ROMÂNIA ŞI CONCERTUL EUROPEAN; DE LA

“CRIZA ORIENTALĂ” LA MARILE ALIANŢE ALE SECOLULUI XX.

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A.”Art.1. Guvernul Alteţei sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (…) libera
trecere prin teritoriul României.(…) Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuinţele
armatei ruse, de transportul său, precum şi pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad
naturalmente în sarcina guvernului imperial.
Art.2. Pentru ca niciun inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul
trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, Guvernul majorităţii sale împăratul tuturor Rusiilor se
obligă a menţine şi a face a se respecta drepturile politice ale statului român cum rezultă din
legile interioare şi tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a
României.”
(Convenţia româno-rusă , 4 aprilie 1877)

B.” După stăruinţele a trei generaţii, după suferinţele şi sacrificiile părinţilor noştri şi
mulţumită generoasei protecţii a marilor puteri europene, Statul Român s-a format.(…) Acum a
venit momentul să dovedim Europei că România poate fi un element inteligent şi solid, pentru a
contribui la întemeierea ordinii şi stabilităţii în Orient. Toate aceste consideraţii de mare valoare
sunt tot atâtea datorii pentru naţiunea noastră ca să lucrăm la curmarea unui război [din Balcani]
care cu cât se va prelungi, cu atât mai mult va seca forţele noastre materiale. Deci pentru
apropiata dobândire a păcii mult dorite, pentru întemierea solidă a drepturilor noastre de naţiune
liberă şi de sine stătătoare, pentru întărirea stimei şi a încrederii către noi a naţiunilor străine,
invocăm numele marilor noştri domni eroi, odată energici apărători ai creştinătăţii în Orient (…),
noi am trecut Dunărea!”
(Proclamaţia lui Carol I către armata română, 27 august 1877)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi conducătorul la care se referă sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi conflictul militar la care referă atât sursa A cât şi sursa B. 2 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei B, două obiective urmărite de România prin trecerea
armatei sale la sudul Dunării. 6 puncte
4. Precizaţi , din sursa A, un angajament de natură financiară asumat de partea rusă. 3 puncte
5. Menţionaţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa B. 7 puncte
6. Prezentaţi două acţiuni militare desfăşurate de armata română, în 1877,
după semnarea Convenţiei româno-ruse . 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare şi o deosebire, referitoare la români, în prevederile
tratatelor de pace din 1878. 4 puncte
SUBIECTUL II 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„ Politica externă a României (…) şi-a îndreptat eforturile spre crearea unui regim de
securitate europeană care să garanteze , sub egida Pactului Ligii [Societăţii Naţiunilor] , statutul
internaţional rezultat de pe urma tratatelor de pace. Astfel, în 1921, România, Cehoslovacia şi
Iugoslavia au creat Mica Înţelegere, o alianţă defensivă şi antirevizionistă (…) Tot în 1921,
România a încheiat un tratat de alianţă cu Polonia, înlocuit în 1926 cu un tratat de garanţie. În
1926, România a semnat un tratat de alianţă şi cu Franţa (…) Diplomaţii români, Titulescu
îndeosebi, au avut o activitate deosebită şi în cadrul Ligii Naţiunilor, opunându-se invadarii
Chinei şi a Etiopiei.” (V.Georgescu, Istoria românilor.De la origini până în zilele noastre)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Menţionaţi, pe baza sursei, obiectivul politicii externe a României. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei, o caracteristică a Micii Înţelegeri. 2 puncte
3. Precizaţi , pe baza sursei, două tratate de alianţă încheiate de România
în perioada interbelică. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere conform căruia politica 6 puncte
externă a României şi-a îndreptat eforturile spre crearea unui sistem de
securitate colectivă, selectând o informaţie în acest sens.
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între activitatea diplomatică 8 puncte
românească din a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi cea din prima jumătate
a secolului al XX-lea.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România 6 puncte
a susţinut, în relaţiile internaţionale, interzicerea războiului ca mijloc de rezolvare
a diferendelor dintre state. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea
unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Principatele Române în secolele al
XVIII- al XIX-lea, având în vedere:
1. precizarea regimului politic instaurat în Principate, la începutul secolului al XVIII-lea şi
menţionarea a două caracteristici ale acestuia;
2. prezentarea contextului est-european şi precizarea consecinţelor acestuia (teritoriale,
politico-juridice, economice) asupra spaţiului românesc în secolul al XVIII-lea şi începutul
secolului al XIX-lea;
3. menţionarea faptului istoric intern care a determinat modificarea regimului politic al
Principatelor, în prima jumătatea a secolului al XIX-lea;
4. prezentarea cadrului internaţional în care marile puteri au abordat problema Principatelor
Române şi a modificărilor intervenite în statutul politico-juridic al acestora în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea;
5. formularea unui punct de vedere cu privire la situaţia României în cadrul “crizei orientale” şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice
a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea conducătorului la care se referă sursa A.

2. 2 puncte pentru precizarea conflictului militar, la care se referă atât sursa A cât şi sursa B.
3. câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a celor obiecte obiective urmărite de
România prin trecerea armatei sale la sudul Dunării. 3p x 2 = 6p
4. 3 puncte pentru precizarea , din sursa A, a angajamentului de natură financiară asumat de
partea rusă.
5. 7 puncte pentru menţionarea celor două informaţii aflate în relaţie cauză-efect,selectate din
sursa B.
6. câte 3 puncte pentru prezentarea celor două acţiuni militare desfăşurate de armata română, în
1877, după semnarea Convenţiei româno-ruse. 3p x 2 = 6p
7. câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări, respectiv deosebiri, referitoare la
români, în prevederile tratatelor de pace din 1878. 2p x
2 = 4p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei, a obiectivului politicii externe a României.

2. 2 puncte pentru precizarea caracteristicii Micii Înţelegeri, pe baza sursei.
3. câte 3 puncte pentru precizarea celor două două tratate de alianţă încheiate de România în
perioada interbelică. 3p x 2 = 6p
4. - 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere conform căruia
politica externă a României şi-a îndreptat eforturile spre crearea unui sistem de securitate
colectivă.
- 3 puncte pentru selectarea explicaţiei din text. 3p x 2 = 6p
5. câte 2 puncte pentru fiecare asemănare şi deosebire între activitatea diplomatică românească
din a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi cea din prima jumătate a secolului al XX-lea.
2p x 4 = 8p
6. - 3 punct pentru pertinenţa argumentării referitoare la afirmaţia conform căreia România a
susţinut , în relaţiile internaţionale, interzicerea războiului ca mijloc de rezolvare a diferendelor
dintre state.
- 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine afirmaţia dată.
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.). 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

1. - 2 puncte pentru precizarea regimului politic instaurat în Principate, la începutul secolului al
XVIII-lea;
- câte 2 puncte pentru fiecare caracteristică menţionată ; 2p x 2 = 4p
2. 6 puncte pentru prezentarea contextului est-european şi precizarea consecinţelor acestuia
(teritoriale, politico-juridice, economice) asupra spaţiului românesc în secolul al XVIII-lea şi
începutul secolului al XIX-lea;
3. 2 puncte pentru menţionarea faptului istoric intern care a determinat modificarea regimului
politic al Principatelor, în prima jumătatea a secolului al XIX-lea;
4. 6 puncte pentru prezentarea cadrului internaţional în care marile puteri au abordat problema
Principatelor Române şi a modificărilor intervenite în statutul politico-juridic al acestora în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea;
5. - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la situaţia României în cadrul
“crizei orientale”;
- 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat;
- 1 punct pentru selectarea oricărui argument istoric pentru susţinerea punctului de vedere
referitor la situaţia României în cadrul “crizei orientale”;
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)
0 puncte pentru text nestructurat
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
 BORDEROU DE CORECTARE ŞI EVALUARE

Nr. SUBIECTUL I SUBIECTUL II SUBIECTUL III Ofi- Media Nota

crt. 30 puncte 30 puncte 30 puncte ciu
2 2 6 3 7 6 4 2 2 6 6 8 6 6 6 2 6 4 6 10p

CENTRALIZATOR

1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5-5,9 6-6,9 7-7,9 8-8,9 9-10 Media
pe clasă