1.

ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE POPA TANDA SI MOARA LUI CALIFAR

“Popa Tanda” de Ioan Slavici și “Moara lui Călifar” de Gala Galaction sunt două nuvele ale poporului român care transmit mesajul
autorului față de valorile tradiționale ale (țăranului) român(ului).
Textele aparțin genului epic și sunt construite în ordine logică și cronologică pe un fir narativ prin înlănțuire.
În creație “Popa Tanda” este vorba despre un preot pe nume Trandafir care a devenit părinte în satul Butucani, însă pentru că era prea
greu la vorbă a fost trimis în satul Sărăceni, iară sărăcenii nu aveau de nici unele. Și precum spunea el, popa “Popa face treaba satului,
iară satul să îngrijească traista popii” a început să țină predici la biserică și să îi sfătuiască pe săteni, însă nu au făcut nicio schimbare.
Atunci, popa a început a batjocori pe săteni, apoi a ocărî, dar nimeni nu făcea nimic. Ba mai mult, sătenii l-au reclamat la episcop.
După ce a văzut el popa că nimeni nu făcea nimic, iar el avea o soție bolnavă și patru copii, a început să-și renoveze casa și să planteze
popușoi până când oamenii i-au luat exemplul și dintr-un sat sărac, Sărăceni a devenit un sat prosper.
În creația “Moara lui Călifar” autorul prezintă cititorului un bătrân care locuia la o moară într-o pădure, iară acest bătrân se spunea că și-a
vândut de mult timp sufletul diavolului.
Un băiat orfan pe nume Stoicescu a găsit de cuviință să meargă la bătrânul Călifar și să-și încerce norocul, fiindcă precum spunea el “Ce
am și ce-o să pierd? Părinți nu, rude nu, drag nu sunt nimănui.”
Așa a pornit băiatul prin pădure și a ajuns la Moș Călifar care i-a spus că înainte să îl procopsească îi va da ceva de mâncare, dară întâi să
se spele în iaz.
Deodată, Stoicea s-a trezit în mijlocul unei vijelii. Căutând ascunzătoare, acesta a auzit un glas de copilă, însă nu era oricare fată, ci fata
boierului Rovin, Tecla. Astfel, recunoscător, boierul l-a făcut mare văcar în Alăutești până când l-a căsătorit cu fiica lui și l-a făcut
stăpân.
Într-o zi, Stoicea a aflat de pârjolul tătăresc ce s-a abătut în țară. A început să dea ordine într-o parte și într-alta, însă dușmanii se apropiau
vitejește până când acesta s-a gândit să iasă la luptă, dar...
Băiatul s-a dezmeticit. Era înapoi lângă bătrânul morar. Toată viața pe care a trăit-o era doar un vis pe care diavolul i l-a dăruit, apoi i l-a
curmat.
În final, băiatul îl omoară pe moș, căci acesta putea muri decât omorât, astfel s-au îndreptat amândoi spre porțile iadului.
Ambele opere sunt povești cu tâlc, morala nuvelei “Popa Tanda” fiind faptul că schimbarea începe de la exemplul personal, iar cea a
nuvelei “Moara lui Călifar” este că diavolul îți aduce numai bucurii trecătoare.
De asemenea, diferența dintre cele două texte este că “Moara lui Călifar” este o creație a genului fantastic, deoarece întâmplarea se
petrece la o moară în care ființele întunericului, diavolii, le acaparează mințile vizitatorilor, iar moara este simbolul timpului care mistuie,
macină lumea, situată în centrul universului care se transformă continuu.
În concluzie, “Moara lui Călifar” de Gala Galaction și “Popa Tanda” de Ioan Slavici sunt două opere literare narative ale poporului
român cu tâlc din lumea satului, diferențiate prin caracterul fantastic al operei lui Gala Galaction.
2. Asociaza cu "D-l Goe" de I. L. Caragiale este "Bacalaureat" de I. L. Caragiale.
O asemanare intr-e cele doua texte este faptul ca, in ambele texte este vorba de un copil rasfatat. In primul text, este vorba despre un baiat
care pleaca cu trenu cu trei cucoane care il rasfata si este nepoliticos . In timp ce in al doilea text, este vorba despre un baiat care este in
pragul de a pica la morala asa ca mama se duce sa rezolve situatia lui scolara.
O deosebire este faptul ca, motivul pentru care sunt rasfatati copii. D-l Goe este rasfatat pentru fiecare prostie care o face in timp ce
baiatul este ajutat de mama sa il treaca la diciplina morala.
3. Asemanari intre Amintiri din Copilarie si Mendebilul
ASEMĂNĂRI
-tema: joc si joaca
-prezintă copilăria
-narator personaj(pers.I)
-perspectiva homodiegetica subiectiva
-prezenta familiei
-nostalgia naratorului
-existenta unui obiect-simbol al copilăriei

4.Lacul de Eminescu si Melancolie de Tudor Arghezi

In primul rand elementele de decor se aseamana deoarece in poezia "Lacul" de Mihai Eminescu actiunea se desfasoara intr-un
cadru natural in preajma unui lac, la fel ca si in poezia lui tudor arghezi
In ambele poezii momentul surprins este unul neprecizat , deoarece incele doua opere eul liric isi asteapta iubita . In ambele poezii
figurile de stil sunt folosite pentru a intensifica sentimentele eului liric.
In ambele poezaii starile si sentimentele sunt asemanatoare, adica de tristete datorita iubirii neimpartasite .In poezia lui Tudor Arghezi
iubita isi face prezenta intr-un final insa , in cealalta poezie scrisa de mihai eminescu, sfarsitul este unul trist,. in ambele poezii insusirile
nu sunt precizate , iar tonul general folosit este acelasi si anume de iubire imbinata cu tristetea subliniate prin fenomene ale naturii,
Finalul celor doua poezii este diferit . In ambele poezii structurarea versurilor este in strofe de tip catren, rima incrucisata, ritmul iambic.