Nr.

înregistrare:
Vizat:
Director ,

Planificare calendaristică
integrată
2022-2023
Clasa a II a A

profesor pentru învățământ primar

1
2
 SCHEMA ORARĂ CLASA a II a

Aria curriculară Plan Nr. de ore

Disciplina cadru alocate
I. Limbă şi comunicare
Comunicare în limba română 6 6
Limba modernă 1 1
II. Matematică şi Științe ale 4 4
naturii 1 1
Matematica și explorarea
mediului
III. Om şi societate
Religie 1 1
IV. Arte și Tehnologii
Arte vizuale și abilități practice 2 2
Muzică și mișcare 2 2
V. Educaţie fizică, sport şi
sănătate 2 2
Educaţie fizică
VI. Consiliere și orientare
Dezvoltare personală 1 1
Discipline opționale- Limba engleză 0–1 1

Număr de ore pe săptămână 20 – 21 21

3
4
 CONSILIEREA PĂRINŢILOR
ȘEDINȚE CU PĂRINȚII
Clasa a II a A
An şcolar 2022-2023
Nr. Tema Modul de Săpt.
crt. desfăşurare data
MODULUL I
1. Să ne cunoaștem mai bine! I
1. Prezentarea orarului clasei Informare
2. Prezentarea Regulamentului Intern al şcolii Prezentare
3. Prezentarea manualelor şcolare Analiză
4. Stabilirea auxiliarelor necesare pentru fiecare disciplină Discuţii
5. Alegerea comitetului de părinţi
6. Prezentarea actelor necesare pentru dosarele de bursă şi rechizite
2. Programarea temelor pentru consilierea părinţilor: Discuţii tip masă II
1. Discutarea cu părinţii a problemelor specifice vârstei şcolarilor de 7-8 ani; rotundă
2. Prezentarea de către părinţi a posibilelor teme pe care le propun pentru dezbatere şi urmărire în Analiză
acest an şcolar; Propuneri şi
3. Stabilirea zilei şi orei pentru desfăşurarea şedinţelor de consiliere. argumentare
3. Probleme de readaptare a şcolarului mic la programul şcolar: III
1. Prezentarea situaţiei adaptării elevilor la cerinţele perioadei de reacomodare la cerinţele şi Informare
programul şcolar; Prezentare
2. Prezentarea de către părinţi a programului copiilor în afara şcolii; analiza unor situaţii-problemă, în Analiză
plen şi în particular; Discuţii
3. Stabilirea, prin dezbatere şi propuneri, a unui program sănătos de pregătire şi recreere pentru
şcolari, pe care să-l respecte acasă;
4. Discuţii în urma primei săptămâni de şcoală – adaptarea copiilor la programul de învăţare –
probleme particulare.
4. Cum ne putem ajuta copiii la teme? IV
1. Analizarea situaţiilor în care elevii au avut nevoie de indicaţii şi sprijin;
2. Precizarea şi demonstrarea importanţa revederii de către elevi (chiar de către părinţi) a notiţelor şi Demonstrare

5
 exerciţiilor temei aferente predate în clasă; Analiză
3. Etapele pe care trebuie să le parcurgă părintele în acordarea sprijinului efectuării temelor: Informare
verificarea copilului dacă a revăzut/citit conţinutul predat în clasă, analiza modului în care copilul a
înţeles cerinţa, încercarea copilului de a rezolva singur (oral sau pe ciornă), apoi acordarea sprijinului
efectiv dacă mai este cazul.
5 Comunicarea părinte-copil bazată pe încredere reciprocă Dezbatere tip V
1. Provocarea părinţilor de a relata din modalităţile de comunicare cu copiii lor în situaţii tipice; masă rotundă
2. Prezentarea posibilelor reacţii emoţionale ale copiilor la modurile diferite în care comunică părinţii Informare
cu ei; Prezentare
3. Discutarea efectului atitudinii oscilante (între răbdare şi nerăbdare, între toleranţă şi nervozitate, Analiză
între înţelegere/cooperare şi acuzare etc.) din partea părinţilor asupra încrederii copilului în aceştia;
4. Sfaturi pentru părinţi de la alţi părinţi – împărtăşirea experienţelor proprii.
6. Cum câştigă un părinte încrederea totală a copilului său? Informare VI
1. Dezbateri şi păreri asupra frecvenţei comunicării oscilante ca atitudine a părinţilor faţă de Prezentare
problemele copiilor; Analiză
2. Neîncrederea unui copil în părintele său - consecinţă a evitării contactelor distante, represive,
acuzatoare, dar şi a „crizelor de deznădejde” pe care părinţii le manifestă exagerat la repetarea unor
situaţii problemă create de neputinţa, nepriceperea sau refuzul copiilor;
3. Prezentarea reţetei de câştigare a încrederii totale a copilului: atitudinea consecvent-unitară a
părinţilor, indiferent de factorii externi ai situaţiei de comunicare, evitarea exploziilor de pedepse sau
ameninţări cauzate de abateri „din urmă”, tratate superficial, oferirea copilului convingerea că este
ascultat şi tratat cu dreptate.
7. Doar dragostea nu este suficientă! Completare de VII
1. „Eseul de 5 minute ”- Ce înţeleg părinţii prin dragoste pentru copii; mini-chestionar
2. Dezbatere – schimb de păreri între părinţi despre dragostea părintească eficientă pentru Prezentare
dezvoltarea copilului şi dragostea care prelungeşte dependenţa copilului de părinte; Discuţii
3. Învăţături religioase despre dragostea părinţilor pentru copiii lor. Analiză
MODULUL II

8. Copilul meu este altfel decât cum sunt sigur că este? VIII
1. Prezentarea de către învăţătoare a unor situaţii generale în care majoritatea copiilor se manifestă
diferit în afara supravegherii familiei decât când sunt în mediul acesteia;
2. Mărturisiri din partea părinţilor, asupra unor situaţii în care au aflat precum copiii lor au procedat

6
 contrar aşteptărilor lor;
3. Copilul este tentat foarte uşor să-şi rezolve reale frustrări, dar şi închipuite frustrări ale lui, Informare
manifestându-şi adevărata personalitate; Prezentare
4. Analiza obiectivă a manifestărilor extrafamiliale ale copilului pentru a înţelege posibile abateri de Analiză
la normele impuse de familie; Masă rotundă
5. Discutarea tendinţei frecvente din partea părinţilor de a accepta anumite neconcordanţe reale dintre Chestionar
educaţia pe care au dat-o copiilor lor şi efectele reale ale acesteia asupra comportamentului copilului;
6. Chestionar pentru părinţi „Cât de bine îmi cunosc propriul copil?”(reluarea chestionarului din
clasa I pentru a constata progresul părinţilor în cunoaşterea propriului copil).
9. Conflictele şi conflictualitatea din mediul şcolar IX
1. Informarea părinţilor despre tipurile de conflicte din mediul şcolar: elev – elev/cadru didactic, elev
– părinte personal/părintelel altui elev, părinte – părinte/cadru didactic; Informare
2. Prezentarea conceptelor de conflict şi conflictualitate: conflictele sunt generate de stările de Masă rotundă
conflictualitate; conflictele reale sunt stări explozive, stările latente sunt conflictualităţi care menţin Activitate
posibilitatea apariţiei unor relaţii perturbatoare la nivel fizic, psihic şi emoţional; interactivă între
3. Conflictele reale şi conflictele întreţinute: analiza unor situaţii reale de conflictualitate şi părinţi
constatarea gravităţii lor ca posibile surse de disconfort real asupra copiilor, părinţilor şi cadrelor
didactice
10. Conflictele între elevi – remediere şi prevenire X
1.Discutarea conflictelor reale constatate în colectivul clasei – analiza frecvenţei şi gravităţii
acestora; Informare
2. Propuneri de măsuri preventive din partea părinţilor, analiza şi stabilirea unui proiect comun Discuţii
părinţi-cadru didactic pentru măsurile şi atitudinea corectă faşă de copiii implicaţi; interactive părinţi-
3. Copilul declanşator de conflicte – conturarea unui profil psihologic pentru a înţelege motivaţiile învăţător
acestui tip de copil;
4. Pedeapsa şi recompensa – măsuri ce pot ameliora tendinţa unor copii de conflictualizare a
atmosferei grupului;
11. Sufletul ascuns – copilul meu are taine şi temeri faţă de părinţi? XI
1. Mărturisiri şi dezbateri libere asupra unor cazuri de copii care au clacat la un moment dat, în Masă rotundă
pofida traseului excepţional până în acel moment (cazurile nu trebuie nominalizate, pot fi cunoscute Mini-chestionare
prin intermediari sau chiar din mass-media); Discuţii
2. Completarea unor mini-chestionare în care părinţii să mediteze asupra aspectelor educative în care interactive
exagerează şi a celor unde constată că au fost mai puţin atenţi (Când sunt pisălog?, Când sunt

7
 neatent?, Când simt că am făcut destul?, Simt vreodată că nu sunt înţeles de copilul meu când îl
învăţ de bine?);
3. Moment de sinceritate pentru părinţi: „Puteţi găsi cel puţin o situaţie tipică din relaţia cu copilul
dumneavoastră în care sunteţi conştient că acesta se fereşte, chiar se teme să vă ceară ajutorul?”
12. Când vrei să fii cu mine şi când te ascunzi de mine, copilul meu? Informare XII
1. Intuirea de către părinţi a situaţiilor ȋn care copiii ȋşi doresc să fie împreună cu părinţii şi care sunt Discuţii
cele când îşi doresc să nu fie părinţii de faţă, precum şi cele în care copiii se feresc de părinţii lor; interactive părinţi
2. Analiza fiecărei situaţii enumerate şi stabilirea cauzelor, urmărilor, precum şi a unor posibile – învăţător
măsuri ameliorative;
13. Încrederea în sine şi încrederea în ceilalţi XIII
1. Prezentarea de către învăţător a unui material accesibil despre nevoia oamenilor, indiferent de
vârstă, de a avea în viaţa lor persoane de încredere; despre starea de încredere în sine care se învaţă în
prima copilărie, în cadrul familiei;
2. Discuţii despre curajul copiilor de a-şi manifesta deschis preferinţele, ideile, pretenţiile, stările –
delimitarea încrederii în sine de manifestarea efectelor răsfăţului exagerat; Informare
3. Independenţa copiilor şi încrederea în forţele proprii se învaţă în prima copilărie doar dacă părinţii Discuţii
îi oferă cadre reale în care aceştia să capete încredere în ei; interactive părinţi-
4. Cauzele lipsei de încredere în sine: mustrarea şi critica frecventă din partea părinţilor, dar şi învăţător
protejarea exagerată a acestora de către părinţii extrem de iubitori şi grijulii;
5. Concepţia greşită a multor părinţi că ocrotirea permanentă în primii ani de viaţă de către părinţi
oferă copilului un statut sigur.
14. Rolul grupului în dezvoltarea conduitei sociale a copilului XIV
1. Prezentarea importanţei legăturilor care se stabilesc între copii în cadrul grupurilor din care face
parte: grupul de colegi, grupul de joacă ocazională, grupul de prieteni, grupul religios;
2. Prezentarea importanţei sentimentului de apartenenţă la un grup pentru însuşirea regulilor de bază Informare
a comportamentului social; Masă rotundă
3. Manifestările copiilor în cadrul grupurilor pe care aceştia le preferă: cu ce reguli, exprimări, Dezbatere
satisfacţii sau, dimpotrivă, frustrări vin acasă;
4. Modalităţi corecte de susţinere a participării copiilor la activităţi de grup: cunoaşterea grupurilor,
supravegherea discretă a acestora, evitarea tendinţei greşite a părinţilor de a interveni personal în
regulile grupului;

8
 MODULUL III
15. Relaţiile de prietenie şi dezvoltarea autonomiei sociale a copilului XV
1. Prezentarea importanţei legăturilor de prietenie între copii pentru formarea şi dezvoltarea treptată a
autonomiei sociale a acestora; Informare
2. Definirea conceptului de prietenie la vârsta şcolară mică: particularităţi, manifestare, criterii de clasificare Analiză ţi dezbatere pe
după motivele apariţiei; conţinutul informativ
3. Definirea conceptului de autonomie socială corespunzătoare vârstei: formarea unor deprinderi elementare Discuţii interactive între
de adaptare la viaţa cotidiană şi formarea capacităţii de stabilire şi menţinere de relaţii cu alţii, respectând părinţi
reguli şi standarde specifice vârstei;
3. Dezbatere cu părinţii asupra comportamentelor pozitive datorate legăturilor de prietenie, observate de
aceştia la proprii copii;
4. Modalităţi corecte de susţinere şi încurajare a prieteniilor dintre copii de către părinţi.
16. Sunt singur, nu vreţi să vă jucaţi cu mine? XVI
1. Discuţii despre când părinţii s-au jucat cu copilul lor, precizarea jocului şi efectul pentru părinte şi pentru
copil;
2. Povestiri ale părinţilor din anii copilăriei lor: despre ce şi-au dorit, bucurii şi tristeţi, amintiri plăcute etc.;
3. Moment de sinceritate între părinţi despre ce cred despre jocurile copiilor şi despre participarea periodică
la anumite jocuri ale acestora; Masă rotundă
4. Prezentarea importanţei jocului în dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, a capacităţii de acceptare a Dezbatere
regulilor, a pregătirii pentru viaţa socială; Discuţii interactive între
5. Prezentarea clasificării jocurilor după efectul acestora asupra personalităţii copilului: jocuri de recreere, părinţi
jocuri pentru consumarea surplusului de energie, jocurile atavice – de învăţare a rolurilor social-umane, jocuri
pregătitoare pentru învăţare de cunoştinţe, deprinderi, comportamente, jocuri complementare sau
compensatorii unor secvenţe intense de învăţare, jocuri catharhice – de purificare a tendinţelor antisociale,
jocuri de pregătire pentru viaţă prin derivarea în ficţiune (închipuire);
17. Părinţii ambiţioşi pentru copiii lor – atitudine pozitivă sau negativă? XVII
1. Dezbatere pe tema dorinţei părinţilor pentru realizarea prin copiii lor: „Cum vă doriţi să vă fie copilul?”.
2. Prezentarea diferenţei fragrante dintre ambiţia părinţilor de a-şi ajuta copiii să se dezvolte conform puterii
şi dotării lor şi ambiţia acelor părinţi care doresc să-şi realizeze propriile visuri neîmplinite impunându-le
copiilor lor; Dezbatere
3. Perfecţionismul părinţilor – modalitate de îngrădire a personalităţii copilului: independenţa, imaginaţia, Prezentare
încrederea – informare, Informare
4. Prezentarea unor cazuri stereotipe de părinţi care încearcă să-şi realizeze propriile visuri prin copiii lor fără Analiză
să ţină cont de dotările şi aptitudinile acestora.
18. Autoritatea, lipsa de autoritate şi falsa autoritate parentală XVIII
1. Masă rotundă despre cum se impun părinţii în faţa copiilor şi care sunt situaţiile tipice în care părinţii îşi
pierd autoritatea faţă de aceştia; Masă rotundă – discuţii

9
 2. Ce este falsa autoritate parentală şi care sunt cauzele apariţiei şi întreţinerii ei: prin ţinerea copilului la interactive între părinţi
distanţă, prin raţionamente prelungite, prin negociere cu cedare din partea părinţilor, prin mituire pentru Analiză
rezolvare de moment, prin exces de atenţie etc. Dezbatere
3. Prezentarea cazurilor tipice în care un părinte este considerat de copilul său ca lipsit de autoritate –
dezbatere despre situaţii în care părinţii îşi manifestă contradicţiile de atitudine în faţa copilului;
4. Material instructiv-educativ: „Mituri despre autoritatea părinţilor”
19. Tipurile de părinţi: „Ce-am constatat despre noi, ca părinţi?” XIX
1. Rememorarea tipurilor parentale: dictatorial, democratic – autoritar, permisiv, indulgent, neglijent, Chestionar sub
inconsecvent în atitudine; anonimat
2. Efecte ale stilului parental asupra dezvoltării personalităţii copilului; Prezentare
3. Umilirea, dispreţul, somaţia, jignirea în faţa altor persoane – comportamente parentale violente fără contact Analiză
fizic cu impact asupra echilibrului psihic al copilului. Sondaj
4. Material instructiv-educativ: „Stiluri parentale”; „Tipuri de părinţi” Power Point
20. Autodisciplina se învaţă prin disciplinarea pozitivă XX
1. Definirea conceptului de disciplinare pozitivă: exemple concrete;
2. Importanţei modelului parental în disciplinarea pozitivă;
3. Autodisciplina la copilul de vârstă şcolară mică – arie de dezvoltate reală şi aşteptări exagerate – discuţii Masă rotundă
cu părinţii asupra dimensiunii autodisciplinei reale asumate de copil şi asupra falsei autodiscipline Dezbatere
manifestată prin impunere; Analiză
4. Împărtăşirea reciprocă de către părinţi a modului în care corectează greşelile şi abaterile copiilor lor –
analiza efectelor acestor măsuri din prisma noilor concepte;
5. Prezentarea materialului instructiv: „Metode de disciplinare pozitivă”; „Cele mai rele şapte lucruri pe
care le poţi spune copilului”
21. Stima de sine – prelungire a încrederii în forţele proprii XXI
1. Prezentarea manifestărilor comportamentale care demonstrează prezenţa stimei de sine crescute sau,
dimpotrivă, scăzute; Informare
2. Moment de sinceritate pentru părinţi: destăinuiri asupra unor aspecte care le-au determinat atitudini Masă rotundă
puternice sau stări frustrante; Discuţii interactive
3. Tipurile stimei de sine: pozitivă – bazată pe manifestări şi credinţe în conformitate cu regulile sociale şi părinţi-părinţi
negativă – bazată pe aroganţă, încălcarea regulilor, rezolvarea nevoilor pers. în detrimentul celorlalţi;
4. Analiza şi desprinderea acelor experienţe din copilărie care dezvoltă stima de sine pozitivă sau negativă;
5. Cunoaşterea factorilor ce dăunează în mod ascuns, dar durabil, stării de bine cu propria persoană:
perfecţionismul, respingerea de către ceilalţi, modele negative, stresul în familie, starea materială, lipsa de

10
 coerenţă a standardelor cu care vine copilul în contact.
MODULUL IV
22. Întărirea negativă = falsa educaţie de îndreptare a comportamente-lor negative XXII
1. Definirea corectă şi accesibilă a conceptului de întărire negativă exemple concrete;
2. Cauze ale comportamentului părinţilor care recurg des la întărirea negativă: nerăbdarea, perfecţionismul, Informare
lipsa de empatie cu propriul copil, severitatea dictatorială, nepriceperea şi dezinteresul de a trata cauzele şi Analiză
concentrarea asupra înlăturării efectelor; Dezbatere interactivă
3. Moment de sinceritate pentru părinţi: destăinuiri a unor stereotipii atitudinale prin care exagerează între părinţi
criticându-şi copilul ca personalitate şi nu abaterea punctuală;
4. Explicarea efectului întăririi negative asupra copilului care începe să se simtă inutil, incapabil şi ca o
povară pentru părinţi;
5. Material suport: „Tehnici de decelerare a comportam. negative”
23 Dascăli şi părinţi – responsabili împreună de traseul viitorului copilului XXIII
1. Un nou tip de copil pentru părinţi, un nou tip de elev pentru dascăl – urmare a evoluţiei societăţii, a
ritmului tot mai alert în care se succed evenim. din viaţa fiecăruia dintre noi, a „crize de timp” în care trăim;
2. Prezentare: nevoia de fundament comun şi reciprocitate între părinţi şi dascăl pentru a da copilului o
imagine clară, unitară a ceea ce trebuie să fie şi să facă; Masă rotundă
3. Informare - situaţii delicate din manifestările copiilor, care trebuie înţelese şi tratate la fel de dascăl şi de Prezentare
părinte: tăcerea copilului, simularea la care apelează uneori sau deseori, disimularea, reacţia adversă sau Informare
rezistenţa/împotrivirea, gesturile violente, fobia, minciuna, izolarea, exuberanţa necontrolată, respingerea Dezbatere
autorităţii adultului etc;
24 Greşelile părinţilor în educaţia copiilor XXIV
1. Moment informativ asupra tipurilor de greşeli parentale de educaţie: din prea multă grijă şi din supra-
protecţie, din ignoranţă şi neimplicare sau din prea multă severitate şi lipsa empatiei;
2. Dezbatere despre greşelile cauzate de „fricile” cu care unii părinţi supraevaluează realitatea – efectul de
tensiune, încordare şi permanentă stare de alertă cu care cresc copiii;
3. Întocmirea, împreună cu părinţii şi prin rememorarea ideilor dezbătute în şedinţele anterioare, a unei liste Informare
de abilităţi educative prioritare pentru educarea sănătoasă a copiilor în familie; Dezbatere
4. Discutarea importanţei empatiei şi încrederii de care are nevoie copilul din partea părinţilor - cele mai Masă rotundă
sigure căi de a avea aşteptări realiste de la copil şi de a-l face să se simtă valoros şi iubit, în siguranţă şi cu
încredere în puterile sale;
5. Material suport: „Greşelile părinţilor în educaţia copiilor”
25 Regulile de viaţă NU SE NEGOCIAZĂ! XXV

11
 1. Definirea conceptului de regulă de viaţă – precizarea universalităţii regulilor general-importante de viaţă şi
a regulilor „locale”, care derivă din acestea;
2. Explicarea importanţei unicităţii regulilor majore de viaţă pentru toţi oamenii unei societăţi şi a pericolului Informare
apariţiei discriminării prin negocierea regulilor; Masă rotundă
3. Exerciţiu de descoperire a regulilor de viaţă pe domenii sociale: în familie, la şcoală, în locuri publice; Dezbatere
4. Dezbatere şi discuţii interactive între părinţi: De ce nu este indicată negocierea regulilor de viaţă cu Analiză
copiii?
5. Analiza cazurilor în care anumite reguli „par” a fi negociate cu copiii – înţelegeri şi adaptare a sarcinilor,
dar nu negociere!
5. Material instructiv-educativ pentru părinţi: „Regulile de aur ale convieţuirii Omului cu ceilalţi oameni, cu
el însuşi şi cu restul lumii”
26. Bunele maniere – calea spre starea de bine cu sine şi cu cei din jur – se învaţă din primii ani ai vieţii! XXVI
1. Conceptul de maniere, în general, şi de bune maniere, în special; Masă rotundă
2. Enumerarea şi clasificarea bunelor maniere importante pentru o convieţuire socială sănătoasă psihic şi Dezbatere
fizic: arta dialogului, limbajul civilizat, respectarea bunurilor publice şi ale celorlalţi, punctualitatea, Discuţii interactive
respectarea libertăţii de opinie, sprijinul acordat celor cu nevoi speciale; părinţi-părinţi
3. Informare reciprocă între părinţi despre cazuri concrete de situaţii nedorite survenite ca urmare a lipsei de
bune maniere între copii/adulţi;
4. Material suport pentru părinţi „Lista bunelor maniere în familie”
27. Cuvintele simple care blochează, sperie sau rănesc XXVII
1. Joc de expresii „Ce-i spun copilului dacă plânge pentru lucruri pe care eu le simt fără importanţă?”-
cuv.folosite în expresiile părinţilor. Informare
2. Lovitura lui „trebuie” – explicarea efectului pe care îl are cuvântul trebuie, folosit în adresări care par Discuţii interactive
normale: ordin, neînţelegere, ultimatum – exemple şi analiză; părinţi-părinţi
3. Secretul înlocuirii lui „De ce…?” cu „Din ce cauză…?” (acceptarea cauzei/explicaţiei), cu „Ce s-a
întâmplat…?” (disponibilitate pentru înţelegerea motivaţiei) – exemple şi comparare;
4. Evitarea folosirii etichetării copilului folosind timpul prezent, cu conotaţie generală asupra personalităţii
copilului: NU „Eşti un dezordonat!”, ci „Ai fost dezordonat!”; NU „Eşti neatent!”, ci „Ai fost neatent
când…!” dezbatere pe exemple concrete;
5. Material supotr: „Cum să comunic cu copilul meu?”
MODULUL V
28. Independenţa şi formarea responsabilităţii prin independenţă la şcolarii mici XXVIII
29 1. Prezentarea aspectelor în care părinţii oferă copiilor independenţă asupra deciziilor lor – extragerea

12
 motivelor pentru care fac acest lucru; Prezentare XXIX
2. Provocarea părinţilor la analiza propriilor convingeri asupra a ceea ce ar putea permite şi ar fi categoric Informare
împotrivă în comportamentul independent al copiilor lor; Dezbatere
3. Prezentarea imp. formării sentimentului de independenţă la copii în paralel cu asumarea responsabilităţii
independenţei actelor acestora;
4. Dezbatere asupra atitudinilor extreme ale părinţilor: de neacordare a independenţei fie din neîncredere, fie
supra-protecţie, precum şi cea de acordare a unei independenţe totale şi nesupravegheate fie din neimplicare,
fie din permisivitate exagerată;
30. Dascăli şi părinţi faţă în faţă cu copilul de astăzi XXX
31 1. Prezentarea generală a conduitelor refractare ale copiilor, cele care deseori sunt interpretate superficial de XXXI
către adulţi, ascunzând adevărata faţă/suferinţă/problemă a copilului;
2. Tăcerea copilului – prezentare, recunoaştere a manifestărilor de către părinţi, interpretare şi atitudine
educativă corectă;
3. Simularea – situaţii tipice de manifestare, urmări ale „păcălirii adulţilor”, conduite stabile urmate repetării
acesteia de către copil; Informare
4. Disimularea – manifestare preţioasă de a descoperi şi vindeca fricile, fobiile, frustrările copilului în faze Dezbatere
care permit sprijinirea emoţională a acestuia; Masă rotundă
5. Reacţia adversă – descoperirea greşelilor de educaţie şi atitudine care au dezvoltat respingerea adultului,
modalităţi graduale de înlăturare;
6. Gestul violent fizic – cauze: modelele adulţilor, nedreptăţirea copilului în mod repetat, preaplinul de
„faimă” sau de vinovăţie;
7. Material suport: „Dascăli şi părinţi faţă în faţă cu copilul de astăzi”
32- Recompensa şi pedeapsa în mediul şcolar: XXXII-
33. 1. Moment de sinceritate părinţi – învăţător despre ce cred cei dintâi despre îndreptăţirea şi eficienţa XXXIII
modalităţilor de recompensare şi pedepsire a copiilor în cadrul şcolar;
2. Dezbatere asupra cutumelor care îndreptăţesc severitatea autorităţii şcolare (cu urmări disciplinatorii Informare
imediate şi de moment) şi promovarea sprijinului gradat potrivit construcţiei psihice şi emoţionale particulare Dezbatere
a fiecărui copil (anevoios ca timp şi rezultate imediate, dar benefic pe termen lung, terapeutic); Analiză
3. Prezentarea specializată a efectelor recompenselor meritate şi a alegerii tipului de pedeapsă eficientă şi
stimulatorie pentru îndreptarea problemei;
4. Realizarea de „trasee” particularizate de aplicare a pedepselor şi recompenselor potrivite fiecărui copil prin
consultarea părinţilor;
5. Material suport: „Recompensa şi pedeapsa în mediul şcolar”

13
34- Din nou despre locul şi rolul familiei în procesul de educare a copiilor: XXXIV
35. 1. Informare despre importanţa familiei în conturarea tipului de şcolar: de succes, cu grad optim de XXXV
adaptabilitate, cu stimă de sine ridicată, predispus la afirmare pe diferite paliere educative etc;
2. Informare şi discuţie despre familie şi educarea caracterului şcolarului mic – accentuarea realităţii că tipul
de caracter persistă în mare parte pe tot parcursul vieţii, unele aspecte fiind ireversibile;
3. Informare despre raportul părinte-copil (istorie şi actualitate) şi discuţii interactive între părinţi pe această Informare
temă. Masă rotundă
4.Material suport: „Locul şi rolul familiei în procesul de educare a copiilor”

36. Bilanţ la final de clasa I: evoluţia copilului meu ca şcolar, evoluţia mea ca părinte XXXVI
Bilanţ asupra evoluţiei copiilor după al treilea an de şcoală:
1. Analiza achiziţiilor cognitive, sociale, comportamentale ale copiilor, comparativ cu momentul începerii Analiza
şcolarităţii; Prezentarea
2. Prezentarea programelor de studiu pentru vacanţa de vară în vederea consolidării/recuperării unor Chestionare pentru
conţinuturi: lecturi, cărţi de jocuri didactice, CD-uri educaţionale, emisiuni TV indicate; părinţi
3. Chestionar reluat pentru părinţi „ Ce aşteptări am de la copilul meu?” „Ce aşteptări cred că are copilul
meu de la mine?”

NOTĂ: În cadrul fiecărei activităţi de consiliere se va acorda un spaţiu de timp pentru analiza situaţiei şcolare a elevilor din săptămâna precedentă, precum şi pentru prezentarea conţinuturilor ce vor fi
abordate în săptămâna imediat următoare.

14
AUXILIARE DIDACTICE: Setul ”O aventură educativă prin clasa a II-a”
Comunicare în limba română
Autori: Corina Istrate, Dora Măcean, Manuela Koszorus, Editura Edu Tg. Mureș

Matematica şi explorarea mediului

Autori: Corina Istrate, Dora Măcean, Manuela Koszorus, Nicoleta Todoran, Editura Edu Tg. Mureș

Caiete de creație
Autori: Corina Istrate, Dora Măcean, Manuela Koszorus, Editura Edu Tg. Mureș

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

(6 ORE SĂPTĂMÂNAL)
Competenţe generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate
1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat
1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare
2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare

15
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărți adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convențiilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenționale

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

(5 ORE SĂPTĂMÂNAL)
Competenţe generale
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

Competenţe specifice
1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs,

16
factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate
2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite
contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul
apropiat
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social
4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”
4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple
5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte,
imagini sau reprezentări schematice
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standardşi nonstandard şi prin utilizarea banilor în
probleme-joc simple detip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul,
kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

(2 ORE SĂPTĂMÂNAL)

Competenţe generale
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

Competenţe specifice
1.1. Sesizarea diferenţei dintre informaţia practică transmisă prin limbaj vizual şi mesajul artistic
1.2. Identificarea semnificaţiei liniei, punctului, culorii şi formei în opere de artă
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual

17
2.1. Explorarea unor caracteristici/ proprietăţi ale materialelor în diverse contexte
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei
2.3. Realizarea de produse utile şi/sau estetice combinând materiale uşor de prelucrat şi tehnici accesibile
2.4. Transformarea unui material prin tehnici variate
2.5. Explorarea de utilizări în contexte utile şi sau estetice a obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort propriu
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală,
verbală, kinestezică

MUZICĂ ŞI MIŞCARE
(2 ORE SĂPTĂMÂNAL)
Competenţe generale
1.Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup

Competenţe specifice
1.1. Receptarea unor sunete emise de surse diferite, cu durate, intensităţi, înălţime şi viteză de succesiune contrastante
1.2. Receptarea sunetelor emise de anumite instrumente muzicale şi identificarea direcţiei de propagare a sunetului
1.3. Recunoaşterea sunetelor emise de jucăriile muzicale, în corelarea lor auditivă cu anumite calităţi ale sunetelor muzicale
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între c
2.1.Cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual, asociind dirijatul intuitiv
2.2.Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul sugerat de ritm şi de măsură
2.3. Reprezentarea unor calităţi ale sunetelor prin semne convenţionale
3.1. Manifestarea adecvată pe muzică, sugerată de anumite elemente de limbaj muzical
3.2. Executarea unui dans / joc pe muzică, iniţiat şi organizat în colectiv
3.3. Confecţionarea de jucării muzicale din materiale naturale

18
3.4. Crearea unor linii melodice simple şi a unor combinaţii ritmice, asociate cu mişcări adecvate

DEZVOLTARE PERSONALĂ
(1 ORĂ SĂPTĂMÂNAL)

Competenţe generale
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

Competenţe specifice
1.1.Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între sine şi ceilalţi, după criterii simple
1.2. Respectarea unor reguli de igienă personală
2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate
2.2. Utilizarea unor elemente de ascultare activă
2.3. Explorarea abilităților de relaționare cu ceilalți
3.1. Realizarea unui program zilnic de activități, cu sprijinul adulților
3.2. Prezentarea condițiilor (instrumente, persoane, contexte) care fac învățarea ușoară sau dificilă
3.3. Prezentarea utilității unor meserii/profesii cunoscute

19
 PLANIFICARE ANUALĂ INTEGRATĂ

MODULUL I
Nr. Unitatea Disciplina Comp. Conţinuturi Nr. Săptămâna Observații
crt. tematică specifice ore

1. Călătorii, CLR 1.1  Invitație în călătorie 18 ore I – III

călătorii 1.4  Melcul școlar, de Vasile Versavia 5.09 – 23.09
2.1  În drum spre școală, după Alexei
2.2 Tolstoi
2.3 Citirea cuvintelor, enunțurilor, textelor
3.1 scurte
3.2 Despărțirea cuvintelor în silabe
4.1 Sensul cuvintelor
4.2 Alcătuirea unor enunțuri după imagini
4.3  Evaluare inițială

MEM  Numere naturale de la 0 la 100 15 ore

1.1 Recunoaștere, formare, citire, scriere.
1.2 Comparare, ordonare
1.4  Adunarea și scăderea numerelor de
1.6 la 0 la 100, fără și cu trecere peste
2.1 ordin
2.2  Unități de măsură. Figuri geometrice
3.1  Călătorind prin mediul înconjurător
6.1 Corpul uman, plantele, transformări ale
apei
 Evaluare inițială
AVAP  Materiale, instrumente, tehnici şi 6 ore
1.1
1.2 procedee de lucru
Caracteristici observabile ale materialelor și
2.1
instrumentelor de lucru;
2.3 Sortarea materialelor de lucru şi a
20
 2.4 instrumentelor în funcție de proprietăţi/
2.6 utilizări
 Monstruleții cu emoții
 Jucării confecționate din conuri
 Melcul – mozaicul culorilor
 În vacanță
- Recunoașterea culorilor
-Tehnici simple: decupare, lipire,
modelaj
 Evaluare
MM 1.4  Cântarea vocală în grup si 6 ore
2.1 individual
2.2  Intonarea corectă, expresivă și
3.1 omogenă a cântecelor
 Noul an de școală
DP Recapitularea noţiunilor învăţate în clasa 3 ore
1.1
I: Vacanța în borcan
2.1
 Emoții de bază: bucurie, tristețe,
2.2
frică, furie
2.3

21
2. În lumea CLR 1.1  Cartea lui Andrei 24 ore IV- VII
cunoașterii 1.2 Comunicarea orală 26.09- 21.10
1.3 Acte de vorbire: a se prezenta și a
2.1 prezenta pe cineva
2.2 Acte de vorbire: a cere și a da informații
2.4  Biblioteca lui Stardi, de Edmondo de
3.1 Amicis
3.2 Textul – titlu, autor, alineate
3.3  Povestea cărții de povești, după
4.1 Emilia Căldăraru
Așezarea textului în pagina caietului
Ziarul sau revista clasei
Scrierea pe liniatură tip II, transcrierea și
copierea unui text
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
MEM  Igiena alimentației 20 ore
 Numerele naturale de la 0 la 1000
Recunoaștere, formare, citire, scriere
1.1  Compararea și ordonarea numerelor
1.2 naturale de la 0 la 1000
1.3  Igiena personală și a locuinței
 Numere pare și impare
 Rotunjirea numerelor naturale de la
0 la 1000
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
AVAP 1.2  Materiale şi instrumente: hârtie 8 ore
2.2 liniată și neliniată, diverse obiecte
2.3 (creion grafit, creioane colorate, creioane
2.5 cerate, peniță, radieră, lipici, foarfece,
2.6 acuarele, pensule)
 Povestea mea...pe creioane colorate

22
  Revista clasei – realizarea unei coperți
 Semnul de carte (origami)
 Personajul preferat
 Elemente de limbaj plastic: hașurare,
linie modulată, mototolire, rupere,
decupare, rulare, lipire, colaj
MM 1.1  Cântarea individuală sau în grup 8 ore
1.4  Cărticica mea, melodie populară
2.1  Reproducerea în colectiv a cântecelor
2.2 însușite intuitiv, pronunțând corect cuvintele
 Acompanierea cântecelor cu percuție
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul
în bancă)
 Desenarea unor imagini sugerate de text
DP 2.2 4 ore
1.2  Stil de viață sănătos
2.3  Elemente de ascultare activă
3.1
MODULUL II

3. Pe cărările  Dimineață de toamnă 24 ore VIII - XI

toamnei CLR Sunetul. Litera. Vocale și consoane. 31.10- 25.11
Alfabetul limbii române
1.3  Peisaj de toamnă, de Virgil
2.1 Carianopol
2.4 Despărțirea cuvintelor în silabe
3.1  Puișorii, după Emil Gârleanu
3.2 Propoziția. Enunțul. Cuvântul. Punctul.
3.4 Semnul întrebării
4.1  Poveste de toamnă, după Titel
Constantinescu
Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus

23
  Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
MEM  Pământul – apă, uscat, atmosferă 20 ore
 Adunarea până la 1000, fără trecere
peste ordin
Proprietățile adunării
Terminologie
 Scăderea până la 1000, fără trecere
peste ordin
1.4
Terminologie, proprietăți
1.6
 Aflarea numărului necunoscut
2.1
 Forme de relief: munți, dealuri,
3.1
câmpii
3.2
Descriere, faună, floră specifică
5.1
 Adunarea până la 1000, cu trecere
peste ordinul unităților
 Adunarea până la 1000, cu trecere
peste ordinul zecilor și al unităților
 Probleme
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
AVAP 1.1  Construcţii folosind materiale uşor 8 ore
1.2 de prelucrat şi tehnici accesibile: colaj,
1.3 mozaic, amprentare
2.1  Împarte timpul
2.2  Ploaia
 Copacul toamnei
 Peisaj de toamnă – colaj din frunze
presate
 Cuibul
 Umbrele – culori primare
 Fructe – mozaic – culori secundare
MM 1.2  Cântarea vocală în grup 8 ore

24
 2.1  Ceasul
2.2  Toamna cea bogată
DP 1.1 4 ore
 Cum folosim timpul?
1.2
 Învățarea ușoară sau dificilă
2.2
 Dificultăți în învățare
3.2

4. Colindăm în CLR  Ghetuțele călătoare 24 ore XII-XV

1.3
lung și-n lat  Poveste cu spiriduși 28.11- 22.12
1.4
Scrierea cuvintelor cu î și â
2.1
Intonarea propoziției. Semnul exclamării
2.2
 Desaga cu fulgi, după Emilia
2.3
Plugaru
2.4
Dialogul. Două puncte. Virgula
3.1
 Crăciunul copiilor, de Octavian
3.2
Goga
3.4
Cuvinte cu aceeași formă și înțeles diferit
4.1
 Acum știu! Recapitulare
4.2
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
MEM 1.4  Unde și vibrații: intensitatea 20 ore
1.6 sunetelor
2.1
3.1  Scăderea cu împrumut la ordinul
3.2 zecilor
5.1  Scăderea cu împrumut la ordinul
sutelor
 Scăderea cu împrumut la ordinul
zecilor și al sutelor
 Intensitatea sunetelor
 Cazuri speciale de scădere
 Probleme care se rezolvă prin una
sau mai multe operații
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă

25
  Pot mai mult!
AVAP 1.2  Linia, punctul, culoarea, forma 8 ore
2.2 Bradul de Crăciun
2.5
2.6  Obiecte, construcții folosind
materiale ușor de prelucrat și tehnici
simple: modelare
Emoticoane din plastilină
Jucării muzicale (maracas, tamburină)
Podoabe de Crăciun
Felicitare de Crăciun
MM  Cântarea vocală în grup 8 ore
1.4 Mișcare pe muzică
2.1 Mișcări libere, mișcări sugerate de text,
2.2 de ritm, dansuri
3.2  Elemente de limbaj muzical
3.3 Improvizația spontană colectivă
 Zurgălăi, zurgălăi
 Colinde
DP  Emoții de bază 4 ore
Recunoașterea emoțiilor de bază,
1.1 descrierea caracteristicilor. Prezentarea
2.1 unor situații trăite care au dus la
2.2 generarea unei emoții
2.3  Mă simt... Ce pot face?
Identificarea unor soluții pentru
gestionarea emoțiilor

26
 MODULUL III
Unitatea Disciplina Comp. Conţinuturi Nr. Săptămâna Observații
tematică specifice ore

5. Cu iarna la CLR 2.1  Un om de zăpadă neobișnuit 18 ore XVI- XVIII

drum 2.2 Descrierea orală a unui obiect 9.01-27.01
2.4 Grupurile de litere ce, ci, che, chi
3.1 Scrierea corectă a cuvintelor care conțin
3.2 litera x
3.3 Formularea de idei, opinii
3.4  Crăiasa Zăpezii, după Hans
4.1 Christian Andersen
Scrierea corectă a cuvintelor care conțin
consoana m înainte de b și p
 Apolodor, de Gellu Naum
Descrierea unei persoane
Formularea de idei, opinii
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
MEM  Polul Nord, Polul Sud 15 ore
1.5  Adunarea repetată de termeni egali.
1.6 Operația de înmulțire
3.1  Înmulțirea când unul dintre factori
3.2 este 2
4.2  Înmulțirea când unul dintre factori
5.1 este 3
5.2  Înmulțirea când unul dintre factori
este 4
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
AVAP 1.1 Obiecte, construcții folosind materiale 6 ore
1.2 ușor de prelucrat și tehnici simple:

27
 2.1 modelare, decupare, lipire
2.3  Căsuța cu înmulțiri
2.4  Pinguinii pereche
2.6
MM 1.4  Cântarea vocală în grup 6 ore
2.1 Mișcare pe muzică
2.2 Mișcări libere, mișcări sugerate de text,
3.1 de ritm, dansuri
 Elemente de limbaj muzical
Improvizația spontană colectivă
 Iarna veselă
DP 1.1 3 ore
1.4
 Eu și ceilalți
2.1
2.2

6. Călător CLR 1.1  Fetița și steaua, după Octav Pancu – 18 ore XIX-XXI
printre stele 1.2 Iași 30.01- 17.02
2.1 Formularea de idei, opinii
2.2 Grupurile de litere ge, gi, ghe, ghi
2.3  Ce formă au stelele? – textul
2.4 nonliterar
3.1  Stele căzătoare, după Louis
3.2 Slobodkin
3.3 Formulare de întrebări și răspunsuri
3.4 Scrierea corectă a cuvintelor sa/ s-a
4.1  Acum știu! Recapitulare
4.2  Iată cât știu! Evaluare sumativă
4.3
MEM 1.5  Universul 15 ore
1.6  Înmulțirea când unul dintre factori
3.1 este 5
3.2  Înmulțirea când unul dintre factori

28
 4.2 este 6 sau 7
5.2  Înmulțirea când unul dintre factori
este 8 sau 9
 Ciclul zi-noapte
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
Linia, punctul, culoarea, forma 6 ore
AVAP 1.1 Obiecte, construcții folosind materiale
1.2 ușor de prelucrat și tehnici simple:
2.1 modelare, decupare, lipire
2.3  Căsuța cu înmulțiri
2.4  Sistemul Solar
2.6
 Steluțe (tehnica origami)
MM 1.4 Cântarea vocală în grup și individual 6 ore
2.1 Intonarea corectă, expresivă și
2.2 omogenă a cântecelor
3.1  Oda bucuriei
DP 2.2 3 ore
2.3  Despre meserii
3.3
MODULUL IV
7. Pe aripile 1.1  De pe-o bună dimineață, de Otilia 18 ore XXII-XXIV
primăverii CLR 1.2 Cazimir 27.02- 17.03
2.1 Textul liric – strofă, vers
2.2 Grupurile de sunete oa, ua, uă, ea, ie, ia
2.3 Scrierea imaginativă după un șir de
2.4 ilustrații
3.1  Cireșul înflorit, după Lidia Novac
3.2 Scrierea corectă a cuvintelor sau/ s-au
3.3 Formulare de idei, opinii
3.4  Concertul primăverii, de George
4.1 Coșbuc

29
 4.2  Afișul
4.3  Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
MEM  De ce au nevoie plantele? 15 ore
1.4  Împărțirea ca scădere repetată
1.5  Împărțirea – operația inversă
1.6 înmulțirii
3.1  Împărțirea la 2
3.2  Împărțirea la 3
4.1  Împărțirea la 4
4.2  Animale – caracteristici comune
5.1 viețuitoarelor
5.2  Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
AVAP Linia, punctul, culoarea, forma 6 ore
1.1 Obiecte, construcții folosind materiale
1.2 ușor de prelucrat și tehnici simple:
2.1 modelare, decupare, lipire
2.3  Flori de primăvară
2.4  Păsărelele
2.6  Primăvara
 Fluturași din ață
MM 1.4 Cântarea vocală în grup și individual 6 ore
2.1 Intonarea corectă, expresivă și
2.2 omogenă a cântecelor
3.1  Păsărelele
 Audiție muzicală
 Primăvara
DP 3 ore
2.2
 De ce avem nevoie de plante?
2.3

30
8. Călătorim CLR 1.1  La aniversare, după Astrid Lindgren 18 ore XXV-
prin Țara 1.2 Formularea unei opinii și argumentarea XXVII
Copilăriei 2.1 acesteia 20.03- 6.04
2.2 Scrierea imaginativă pe baza unui suport
2.3 vizual
2.4 Felicitarea
3.1  Copiii din crâng, după Konstantin
3.2 Ușinski
3.3 Scrierea imaginativă pe baza unor benzi
3.4 desenate
4.1  În ziua de Paști, de Elena Farago
4.2  Acum știu! Recapitulare
4.3  Iată cât știu! Evaluare sumativă
MEM  Medii de viață. Pădurea. Lacul. 15 ore
1.4 Balta. Iazul
1.5  Împărțirea la 5
1.6  Împărțirea la 6 și la 7
3.1  Împărțirea la 8 și la 9
3.2  Delta Dunării. Marea Neagră
4.1  Fracții
4.2  Probleme
5.1  Acum știu! Recapitulare
5.2  Iată cât știu! Evaluare sumativă
 Pot mai mult!
AVAP 1.1 Linia, punctul, culoarea, forma 6 ore
1.2 Obiecte, construcții folosind materiale
2.1 ușor de prelucrat și tehnici simple:
2.3 modelare, decupare, lipire
2.4  Peisaj - colaj
2.6  Decor de Paște
MM 1.4 Cântarea vocală în grup și individual 6 ore
2.1 Intonarea corectă, expresivă și
2.2 omogenă a cântecelor

31
 3.1  Cântarea vocală în grup
 Copilul călăreț
DP 1.1 3 ore
1.4
 Respectul în relațiile cu ceilalți
2.1
2.2

MODULUL V

9 Pe covorul CLR 1.1  Aladin și covorul fermecat (basm 18 ore XXVIII-

fermecat 1.2 arab) XXX
2.1 Formulare de întrebări și răspunsuri pe 19.04-5.05
2.2 baza textului
2.3 Argumentarea unei idei proprii
2.4 Povestirea orală a unui fragment
3.1  Bătrânica și spiridușul (poveste
3.2 irlandeză)
3.3 Povestirea orală
3.4 Biletul
4.1  Degețica, după Hans Christian
4.2 Andersen
4.3 Scrierea imaginativă pe baza unui șir de
întrebări
Descrierea unei persoane
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
 Pot mai mult!
MEM 2.2  Magneți 15 ore
3.1  Figuri geometrice
4.1  Axa de simetrie
4.2  Corpuri geometrice
5.1  Organizarea datelor în tabel

32
  Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
 Pot mai mult!
AVAP 1.1 Linia, punctul, culoarea, forma 6 ore
1.2 Obiecte, construcții folosind materiale
2.1 ușor de prelucrat și tehnici simple:
2.3 modelare, decupare, lipire
2.4  Sculptură geometrică
2.6  Tărâmul spiridușilor
MM 1.4 Cântarea vocală în grup și individual 6 ore
2.1 Intonarea corectă, expresivă și
2.2 omogenă a cântecelor
3.1  În pădure
DP 2.2  Relațiile cu cei din jur 3 ore
2.3

10 În lumea CLR 1.1  Laboratorul lui Tino 18 ore XXXI-

invențiilor 1.2  Șurubel și Piuliță construiesc o XXXIII
2.1 mașină, după Nikolai Nosov 8.05-26.05
2.2 Grupurile de sunete
2.3 Folosirea semnelor de punctuație
2.4 Scrierea corectă a cuvintelor
3.1  Cum s-a plimbat Habarnam cu
3.2 automobilul cu apă gazoasă, după
3.3 Nikolai Nosov
3.4  O idee excelentă, după Nikolai Nosov
4.1  Cum au construit prichindeii
4.2 balonul? după Nikolai Nosov
4.3 Revista clasei - proiect
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
 Pot mai mult!
MEM 6.1  Corpuri și materiale care conduc 15 ore

33
 6.2 electricitatea
6.3  Unități de măsură pentru lungime
6.4  Măsurarea capacității vaselor
 Unități de măsură pentru masa
corpurilor
 Unități de timp
 Monede și bancnote
 Acum știu! Recapitulare
 Iată cât știu! Evaluare sumativă
 Pot mai mult!
AVAP 1.1 Linia, punctul, culoarea, forma 6 ore
1.2 Obiecte, construcții folosind materiale
2.1 ușor de prelucrat și tehnici simple:
2.3 modelare, decupare, lipire
2.4  Roboțelul
2.6  Mașina timpului
MM 1.4 Cântarea vocală în grup și individual 6 ore
2.1 Intonarea corectă, expresivă și
2.2 omogenă a cântecelor
3.1  Dacă vesel se trăiește
DP 2.2  O zi fără curent electric 3 ore
2.3
3.3

11 În căutarea CLR 1.1  Somnoroase păsărele, de Mihai 18 ore XXXIV-

verii 1.2 Eminescu XXXVI
2.1  O seară de vară, după Astrid 29.05-16.06
2.2 Lindgren
2.3  Aventurile lui Tom Sawyer, după
2.4 Mark Twain
3.1  Creionul, după Elia David
3.2  Acum știu! Recapitulare finală
3.3  Iată cât știu! Evaluare finală

34
 3.4  Pot mai mult!
4.1
4.2
4.3
MEM 1.1  Acum știu! Recapitulare finală 15 ore
1.2  Iată cât știu! Evaluare finală
1.3  Pot mai mult!
1.4
1.5
5.2
AVAP 1.1 Linia, punctul, culoarea, forma 6 ore
1.2 Obiecte, construcții folosind materiale
2.1 ușor de prelucrat și tehnici simple:
2.3 modelare, decupare, lipire
2.4  Bucuriile verii
2.6  Albumul clasei
MM 1.4 Cântarea vocală în grup și individual 6 ore
2.1 Intonarea corectă,
2.2 expresivă și omogenă a cântecelor
3.1  Vine vacanța
 Copilărie
DP 2.2  Ce pot face în vacanță? 3 ore

35
36