UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ

Bolile transmisibile - problemă

de sănătate publică
Sisteme de supraveghere și
control
Disciplina Sănătate Publică și Management

Anul V – Curs 4

An universitar 2021 - 2022

Disciplina Sănătate Publică și Management, 1

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Caracteristici generale
 Cauzate de micro-organisme patogene (virusuri, bacterii,
paraziți, fungi) care se transmit de la om la om prin aer,
apă, produse alimentare, etc.
 La nivel mondial se fac eforturi pentru a controla aceste
boli, prin măsuri de sănătate publică (vaccinări, sanitație,
etc.), dar ele reprezintă încă o importantă povară a bolilor
(estimare OMS - în 2020 vor ajunge la 22% din DALY)
 Noi boli transmisibile apar (ex: ebola) - boli emergente,
unele vechi reapar – boli re-emergente, în contextul
schimbărilor sociale și de mediu
 Există metode epidemiologice de prevenire, supraveghere
și control pentru multe dintre BT.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 2
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Boli emergente și re-emergente,
1996–2004
Legionnaire’s disease
Cryptosporidiosis
Multidrug resistant Salmonella
Shigellosis E. coli O157
West
Nile BSE E.coli non-O157
Human monkepox E. coli O157
Virus nvCJD Malaria Typhoid
Rabies Diphtheria SARS
Lyme Borreliosis Reston West Nile Fever
Typhoid Influenza A (H5N1)
Kyasanur f.
Lassa fever Echinococcosis
Nipah Virus
Yellow fever Cholera O139
Venezuelan RVF/VHF Reston Virus
equine encephalitis Buruli ulcer Dengue
O’nyong-nyong haemhorrhagic Respiratory
Ebola fever fever infection
Dengue haemorrhagic
Human
haemhorrhagic fever Cholera fever monkeypox Hendra Ross
Cholera virus River
Shigellosis virus
Bolile transmisibile – o problemă
globală

 Se datorează unui număr mare de germeni patogeni: virusuri,

bacterii, paraziți

 Se găsesc la specii animale diferite: oameni, insecte, animale

sălbatice și domestice, iar uneori traversează bariera de specie între
animal și om

 Au multiple căi de transmitere: contact direct, vectori, alimente, mediu

 Afectează toată populația din oricare regiune a lumii

Bolile transmisible pot avea un impact negativ
asupra populației

 Pot cauza incapacități și decese

 Pot avea un impact asupra sistemelor de sănătate
 Pot avea un puternic impact social, prin frică, panică și
dezinformare
 Pot afecta economia

 Efecte asupra economiei globale prin

afectarea turismului
International tourist arrivals, 1950–2020

Source: World Tourism Organization

Povara economică în epidemia de SARS
este estimată la 50-90 miliarde US$

Outbreak
declared over,10
July
Bolile transmisibile pot avea efecte negative
la distanță

 Odată apărute pot contribui la creșterea morbidității, inechității

și sărăciei
 Odată apărute este foarte dificil să fie eliminate sau eradicate
(până acum numai variola a fost eradicată, doar poliomielita
este aproape de eradicare)
 Definiții
 Endemia – boală care este de obicei prezentă într-o
regiune sau la o populație, cu o incidență relativ mare
comparativ cu alte populații (ex. malaria)

 Epidemia – apariția unei boli cu o frecvență superioară

frecvenței așteptate, într-un teritoriu definit, interval de
timp definit, la o grupă populațională
 Pandemia – o epidemie care cuprinde un teritoriu mai
larg (cel puțin 2 continente).

Disciplina Sănătate Publică și Management, 9

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Categorii de BT considerate
probleme de SP în România

 Tuberculoza  Infecția cu virusul West-Nile

 Infecția HIV/SIDA  Infecția cu virus Zika
 Ebola
 Boli cu transmitere
 Infecția cu SARS CoV2
sexuală
 Hepatitele virale
 Rujeola
 Gripa

Disciplina Sănătate Publică și Management, 10

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Tuberculoza – problemă de SP în
România
 RO- Regiune endemică
 Progrese în scăderea incidenței, dar:
 39.4 la 100.000 cazuri (2021)

 Incidența de 4 ori mai mare decât media UE

 Majoritatea gen masculin

 Rate mari pentru adulți – pop. activă
 Program național de supraveghere, diagnostic și tratament,
 Problema - aderența la program
 MDR TB

Disciplina Sănătate Publică și Management, 11

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Disciplina Sănătate Publică și Management, 12
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Incidența HIV în UE și România, 1985-2017
9

7
5.8
6
Nr. cazuri/100000

3 3.3

0
1996

2007
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995

1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006

2008
2009
2010

2012
2013
2014
2015
2016
2017
2011
Uniunea Europeana Romania

Sursa: Health for all, ECDC, oct. 2019

Disciplina Sănătate Publică și Management, 13
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Infecţia HIV/SIDA
 România - context particular legat de infecția HIV:
nr mare cazuri detectate la copii și nou-născuți (1987-1991)
 O creştere a numărului cazurilor de HIV s-a înregistrat până
în 2010
 numărul total cumulativ de cazuri de HIV și SIDA
înregistrate, începând cu anul 1985 – iunie 2017, a fost
22.520
 In perioada 1985-2017 s-au înregistrat 7163 decese
datorate SIDA
 iunie 2017, un număr de 14655 persoane cu HIV/SIDA
erau în viață.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 14

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Boli cu transmitere sexuală (BTS)
 Sifilis
 Chlamidia
 Infecția gonococică
 Altele

 Program național de sănătate

 Testare gratuită
 Tratament
 Educație sanitară – comportament sexual
Disciplina Sănătate Publică și Management, 15
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Incidența sifilis UE și România, 1980-2017

70

60
58.28
Nr. cazuri/100000

50

40

30

20

3.75
10 4.1

Uniunea Europeana Romania

Sursa: Health for all, ECDC, oct. 2019

Disciplina Sănătate Publică și Management, 16
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Hepatitele virale
 Hepatita cu virus A – incidența mai mare decât media UE
(aproape dublă), vaccinare (în caz de inundații)

 Hepatita cu virus B - zonă endemică, vaccinarea nou-născuților,

- risc cronicizare (10% adulți, 25-90% copii),
- risc carcinom hepatic.
Grupuri risc Hep B:
Grupuri risc Hep B:
 consumatorii de droguri intravenoase,
 nou-născuţii din mame
 persoanele care fac acupunctură sau
infectate,
tatuaje,
 lucrătorii din sănătate,
 persoane care trăiesc sau călătoresc în
 dializaţii,
zone endemice,
 persoane cu mai mulţi parteneri sexuali/
homosexuali.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 17

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Incidența Hepatitei cu virus B și C,
în România, 2006-2018
7.00

5.96
6.00

5.00
4.31
4.00
3.30
3.00 2.73
2.27
1.98
2.00 1.70
1.44 1.29 1.15 0.99
1.00 0.60 0.77 0.60 0.69 0.61
0.49 0.36 0.39 0.61 0.49
0.31 0.30
0.00 0.37 0.36 0.44
An An An An An An An An An An An An An
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Hepatita virală B Hepatita virală C

Sursa: INSP, CNSCBT, oct. 2019
Disciplina Sănătate Publică și Management, 18
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Disciplina Sănătate Publică și Management, 19
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Disciplina Sănătate Publică și Management, 20
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Gripa (sezonul 2019-2020)

Sursa: ECDC, 2020

Disciplina Sănătate Publică și Management, 21
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Gripa (sezonul 2019-2020)

Sursa: ECDC, 2020

Disciplina Sănătate Publică și Management, 22
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Rujeola
 În UE în perioada septembrie 2016 - septembrie 2019 s-a
înregistrat o epidemie de rujeolă, cele mai multe cazuri fiind în
România, Italia, Franța și Grecia.

 În România:
 Totalitatea bolnavilor reprezintă 44,8% din cazurile UE,
 Decesele reprezintă 59,6% din totalul deceselor din UE,
 Fatalitatea a fost de 0,3%,
 92,5% dintre cazuri au fost la persoane nevaccinate.

 Pentru întreruperea transmiterii este necesar ca acoperirea

vaccinală cu a doua doză de vaccin să fie de minim 95%
(important pentru evitarea transmiterii la copii sub un an).
Sursa: WHO - Centralized Information System for Infectious Diseases (CISID), oct. 2019
Disciplina Sănătate Publică și Management, 23
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Infecția cu virusul West-Nile
 Virusul este transmis de țânțari după ce au înțepat o
pasăre infectată
 Frecvent în sezonul cald
 Perioada de incubație este 2-14 zile,
 Simptome: febră, confuzie, convulsii, slăbiciune
musculară, pierderea vederii, amorțeală, paralizie, comă
 Severitate crescută la persoanele > 60 ani și la cei cu
imunitate scăzută
 Manifestare: boală asimptomatică 80% din cazuri, 20%
din cazuri au un sindrom febril ușor

Disciplina Sănătate Publică și Management, 24

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Infecția cu virusul West-Nile
 Complicații (1% din cazuri) la nivelul sistemului nervos central
(encefalită, meningită, mielită sau poliomielita West Nile, paralizia
acută flască)
 Prevenție:
- evitare expunere la țânțari,
- împiedicarea pătrunderii țânțarilor în locuință,
- utilizarea de substanțe insecticide în locuință și în jur,
- utilizarea de substanțe chimice împotriva țânțarilor, etc.

 In România, în perioada 03.06 – 26.09.2019 au fost:

- 57 cazuri de boală (București – 16)
- 5 decese
Sursa: INSP, CNSCBT, oct. 2019
Disciplina Sănătate Publică și Management, 25
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Infecții asociate asistenței
medicale (IAAM)
 Importantă subraportare
în România
 Incidența

pentru anul 2019

a fost de 0,63 %
pacienți
externați;

Disciplina Sănătate Publică și Management, 26

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Categorii de antibiotice
utilizate în România

Disciplina Sănătate Publică și Management, 27

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Rezistența microorganismelor la
antibiotice
 Conform raportului anual al ECDC – 2019:

 Cea mai frecvent raportată specie bacteriană a fost E. coli (44,2%), urmată
de S. aureus (20,6%), K. pneumoniae (11,3%), E. faecalis (6,8%), P.
aeruginosa (5,6%), S pneumoniae (5,3%), E. faecium (4,5%) și specii
Acinetobacter (1,7%).
 În 2019, mai mult de jumătate dintre izolatele de E. coli și mai mult de o
treime din izolatele K. pneumoniae au fost rezistente la cel puțin un
grup antimicrobian sub supraveghere și a fost frecventă rezistența
combinată la mai multe grupuri antimicrobiene. Procentele de rezistență au
fost în general mai mari la K. pneumoniae decât la E. coli. În timp ce
rezistența la carbapenem a rămas rară la E. coli, mai multe țări au raportat
procente de rezistență la carbapeneme peste 10% la K. pneumoniae.
Rezistența la carbapeneme a fost de asemenea frecventă la speciile P.
aeruginosa și Acinetobacter și la procente mai mari decât la K.
neumoniae.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 28
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Sursa: Antimicrobial resistance in the EU/EEA –AER 2019

Disciplina Sănătate Publică și Management, 29

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Sursa: Antimicrobial resistance in the EU/EEA –AER 2019

Disciplina Sănătate Publică și Management, 30

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Disciplina Sănătate Publică și Management, 31
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Strategii globale pentru a face față
noilor pericole

ALERTĂ EPIDEMIOLOGICĂ & RĂSPUNS

I N T E R NAT I O NAL H EALT H R E G U LAT I O N S

Controlul riscurilor Răspuns rapid la riscuri Îmbunătățirea

cunoscute neașteptate pregătirii

PARTENERIAT LA NIVEL G L O B AL
 Global Public Health
Intelligence Network (GPHIN)
 sistem computerizat de
monitorizare și capturarea a
surselor media la nivel global
 funcționează în 6 limbi
(engleză, franceză, spaniolă,
chineză (2 dialecte), rusă si
arabă
Sistemul de alertă epidemiologică și răspuns al
OMS și UE

 Adună date și informații provenite prin sistemul Intelligence

de epidemic intelligence

 Verificare rapidă cu țările membre Verificare

 Evaluarea riscului și comunicare

Răspuns

 Coordonare la nivel internațional a nevoilor de

suport
Follow-up
Regulamentul Sanitar Internațional
(RSI) 2005
 Acoperă toate „urgențele de sănătate publică de interes
internațional” (biologice, chimice și nucleare)
 Nu este specific unei boli, ci vizează evaluarea riscurilor
 Urmărește mortalitatea sau morbiditatea ridicată înregistrată
neașteptat, răspândirea posibilă, impactul asupra călătoriilor sau
comerțului
 Oferă ghiduri pentru definirea capacităților de bază la nivel
național
La nivelul UE -Early Warning and
Response Systems (EWRS)

Colectează:
 Informații raportate de Statele Membre

 Informații din presă, autorități locale

 Informații de la profesioniști din sănătate din

sistemul de asistență primară
 Informații de la alte autorități, ex. ministerul
agriculturii, mediului, NGO, organizații de
voluntari, etc.
Principii generale în supravegherea
bolilor transmisibile la nivel UE
- În UE bolile transmisibile fac obiectul unor reglementări stricte
- Centrul Euroena de Control al Bolilor (ECDC - European Centre for
Disease Control) – instituția responsabilă cu supravegherea a 70 de
boli si probleme speciale de sănătate (ex. Rezistența la antibiotice) și
către care raporteaza toate statele UE (lista bolilor este reglemetată
prin Decizie UE)
- La nivelul ECDC sunt organizate 7 programe dedicate supravegherii
bolilor transmisibile sub egida cărora statele UE raporteaza datele
naționale:
 Rezistența la Antimicrobiene (AMR)
 Boli transmise prin vectori
 Boli transmise prin apă și alimente și
zoonoze
 Gripa și alte virusuri respiratorii
 HIV, BTSs și hepatite virale
 Tuberculoza
 Boli prevenibile prin vaccinare 37
Discipline of Public Health and Management,
Faculty of Medicine, "Carol Davila" University of
 Întărirea pregătirii

Întărirea sistemelor naționale de

supraveghere și control și de alertă
rapidă
250 Data Model Low CI Upper CI

200

150

100

50

0
158 178 198 218 238 258 278 298
Supravegherea
 Definiție = activitate continuă și sistematică
de colectare, prelucrare, analiză,
interpretarea datelor și diseminarea
informațiilor, folosind metode caracterizate
prin caracterul lor practic, uniform, rapid,
exact și complet (J.Last)

39
 Supraveghere - de ce si cand?
• Este o boală importanță pentru sănătatea publică?

• Există posibilitatea de a o influența printr-o

acțiune?

• Există datele relevante usor de obținut?

• Există resurse financiare și umane suficiente?

 Supravegherea:
“găsești dacă știi Raportare Răspuns
unde să cauți”
Rezultate pozitive

Probe biologice

Bolnavi

Simptomatici

Infectați

Expuși
 Ciclul supravegherii
&

Sistem de Centrul de
sănătate supraveghere
Raportare

interpretare
Eveniment Date

Analiză,
Planificare,
Evaluare,
Formularea
politicilor

Acțiune Informație
Măsuri de control
Recomandări
42
Sursa: S Hahne, S Cotter, D Werker - EPIET
 Scopurile supravegherii
1. urmărirea unor probleme de sănătate (descrierea istoriei naturale a bolii;
a modului de manifestare în populație a procesului epidemiologic; urmărirea instalării
unor schimbări de tipul rezistenței microorganismelor la antibiotice sau a scăderii
imunității organismelor gazdă; schimbări în practica medicală)

2. realizarea legăturii cu intervenția de sănătate publică (stabilirea

unor priorități bugetare; a unor măsuri de prevenire și/sau control; evaluarea unor noi
strategii; prognozarea tendințelor de evoluție a unor boli în populație)

3. verificarea unor ipoteze

4.urmărirea tendințelor bolii la nivel populațional

Obiectivele supravegherii
 Descrierea caracteristicilor bolii
 Monitorizarea tendințelor de evoluție
 Prognozarea evenimentelor
 Estimarea impactului bolii
 Evaluarea eficienței acțiunilor de prevenire și control
 Aprecierea performanței programelor și politicilor de
de sănătate publică
Sisteme de supraveghere
 Tipuri de sisteme de supraveghere:
 Activ - personalul de sănătate publică caută activ
boala / Pasiv - Boala este raportată de clinicieni
 Sentinela – acoperă un subgrup populațional /
Exhaustiv – acoperă toată populația
 Bazat pe caz – are la baza raportarea
diagnosticului clinic/ Sindrom – raportare de
sindroame ce nu necesita un diagnostic clinic
 Bazat pe indicatori – colectează date de
morbiditate și mortalitate/ Evenimente –
colectează informații despre evenimente ce pot
avea legatură cu o boală transmisibilă 45
 Epidemic Intelligence

Supraveghere bazată pe indicatori Supraveghere bazată pe eveniment

Sisteme de supraveghere Date Evenimente Monitorizarea evenimentelor

Colectare Screening/colectare
Analiza Filtrare
Interpretare Validare

Semnal
Investigație Evaluare
Alertă de
sănătate
publică

Răspuns = acțiune
46
 Supravegherea în sănătate
publică

Identificarea Intervenție, Evaluarea

Supraveghere Implementare
factorilor de risc intervenției

Care este Care este Ce măsuri ar Cum pot fi

problema? cauza? funcționa? implementate?

Problemă Răspuns

47
 Alerta rapidă și răspuns

Detecție Răspuns
precoce rapid

90
80
70 Oportunitate de
60 control
CAZURI 50
40
30
20
10
0
10

13

16

19

22

25

28

31

34

37

40
1

ZILE
Măsuri de control
 Măsuri farmaceutice: medicație preventivă,
medicație terapeutică, vaccinare!
 Măsuri non-farmaceutice:
 măsuri de distanțare fizică (ex: anulare
manifestari publice)
 închiderea unor colectivități (ex: școli),

 izolarea contacților, de preferat voluntară

 Măsurile universale de igienă (spălatul

frecvent al mâinilor, eticheta respiratorie, etc)
Disciplina Sănătate Publică și Management, 49
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Legislația UE
 DECIZIA NR. 1082/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI
din 22 octombrie 2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru
sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 2119/98/CE
http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/1-decizia-1082-amenintari-
transfrontaliere-grave-pt-sanatate/file

 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 8 august 2012 de

modificare a Deciziei 2002/253/CE de stabilire a definițiilor de caz
pentru raportarea bolilor transmisibile rețelei
comunitare http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/2-decizia-
comisiei-europene-5538-8-aug-2012-definitii-caz/file

 DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/945 A COMISIEI

din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile și problemele de sănătate
speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii
epidemiologice, precum și definițiile de caz relevante
http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-
22-iunie-2018-def-caz-ro/file

Disciplina Sănătate Publică și Management,

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Legislația din România
 Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătăţii
 HOTĂRÂRE Nr. 657 din 18 mai 2022 privind aprobarea conținutului
și a metodologiei de colectare și raportare a datelor pentru
supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli
transmisibile
 HOTĂRÂRE nr. 697 din 25 mai 2022 privind aprobarea metodologiei
de raportare și a circuitului informațional în Registrul electronic
național de vaccinări
 ORDIN nr. 1.738 din 29 iunie 2022pentru aprobarea normelor
metodologice cu privire la modalitatea și frecvența de raportare de
către furnizorii de servicii medicale, precum și circuitul informațional
al fișei unice de raportare a bolilor transmisibile și pentru aprobare
sistemului de alertă precoce și reacție privind prevenirea și controlul
bolilor transmisibile
 ORDIN nr. 2.408 din 12 august 2022pentru aprobarea normelor
privind utilizatorii și responsabilitățile furnizorilor de servicii medicale
implicați în procesul de vaccinare privind metodologia de raportare și
circuitul informațional în Registrul electronic național de vaccinări
 Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere,
prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale ı̂ n
unitățile sanitare

Disciplina Sănătate Publică și Management,

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"