct de acumulare al lui D
x → x0
Teoremă(Criteriul majorării,cazul limitelor finite)
lim g( x )=0
Fie f,g:D →R şi x 0 un punct de acumulare al lui D.Dacă
x→ x0
şi există l∈ R a.î.
|f ( x)−l|≤g( x),∀ x∈ D∩V ,x≠x 0 , V vecinătate a lui x 0 şi
lim g( x )=0 ⇒ lim f ( x )=l
x→x x→ x
dacă 0 0
Teoremă(Criteriul majorării,cazul limitelor infinite)

Fie f,g:D →R , x 0 un punct de acumulare al lui D şi

f (x )≤g( x ), ∀ x ∈ D∩V , x≠x 0 ,V vecinătate a lui x 0 .
lim f ( x )=∞ ⇒ lim g ( x )=∞
x→x0 x→ x 0
a)Dacă
lim g( x )=−∞ ⇒ lim f ( x )=−∞
x→x x→ x0
b)Dacă 0
Teoremă(Criteriul cleştelui)

Fie f,g,h:D →R , x 0 un punct de acumulare al lui D şi

f (x )≤g( x )≤h( x ), ∀ x ∈ D∩V , x≠ x0 , V vecinătate a lui x 0 .
lim f ( x )=lim h( x )=l ⇒ lim g( x )=l
x→x x→ x x→ x0
Dacă 0 0
Limite uzuale.Limite remarcabile.
n n−1 n
lim ( an x + an−1 x +¿⋅¿+a1 x +a 0 )= lim a n x

{
x →±∞ x →±∞

ak xk +ak−1 xk−1+¿⋅¿+a1 x+a0 ak

lim m m−1 =¿ ,k=m ¿ {0 ,m¿k¿¿¿¿ ¿
x→±∞ b m x +bm−1 x +¿⋅¿+b1 x+b0 b m
1 1
1 1 lim¿ x→0 ¿ ¿ =−∞¿ lim¿ x→0 ¿ ¿ =+∞¿
¿ lim =0
x→ ∞ x
lim
x →−∞ x
=0
x<0 ¿ x x>0 ¿ x
lim √ x=∞ 3
lim √ x=∞ lim
3
√ x=−∞
x→∞ x→∞ x →−∞
x x
lim a =¿ { ∞ , daca a>1¿ ¿¿¿ lim a =¿ { 0 , daca a>1¿ ¿¿¿
x→∞ x→−∞

lim loga x=¿ { ∞ , daca a>1¿ ¿¿¿ lim¿ x→0 ¿ ¿loga x=¿ {−∞ , daca a>1¿¿¿
x→∞ x>0 ¿
π π
lim arctg x = lim arctg x=− lim arcctgx=0 lim arcctgx =π
x→ ∞ 2 x →−∞ 2 x→∞ x →−∞

( ) ( )
x x
1 1 1
lim 1+ =e lim 1+ =e lim ( 1+ x ) x =e
x→ ∞ x x →−∞ x x →0
sin x tgx arcsin x arctg x
lim =1 lim =1 lim =1 lim =1
x →0 x x →0 x x →0 x x →0 x
x
ln ( 1+ x ) a −1
lim =1 lim =ln a , a>0 , a≠1
x →0 x x →0 x
1
 Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
sin u ( x ) tg u( x) arcsin u( x ) arctg u( x )
lim =1 lim =1 lim =1 lim =1
x→0 u( x ) x→0 u (x ) x →0 u( x ) x →0 u( x )
u( x )
ln ( 1+u( x ) ) a −1
lim =1 lim =ln a , a>0 , a≠1 lim u( x )=0
x →0 u( x) x →0 u( x ) unde
x→x0

∞ , 0 , ∞−∞ , 0⋅∞ , 1∞ , 00 , ∞0
∞ 0
Operaţii fără sens:

Funcţii continue
Definiţie Fie f : D→ R şi
x0 ∈ D punct de acumulare pentru D
lim f ( x )=f ( x 0 )
f este continuă în
x 0 ∈ D dacă x → x 0
x ∈ D ,ea se numeşte discontinuă în x 0 ,iar x 0 se numeşte punct de discontinuitate.
Dacă f nu este continuă în 0
x ∈ D este punct de discontinuitate de prima speţă pentru f ,dacă limitele laterale ale funcţiei f în punctul x 0 există şi sunt finite.
Definiţii:Un punct de discontinuitate 0
x ∈ D este punct de discontinuitate de speţa a doua dacă nu este de prima speţă.(cel puţin una din limitele laterale ale funcţiei f în punctul x 0 nu este
Un punct de discontinuitate 0
finită sau nu există)

Teoremă: Fie f : D→ R şi 0
x ∈Dpunct de acumulare pentru D ⇒ f continuă în
x0 ⇔ l s (x 0 )=l d (x 0 ) = f(
x0 )
Teoremă:Funcţiile elementare sunt continue pe domeniile maxime de definiţie.
Operaţii cu funcţii continue
f
f⋅g , (g≠0 ),|f|,max( f , g ),min (f , g )
Teoremă:Fie f,g:D →R continue pe D ⇒ f+g, g sunt funcţii continue pe D.
Compunerea a două funcţii continue este o funcţie continuă.

Teoremă: Fie f:[a,b] → R o funcţie continuă a.î. f(a)f(b)<0 ⇒∃ c∈(a ,b ) pentru care
f(c)=0.
Asimptote
1.Asimptote verticale
lim¿ x→a ¿ ¿f(x)=∞¿
Definiţie:Fie f :E →R ,a ∈ R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este asimptotă verticală la stanga pentru f,dacă x<a ¿ sau

lim¿ x→a ¿ ¿f(x)=−∞¿

x<a ¿ .

lim¿ x→a ¿ ¿f(x)=∞¿

Definiţie:Fie f :E →R ,a ∈ R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este asimptotă verticală la dreapta pentru f,dacă x>a ¿ sau

lim¿ x→a ¿ ¿f(x)=−∞¿

x>a ¿ .

Definiţie : Fie f :E →R ,a ∈ R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este asimptotă verticală pentru f dacă ea este asimptotă verticală atât la stânga cât şi la
dreapta sau numai lateral.
2.Asimptote oblice
Teorema : Fie f :E →R , unde E conţine un interval de forma(a, ∞)
f (x )
lim , n= lim [ f (x )−mx ]
Dreapta y=mx+n,m ¿0 este asimptotă oblică spre + ∞ la graficul lui f dacă şi numai dacă m,n sunt numere reale finite,unde m= x → ∞ x x →∞
.Analog la - ∞ .
3.Asimptote orizontale
lim f ( x )=l , l
Dacă x → ∞ număr finit atunci y = l este asimptotă orizontală spre + ∞ la graficul lui f.
Analog la - ∞
Obs :O funcţie nu poate admite atât asimptotă orizontala cât şi oblică spre + ∞ (- ∞ )

Funcţii derivabile

2
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
f (x )−f ( x0 )
' lim
Definiţie: Fie f:D →R ,x 0
∈D punct de acumulare pentru D. Derivata într-un punct: f ( x0 ) = x → x 0
x−x 0 .

f este derivabilă în x 0 dacă limita precedentă există şi este finită.

x
▪Dacă f este derivabilă în 0 , graficul funcţiei are în punctul
M 0 ( x 0 , f ( x0 )) tangentă a cărei pantă este f ' ( x 0 ) .
'
Ecuaţia tangentei este:
y−f ( x 0 )=f (x 0 )( x−x 0 ) .
' '
Teoremă:Fie f:DR , x 0 ∈D punct de acumulare pentru D ⇒ f este derivabilă în punctul de acumulare
x 00 ⇔ f s ( x 0 )=f d ( x 0 )∈ R(finite) ⇔
lim ¿ x → x0 ¿ ¿ lim¿ x→x0 ¿ x0 ¿¿¿
f (x)−f (x 0 )
∈R¿
x ¿¿ =. x¿ x−x0 .
Teoremă . Orice funcţie derivabilă într-un punct este continuă în acel punct.

Derivatele funcţiilor elementare Operaţii cu funcţii derivabile

Reguli de derivare

1 '
c =0 1
' 1 f
1
( log a x ) = x ln a
Teoremă:Fie f,g:D →R derivabile pe D ⇒ f+g ,fg, g
(g ¿ 0 )sunt funcţii derivabile pe D.
Compunerea a două funcţii derivabile este o funcţie
derivabilă.

2 x'=1 1 1 ' ' '

2 ( arctg x )' = (f ±g) =f ±g
x2 +1
3 ' 1 1 ' ' '
( x n ) =nx n−1 3 ( arcctg x )' =− 2 ( f⋅g ) =f ⋅g+ f⋅g
x +1
4
' 1 1
1 '
( λ⋅f ) =λ⋅f
'
(√ x) = 4 ( arcsin x )' =
2√x √ 1−x 2
() ()
5
1
'
1
1
1 f
'
f ⋅g−f⋅g
' '
=− 2 5 ( arccos x )' =− =
x x √1−x 2 g g2
( sin x )' =cos x
6 ' 1 ' ' '
( e x ) =e x 6 (f ∘u) =f (u )⋅u
'
( cos x )' =−sin x
7 1
( a x ) =a x ln a 7
8
1 1
( tg x )' =
1
( ln x )' = 8
x cos 2 x
9
( ctg x )' =−
1 1
9 ( √ x 2−a2 ) ' = x
sin2 x √x 2
−a 2
10
( √ x 2 +a 2 )' = x 2
0 ( √ a2 −x 2) ' =− x
√ x 2+a 2 √ a2 −x 2
Proprietăţile funcţiilor derivabile
Definiţie:Fie f:DR.Un punct x 0 ∈D se numeşte punct de maxim local(respectiv de minim local)al lui f dacă există o vecinătate U a punctului x 0 astfel încât f(x) ¿ f(x 0 )

(respectiv f(x) ¿ f(x 0 ) ) pentru orice x ∈ D∩U .

Dacă f(x) ¿ f(x 0 )(respectiv f(x) ¿ f(x 0 ) ) pentru orice x ∈D atunci x 0 se numeşte punct de maxim absolut(respectiv minim absolut)

Teoremă . ( Fermat) Fie I un interval deschis şi x 0 ∈ I un punct de extrem al unei funcţii ƒ: IR. Dacă ƒ este derivabilă în punctul x 0 atunci ƒ’(x 0 )=0.
3
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
Definiţie:O funcţie ƒ: [a, b] R (a< b) se numeşte funcţie Rolle dacă este continuă pe intervalul compact [a, b] şi derivabilă pe intervalul deschis (a, b).
Teorema lui Rolle
Fie ƒ: [a, b] R, a< b o funcţie Rolle astfel încât ƒ(a)= ƒ(b), atunci există cel puţin un punct c ∈ (a, b) astfel încât ƒ’(c)=0.
Teorema(teorema lui J. Lagrange). Fie ƒ o funcţie Rolle pe un interval compact [a, b]. Atunci ∃ c ∈ (a, b) astfel încât ƒ(b)- ƒ(a)= (b- a)ƒ’(c)
Consecinţe:
1.Dacă o funcţie derivabilă are derivata nulă pe un interval atunci ea este constantă pe acel interval.
2.Dacă două funcţii derivabile au derivatele egale pe un interval atunci ele diferă printr-o constantă pe acel interval.

Rolul primei derivate

3. Fie f o funcţie derivabilă pe un interval I.
' '
Dacă f ( x )>0(f ( x )≥0 ), ∀ x ∈ I , atunci f este strict crescătoare( crescătoare) pe I.
' '
Dacă f ( x )<0(f ( x )≤0 ), ∀ x ∈ I , atunci f este strict descrescătoare(descrescătoare) pe I.

4.Fie f:D →R ,D interval şi x 0 ∈D .Dacă :

lim f ' ( x )=l ∈ R
1)f este continuă în
x0 2)f este derivabilă pe D-
{x 0 } 3)există
x→ x0
atunci f are derivată în
x 0 şi f ' ( x 0 )=l .Dacă l∈ R atunci f este derivabilă în
x 0.
Observaţie: Cu ajutorul primei derivate se stabilesc intervalele de monotonie ale unei funcţii derivabile şi se determină punctele de extrem local.
Rolul derivatei a doua
Teoremă: Fie f o funcţie de două ori derivabilă pe I.
} } \( x \) >= 0, forall x func ∈ I} { ¿¿
Dacă f ¿ , atunci f este convexă pe I.
} } \( x \) <= 0, forall x func ∈ I} { ¿¿
Dacă f ¿ , atunci f este concavă pe I.
Definiţie: Fie f o funcţie continuă pe I si
x0 ∈ I punct interior intervalului. Spunem că
x0 este punct de inflexiune al graficului funcţiei dacă f este convexă pe o vecinătate

stânga a lui
x 0 şi concavă pe o vecinătate dreapta a lui x 0 sau invers.
Observaţie:Cu ajutorul derivatei a doua se stabilesc intervalele de convexitate şi concavitate şi se determină punctele de inflexiune.

Noţiunea de primitivă
Definiţie: Fie I  R interval, f : I  R. Se numeşte primitivă a funcţiei f pe I, orice funcţie F : I  R derivabilă pe I cu proprietatea F '(x) = f (x), x  I.
Teoremă.Orice funcţie continuă f : I  R posedă primitive pe I.
Teoremă:Fie f : I  R,I interval ,o funcţie care admite primitive pe I.Atunci f are proprietatea lui Darboux.
Consecinţe:
1.Dacă g : I  R nu are proprietatea lui Darboux pe intervalul I,atunci g nu admite primitive pe I.

2.Fie g : I  R.Dacă g(I)= {g (x )/x ∈ I }

nu este interval atunci g nu admite primitive pe I.
3.Dacă g : I  R are discontinuităţi de prima speţă atunci g nu admite primitive pe I.
Tabel de integrale nedefinite
n+1 a+1
x x
∫ x dx= n+1
n
+C ∫ x a= +C
,n ∈ N ,x ∈ R a+1 ,a ∈R ,a≠−1 ,x ∈(0,∞)
x
1 a
∫x dx=ln|x|+C ,x ∈(0 ,∞ ) ∫ a x
dx= +C , a ¿0 , a≠1 , x∈ R ¿
sau x ∈(−∞,0) ln a
1 1 x−a
∫ x 2−a2 = 2 a ln| x +a |+C , a≠0 , x ∈(−∞ ,−a) ∈(−a,a) ∈(a,∞)
sau x sau x

1 1 x 1 x
∫ x 2 +a2 dx= a arctg a +C , a≠0 , x ∈ R ∫ √ a2 −x 2 dx =arcsin a +C , a≠0 , x ∈(−a , a )
1
∫ 2 2 dx=ln(x + √ x 2+a 2 )+C , a≠0 , x ∈ R
√x +a
1
∫ 2 2 dx =ln|x+ √ x 2−a2|+C , a≠0 , x ∈(−∞ ,−a ) ∈(a,∞)
√ x −a sau x

∫ sin xdx=−cos x+C , x ∈ R ∫ cos xdx=sin x+C , x ∈ R

1 1
∫ cos 2 x dx=tgx+C ,cos x ≠0 ∫ sin 2 x dx=−ctgx+C ,sin x≠0

4
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
Integrala definită
Teoremă.Funcţiile continue pe un interval [ a,b ] sunt integrabile pe [ a,b ] .

Teoremă.Funcţiile monotone pe un interval [ a,b ] sunt integrabile pe [ a,b ] .

Proprietăţile funcţiilor integrabile.
a)(Proprietatea de linearitate)

Dacă f,g :[ a . b ]→ R sunt integrabile şi λ∈R⇒

b b b b b

∫ ( f ( x)+g( x )) dx=∫ f ( x)dx+∫ g (x )dx ∫ λf ( x )dx= λ∫ f ( x )dx

1) a a a 2) a a
b

b)Dacă
f (x )≥0 , x∈ [ a ,b ] şi este integrabilă pe [ a,b ] , atunci ∫a f (x )dx≥0 .
b b

c)Dacă f (x )≥g( x) pentru orice x∈ [ a,b ] ∫ f (x )dx ≥∫a g( x)dx

şi dacă f şi g sunt integrabile pe [ a,b ] , atunci a
d)(Proprietatea de aditivitate în raport cu intervalul)

Funcţia f : [a, b] R este integrabilă pe [a, b] dacă şi numai dacă,  c  (a, b) funcţiile sunt integrabile şi are loc formula:
c b b
∫a f (x )dx +∫c f (x )dx =∫a f ( x)dx.
e)Dacă funcţia f este integrabilă pe [ a,b ] , atunci şi |f| este integrabilă pe [ a,b ] şi
b b
|∫a f ( x)dx|≤∫a |f ( x)|dx
.
Teoremă (Formula Leibniz - Newton)
Dacă f : [a, b] R este o funcţie integrabilă şi f admite primitive pe [a, b] atunci pentru orice primitivă F a lui f pe [a, b] are loc formula Leibniz-Newton:

.
Teorema de medie Dacă f : [a, b]  R este o funcţie continuă, atunci există c[a, b] a.i.
b
∫a f (x )dx=(b−a )f (c ) .
Teorema de existenţă a primitivelor unei funcţii continue
Dacă g : [a, b] R este o funcţie continuă,atunci funcţia G: [a, b]R,
x
G( x )=∫ g(t )dt , x∈[ a , b ]
a are proprietăţile:
1)G este continuă pe [a, b] şi G(a) = 0
'
2)G este derivabilă pe [a, b] şi G ( x)=g( x),∀ x ∈[a, b]

(∫ )
x '
g(t )dt =g (x )
Reţinem: a
Teoremă (Formula de integrare prin părţi)

Fie f , g : [a, b] R cu f , g derivabile cu derivatele continue, atunci are loc formula de integrare prin părţi: .

Teoremă:Fie f:[-a,a]  R, a¿0¿ o funcţie continuă.Atunci

a a a

∫ f ( x )dx=2∫ f ( x )dx , ∫ f ( x )dx=0

1) −a 0 dacă f este funcţie pară. 2) −a ,dacă f este funcţie impară.
a+T T
T ¿ 0 ⇒ ∫ f ( x )dx=∫ f ( x )dx , ∀ a ∈ R ¿
Teoremă:Fie f:R R o funcţie continuă de perioadă a 0
Aria unui domeniu din plan
1. Aria mulţimii din plan D R2 mărginită de dreptele x = a, x = b, y = 0 şi graficul funcţiei f : [a, b] R pozitivă şi continuă se calculează prin formula:

5
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA

2. În cazul f : [a, b] R continuă şi de semn oarecare, avem: .

3. Aria mulţimii din plan mărginită de dreptele x = a, x = b şi graficele funcţiilor

f , g : [a, b] R continue este calculată prin formula: .

Volumul unui corp de rotaţie Fie f : [a, b] R o funcţie continuă, atunci corpul C f din spaţiu obţinut prin rotirea graficului lui f , Gf, în jurul axei Ox, are volumul calculat prin
b
π ∫ f 2 ( x )dx
formula: .V(C f )= a

2.Exerciţii tipice pentru bacalaureat:

Derivate. Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor.

1. Se consideră funcţia
a) Să se determine valoarea parametrului real a astfel încât funcţia f să fie continuă în punctul
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către −∞ la graficul funcţiei f.

c) Să se calculeze

2. Se consideră funcţia f : R→ R de forma

1
e {
f (x)=¿ ⋅ex −1,x≤1 ¿ ¿¿¿
.
a) Să se studieze continuitatea funcţie f în punctul 0
x =1.
b) Să se determine ecuaţia asimptotei oblice către −∞ la graficul funcţiei f.
c) Să se arate că funcţia f este concavă pe ( 1;+∞ ) .

3. Se consideră funcţia f : R→ R de forma

f (x)=¿ { e x
−1,x<0 ¿ ¿¿¿ unde a ∈ R .
a) Să se determine a ∈ R astfel încât funcţia f să fie continuă în punctul 0
x =0 .
b) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei în punctul de abscisă – 1.
f ( x )+1
lim 2
c) Să se calculeze x →−∞ x +x .

4. Se consideră funcţia f : R→ R ,
f (x)=¿ { x 2
−x,x≥1 ¿ ¿¿¿
a) Să se studieze continuitatea funcţie f în punctul
x 0=1.
b) Să se calculeze f ' (0)+f ' (2).
c) Să se studieze derivabilitatea funcţie f în punctul
x 0=1.

2
x
f (x )=
5. Se consideră funcţia f : R ¿{−1¿}→ R , x +1 .
a) Să se calculeze derivata funcţiei f.
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei f.
6
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
c) Să se demonstreze că f (x )≤−4 pentru ∀ x<−1 .
x −x
6. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=e −e .
f ( x )−f (0 )
lim
a) Să se calculeze x →0 x .
b) Să se arate că funcţia f este crescătoare pe R.
c) Să se calculeze S=g( 0)+g(1 )+. . .+g (2012), unde g :R →R , g( x)=f '( x)−f \( x \) } {¿ şi f } {¿ reprezintă derivata a
doua a funcţiei f.
−x
7. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=x+e .
a) Să se calculeze f ' (x ), x ∈ R .
b) Să se arate că f este descrescătoare pe (−∞;0] şi crescătoare pe [0;+∞) .
c) Să se determine ecuaţia asimptotei oblice către +∞ la graficul funcţiei f.
2012
8. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=x −2012( x−1 )−1 .
a) Să se calculeze f (0)+f ' (0 ).
b) Să scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă
x 0=1 .
c) Să se arate că f este convexă pe R.
x 2
9. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=e + x .
f ( x )−f (1)
lim .
a) Să se calculeze x →1 x−1
b) Să se demonstreze că funcţia f nu are asimptotă către +∞ .
c) Să se demonstreze că funcţia f este convexă pe R.
10. Se consideră funcţia f : ( 0 ;+∞ ) →R definită prin f (x )=x−2 ln x .
a) Să se calculeze f ' (x ), x∈ ( 0;+∞ )
b) Să se demonstreze că funcţia f este convexă pe intervalul ( 0;+∞ ) .
2
e
f (x )≥ln ,
c) Să se demonstreze că 4 ∀ x ∈ ( 0;+∞ )
x
e
f (x )= .
11. Se consideră funcţia f : R ¿{−1¿}→ R definită prin x +1
x
xe
f ' (x )= , ∀ x ∈ R ¿{−1¿}
a) Să se verifice că ( x +1 )2 .
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către −∞ la graficul funcţiei f.
c) Să se demonstreze că f (x )≥1 , pentru ∀ x>−1 .
ln x
f (x )= .
12. Se consideră funcţia f : ( 0 ;+∞ ) →R definită prin x
a) Să se calculeze f ' (e).
b) Să se determine ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞ a graficului f.
e x
c) Să se demonstreze că x ≤e pentru ∀ x>0 .
13. Se consideră funcţiile
f n : R→ R date prin f 0 ( x )=e−x −1 şi f n+1 ( x )=f 'n ( x ) pentru ∀ n∈ N .
a) Să se calculeze f 1 ( x), x∈ R .
b) Să se determine ecuaţia asimptotei orizontale către +∞ a graficului funcţiei 0
f .

7
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
f 2 ( x )+ x−1
lim 2
.
c) Să se calculeze x →0 x
ex
¿ f ( x )=
14. Se consideră funcţia f : R →R definită prin x2 .
a) Să se calculeze f ' (x ), x∈ R .
b) Să se demonstreze că funcţia f este descrescătoare pe (0;2] .
√3 √2
c) Să se arate că 2 e ≤3 e .
2
x + x+2
f (x )=
15. Se consideră funcţia f : R ¿{1¿}→ R definită prin x−1
a) Să se calculeze f ' (x ), x∈ R ¿{1¿} .
b) Să se demonstreze că funcţia f admite două puncte de extrem.
c) Să se determine ecuaţia asimptotei oblice către +∞ la graficul funcţiei f.
16. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=( x −2 x +1 ) e .
2 x

a) Să se calculeze f ' (x ), x∈ R .
b) Să se determine numărul punctelor de extrem ale funcției f.

c) Să se calculeze
lim x
x →+∞ ( f ' ( x)
f ( x)
−1).
x
17. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=e −x .
a) Să se calculeze f ' (x ), x∈ R .
b) Să se demonstreze că f (x )≥1 pentru ∀ x ∈R .
c) Să se scrie ecuaţia asimptotei oblice către −∞ la graficul funcţiei f.
2 x
18. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=x +e .
f ( x )−f (0 )
lim
a) Să se calculeze x →0 x .
b) Să se arate că funcţia f este convexă pe R.
c) Să se rezolve în R ecuaţia f '(x)−f \( x \) +f \( x \) =e rSup { size 8{x} } - 3} {¿ .
2
19. Se consideră funcţia f : ( 0 ;+∞ ) →R f (x )=x ln x .
a) Să se arate că f ' (x )=x ( 2 ln x +1 ) , ∀ x ∈ ( 0;+∞ ) .
f ' (x )
lim
b) Să se calculeze x → ∞ x ln x .
1
f (x )≥−
c) Să se demonstreze că 2 e , pentru ∀ x>0 .
1
f (x )=x−
20. Se consideră funcţia f : R→ R , ex .
a) Să se calculeze f (0)+f ' (0 ).
b) Să se arate că funcţia f este concavă pe R.
c) Să se demonstreze că panta tangentei în orice punct graficul funcţiei f este mai mare decât 1.
21. Se consideră funcţia f : R→ R f (x )=( x +2 x+ 3 ) e .
2 x

a) Să se calculeze f ' (x ), x∈ R .

8
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
f ( x )−f (0 )
lim
b) Să se determine x →0 x .
c) Să se demonstreze că funcţia f ' este crescătoare pe R.
2
x −1
f (x )=
22. Se consideră funcţia f : R→ R , x 2 +1 .
a) Să se calculeze f ' (x ), x∈ R .
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei f.

c) Ştiind că
¿
g :R → R este funcţia definită prin
g( x )=f ( x )+f ( 1x ) , să se determine
g( x )+ g ( x )+ g ( x3 ) +. ..+ g ( x 2011 ) + x 2012
2
lim
x →0 x 2011 .
2 x−1
f (x )=
23. Se consideră funcţia f : ( 1 ;+∞ ) → R , x−1 .
a) Să se calculeze f ' (x ), x∈ ( 1;+∞ ) .
f ( x )−f ( 2)
lim =−1
b) Să se verifice că x →2 x−2 .
c) Să se arate că funcţia f este descrescătoare pe intervalul ( 1;+∞ ) .
2 x
24. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=x +e .
a) Să se verifice că f ' (0)=1 .
b) Să se arate că funcţia f este convexă pe R.
f ' (x )
lim x
c) Să se calculeze x → ∞ e .
x x
25. Se consideră funcţiile f , g : R→ R , f (x )=( x−1 ) e şi g( x)=xe .
a) Să se verifice că f ' (x )=g( x ) pentru ∀ x ∈R .
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către −∞ la graficul funcţiei g.
c) Dacă I ⊂ R este un interval, să se demonstreze că funcţia g este crescătoare pe I dacă şi numai dacă funcţia f
este convexă pe I.
26. Se consideră funcţia
a) Să se calculeze .

b) Să se determine
c) Să se arate că este crescătoare pe .

27. Se consideră funcţia

a) Să se studieze continuitatea funcţiei f în punctul
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către −∞ la graficul funcţiei f.
c) Să se demonstreze că funcţia f este concavă pe intervalul .

28. Se consideră funcţia unde a este parametru real.

9
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
a) Să se determine valoarea reală a lui a, astfel încât funcţia f să fie continuă în punctul
b) Să se calculeze
c) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul

29. a) Să se calculeze
b) Să se determine intervalele de convexitate şi de concavitate ale funcției .

c) Să se determine semnul funcţiei

a)

30. Se consideră funcţia

a) Să se verifice că pentru
b) Să se determine asimptota verticală la graficul funcţiei f.
c) Să se demonstreze că pentru

Primitive. Integrala definita

31. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=3 x +3−x .

1

∫ f ( x)dx
a) Să se calculeze −1 .
b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei g :[ 0 ;1 ]→ R ,
−x
g( x)=3 .
c) Să se arate că orice primitivă F a funcţiei f este concavă pe (−∞;0] şi convexă pe [0;+∞) .

1
f (x )=ln x +
32. Se consideră funcţiile f , F :[1 ;+∞ )→R , date prin x şi F( x )=( x+1 ) ln x−x +1 .
a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f, care se anulează în x=1 .
2

∫ f ( e x ) dx
b) Să se calculeze 1 .
x
1
lim ¿ x→1 ¿ ¿ ∫ f (t)dt=f (1).¿
x>1 ¿ x−1 1
c) Să se arate că
2
I n=∫ x n e x dx ,
33. Se consideră integralele 1 n∈N .
a) Să se calculeze
I0.
b) Să se determine I1 .
c) Să se arate că ( n+1 ) I n + I n+1 =e ( 2 e−1 ) pentru ∀ n∈ N .
n+1

34. Se consideră funcţia f : R→ R definită prin f (x )=xe x .

10
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
1

∫ f ( x)e−x dx.
a) Să se determine 0
1

∫ f \( x \) ital dx=2e - 1,} } {¿¿

b) Să se arate că 0 unde f } {¿ este derivata a doua a funcţiei f.
2
f ( x 2)
∫ x
dx
c) Să se calculeze 1 .
2
x + 2 x +1
f (x )=
35. Se consideră funcţia f : R→ R , x 2 +1 .
1

∫ ( x 2+1 ) f ( x)dx
a) Să se calculeze 0
1

∫ f ( x )dx=ln ( 2 e )
b) Să se verifice că 0 .
1

∫ f ' ( x )⋅e f ( x ) dx=e ( e−1 )

c) Să se arate că 0 .
1 x 1
e xe x
I =∫ dx J =∫ dx
36. Se consideră integralele 0 x +1 şi 0 x+1 .
a) Să se verifice că I + J =e−1 .
1
x J≥
b) Utilizând inegalitatea e ≥x+1, adevărată pentru ∀ x ∈ R , să se arate că 2.
1
e−2 ex
I= +∫ dx
c) Folosind eventual, metoda integrării prin părţi să se demnostreze că
2 0 ( x+1 )2
.
n+1 n+1
f :[ 0 ;1]→R definite prin f 1 ( x )=1−x , f n+1 ( x )=f n ( x )+(−1 ) x , unde n ∈ N ¿ .
37. Se consideră funcţiile n
1

∫ f 1( x)dx
a) Să se calculeze 0 .
b) Să se determine volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f 1 .
1

∫ ( x +1 ) f 2008 (x )dx =2011

2010
c) Să se arate că 0 .
1
xn
I n=∫ dx
38. Pentru orice număr natural nenul n se consideră integralele 0 x+1 .

a) Să se calculeze I1 .
1
I n+1 + I n = ¿
b) Să se arate că n+1 , ∀ n∈ N .
n n
x x
≤ ≤x n ¿
c) Utilizând eventual inegalitatea 2 x +1 , adevărată pentru ∀ x ∈[0;1] şi n ∈ N , să se demonstreze că
1
≤2011⋅I 2010 ≤1
2 .
11
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
2
39. Se consideră funcţiile f , g : ( 0 ;+∞ ) → R defintie prin f (x )=x +x ln x şi g( x )=2 x +ln x+1 .
a) Să se arate că f este o primitivă a funcţiei g.
e

∫ f ( x )⋅g( x )dx
b) Să se calculeze 1 .
c) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x=1 şi x=e
.

40. Se consideră funcţia f : R→ R definită prin

f(x)=¿ { x+2,x<0¿¿¿¿
a) Să se arate că funcţia f admite primitive.
1

∫ f ( x)dx
b) Să se calculeze −1 .
1

∫ xf ( x 2 )dx= 2e
c) Să se demonstreze că 0 .
2x
g( x )=
41. Se consideră funcţiile f , g : R→ R defintie prin f (x )=ln ( x +1 ) şi 2
x 2 +1 .
1

∫ f ' ( x )dx=ln 2
a) Să se arate că 0 .

b) Să se demonstreze că ∫ g( x)dx=f ( x)+C .

2
g( x)
∫ f 2 ( x ) dx
c) Să se calculeze 1 .

42. Se consideră funcţia f : R→ R definită prin f(x)=¿ { x−1,x≥1¿¿¿¿

2

∫ f ( x)dx
a) Să se calculeze 1 .
a

∫ f ( x )dx=1
b) Să se determine a∈ ( 0;1 ) astfel încât −a .
1

x ∫ xf ( e x ) dx
c) Utilizând faptul că e ≥1 pentru ∀ x≥0 să se calculeze 0 .
1
f (x )=1−
43. Se consideră funcţiile f , F : ( 0 ;+∞ ) →R , x şi F( x)=x−ln x .
a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f.
2

∫ F ( x )⋅f (x )dx
b) Să se calculeze 1 .
c) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinsă între graficul funcţiei F, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x=1 şi
x=e .

44. Se consideră funcţia f : R→ R , f (x )=e x −x.

12
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
1

∫ f ( x )dx=e− 32
a) Să se verifice că 0 .
1

∫ xf ( x)dx
b) Să se calculeze 0 .
e2
f ( ln x )
∫ x
dx=F (2)−F (1).
c) Să se arate că dacă F : R→ R este o primitivă a funcţiei f, atunci e
ln x g( x )=
1−ln x
f (x )=
45. Se consideră funcţiile f , g :[ 1;+∞)→ R , x şi x2 .
a) Să se arate că f este o primitivă a funcţiei g.
e

∫ f ( x)g(x )dx
b) Să se calculeze 1 .
a

∫ f ( x )dx=2
c) Să se rezolve în [1;+∞) ecuaţia 1 .

46. Pentru fiecare se consideră integralele

a) Să se arate că .
b) Să se calculeze

c) Să se demonstreze că

47. Se consideră integralele unde .

a) Să se verifice că

b) Utilizând identitatea adevărată pentru , să se determine .

c) Să se arate că

48. Se consideră funcţiile şi

a) Să se arate că funcţia f este o primitivă a funcţiei g.

b) Să se calculeze

c) Să se demonstreze că unde este derivata a doua a funcţiei f.

49. Se consideră funcţiile şi
13
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA

a) Să se verifice că

b) Să se calculeze

c) Să se demonstreze că

50. Se consideră funcţiile şi

a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f.

b) Să se calculeze

c) Să se calculeze aria suprafeţei plane mărginită de graficul funcţiei axa Ox

şi dreptele de ecuaţii şi

51. Se consideră funcţia

a) Să se demonstreze că funcţia f admite primitive pe .

b) Să se calculeze

c) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinsă între graficul funcţiei axa Ox şi

dreptele de ecuaţii şi
52. Se consideră funcţiile unde .
a) Să se demonstreze că primitivele funcţiilor sunt funcţii cerescătore, pentru .

b) Să se calculeze
c) Să se determine pentru care aria suprafeţei plane determinată de graficul funcţiei , axa Ox şi dreptele
de ecuaţii , are valoare minimă.

53. Se consideră funcţia

a) Să se arate că funcţia f adimte primitive pe

b) Să se calculeze

c) Să se demonstreze că dacă unde a, b, c sunt numere reale şi funcţia este o

primitivă a funcţiei f, atunci numerele sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
14
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA

54. Pentru orice număr natural nenul n se consideră funcţiile şi integralele

a) Să se verifice că
b) Să se calculeze
c) Să se demonstreze că

55. Se consideră funcţiile unde

a) Să se calculeze
b) Pentru să se calculeze aria suparfeţei plane determinate de graficul funcţiei axa Ox şi dreptele de
ecuaţii

c) Ştiind că F este o primitivă a funcţiei să se arate că funcţia definită prin

este crescătoare.

56. Se consideră funcţia

a) Să se demonstreze că pentru

b) Să se calculeze
c) Să se determine numărul real pozitiv k astfel încât ariei suprafeţei plane determinate de graficul funcţiei f, axa Ox
şi dreptele de ecuaţii şi să fie egală cu

57. a) Să se calculeze

a) Să se demonstreze că

b) Se consideră funcţia şi numerele reale pozitive a, b şi c. Să se demonstreze că, dacă

numerele sunt termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice, atunci numerele

a, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

58. Se consideră funcţia

a) Să se demonstreze că funcţia f adminte primitive .

15
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA

b) Să se calculeze

c) Să se calculeze

59. Se consideră funcţia

a) Să se demonstreze că

b) Să se calculeze
c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei

60. Se consideră funcţia

a) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f.

b) Să se calculeze

c) Să se calculeze

61. Se consideră funcţiile şi

a) Să se verifice că funcţia F este o primitivă a funcţiei f.
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei F, axa şi dreptele şi .

c) Să se calculeze
62. Se consideră funcţiile şi

a) Să se calculeze unde
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g, axa şi dreptele şi .

c) Să se calculeze

63. Se consideră funcţia

a) Să se determine unde
b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox, a graficului funcţiei

16
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA

c) Să se calculeze
64. Se consideră funcţiile definite prin şi .

a) Să se determine unde
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei definită prin , axa
şi dreptele de ecuaţii şi .
c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei g.

65. Se consideră funcţiile şi

a) Să se verifice că funcţia F este o primitivă a funcţiei f.
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa şi dreptele de ecuaţii şi
.

c) Să se calculeze .
66. Se consideră funcţiile şi .

a) Să se calculeze unde
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei , , axa şi
dreptele de ecuaţii şi .

c) Să se arate că .

67. Pentru se consideră funcţiile

a) Să se calculeze unde
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei definită axa
şi dreptele de ecuaţii şi .
c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei .

68. Fie funcţia .

a) Să se determine unde
b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f.

c) Să se calculeze ..
69. Se consideră funcţiile şi .

a) Să se determine unde
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g, axa şi dreptele de ecuaţii şi
.

17
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA

c) Să se calculeze .
70. Se consideră funcţia definită prin .

a) Să se determine unde

b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei defintiă prin , axa
şi dreptele de ecuaţii şi .
c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei

unde
71. Se consideră funcţia definită prin .

a) Să se determine unde
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa şi dreptele de ecuaţii şi .

c) Să se arate că .

72. Se consideră funcţia definită prin .

a) Să se calculeze unde .
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa şi dreptele de ecuaţii şi
.

c) Folosind faptul că pentru , să se arate că volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul

axei Ox, a graficului funcţiei f, este un număr din intervalul .

18