Buget Și Contabilitatea Instituților Publice 8

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 7

CAPITOLUL 8

BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT


8.1. Consolidare bugetarã
8.2. Reguli bugetare

8.1. Consolidare bugetarã


8.1.1. Definirea termenilor
Prin “consolidare” se înţelege operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre
două bugete componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a
acestora. (Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, Art.2-Definiţii).
De asemenea, în Legea nr.69/2010 legea responsabilităţii fiscal-bugetare se definesc
urmãtorii termeni:
 strategia fiscal-bugetară - documentul de politică publică ce stabileşte obiectivele şi
priorităţile în domeniul fiscal-bugetar, ţintele veniturilor şi cheltuielilor bugetului general
consolidat şi ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum şi
evoluţia soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;
 bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar,
incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul
Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice
finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi
din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral
din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri
publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi clasificate
în administraţia publică, agregate, consolidate şi ajustate conform Regulamentului (UE)
nr. 549/2013 pentru a forma un întreg;
 cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile bugetului general
consolidat, din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice;
 soldul bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile bugetului general
consolidat şi cheltuielile bugetului general consolidat;
 soldul primar al bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
primare ale bugetului general consolidat;
 deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea deficitului bugetului
general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat faţă de cel
prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv (Art.3).
8.1.2. Bugetul general consolidat
În ţara noastră, resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem
unitar de bugete, care pot fi grupate în două moduri:
 bugetul public naţional, format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat
şi bugetele locale
 bugetul general consolidat, format din ansamblul bugetelor componente ale
sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg.
Consolidarea bugetară constă în scăderea transferurilor de sume dintre bugetele componente
ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora.
Prin operaţiunea de consolidare a veniturilor şi cheltuielilor publice la nivelul bugetului
general se elimină dublele înregistrări. Pentru a delimita această operaţiune de acele operaţiuni
care realizează soldul dintre două sume de sens contrar (netul dintre cele două mărimi), trebuie
definite noţiunile de transfer consolidabil şi transfer neconsolidabil, deoarece în practica
finanţelor publice ale statelor, fie acestea de tip unitar sau federal, se utilizează ambele tipuri de
transferuri:
Transferurile neconsolidabile sunt transferuri adresate direct beneficiarilor de servicii
publice, sume ce nu se întorc în sistemul bugetar, decât, cel mult, de o manieră indirectă, prin
intermediul creşterii cererii interne, dar în ciclul următor al activităţii economice. Principalele
transferuri neconsolidabile sunt:
- burse alocate elevilor şi studenţilor
- alocaţia de stat pentru copii
- pensiile de asigurări sociale
- programe de sănătate etc.
Transferurile consolidabile în cadrul bugetului general se realizează astfel: din veniturile
constituite la nivelul unui buget (în general cel de stat) se transferă sume pentru finanţarea unor
activităţi sau servicii, finanţare realizată din alte bugete (de exemplu din bugete locale sau din
bugetul asigurărilor sociale de stat). Aceste sume reprezintă cheltuieli pentru cel dintâi buget
(cheltuieli curente) şi venituri pentru celelalte (venituri din transferuri de la alte bugete), ceea ce
înseamnă că, la realizarea unei consolidări (agregări a bugetelor şi fondurilor publice) vor trebui
eliminate.
Transferurile consolidabile dintre bugete pot apărea în următoarele sensuri:
* de la bugetul de stat către:
- bugetele locale (pentru amenajarea drumurilor judeţene şi comunale, pentru
alimentarea cu apă a satelor, pentru construcţii de locuinţe etc.)
- bugetul asigurărilor sociale de stat
- bugetul asigurărilor pentru şomaj
- bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (contribuţia
datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen sau de cele care
execută o pedeapsă privativă de libertate)
* de la bugetele locale către alte bugete locale
* de la bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate (contribuţia datorată de persoanele care se află în concediu 01:20
medical)
* de la bugetul asigurărilor pentru şomaj către:
- bugetul asigurărilor sociale de stat (sume reprezentând asigurarea pentru
accidente de muncă şi boli profesionale pentru şomeri pe durata practicii
profesionale)
- bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate
- bugetele locale (pentru finanţarea programelor pentru ocuparea temporară de forţă
de muncă)
Ajustarea cheltuielilor totale consolidate presupune eliminarea cheltuielilor reprezentate de
ratele de capital şi de diferenţele de curs aferente datoriei publice, în scopul evitării dublei
înregistrări a acestora:
- În momentul contractării creditelor, sumele respective au fost cuprinse în buget şi au
intrat în calculul sumelor totale.
- În momentul rambursării creditelor, sumele sunt prevăzute din nou sub forma ratelor de
capital şi diferenţelor de curs aferente datoriei publice.
Dobânzile şi comisioanele aferente creditelor nu se elimină la consolidare deoarece acestea
sunt prevăzute în buget o singură dată în momentul rambursării.

Pentru determinarea bugetului general consolidat se parcurg următoarele etape:


1. Determinarea veniturilor totale generale consolidate
Venituri totale = suma tuturor veniturilor bugetelor ce compun sistemul de bugete
Venituri totale generale consolidate = Venituri totale – Transferuri consolidabile dintre bugete
2. Determinarea cheltuielilor totale generale consolidate
Cheltuieli totale = suma tuturor cheltuielilor bugetelor ce compun sistemul de bugete
Cheltuieli totale consolidate = Cheltuieli totale – Transferuri consolidabile dintre bugete
Cheltuieli totale generale consolidate = Cheltuieli totale consolidate – Ajustări de natura datoriei
publice
Ajustările de natura datoriei publice = Intrări de credite – Rambursări de credite

3. Determinarea deficitului bugetului general consolidat (rezultatul negativ reprezintă un


deficit, iar cel pozitiv un excedent)
Excedent/Deficit BGC = Venituri totale generale – Cheltuieli totale generale
consolidate consolidate

8.1.4. Exemplu de determinare a soldului bugetului general consolidat


În perioada N-1 - N, potrivit datelor operative de execuţie, bugetul general consolidat a
evoluat astfel:
- milioane lei -
Venituri Cheltuieli
- Bugetul de stat 23.359,1 23.308,4
- Bugetele locale 12.216,9 11.192,4
- Bugetul asigurărilor sociale de stat 10.693,3 10.874,0
- Bugetul asigurărilor de şomaj 1.402,2 1.030,4
- Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate 5.376,4 5.239,9
- Credite externe contractate de ministere 0,0 1.846,4
- Bugetul autorităţii pentru valorificarea activelor statului 347,1 215,7
- Bugetul autorităţilor pentru privatizare 272,4 32,3
- Bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
1.355,5 2.382,2
România
- Transferuri între bugete 1.694,6 2.259,9
- Cheltuieli reprezentând ratele de capital la împrumuturi externe şi
2.118,6
diferenţele de curs aferente datoriei publice

Se vor determina:
a) Excedentul sau deficitul aferent fiecărui buget component al bugetului general;
b) Veniturile bugetului general consolidat;
c) Cheltuielile bugetului general consolidat,
d) Soldul bugetului general consolidat.

a) Excedentul sau deficitul aferent fiecărui buget component al bugetului general se


determină prin scăderea cheltuielilor din venituri. Rezultatul pozitiv reprezintă un excedent, iar
cel negativ un deficit.

Excedent (+)
Venituri Cheltuieli
/ Deficit (-)
- Bugetul de stat 23.359,1 23.308,4 50,6
- Bugetele locale 12.216,9 11.192,4 1.024,5
- Bugetul asigurărilor sociale de stat 10.693,3 10.874,0 -180,7
- Bugetul asigurărilor de şomaj 1.402,2 1.030,4 371,8
- Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate 5.376,4 5.239,9 136,6
- Credite externe contractate de ministere 0,0 1.846,4 -1.846,4
- Bugetul autorităţii pentru valorificarea activelor statului 347,1 215,7 131,5
- Bugetul autorităţilor pentru privatizare 272,4 32,3 240,2
- Bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri
1.355,5 2.382,2 -1.026,7
Naţionale din România
TOTAL 55.022,9 56.121,7 -1.098,8

b) Veniturile bugetului general consolidat se determină prin scăderea transferurilor între


bugete din veniturile totale ale bugetului general.
Astfel, veniturile publice totale consolidate vor fi:
VPTC = VPT – Transferuri = 55.022,9 - 1.694,6 = 53.328,4 mil. lei

c) Cheltuielile bugetului general consolidat se determină prin scăderea transferurilor între


bugete din cheltuielile totale ale bugetului general. Astfel, cheltuielile publice totale consolidate
vor fi:
CPTC = CPT – Transferuri = 56.121,7 - 2.259,9 = 53.861,8 mil. lei
Pentru măsurarea corectă a deficitului bugetar, conform normelor statisticii finanţelor publice,
plăţile reprezentând ratele de capital la împrumuturi şi diferenţele de curs aferente sunt
operaţiuni financiare şi nu trebuie să influenţeze deficitul. Prin urmare se scad din totalul 01:45

cheltuielilor consolidate.
Astfel, cheltuielile publice totale consolidate şi ajustate vor fi:
CPTCA = CPTC – Ajustări = 53.861,8 - 2.118,6 = 51.743,2 mil. lei
d) Soldul bugetului general consolidat se calculează prin scăderea cheltuielilor publice totale
consolidate şi ajustate din veniturile publice totale consolidate:
sold = VPTC – CPTCA = 53.328,4 - 51.743,2 = 1.585,2 mil. lei

La finele anului N, excedentul bugetului general consolidat a fost de 1.585,2 milioane lei şi s-a
datorat, în principal, soldurilor pozitive înregistrate la bugetul de stat, de 50,6 milioane lei, la
bugetele locale, de 1.024,5 milioane lei, precum şi la bugetul asigurărilor pentru şomaj, de 371,8
milioane lei.

8.2. Reguli bugetare

Ȋn Legea nr.69/2010 legea responsabilităţii fiscal-bugetare (art.12), se precizeazã:


Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:
 soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general
consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale
stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiţi
de aceasta;
 soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare
componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit
prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;
 cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din
partea Uniunii Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în
considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele
instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor
depăşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul
bugetar următor;

Ȋn ce priveşte cheltuieli bugetare, prin Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, se fac
urmãtoarele precizãri privind cheltuielile bugetare:
 Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
 Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele instituţiilor publice finanţate din fonduri
publice şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru
respectiva cheltuială.
 Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu
este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare (art.14).
 Cheltuielile bugetare reprezentând contribuţia României la bugetul Uniunii Europene se
cuprind în bugetul de stat, la valoarea stabilită potrivit reglementărilor Uniunii Europene
(art14^1).
 În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte
normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea
cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară, care va respecta
condiţiile prevăzute de Legea nr.69/2010 legea responsabilităţii fiscal-bugetare. În
această fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie
să aibă în vedere:
 schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi
următorii 4 ani;
 estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în
cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor;
 măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului
de venituri pentru a nu influenţa deficitul bugetar.
 În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaţilor sau
Senatului, după caz, fişa financiară, în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării.
 După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte
normative/măsuri/politici numai în condiţiile prevãzute mai sus, dar cu precizarea
surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare,
aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul (art.15).

Ȋn cazul bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale, regulile bugetare sunt precizate în


Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale (art.14):
 Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în
care legea prevede altfel.
 Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi speciale şi în legile bugetare anuale.
 Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele instituţiilor publice finanţate din fonduri
publice şi venituri proprii şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă
nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
 Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă
nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.
 După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra
acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a
majorării cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat
bugetele locale respective.
 La elaborarea bugetelor instituţiilor publice finanţate din fonduri publice şi venituri
proprii, ordonatorii de credite şi autorităţile deliberative au obligaţia să prevadă distinct
credite bugetare destinate stingerii plăţilor restante la finele anului anterior celui pentru
care se întocmeşte bugetul.
 În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele
instituţiilor publice finanţate din fonduri publice şi venituri proprii în ultimii 2 ani este
mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează veniturile proprii
pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Gradul de realizare a
veniturilor proprii se stabileşte potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al
ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice, după
consultarea prealabilă a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale.
 Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate
din fonduri publice şi venituri proprii să asigure achitarea plăţilor restante, precum şi a
plăţilor restante rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi
angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea
plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuţia
anului curent, cu excepţia celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform
contractelor de finanţare a proiectelor derulate prin programe naţionale.
 Prin excepţie, se pot încheia noi angajamente legale pentru proiecte/programe finanţate
din fonduri externe nerambursabile.

S-ar putea să vă placă și