Tehnologia Constructiilor de Masini Anul III

07/04/2022, 14:22 https://apps.umfst.ro/Fisdis.php?
oper=Rfise&kspc=1&anun=2021
Fișa disciplinei
an academic: 2021 - 2022
1. Date despre program

1.1 Instituția de învățământ superior: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil
Palade' din Târgu Mureș
1.2 Facultatea de: Inginerie și Tehnologia Informației
1.3 Departamentul: Inginerie Industrială și Management
1.4 Domeniul de studii: Inginerie industrială
1.5 Ciclul de studii: licență
1.6 Programul de studii: Tehnologia construcțiilor de mașini
2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei: Bazele generării suprafețelor pe mașini unelte
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Chețan Paul
2.3 Titularul activităților practice: Sef lucr. dr. ing. Chetan Paul
2.4 Anul de studii: III 2.5 Semestrul: 1 2.6 Tipul de evaluare: C 2.7 Regimul disciplinei: Obl
3. Timpul total estimat (ore pe semestru activități didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână: 6 3.2 din care curs: 4 3.3 activități practice: 2
3.4 Total ore din planul de învățământ: 42 3.5 din care curs: 28 3.6 activități practice: 14
3.7 Distribuția fondului de timp pe semestru
- studiu după manual, suport de curs, bibliografie și notițe: 10
- documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren: 10
- pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri: 10
- tutorial: 10
- examinări: 8
- alte activități: 10
3.8 Total ore de studiu individual: 58
3.9 Total ore pe semestru: 100
3.10 Număr de credite: 4
4. Precondiții (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum:
Studiul materialelor
Desen tehnic
Fizica
Mecanică
4.2 de competențe:
Rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale pe baza cunoștințelor din știința materialelor
Competențe și abilități privind reprezentări grafice specifice ingineriei industriale
5. Condiții de desfășurare
5.1 a cursului:
Sala trebuie să fie dotată cu tablă
Studenții vor parcurge anterior cursului bibliografia indicată;
Studenții se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile închise
Nu va fi acceptată întârzierea studenților la curs şi seminar/laborator
5.2 a activităților practice:
Termenele predării temelor de laborator sunt stabilite de titular de comun acord cu studenții.
Pentru predarea cu întârziere a temelor, acestea vor fi depunctate cu 0,5 pcte./zi de întârziere.
6. Competențe specifice acumulate

6.1 profesionale:
Descrierea noţiunilor de bază ale funcţionării organismului uman şi a mecanismelor generale de producere a
bolilor.
- Integrarea noţiunilor de bază în concepte/ situaţii care se aplică organismului uman cu scopul de a explica
semne şi simptome.
https://apps.umfst.ro/Fisdis.php?oper=Rfise&kspc=1&anun=2021 159/321
07/04/2022, 14:22 https://apps.umfst.ro/Fisdis.php?oper=Rfise&kspc=1&anun=2021
- Descrierea conceptelor, teoriilor şi noţiunilor fundamentale de fiziopatologie, pe sisteme şi mecanisme de

acţiune.
- Stabilirea tehnicilor de îngrijire impuse de existenţa unor semne şi simptome de boală.
- Stabilirea principiilor terapeutice care modifică mecanismele fiziopatologice în vederea ameliorării simptomelor
bolii.
- Utilizarea noţiunilor dobândite în cadrul disciplinei pentru cercetarea ştiinţifică ulterioară
6.2 transversale:
Realizarea unei lucrări/referat/ caz clinic cu identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,
condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente şi
riscurilor aferente diverselor mecanisme fiziopatologice.
- Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipa pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi
muncă eficientă în cadrul echipei şi în relaţie cu pacientul.
- Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată
(portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date de tip PUBMED, cursuri on-line etc.) atât in
limba romană, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
- Dezvoltarea gândirii medicale şi folosirea informaţiilor ştiinţifice în contextul interdisciplinarităţii
6.3 program de studiu:
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general:
Disciplina Bazele Generării Suprafețelor pe Mașini Unelte formează o punte de legătură între discipline de cultură
tehnică general (matematică, mecanică, fizică, etc.) și discipline tehnice de specialitate (mașini unelte, scule
așchietoare, tehnologia construcției de mașini etc.). Are ca scop familiarizarea studenților cu procedeele
principale de prelucrare prin așchiere.
The Discipline of the Basics of Surface Generation on Machine Tools forms a bridge between general technical
disciplines (mathematical, mechanical, physical) and specialized technical disciplines (machine tools, cutting
tools, machine building technology, etc.). It aims to familiarize students with the main machining processes.
7.2 Obiective specifice:
Sunt descrise elementele care participă în procesul de prelucrare mecanică prin așchiere (piesa, mișcarea de
așchiere, scula, așchia), ca apoi să fie elucidate fenomenele fizice și mecanice privind desprinderea așchiei de
materialul de bază. Sunt de asemenea tratate forțele de așchiere, fenomenele termice care însoțesc procesul
precum și factori care influențează mărimea acestora. Uzura și durabilitatea sunt aspecte importante care apar în
cadrul fenomenului, fiind descrise împreună cu diverse criterii de optimizare. Cursul este încheiat prin tratarea
problemelor referitoare la prelucrabilitate prin așchiere.
The elements involved in the mechanical machining process (piece, cutting motion, tool, chisel) are described,
and then the physical and mechanical phenomena concerning the separation of the chip from the base material
are elucidated. The cutting forces, thermal phenomena accompanying the process as well as factors that
influence their size are also treated. Wear and durability are important aspects of the phenomenon, being
described along with various optimization criteria. The course is finished by dealing with machining problems.
8.1 Conținutul orelor de curs, semestrul 1

Metode
Corelare Nr
No Tema de Observații
cu ICS ore
predare
Curs 1. Elementele procesului de așchiere. Elements of the cutting
process
Metode
Piesa (suprafețe inițiale, prelucrate, așchiate, semifabricat, adaos de
Prelegere, de
1 prelucrare, adâncime de așchiere, avans de lucru). Mișcarea de așchiere - 2
discuții predare,
(traiectorii, mișcarea efectivă de așchiere, mișcarea principală de așchiere,
PjBL
mișcări secundare de așchiere, viteza principală de așchiere, viteza de
avans)
Curs 2, 3. Elementele procesului de așchiere. Elements of the cutting
process
Scula (elemente constructive ale sculei, unghiurile constructive ale sculei, Metode
sistem de referință constructiv, unghiuri de poziție constructive, expresii Prelegere, de
2 - 4
analitice ale sistemului constructiv și ale unghiurilor constructive, unghiurile discuții predare,
efective ale sculei, sistem de referință efectiv, unghiuri de poziție efectiv, PjBL
expresii analitice ale sistemului efectiv și ale unghiurilor efective, relații
între unghiurile efective și cele constructive)
3 Curs 4, 5. Elementele procesului de așchiere. Elements of the cutting Prelegere, -Metode - 4
process discuții de
Așchia (parametrii geometrici ai așchiei, parametrii tehnologici ai așchiei). predare,
Formarea așchiei. i. modelul cu plan unic de forfecare, definirea planului PjBL
de forfecare, cinematica formării așchiei, deformații în interiorul
elementelor de așchii. ii. modelul cu mai multe plane de forfecare. iii.
modelul curgerii hidrodinamice. Zona deformațiilor secundare. Zona

ecruisată. Tipuri de așchii (așchii de curgere, așchii lamelare, așchii de
forfecare, așchii de rupere). Fragmentarea așchiilor. Depuneri aderente pe
tăiș.
Curs 6, 7. Forțele de așchiere. Cutting forces
Forțele de așchiere în proces ortogonal. Forțele de așchiere în proces real.
Metode
Relații empirice pentru calculul forțelor de așchiere. Determinarea forțelor
Prelegere, de
4 de așchiere prin măsurare (dinamometre mecanice, dinamometre - 4
discuții predare,
hidraulice, dinamometre electrice, dinamometre pentru măsurarea valorii
PjBL
maxime a forței de așchiere, curbe de etalonare). Determinarea forțelor de
așchiere prin puterea consumată. Forța specifică de așchiere.
Curs 8, 9. Fenomene termice în procesul de așchiere. Thermal
phenomena in the cutting process.
Căldura degajată în procesul de așchiere. Temperatura medie în zona de Metode
așchiere. Relații analitice pentru calculul temperaturii sculei. Relații Prelegere, de
5 - 4
empirice pentru calculul temperaturii sculei. Determinarea temperaturii discuții predare,
sculei prin măsurare (metoda calorimetrică, metoda termocuplelor, metoda PjBL
optică, metoda examinării structurii sau a microdurității sculei, metoda
vopselelor termocolore).
Curs 10, 11, 12. Uzura și durabilitatea sculelor așchietoare. Wear and
durability of cutting tools.
Modul de formare și propagare al uzurii. Forme ale uzurii sculelor
așchietoare (uzura prin distrugerea mecanică a tăișului sculei, uzura prin
Metode
adeziune a sculelor, uzura prin abraziune, uzura prin difuziune, uzura prin
Prelegere, de
6 oxidare). Influența diferiților factori asupra uzurii (influența vitezei de - 6
discuții predare,
așchiere, influența avansului de lucru, influența adâncimii de așchiere,
PjBL
influența materialului sculei, influența materialului piesei, influența
geometriei sculei așchietoare, influența lichidelor de răcire ungere).
Durabilitatea sculelor așchietoare (durabilitatea optimă, durabilitatea
economică, durabilitatea care asigură productivitatea maximă)
Curs 13. Prelucrabilitatea prin așchiere a materialelor. Machining of
Metode
materials.
Prelegere, de
7 Noțiunea de prelucrabilitate. Evaluarea prelucrabilității (criteriul uzurii - 2
discuții predare,
sculei, criteriul temperaturii zonei de așchiere, criteriul forțelor de așchiere,
PjBL
criteriul calității suprafeței prelucrate, criteriul formei așchiei detașate).
Metode
Prelegere, de
8 Curs 14. Stabilirea regimului de așchiere. Establishing the cutting data. - 2
discuții predare,
PjBL
Bibliografie
Bibliografie obligatorie
[1] Hollanda, D., BAGS. Universitatea „Petru Maior” din Tg. Mureş, 1993.
[2] Hollanda, D., altii, Așchire și scule așchietoare. Ed. Didactică și Pedagogică, București 1982.
[3] Prof. Jan-Eric STAHL, METAL CUTTING - Theories and models, Lund, Sweden, 2012
[4] Prof. Jan-Eric STAHL, METAL CUTTING - Theories in practice, Lund, Sweden, 2014
Bibliografie opțională:
[5] Corneliu DRĂGUȚ,AplicaȚii și probleme de prelucrare a metalelor prin așchiere, Ed. Didactică și Pedagogică,
București 1982.
[6] Schulz, Herbert., Scientific Fundamentals of HSC, Technische Univsitat Darmstadt, Germany, 2001, ISBN 3-
446-21799-1
[7] Amitabha Bhattacharyya, Deisgn of Cutting tools, American society of tool and manufacturing engineers,
Michigaan, 1969
[8] Shi Hanmin, Metal Cutting Theory_New Perspectives and New Approaches, ISBN 978-3-319-73561-0, 2018
8.2 Conținutul orelor de lucrări, semestrul 1

Metode de Corelare Nr
No Tema Observații
predare cu ICS ore
Metode de
1. Norme de protecția muncii. Prezentarea lucrărilor ce se vor
Prelegere. predare-
1 desfășura pe parcursul semestrului, a modului lor de desfășurare și - 2
Discuții învățare,
a condițiilor de admitere la lucrări.
PbBL
Metode de
2. Prezentarea tipurilor de procedee mecanice de prelucrare prin
Aplicații predare-
2 așchiere. Strunjirea, frezarea, prelucrări axiale (centruire, găurire, - 2
practice învățare,
lărgire, alezare, filetare, zencuire), rectificarea.
PbBL
3 3. Identificarea unghiurilor constructive la cuțitele de strung. Sistemul Aplicații Metode de - 2
de referință constructiv practice predare-
învățare,
PbBL
Metode de
Aplicații predare-
4 4. Forța de așchiere la strunjire - 2
PbBL
Metode de
Aplicații predare-
5 5. Temperatura medie a tăișului sculei - 2
PbBL
Metode de
Expunere,
predare-
6 6. Recuperare lucrări de laborator. Discuții, - 2
învățare,
Studii de caz
PbBL
Metode de
Expunere,
predare-
7 7. Prezentare lucrare individuală Discuții, - 2
învățare,
Studii de caz
PbBL
Bibliografie
[1] Hollanda, D., Mate, M. BAGS, îndrumar de lucrări practice, Universitatea „Petru Maior” din Tg. Mureş, 1992
[2] Anand Pandey, Ashish Goyal, Metal Cutting Processes, 2020
[2] Hollanda, D., altii, Așchiere și scule așchietoare. Ed. Didactică și Pedagogică, București 1982.
[3] Prof. Jan-Eric STAHL, METAL CUTTING - Theories and models, Lund, Sweden, 2012
[4] Prof. Jan-Eric STAHL, METAL CUTTING - Theories in practice, Lund, Sweden, 2014
[8] Shi Hanmin, Metal Cutting Theory_New Perspectives and New Approaches, ISBN 978-3-319-73561-0, 2018
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor

profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Competentele acumulate vor fi necesare angajaților care își desfășoară activitatea in cadrul întreprinderilor
industriale care activează în domeniul obținerii de piese prelucrate prin așchiere. Companiile din regiunea Mureș
cu care se discută conținutul disciplinei sunt:
• CIE MATRICON - producător de piese destinate industriei auto
• PLASMATERM SA – producător de piese turnate din oțel prin turnare MUF de precizie
• DURKOPP ADLER SA – producător de mașini de cusut industriale și de sisteme de transport
• ROMCAB SA – producător de cabluri și cablaje electrice
• ELECTROMUREȘ SA – producător de matrițe de injectat
• PROCAM SRL – producător de piese prelucrate MUCN
• IRUM SA – producător de utilaje pentru exploatări forestiere
• IMATEX SA – producător de componente și echipamente industriale
10. Evaluare
Pondere
Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare din nota
finală
Evaluare pe parcursul semestrului
- la curs Conștiinciozitate, participarea activă la curs, frecvența. Evaluare orală continuă. 15
- în timpul activităţii Conștiinciozitate, participarea activă la activitatea
Evaluare orală continuă. 15
practice practică, frecvența.
Evaluare finală
- examen teoretic
Examen oral cu doua întrebări de sinteză. Probă orala. 40
final
Expunere , Discuție,
- examen practic final Prezentare lucrări practice, resultate experimente. 30
Prezentare.
Standard minim de performanță:
Criteriul minim de validare a evaluării din timpul semestrului – realizarea tuturor lucrărilor practice.
Condițiie minime de admitere la examinarea finală - prezență la seminar de 50% și prezentarea portfoliului de
lucrări practice
Condițiile minime necesare de îndeplinit pentru promovare – răspuns corect în legătură cu elementele de bază
referitoare la fiecare din subiectele teoretice.
11. Orar consultații studenți

Șef l dr ing Chețan Paul Vineri, orele 10-12
Director departament
Titular(i) curs
Titular(i) aplicații practice
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Tratamente termice
2.2 Titularul activităților de curs: Prof dr ing Socaciu Teodor
2.3 Titularul activităților practice: Șef l dr ing Pop Liviu
2.4 Anul de studii: III 2.5 Semestrul: 1 2.6 Tipul de evaluare: E 2.7 Regimul disciplinei: Obl

- tutorial: 4
- examinări: 4

4.1 de curriculum:
• studiul şi tehnologia materialelor, rezistenţa materialelor, organe de maşini
4.2 de competențe:
• Cunoaşterea principiilor si metodelor din ştiinţele de baza ale domeniului inginerie industriala.
• Utilizarea cunoştinţelor din ştiinţele inginereşti de baza, pentru explicarea si interpretarea rezultatelor teoretice si
experimentale si a fenomenelor si proceselor specifice ingineriei industriale.
5.1 a cursului:
• La curs se prezintă suportul teoretic, se rezolvă 1-2 exemple, se lansează teme;
• Nu vor fi acceptate întârzierea studenţilor la curs şi telefoanele mobile deschise;
• Sala de curs trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector.
• Studenţii vor parcurge bibliografia indicată şi vor pregăti un referat pe baza căruia vor fi admişi la lucrarea de
laborator;
• La finalul lucrării se vor prezenta cu rezultatele la cadrul didactic pentru validare;
• Este obligatorie realizarea tuturor lucrărilor de laborator, eventualele recuperări vor avea loc în ultima sapt si
primele 3 zile ale sesiunii;
• Studenţii care absentează la mai mult de jumătate din nr orelor de laborator pierd dreptul de a se prezenta la
prima evaluare.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

- Cunoaşterea aspectelor teoretice şi aplicative ale realizării tehnologiilor de tratamente termofizice, termochimice
şi termomecanice precum şi a utilajelor şi echipamentelor specifice.
- Knowledge of the theoretical and applicative aspects of thermophysical, thermochemical and thermomechanical
treatments, as well as specific equipment and equipment.
- Cunoaşterea în detaliu a bazelor fizice ale tratamentelor termice aplicate materialelor metalice,
- Cunoaşterea schimbărilor energetice şi structurale produse la tratamentele termice de bază,
- Cunoaşterea modificărilor proprietăţilor mecanice şi tehnologice la tratamente termice.
- Detailed knowledge of the physical bases of thermal treatments applied to metallic materials,
- Knowledge of energy and structural changes to basic thermal treatments,
- Knowledge of changes in mechanical and technological properties of thermal treatments.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
PbBL,
1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TRATAMENTELE TERMICE
Prelegere,
1. THE DEFINITION AND CLASSIFICATION OF BULK HEAT
discuții pe
TREATMENT
1 1-2 - - 2
Tratamentele termice şi diagramele de echiliru. Diagrama Fe-Fe3C.
exemple.
Constituenţii structurali de echilibru ai aliajelor Fe-Fe3C. Puncte critice în
Lansare
diagrama Fe-Fe3C. Clasificarea tratamentelor termice
temă
2. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE TRATAMENTELOR TERMICE
2. BASIC PRINCIPLES OF HEAT TREATMENT
2.1. Transformări structurale la încălzire
PbBL,
2.2. Transformări structurale la răcire
Prelegere,
Transformarea austenitei în perlită. Transformarea austenitei în
discuții pe
martensită. Transformarea austenitei în bainită.
2 1-2 - - 4
2.3. Diagramele de transformare izotermă şi continuă ale austenitei
exemple.
Diagramele de transformare izotermă ale austenitei. Tipuri de diagrame
Lansare
T.T.T. de transformare izotermă ale austenitei. Modul de utilizare al
temă
diagramelor de transformare izotermă ale austenitei. Diagramele de
transformare la răcire continuă ale austenitei. Modul de utilizare al
diagramelor CCT de transformare continuă ale austenitei.
3 3. OPERAŢIILE DE BAZĂ ALE TRATAENTELOR TERMICE PbBL, - - 4
3. BASIC OPERATIONS OF HEAT TREATMENT Prelegere,
3.1. Operaţia de încălzire discuții pe
Temperatura finală a piesei. Viteza de încălzire a piesei. Durata de 1-2
încălzire. Metode de încălzire. Regimul de încălzire. Condiţiile de transfer exemple.
ale căldurii de la utilajul de încălzire la piesă. Constantele fizice ale Lansare
aliajului. Geometria pieselor şi aşezarea lor în spaţiul de lucru al instalaţiei temă
de încălzire. Calculul duratei de încălzire şi de menţinere pentru piese
groase. Medii de încălzire.
3.2. Operaţia de menţinere
3.3. Operaţia de răcire
Capacitatea de răcire a unui mediu de răcire. Medii de răcire gazoase.
Medii de răcire lichide. Apa. Uleiul. Topiturile de săruri şi de aliaje
metalice. Medii sintetice (complexe). Medii de răcire solide. Durata
operaţiei de răcire
4. TEHNOLOGIA TRATAMENTELOR TERMICE
4. HEAT TREATMENT TECHNOLOGY
4.1. Recoaceri
Recoacerea de omogenizare. Recoacerea de detensionare. Recoacerea
de recristalizare. Recoacerea de regenerare. Recoacerea pentru
ameliorarea prelucrabilităţii prin aşchiere. Recoacerea oţelurilor moi.
PbBL,
Recoacerea oţelurilor semidure. Recoacerea de globulizare a oţelurilor
Prelegere,
dure. Recoacerea incompletă. Recoacerea izotermă. Recoacerea
discuții pe
pendulară. Recoacerea subcritică. Recoacerea oţelurilor autocălibile.
4 1-2 - - 6
4.2. Călirea
exemple.
Călirea de punere în soluţie şi îmbătrânirea. Călirea la martensită şi
Lansare
revenirea oţelurilor. Călirea pătrunsă. Parametrii tehnologici. Tensiuni de
temă
călire şi efectele lor. Metode de călire. Călirea superficială. Călire
superficială cu încălzire cu flacără. Călire superficială cu încălzire prin
inducţie. Călire superficială cu încălzire în electroliţi. Călire superficială cu
încălzire în topituri
4.3. Revenirea
4.4. Particularităţi ale tratamentelor termice aplicate fontelor
5. TEHNOLOGIA TRATAMENTELOR TERMOCHIMICE
PbBL,
5. TECHNOLOGY OF THERMOCHEMICAL TREATMENTS
Prelegere,
5.1. Carburarea
discuții pe
Carburarea în mediu solid. Carburarea în mediu gazos. Tratamente
5 1-2 - - 4
termice ulterioare carburării
exemple.
5.2. Nitrurarea
Lansare
Nitrurarea în mediu gazos. Nitrurarea în plasmă (ionică)
temă
5.3. Carbonitrurarea (cementare simultană cu carbon şi azot)
PbBL,
6. TEHNOLOGIA TRATAMENTELOR NECONVENŢIONALE
Prelegere,
6. THE TECHNOLOGY OF NON-CONVENTIONAL TREATMENTS
discuții pe
6.1. Tratamente termomecanice
6 1-2 - - 2
Tratamente termomecanice de temperatură înaltă. Tratamente
exemple.
termomecanice de temperatură joasă
Lansare
6.2. Tratamente termomagnetice
temă
7. UTILAJE PENTRU TRATAMENTE TERMICE
7. HEAT TREATMENT EQUIPMENT
7.1. Utilaje pentru încălzire
Cuptoare cu flacără. Cuptoare electrice. Cuptoare băi PbBL,
7.2. Utilaje pentru răcire Prelegere,
Utilaje pentru răcire lentă. Utilaje pentru răcire accelerată. Utilaje pentru discuții pe
7 răcire rapidă. Băi de răcire nemecanizate. Băi de răcire mecanizate. 1-2 - - 4
Utilaje pentru răcire la temperaturi joase. Instalaţie cu zăpadă carbonică. exemple.
Instalaţii cu agenţi frigorifici lichizi. Instalaţii frigorifice mecanice Lansare
7.3. Utilaje complementare temă
Instalaţii pentru curăţire. Instalaţii pentru îndreptare. Utilaje auxiliare.
Generatoare de atmosferă controlată de tip exoterm (Exo). Generatoare
de atmosferă controlată de tip endoterm (Endo)
8. TEHNOLOGII SPECIFICE DE TRATAMENT TERMIC PbBL,
8. SPECIFIC HEAT TREATMENT TECHNOLOGIES Prelegere,
8.1. Tehnologii specifice aplicate unor semifabricate din oţeluri de discuții pe
8 îmbunătăţire 1-2 - - 1
8.2. Tehnologii specifice aplicate unor semifabricate din oţeluri de exemple.
cementare Lansare
8.3. Tehnologii specifice aplicate unor oţeluri de scule temă
9. CONTROLUL DE CALITATE AL PRODUSELOR TRATATE TERMIC PbBL,
9. QUALITY CONTROL OF THERMALLY TREATED PRODUCTS Prelegere,
9.1. Controlul tehnic. Controlul de recepţie. Controlul interfazic. Controlul discuții pe
9 final. 1-2 - - 1
9.2. Defecte care apar la tratamente termice exemple.
Defecte cauzate de încălzire şi menţinere. Defecte cauzate de procesul Lansare
răcirii temă
Bibliografie
1. SOCACIU, T., MOISOIU, A., Tratamente termice. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-Mureş, 2011, 144 pag,
ISBN 978-606-581-001-3.
2. Socaciu, T. Suporturi PDF încărcate în platforma Blackboard, actualizate 2020.
Bibliografie optionala
1. CARŢIŞ I. G., Tratamente termice. Tehnologie şi utilaje, Timişoara, Editura Facla, 1982.
2. DULAMIŢĂ T., ş.a., Tehnologia tratamentelor termice, Bucureşti, E.D.P., 1982.
3. SOCACIU, T., ŞOAITA, D., Utilaje şi echipamente de producţie, curs. Vol. I. Universitatea Petru Maior din Tg.
Mureş, 2000, 132 pag.
4. SOCACIU, T. Bulk heat treatment, Masters course, “Petru Maior” University of Targu-Mures, Romania, 2009,
85 pag
5. SOCACIU, T., Elemente de ştiinţa şi ingineria materialelor. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-Mureş, 2011,
314 pag, ISBN 978-606-581-029-7.
6. ŞABAN R., ş.a., Tehnologia tratamentelor termice, Bucureşti, Universitatea Politehnică, 1984.
7. TUDORAN P., Metalurgie fizică şi tratamente termice, Braşov, Universitatea, 1980, vol 1 şi 2.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
Prelegere,
1 Protecţia muncii şi modul de desfăşurare a lucrărilor. - - 2
discutii
PbBL,
Studiul diagramei de echilibru fier-cementită. Identificarea, proprietăţile
2 Aplicaţii - - 2
şi studiul microscopic al structurilor de echilibru
practice
PbBL,
3 Studiul fenomenelor de recristalizare Aplicaţii - - 2
practice
PbBL,
Determinarea călibilităţii oţelurilor prin metoda călirii frontale (metoda
4 Aplicaţii - - 2
Jominy)
practice
PbBL,
Influenţa temperaturii şi duratei de revenire asupra proprietăţilor
5 Aplicaţii - - 2
oţelurilor
practice
PbBL,
6 Aparate de măsură şi reglare a temperaturii Aplicaţii - - 2
practice
PbBL,
7 Recuperari Aplicaţii - - 2
practice
Bibliografie
1. SOCACIU, T., MOISOIU, A., Tratamente termice. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-Mureş, 2011, 144 pag,
ISBN 978-606-581-001-3.
2. SOCACIU, T., POP, L., Tratamente termice, îndrumar pentru lucrări practice. Universitatea Petru Maior din Tg.
Mureş, 2013, 51 pag.
3. Pop, L., Research on the Optimal Regime of Recrystallization in 1050 Aluminium Alloy, Procedia Manufacturing
32 (2019), 4-7.
Bibliografie optionala
1. CARŢIŞ I. G., Tratamente termice. Tehnologie şi utilaje, Timişoara, Editura Facla, 1982.
2. DULAMIŢĂ T., ş.a., Tehnologia tratamentelor termice, Bucureşti, E.D.P., 1982.
3. MOISOIU A., SOCACIU, T., Tratamente termice, îndrumar. Universitatea Petru Maior din Tg. Mureş, 1999, 76
pag.
4. SOCACIU, T., MOISOIU, A., STRNAD, G., Studiul materialelor, îndrumar pentru lucrări practice. Universitatea
Petru Maior din Tg. Mureş, 1996.
5. SOCACIU, T., Elemente de ştiinţa şi ingineria materialelor. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-Mureş, 2011,
314 pag, ISBN 978-606-581-029-7.
6. VERMEŞAN G., Îndrumător pentru tratamente termice, Cluj - Napoca, Editura Dacia, 1987.

Competentele acumulate vor fi necesare angajaților care isi desfășoară activitatea in cadrul întreprinderilor
industriale care activează în domeniul obținerii de piese prin deformare plastică la rece, așchiere, sudare, etc.
Companiile din regiunea Mureş cu care se discută conținutul disciplinei sunt:
• CIE MATRICON - producător de piese turnate sub presiune din aliaje de aluminiu destinate industriei auto
• PLASMATERM SA – producător de piese turnate din oţel prin turnare MUF de precizie
• DURKOPP ADLER SA – producător de maşini de cusut industriale şi de sisteme de transport
• ROMCAB SA – producător de cabluri şi cablaje electrice

• ELECTROMUREŞ SA – producător de piese injectate din materiale plastice
• HIRSCHMANN – producător de cablaje auto
• IMATEX SA – producător de componente şi echipamente industriale
10. Evaluare
Pondere
finală
Corectitudinea abordării și a
- la curs 2 teste intermediare 60
răspunsurilor
- în timpul activităţii Conștiinciozitate, participarea activă la
Evaluare orală continuă, portofoliu 10
practice lucrări.
Evaluare finală
Corectitudinea abordării și a Evaluare finală test cu raspunsuri
- examen teoretic final 30
răspunsurilor multiple
- examen practic final 0
Răspuns corect în legatură cu elementele de bază referitoare la fiecare din subiectele teoretice (definiţii, scheme
de principiu, domeniu de aplicare). Studentul a luat nota de trecere la examenul final.
Studentul expune corect cel puţin descrierea materialului/tehnologiei/procedeului ales.
Studentul realizează corect măsurătorile, calculează şi indică corect rezultatul.

Prof dr ing Socaciu Teodor vineri, orele 14-16
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Organe de mașini (2)
2.2 Titularul activităților de curs: Prof dr ing Boloș Vasile
2.3 Titularul activităților practice: Conf.univ.dr.ing. Emil Nuțiu

- tutorial: 1
- examinări: 3

4.1 de curriculum:
• Rezistenţa materialelor
• Mecanică
• Studiul materialelor
• Tehnologia materialelor
• Organe de maşini 1
4.2 de competențe:
Definirea principiilor, teoremelor si metodelor de bază din matematică, fizică,
chimie, mecanică şi ştiinţa materialelor.
• Utilizarea cunoştinţelor din disciplinele fundamentale pentru explicarea şi
interpretarea unor rezultate teoretice, a unor teoreme, fenomene sau procese specifice domeniului organelor de
maşini
• Aplicarea de teoreme, principii si metode asociate disciplinelor fundamentale pentru
rezolvarea de probleme specifice domeniului organelor de maşini, în condiţii de asistenţă calificată
5.1 a cursului:
• Sala de curs trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector;
• Studenţii vor parcurge anterior cursului bibliografia indicată;
• Studenţii se vor prezenta la cursuri cu telefoanele mobile închise;
• Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs.
• Sala de proiect să fie dotată cu tablă şi videoproiector;
• Studenţii vor parcurge anterior laboratorului/proiectului bibliografia indicată;
• Studenţii se vor prezenta la laborator/proiect cu mijloace de calcul individuale;
• Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la laborator/proiect.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

• Înţelegerea de către studenţi a noţiunilor legate de morfologia, standardizarea proiectarea, realizarea şi
întreţinerea organelor de maşini;
• Dobândirea abilităţilor de analiză, sinteză şi calcul a organelor de maşini
• Însuşirea unui mod de gândire sistemic, integrator.
Cunoaşterea principalelor tipuri de organe de maşini
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a îmbinărilor lipite.
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a îmbinărilor încleiate.
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a îmbinărilor nituite.
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a îmbinărilor sudate.
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a asamblărilor filetate realizate cu şuruburi
montate cu prestângere şi încărcate cu forţe exterioare
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a asamblărilor arbore – butuc cu: pene cu
strângere, inele tronconice, arcuri inelare, profile poligonale, strângere pe con, brăţară elastică.
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a cuplajelor intermitente automate.
• Cunoaşterea metodelor de calcul pentru transmisiile prin curele
• Cunoaşterea metodelor de calcul pentru transmisiile prin lanţuri,
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a transmisiilor prin curele sincrone:
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a transmisiilor prin roţi dinţate cilindrice cu
dinţi înclinaţi.
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a transmisiilor cu roţi dinţate conice,
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a transmisiilor cu angrenaje melcate
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a transmisiilor şurub – piuliţă cu frecare de
rostogolire
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a organelor de etanşare,
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a organelor de închidere şi reglare a circulaţiei
fluidelor
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a cablurilor şi tobelor pentru cabluri.
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a ghidajelor

Corelare Nr
No Tema Metode de predare Observații
cu ICS ore
1 Îmbinări pin lipire. Îmbinări prin încleiere. Îmbinări Prelegere clasică, cu demonstraţii, - Problem 2
nituite: explicaţii şi descrieri cu ajutorul Based
Adhesive bonded joints. Solder and braze joints. schemelor şi relaţiilor scrise pe Learning
Rivet joints tablă. Expunere cu videoproiector. (PBL).
Discuţii.
Elemente generale, Materiale şi tehnologie,

Elemente de calcul şi proiectare.
Îmbinări prin sudare Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Problem
Welding joints explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Based
2 Elemente generale, Materiale şi tehnologie, schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
Learning
Elemente de calcul şi proiectare, tablă. Expunere cu videoproiector.
(PBL).
Elemente constructive Discuţii
Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Asamblări filetate Problem
explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Threaded assemblies Based
3 schemelor şi relaţiilor scrise pe - 1
Asamblări cu şuruburi montate cu prestângere şi Learning
tablă. Expunere cu videoproiector.
încărcate cu forţe exterioare (PBL).
Discuţii
Asamblări arbore – butuc
Shaft-hub assemblies Problem
Calculul penelor longitudinale cu strangere, Based
Asamblări cu inele tronconice.; Arcuri inelare Learning
Asamblări cu profile poligonale , Asamblări prin (PBL).
Discuţii
strângere pe con ,Asamblări cu brăţară elastic.
Problem
Cuplaje explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Based
5 Couplings schemelor şi relaţiilor scrise pe - 1
Learning
Cuplaje intermitente automate tablă. Expunere cu videoproiector.
(PBL).
Discuţii
Transmisii prin curele-calcul. Transmisii prin Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Problem
lanţuri-calcul. explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Based
6 Belt transmissions- calculation methods for. schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
Learning
Chains transmissions- tablă. Expunere cu videoproiector.
(PBL).
calculation methods Discuţii
Transmisii prin curele sincrone
Synchronous belts transmissions Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Problem
Elemente generale, Construcţia, geometria şi explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Based
7 dimensiunile curelelor dinţate, Construcţia, schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
Learning
geometria şi dimensiunile roţilor dinţate pentru tablă. Expunere cu videoproiector.
(PBL).
curea, Discuţii
Calculul de alegere al curelor.
Angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Problem
Helical gears explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Based
8 Geometria şi cinematica angrenajelor cilindrice schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
Learning
exterioare cu dinţi înclinaţi, Calculul de rezistenţă tablă. Expunere cu videoproiector.
(PBL).
la angrenajele cilindrice cu dinţi înclinaţi Discuţii
Angrenaje conice
Bevel gears Problem
Elemente generale, Dantura roţilor conice, Roata Based
plană de referinţă, Calculul elementelor Learning
geometrice ale roţilor conice, Calculul de (PBL).
Discuţii
rezistenţă la angrenajele conice
Angrenaje melcate
Worm gears Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Problem
Elemente generale, Melcul de referinţă, explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Based
10 Geometria roţii melcate, Angrenajul melcat schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
Learning
globoidal, Angrenajul melcat spiroid, Calculul de tablă. Expunere cu videoproiector.
(PBL).
rezistenţă la angrenajul melcat, Materiale pentru Discuţii
angrenaje melcate.
Problem
Transmisia şurub – piuliţă cu frecare de explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Based
11 rostogolire schemelor şi relaţiilor scrise pe - 1
Learning
The ballscrews transmission. tablă. Expunere cu videoproiector.
(PBL).
Discuţii
Etanşări. Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Problem
Seals explicaţii şi descrieri cu ajutorul
Based
12 Elemente generale. Etanşări fixe cu contact. schemelor şi relaţiilor scrise pe - 3
Learning
Etanşări mobile cu contact.Etanşări mobile cu tablă. Expunere cu videoproiector.
(PBL)
contact.Etanşări fără contact. Discuţii
13 Organe de închidere şi reglare a circulaţiei Prelegere clasică, cu demonstraţii, - Problem 2
fluidelor explicaţii şi descrieri cu ajutorul Based
Valves, tube and pipe. schemelor şi relaţiilor scrise pe Learning
(PBL)
Elemente generale. Organe de închidere cu: tablă. Expunere cu videoproiector.

ventil, sertar pană, cep, clapetă Discuţii
Problem
Cabluri şi tobe pentru cabluri.Ghidaje. Based
Wire rope and drums for wire rope. Guides Learning
(PBL)
Discuţii
Bibliografie
Bibliografie
1. Boloş,V., Boloş Codruţa şi Nuţiu,E., Organe de maşini
,Editura „ Universităţii Petru Maior Tg.-Mureş”, 2011;
2. Boloş,V.., Organe de maşini – Teste de autoevaluare, Editura Universității Petru Maior Tg.-Mureş, 2015;
3. Draghici, I., Jula, A., Chisu, E., Radulescu, C., Alexandru, P., Apetrei, Gh., Tănasescu, I., Achiriloaie E.,
Moldoveanu, Gh., Ciobota, M.şi Cismaru, I., Organe de maşini – Probleme, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980;
4. Florea,R., Florea,V., Florea, Adriana şi Cristescu, M. Organe de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti, 2007;
5. Gafiţanu, M., Bostan, I., Racocea, C., Dulgheru, V., Hagiu, Gh., Jula, A., Chişu, E.şi Moldovean, Gh., Organe
de maşini,Vol. I, Editura tehnică, Bucureşti, 1999,;
6. Gafiţanu, M., Bostan, I., Racocea, C., Dulgheru, V., Hagiu, Gh., Jula, A., Chişu, E., Moldovean, Gh. Organe de
maşini, vol.II, Editura tehnică, Bucureşti, 2002.
7. Pascovici D. M.şi Cicone, T., Elemente de tribologie, Editura Bren, Bucureşti, 2001;
8. Pop, D. Haragâș, S., Organe de mașini, Editura Risoprint.Cluj Napoca, 2014 ;
8.a.Pop, D. Haragâș, S.,Buiga,O., Organe de mașini vol 2, Editura Risoprint.Cluj Napoca, 2021
9. Roloff/Matek , Organe de maşini( Vol. 1 +Vol. 2) Editura Matrix Rom,Bucureşti, 2008 ;
10. Shigley, J.E.,Mischke C.R. şi Budynas R.G., Mechanical Engineering Design, McGraw –Hill, 2003;
11. Săvescu, D., Organe de maşini – Asamblări, Editura Lux Libris, Braşov, 2011;

Corelare Nr
cu ICS ore
Problem
Prezentarea problemelor de protecţia
Prezentarea lucrărilor şi normele de tehnica Based
1 muncii generale şi specifice - 2
securităţii muncii; Learning
laboratorului de „Organe de maşini”
(PBL).
Problem
Prezentarea problemelor specifice.
Based
2 Studiul construcţiei reductoarelor de turaţie; Determinări experimentale.Calcule. - 2
Learning
Interpretarea rezultatelor
(PBL).
Problem
Determinarea parametrilor geometrici ale Prezentarea problemelor specifice.
Based
3 elementelor componente ale unei transmisii Determinări experimentale.Calcule. - 2
Learning
prin curele trapezoidale înguste; Interpretarea rezultatelor
(PBL).
Problem
Determinarea elasticitatii si a presiunii medii Based
4 Determinări experimentale.Calcule. - 2
a segmentilor de piston pe peretii cilindrului; Learning
(PBL).
Problem
Based
5 Studiul construcţiei cuplajelor ; Interpretarea rezultatelor - 2
Learning
(PBL).
Problem
Based
6 Studiul variatoarelor mecanice de turaţie; Determinări experimentale.Calcule. - 2
Learning
(PBL).
Problem
Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Based
7 Determinări experimentale.Calcule. - 2
Hoppler. Learning
(PBL).
-
Problem
Determinarea forţelor de frecare într-o cuplă Prezentarea problemelor specifice.
8 - Based 2
de tip cilindru-cilindru; Determinări experimentale.Calcule.
Learning
(PBL).
9 Studiul regimului de ungere Prezentarea problemelor specifice. - - 2
elastohidrodinamic (EHD); Determinări experimentale.Calcule. Problem
Based
Learning
(PBL).
-
Problem
10 Studiul fenomenului de stick-slip; - Based 2
Determinări experimentale.Calcule.
Learning
(PBL).
-
Problem
Studiul experimental al frecării la o cuplă de Prezentarea problemelor specifice.
11 - Based 2
tip știft-disc; Determinări experimentale.Calcule.
Learning
(PBL).
-
Problem
Studiul presiunii dintr-un lagăr radial Prezentarea problemelor specifice.
12 - Based 2
hidrodinamic; Determinări experimentale.Calcule.
Learning
(PBL).
-
Influenţa parametrilor constructivi şi Problem
13 funcţionali asupra comportării tribologice a - Based 2
unui sistem mecanic Learning
(PBL).
-
Problem
14 Recuperări şi concluzii. - Based 2
Learning
(PBL).
Bibliografie
1. Boloş,V., Boloş Codruţa şi Nuţiu,E., Organe de maşini - Lucrări de laborator, Universitatea Petru Maior Tg.-
Mureş,2013;
2.Boloş,V., Boloş Codruţa şi Nuţiu,E., Organe de maşini ,Editura „ Universităţii Petru Maior Tg.-Mureş”, 2011;
2. Draghici, I., Jula, A., Chisu, E., Radulescu, C., Alexandru, P., Apetrei, Gh., Tănasescu, I., Achiriloaie E.,
Moldoveanu, Gh., Ciobota, M.şi Cismaru, I., Organe de maşini – Probleme, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980;
3.Pascovici D. M.şi Cicone, T., Elemente de tribologie, Editura Bren, Bucureşti, 2001;
4. Roloff/Matek , Organe de maşini( Vol. 1 +Vol. 2) Editura Matrix Rom,Bucureşti, 2008 ;
5. * * * Standardele de stat în vigoare

Competentele acumulate vor fi necesare angajatilor care isi desfasoara activitatea in cadrul întreprinderilor
industriale.
Companiile din regiunea Mureş cu care se discută conţinutul disciplinei sunt:
• VES SA – producător de vase emailate ţi sisteme de încălzire
10. Evaluare
Pondere
Tip
Criterii de evaluare Metode de evaluare din nota
activitate
finală
Corectitudinea răspunsurilor la testele cu întrebări
- la curs din tematica cursurilor parcurse și a rezultatelor Evaluari scrise intermediare 30
rezolvării de probleme
- în timpul Întocmirea unui referat pentru fiecare
Efectuarea lucrărilor de laborator, participarea la
activităţii lucrare în parte- notate pe parcursul 20
activitate fiind obligatoruie
practice semestrului
Evaluare finală
- examen Corectitudinea răspunsurilor la testele cu întrebări Test scris 50
teoretic final din tematica cursurilor parcurse și a rezultatelor

rezolvării de probleme.
- examen
- - 0
practic final
Studentul și-a efectuat întregul set de lucrări de laborator propus și a depus referatele specifice fiecărei lucrări în
parte. aceasta fiind condiție obligatorie de îndeplinit pentru participarea la evalurea finală
Studentul a demonstrat cunoașterea aspectelor de natură constructivă, de calcul și de proiectare a organelor de
mașini studiate.

Prof dr ing Boloș Vasile Vineri orele 14-16
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Organe de mașini (2)
2.2 Titularul activităților de curs: -
2.3 Titularul activităților practice: Prof dr ing Boloș Vasile

3.1 Număr de ore pe săptămână: 2 3.2 din care curs: 3.3 activități practice: 2
- tutorial: 1
- examinări: 1

4.1 de curriculum:
-Rezistenţa materialelor, Mecanică, Studiul materialelor , Tehnologia materialelor, Organe de maşini 1
4.2 de competențe:
-Definirea principiilor, teoremelor si metodelor de bază din matematică, fizică, chimie, mecanică şi ştiinţa
materialelor.
Utilizarea cunoştinţelor din disciplinele fundamentale pentru explicarea şi fenomene sau procese specifice
domeniului organelor de maşini
Aplicarea de teoreme, principii si metode asociate disciplinelor fundamentale pentru
rezolvarea de probleme specifice domeniului organelor de maşini, în condiţii de asistenţă calificată
5.1 a cursului:
-
• Sala să fie dotată cu tablă, videoproiector, standuri de laborator.
• Studenții vor parcurge anterior laboratorului bibliografia indicată.
• Studenţii se vor prezenta la activități cu telefoanele mobile închise.
• Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la activitate.
• Studenții se vor prezenta cu materiale care să ateste realizarea etapelor din proiect

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

• Dezvoltarea competenţelor în domeniul tehnologiei constructiilor de masini prin definirea noţiunilor
fundamentale în sprijinul formării profesionale
• Înţelegerea de către studenţi a noţiunilor legate de morfologia, standardizarea proiectarea, realizarea şi
întreţinerea organelor de maşini;
• Dobândirea abilităţilor de analiză, sinteză şi calcul a organelor de maşini. Însuşirea unui mod de gândire
sistemic, integrator.
• Din prisma inginerului a fi competent să evalueze domeniul stiințelor inginerești.
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a asamblărilor filetate realizate cu şuruburi de
mișcare şi încărcate cu forţe exterioare
• Cunoaşterea aspectelor geometrice, constructive şi de proiectare a asamblărilor arbore – butuc cu: pene cu
strângere, cu șifturi, șuruburi etc.
8.1 Conținutul orelor de proiect, semestrul 1

Corelare Nr
cu ICS ore
1. Prezentarea temei de Proiectarea unui reductor de turaţie cu o
singură treaptă cu angrenaj cilindric cu dinţi înclinaţi; echipat cu
On line
cuplaj elastic cu bolţuri având ca date de pornire: puterea , PbBL , Discuții pe
1 da sau On 2
raportul de transmitere, turaţia la intrare, regimul de lucru . grupuri de lucru
site
Prezentarea de soluții constructive de reductoare. Instrucțiuni de
protecția muncii și PSI.
PbBL , Verificarea
individuală a On line
Schema structurală a transmisiei ; Alegerea motorului electric,
2 realizării etapei da sau On 2
simbolizare.
.Discuții pe grupuri site
de lucru
PbBL , Verificarea
Calculul de rezistenţă şi geometric al angrenajului;
Calculul forţelor din angrenaj.
de lucru
PbBL , Verificarea
Realizarea soluţiei constructive pentru ansamblul reductor
conform temei. Desenul de ansamblu al reductorului
de lucru
PbBL , Verificarea
Calculul de alegere sau verificare a lagărelor cu rulmenţi. individuală a On line
5 Verificarea penelor de fixare pe arbori a roţilor dinţate. realizării etapei da sau On 2
Verificarea arborilor la solicitări variabile. .Discuții pe grupuri site
de lucru
6 Dimensionarea sau verificarea penelor de fixare pe arbori a roţilor PbBL , Verificarea da On line 2
dinţate, de curea şi al cuplajului; individuală a sau On
Verificarea arborilor la solicitări variabile. realizării etapei site
Desenele de execuţie pentru reperele: roţi dinţate, arbore de .Discuții pe grupuri
ieşire de lucru
PbBL , Verificarea On line
7 Susținerea proiectului individuală a da sau On 2
realizării proiectului site
Bibliografie
1. Boloş,V.Boloş, C.şi Nuţiu ,E.,. Organe de maşini, Editura Universităţii 'Petru Maior' Tg- Mureş, 2011;
2. Crudu, I., ş.a. Atlas de reductoare cu roţi dinţate, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1981;
3. Drăghici, I., ş.a. Organe de maşini - Probleme, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1980;
4. Jula, A., ş.a. Proiectarea angrenajelor evolventice, Editura Scrisul Românesc, Craiova,1989
5. Jula, A., ş.a. Montaje cu rulmenţi- Îndrumar de proiectare, Universitatea din Braşov, 1978;
6. Haragas S., Reductoare cu o treapta-Calcul si proiectare, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Editura Risoprint
2014,
7. Moldoveanu Gh., ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice –Metodici de proiectare, Editura Lux Libris, Braşov, 2002;
8. Răduţi, C., Nicolescu, E., Maşini electrice rotative fabricate în România, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981;
9. Roloff/Matek, Organe de maşini (Vol. 1 + Vol. 2) Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2008;
10. Andrei Popescu, Luc Houpert, Dumitru N Olaru, Four approaches for calculating power losses in an angular
contact ball bearing, MECHANISM AND MACHINE THEORY, (2020), vol.144, February 2020, articol nr. 103669.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0094114X19312029
11. Ilie F. – Tribological behaviour of the steel/bronze friction pair (journal bearing type) functioning with selective
mass transfer, International Journal of Heat and Mass Transfer, Vol. 124, (2018), Issue 9, pp.655-662, DOI:
10.1016/j.ijheatmasstransfer.2018.03.107, https://www.journals.elsevier.com/international-journal-ofheat&mass-
transfer
12.*** Organe de maşini. Vol. Ia, Prescripţii generale de proiectare.Elemente de legătură şi transmisie, (Colecţie
STAS), Editura Tehnică, Bucureşti, 1984;
13.***Organe de maşini. Vol. Id,Angrenaje, (Colecţie STAS),Editura Tehnică,Bucureşti, 1984
14***Organe de maşini. Vol. III c, Standarde noi sau revizuite, (Colecţie STAS),Editura Tehnică,Bucureşti, 1986

Competentele acumulate vor fi necesare angajaților care îți desfășoară activitatea în cadrul întreprinderilor
industriale în posturi de responsabili calitate, profesioniști calitate, auditori calitate, manageri calitate.
Companiile din regiunea Mureș cu care se discută conținutul disciplinei sunt:
• CIE Matricon - producător de piese turnate sub presiune din aliaje de aluminiu destinate industriei auto
• Plasmaterm SA – producător de piese turnate din oțel prin turnare MUF de precizie
• Durkopp Adler SA – producător de mașini de cusut industriale și de sisteme de transport
• Romcab SA – producător de cabluri și cablaje electrice
• ElectromureȘ SA – producător de piese injectate din materiale plastice
• Procam SRL – producător de piese prelucrate MUCN
Imatex SA – producător de componente și echipamente industriale
10. Evaluare
Pondere
Tip
activitate
finală
- la curs - - 0
- verificarea îndeplinirii cerințelor din tema de
proiect
- în timpul Evaluare orală pe baza materialelor
-corectitudinea calculelor și a desenelor
activităţii prezentate de studenți cu privire la îndeplinirea 30
- gradul de asimilare a terminologiei de
practice cerințelor din tema de proiect
specialitate
- interesul pentru studiu individual
Evaluare finală
- examen Cunoașterea noțiunilor și conceptelor
teoretic fundamentale cu privire la realizarea unui - Susținerea orală a proiectului 50
final proiect de organe de mașini.
- examen Corectitudinea calculelor și a desenelor din
Evaluare vizuală 20
practic final proiectul realizat
Răspunsuri corecte în legatură cu elementele de bază referitoare la fiecare din subiectele teoretice (definiţii,
scheme de principiu, domenii de aplicare).
Studentul realizează corect desenele, calculează şi indică corect rezultatele.
Studentul expune corect cel puţin descrierea și principiile de bază referitor la soluția constructivă aleasă.

Prof dr ing Boloș Vasile Vineri orele 14-16
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Electrotehnologii
2.2 Titularul activităților de curs: Conf dr ing Dulău Mircea
2.3 Titularul activităților practice: Conf. dr. ing. Dulău Mircea
2.4 Anul de studii: III 2.5 Semestrul: 1 2.6 Tipul de evaluare: C 2.7 Regimul disciplinei: Opt

- tutorial: 3
- examinări: 2

4.1 de curriculum:
-
4.2 de competențe:
Identificarea tehnologiilor de bază, a structurii proceselor şi a funcţionării la nivel de proces.
Descrierea proceselor tehnologice şi a principiilor de funcţionare şi explicarea adecvată a acestora.
5.1 a cursului:
Sala trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector.
Studenţii se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile închise.
Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator.
Instalaţii tehnologice specifice, limbaje de programare specifice (ex. BASIC, GCODE).

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

Disciplina îşi propune să prezinte problemele teoretice şi practice ale aplicaţiilor şi proceselor de
prelucrareneconvenţionale, în care factorul predominant este de natură electrică, respectiv: fascicul de electroni,
laser,plasma, ultrasunete, electroeroziune, prelucrări electrochimice.
Lucrările practice se bazează pe studierea şi înţelegerea unor instalaţii din domeniul
tehnologiilorneconvenţionale.

Corelare Nr
cu ICS ore
La predarea
online,
materialul
Prelegere cu explicații, decurs este
demonstraţii şi descrieri cu disponibil pe
Aspecte generale privind procesarea prin
ajutorul schemelor şi relaţiilor platforma Bb.
1 electrotehnologii. Definiţii de bază. Tehnologii - 2
matematice scrise pe tablă. La predare se
neconvenţionale în industrie.
Expunere cu intervine pe text
videoproiector.Discuţii. cu adnotari și
sublinieri.
Se utilizează
tableta grafică.
La predarea
online,
materialul
Procesarea cu fascicul de electroni. Structura ajutorul schemelor şi relaţiilor platforma Bb.
2 - 2
instalaţiilor cu fascicul de electroni. matematice scrise pe tablă. La predare se
sublinieri.
Se utilizează
tableta grafică.
La predarea
online,
materialul
Procesarea cu fascicul laser. Principiul
3 producerii radiaţiei laser. Structura instalaţiilor - 2
de prelucrare cu laser.
sublinieri.
Se utilizează
tableta grafică.
4 Procesarea cu plasmă. Fizica generării Prelegere cu explicații, La predarea - 2
plasmei termice. Structura generatoarelor de demonstraţii şi descrieri cu online,
plasmă. Electrotehnologii bazate pe utilizarea ajutorul schemelor şi relaţiilor materialul
plasmei. matematice scrise pe tablă. decurs este
disponibil pe
Expunere cu platforma Bb.

videoproiector.Discuţii. La predare se
intervine pe text
cu adnotari și
sublinieri.
Se utilizează
tableta grafică.
Se utilizează
Curs TBL (Team Based
facilitățile
Procesarea prin electroeroziune. Scheme Learning).
oferite de
5 electrice de generare a descărcărilor utilizate Prezentare interactivă a - 2
platforma Bb.
în prelucrarea prin electroeroziune. proceselor termice care au loc în
Se utilizează
spațiul de descărcare electrică.
tableta grafică.
La predarea
online,
materialul
Procesarea cu ultrasunete. Generarea
6 ultrasunetelor. Schema de principiu pentru - 2
generarea ultrasunetelor.
sublinieri.
Se utilizează
tableta grafică.
La predarea
online,
materialul
Prelucrări prin procedee electrochimice.
Schema unei surse pentru alimentarea unui
7 echipament de prelucrare electrochimică. - 2
Tehnologii bazate pe principiul electrochimic.
Perspective de utilizare a procedeului.
sublinieri.
Se utilizează
tableta grafică.
Bibliografie
Obligatorie:
[1] Orazio Z., - Principles of Lasers, 5th Edition, Springer, 2018.
[2] Kibria G., Micro-electrical Discharge Machining Processes, Technologies and Applications, Springer, 2019.
[3] Dulău M., - Controlul procesării cu fascicul de electroni. Modelare. Simulare. Aplicaţii, Editura
Universităţii“Petru Maior” Tg.Mureş, 2005;
[4] Dulău M., Oltean S., - Electrotehnologii, Curs Lito, Partea I, Universitatea “Petru Maior” Tg. Mureş, 2005;
[5] Dulău M., Şoaita D., - Electrotehnologii, Curs Lito, Partea a II-a, Universitatea “Petru Maior” Tg. Mureş, 2007;
Facultativă:
[6] Fireţeanu V. - Procesarea electromagnetică a materialelor; Editura Politehnică Bucureşti, 1995;
[7] Golovanov I., Chindriş M., ş.a. – Electrotermie şi electrotehnologii, Bucureşti, 1999;
[8] Tănăsescu S.T. – Electrotehnologii, vol.1, I.P. Bucureşti, 1988.

Corelare Nr
cu ICS ore
Lucrarea de
Expunere şi verificare
Instalaţia de prelucrare cu fascicul de laboratoreste
1 funcţionare aplicaţii. - 2
electroni. Prezentare generală. disponibilă pe
Interpretare rezultate.
platforma Bb.
Lucrarea de
Laserul cu mediu activ gazos. Prezentare Expunere şi verificare
laboratoreste
2 generală a echipamentului didactic Laser funcţionare aplicaţii. - 2
disponibilă pe
He-Ne de 3mW. Interpretare rezultate.
platforma Bb.
Laborator PBL (Problem Based Se prezintă legătura
Learning). cu conținutul cursului.
Vizită S.C. Plasmaterm Tg.Mureş.
Prezentare interactivă a Se formulează
3 Prelucrări asistate de plasma termică. - 4
scenariilor de utilizare a problemele, se
Prezentarea instalaţiei. Experimente.
plasmei termice în prelucrarea rezolvă, apoi se
materialelor. dezbat soluțiile.
4 Maşina de prelucrat prin eroziune Expunere şi verificare Lucrarea de - 2

electrică. Sistemul de comandă adaptivă funcţionare aplicaţii. laboratoreste
al maşinii de prelucrat prin eroziune Interpretare rezultate. disponibilă pe
electrică. platforma Bb.
Lucrarea de
Maşina de prelucrat prin eroziune Expunere şi verificare
laboratoreste
5 electrică. Posibilităţi de lucru. Aplicaţii. funcţionare aplicaţii. - 2
disponibilă pe
Maşina de prelucrare cu fir. Interpretare rezultate.
platforma Bb.
Verificarea si evaluarea activitatii de
6 - - - 2
laborator.
Bibliografie
Bibliografie
[1] ***, Documentație Plasmaterm Tg.Mureș, 2018.
[2] Dulău M., s.a. – Electrotehnologii, Lucrări de laborator, Universitatea “Petru Maior” Tg. Mureş, 2001.

Conţinutul disciplinei este coroborat cu necesităţile angajatorilor din domeniul tehnologiilor neconvenţionale.
10. Evaluare
Pondere
Tip
activitate
finală
Un test pe parcurs și un test TBL.
Evaluare formativă pentru
Testele (inclusiv TBL), pot conține: întrebări tip grilă;
- la curs verificarea pregătirii pe tot 50
întrebăricu răspuns/text liber; întrebări care presupun calcule
parcursul semestrului.
șireprezentări grafice.
Verificarea pe parcurs a modului de realizare a temelor de
- în timpul Evaluare formativă pentru
laborator.
activităţii verificarea pregătirii pe tot 30
Un test PBL, care poate conține: întrebări tip grilă; text liber
practice parcursul semestrului.
etc.
Evaluare finală
- examen Evaluare sumativă pentru Un test cu întrebări tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri
teoretic verificarea pregătirii și corecte; întrebări cu răspuns/text liber; întrebări care 20
final înțelegerii tematicii cursului. presupun calcule și reprezentări grafice.
- examen
practic - - 0
final
Conditii:
- prezența obligatorie la cursul TBL;
- prezența obligatorie la toate lucrările de laborator;
- minimum nota 5 la fiecare test la curs si la testul TBL;
- minimum nota 5 la testul PBL;
- minimum nota 5 la examenul final (sumativ).

Conf dr ing Dulău Mircea Miercuri, 16,00-18,00
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Metoda elementului finit
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Cazacu Paul-Răzvan
2.3 Titularul activităților practice: Șef l dr ing Cazacu Paul-Răzvan

- tutorial: 0
- examinări: 4

4.1 de curriculum:
• Mecanică
• Rezistența Materialelor
• Bazele Proiectării Asistate de Calculator
4.2 de competențe:
• Efectuarea de calcule, demonstrații și aplicații, pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale pe
baza cunoștințelor din științele fundamentale.
• Asocierea cunoștințelor, principiilor și metodelor din științele tehnice ale domeniului cu reprezentări grafice
pentru rezolvarea de sarcini specifice.
• Utilizarea de aplicații software si a tehnologiilor digitale pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei
industriale, în general, si pentru proiectarea asistata a produselor în particular.
5.1 a cursului:
• Sala de curs trebuie să fie dotată cu tablă și videoproiector;
• Sala de curs trebuie să fie dotată cu o rețea de calculatoare, cu licențe de Autodesk Inventor;
• Sala de seminar trebuie să fie dotată cu tablă și videoproiector;
• Sala de curs trebuie să fie dotată cu o rețea de calculatoare, cu licențe de Autodesk Inventor;

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

Română:
• Înțelegerea locului și rolului calculului cu Metoda Elementelor Finite în proiectarea inginerească.
• Familiarizarea cu aplicațiile inginerești de proiectare asistată (CAE).
English:
• Understanding the role and place of Finite Element Method simulations in engineering design.
• Familiarization with computer aided engineering applications (CAE).
Română:
• Înțelegerea fluxului de lucru în simularea comportării structurale cu M.E.F.
• Înțelegerea mărimilor și noțiunilor implicate în calculul structural în general, și în M.E.F. în particular (modele de
material, constrângeri, încărcări, discretizare, deplasări, deformații, tensiuni, etc.).
• Deprinderea utilizării modulelor ”Frame Analysis” și ”Stress Analysis” ale programului Autodesk Inventor.
• Deprinderea tehnicilor de modelare și simulare a comportamentului structurilor sub sarcină.
• Dezvoltarea capacității de a interpreta rezultatele simulărilor cu M.E.F.
English:
• Understanding the workflow involved in structural analysis simulations with F.E.A.
• Understanding the notions involved in structural analysis in general and in F.E.A. in particular (material models,
constraints, loads, meshing, displacements, strains, stresses, etc.).
• Developing the skills required to use Autodesk Inventor’s „Frame Analysis” and „Stress Analysis” modules.
• Learning the techniques used in the modelling and simulation of load bearing structures.
• Developing the skills to interpret the results of F.E.A. simulations.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
PbBL:
1-2. Modulul ”Frame Analysis” al Autodesk Inventor clarificare
Autodesk Inventor’s „Frame Analysis” module concepte,
1 Noțiuni de modelare parametrică. Content Center. Frame Generator. termeni, discuții - PbBL 4
Secțiuni standard și oarecare. Materiale. Reazeme. Încărcări. Setări exemple,
specifice. Vizualizare rezultate. propunere
teme
PbBL:
3. Noțiuni de teoria elasticității clarificare
Elasticity theory concepts concepte,
2 Starea de tensiune plană și spațială. Tensiuni, deplasări, deformații. termeni, discuții - PbBL 2
Tensorul Cauchy. Tensiuni echivalente vonMises. Relația între exemple,
tensiuni și deformații. Cedarea materialelor tenace și fragile. propunere
teme
3 4. Noțiuni introductive despre Metoda Elementelor Finite (M.E.F.) PbBL: - PbBL 2
Introduction in Finite Element Analysis (F.E.A.) clarificare
Formularea problemei. Discretizare și grade de libertate. Tipuri de concepte,
elemente finite. Funcții de interpolare. Matricea de rigiditate și termeni, discuții
sistemul de ecuații liniare. Rezultate. exemple,
propunere
teme
5-7. Modulul ”Stress Analysis” al Autodesk Inventor PbBL:
Autodesk Inventor’s „Stress Analysis” module clarificare
Simulări pentru piese și ansamble. Materiale. Reazeme. Încărcări. concepte,
4 Separare fețe pentru aplicarea locală a condițiilor la limită. Separare termeni, discuții - PbBL 6
și contact între piese. Controlul rețelei și al discretizării. Simplificarea exemple,
pieselor cu pereți subțiri. Simulare. Interpretare rezultate. Tensiuni propunere
echivalente. Tensiuni și deplasări admisibile. Factor de siguranță. teme
Bibliografie
1. Cazacu Răzvan, Metoda Elementelor Finite. Aplicații în Inventor. Note de curs. Revizuit 2020.
2. Lee Huei-Huang, Finite Element Simulations with ANSYS Workbench 2020. Theory. Applications. Case
Studies, SDC Publications, 2020.
Bibliografie opțională
3. Panțel Eugen, Bia Cornel, Metode Numerice în Proiectare. Metoda Elementelor Finite, Universitatea Tehnică
din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcții, 1992.
4. Thomas J. R. Hughes, The Finite Element Method: Linear Static and Dynamic Finite Element Analysis (Civil
and Mechanical Engineering), Dover Publications, 2000.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
1. Modulul ”Frame Analysis”: bară încastrată, cu forță aplicată concentrat
în capătul liber PbBL: lucru
1 Sisteme de coordonate. Reazeme și încărcări. Greutate proprie. individual și - PbBL 2
Secțiune. Material. Prezentare etape de calcul: specificații, modelare, în grup
analiză, interpretare rezultate. Comparare cu rezultate teoretice.
2. Modulul ”Frame Analysis”: grindă pod rulant PbBL: lucru
2 Evaluare încărcări. Alegere material (caracteristici mecanice). Condiții de individual și - PbBL 2
rezistență și rigiditate. Optimizare. în grup
PbBL: lucru
3. Modulul ”Frame Analysis”: bare articulate
3 individual și - PbBL 2
Simplificare structură. Modelare articulații. Interpretare efort axial.
în grup
4. Modulul ”Frame Analysis”: analiză comportare scaun sub sarcină PbBL: lucru
4 Utilizare ”Frame Generator”. Măsurare și modelare structură. Legături individual și -
PbBL 2
rigide. Evaluare încărcări. Forțe distribuite. în grup
5. Modulul ”Stress Analysis”: bară încastrată, cu forță aplicată concentrat
în capătul liber PbBL: lucru
5 Modelare. Constrângeri. Încărcări. Rețea de discretizare. Control global individual și - PbBL 2
și local rețea. Interpretare rezultate. Condiții de rezistență. Comparare cu în grup
simularea utilizând ”Frame Analysis”.
6. Modulul ”Stress Analysis”: grindă pod rulant
PbBL: lucru
Simplificarea solidelor cu pereți subțiri prin suprafețe plane. Legături între
6 individual și - PbBL 2
suprafețe. Separarea fețelor.Comparare cu simularea utilizând ”Frame
în grup
Analysis”.
7. Modulul ”Stress Analysis”: bare articulate PbBL: lucru
7 Modelare ansamblu. Constrângeri de legătură între corpuri. Comparare individual și - PbBL 2
cu simularea utilizând ”Frame Analysis”. Vizualizare individuală piese. în grup
Bibliografie
1. Cazacu Răzvan, Metoda Elementelor Finite. Aplicații în Inventor. Note de curs. Revizuit 2020.
2. Lee Huei-Huang, Finite Element Simulations with ANSYS Workbench 2020. Theory. Applications. Case
Studies, SDC Publications, 2020.
3. ***, Inventor 2019 Product Documentation.
4. Brezeanu Ligia Cristina, Bică Cristina, Modelare și Analiză cu Element Finit, Editura Universității ”Petru Maior”,
Târgu Mureş, 2008.

Competențele acumulate vor fi necesare angajaților care își desfășoară activitatea în cadrul întreprinderilor
industriale și centrelor de cercetare, în posturi de proiectare, dezvoltare și cercetare.
• ELECTROMUREȘ SA – producător de piese injectate din materiale plastice
10. Evaluare
Pondere
finală
Puncte bonus activitate (prezență și
- la curs Evidență activitate 20
participare)
Susținere portofoliu constând din 2 teme
Se apreciază portofoliul de lucru individual
de lucru individual:
din 3 perspective:
- în timpul • Simulare cadru (modulul Frame
• complexitatea temelor alese 60
activităţii practice Analysis)
• calitatea simulărilor
• Simulare ansamblu corpuri solide
• susținerea orală
(modulul Stress Analysis)
Evaluare finală
- examen teoretic Noțiuni elementare de MEF și utilizare Test grilă cu 20 de întrebări. Timp de
20
final module specifice Inventor. lucru: 1 oră.
- examen practic
- - 0
final
Studentul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
• Elaborarea celor 2 teme de lucru individual la un nivel acceptabil
• Susținerea portofoliului de teme

Șef l dr ing Cazacu Paul-Răzvan Joi, 16:00-18:00.
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Acționări hidro-pneumatice
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr Lateș Daniel
2.3 Titularul activităților practice: Șef l dr Lateș Daniel

- tutorial: 2
- examinări: 2

4.1 de curriculum:
• Desen tehnic
• Organe de maşini
4.2 de competențe:
Competente şi abilităţi de reprezentari grafice pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale
5.1 a cursului:
• Sala trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector.
• Studenţii se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile închise.
Studenţii vor parcurge anterior cursului bibliografia indicată.
• Sala de curs Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în realizarea sarcinilor profesionale şi
identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, a etapelor de lucru, a duratelor de execuţie, a
termenelor de realizare aferente şi a riscurilor aferente.
• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în
cadrul echipei. Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în realizarea sarcinilor profesionale şi
identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, a etapelor de lucru, a duratelor de execuţie, a
termenelor de realizare aferente şi a riscurilor aferente.
• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în
cadrul echipei.laborator să fie dotată cu tablă şi videoproiector;
• Studenţii se vor prezenta la laboratoare cu telefoanele mobile închise;
Termenele predării temelor de laborator sunt stabilite de titular de comun acord cu studenţii.
6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

Edificarea corespondenţei dintre schemele teoretice de acţionare pneumatică sau hidraulică şi cele efective.
• Posibilitatea de a descifra modul de funcţionare a unei scheme de acţionare pneumatică sau hidraulică după
elementele şi aparatele componente.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
SISTEME DE ACȚIONARE HIDRAULICĂ ȘI PNEUMATICĂ, ASPECTE
GENERALE:
Prelegere,
1 - Definirea sistemelor hidraulice și pneumatice. - - 2
discuţii
- Avantajele și dezavantajele sistemelor hidraulice și pneumatice.
- Aplicații ale sistemelor hidraulice și pneumatice.
ACȚIONAREA PNEUMATICĂ:
- Notiuni introductive.
Prelegere,
2 - Echipamente care fac parte din schemele de acționare pneumatică. - - 2
discuţii
- Compresoare.
- Unităţi pentru prepararea aerului comprimat.
ACȚIONAREA PNEUMATICĂ: (continuare)
Prelegere,
3 -Motoare pneumatice: noțiuni introductive, motoare pneumatice liniare, - - 2
discuţii
cameră cu membrane, calculul motoarelor pneumatice.
ECHIPAMENTE PENTRU REGLAREA ŞI CONTROLUL PUTERII
PNEUMATICE: Prelegere,
4 - - 2
- Echipamente pentru controlul direcţional: distribuitoarele şi supapele de discuţii
sens.
ECHIPAMENTE PENTRU REGLAREA ŞI CONTROLUL PUTERII
PNEUMATICE: (continuare) Prelegere,
5 - - 2
- Echipamente pentru reglarea debitului. discuţii
- Echipamente pentru controlul şi reglarea presiunii.
TRANSFORMATOARE PNEUMO-HIDRAULICE:
-Transformatoare de joasă presiune.
-Transformatoare de înaltă presiune. Prelegere,
6 - - 2
APARATURA AUXILIARĂ: discuţii
- Amortizorul fonic, elemente pneumatice de avertizare, conducte,
racorduri, sursa de aer instrumental.
ECHIPAMENTELE COMPONENTE ALE SUBSISTEMULUI DE
COMANDA PNEUMATICE:
Prelegere,
7 - Butoane şi limitatoare de cursă. Senzori de prezență și proximitate. - - 2
discuţii
- Temporizatoare. Presostate. Capete de vidare.
- Convertor analogic-digital pneumatic.
8 SCHEME DE ACȚIONĂRI PNEUMATICE: Prelegere, - - 2
- Stabilirea schemei de acţionare pneumatică. discuţii
- Ciclograma de mișcare.
- Exemple de scheme de acționare pneumatice.
ALCĂTUIREA SCHEMELOR ELECTRO-PNEUMATICE:
- Sisteme de acţionare electro-pneumatice realizate cu relee.
Prelegere,
9 - Metoda comutaţiei în cascadă. Metoda comutaţiei secvenţiale. - - 2
discuţii
CONTROLERUL SECVENŢIAL:
- Controlerul secvenţial.
ACȚIONAREA HIDRAULICĂ:
- Notiuni introductive. Prelegere,
10 - - 2
- Lichide utilizate în transmisiile hidraulice. discuţii
- Echipamente care fac parte din schemele de acționare hidraulică.
APARATURA HIDRAULICĂ DE DISTRIBUȚIE ȘI CONTROL:
- Distribuitoare. Prelegere,
11 - - 2
- Aparatura proporţională. discuţii
- Regulatoare de debit (cu două și trei căi)
ECHIPAMENTE AUXILIARE CARE FAC PARTE
DIN SCHEMELE DE ACȚIONARE HIDRAULICĂ:
Prelegere,
12 - Acumulatorul hidraulic. - - 2
discuţii
- Rezervorul hidraulic.
- Filtre hidraulice.
SCHEMELE DE ACȚIONARE ȘI COMANDĂ HIDRAULICĂ:
Prelegere,
13 - Reglarea vitezei (turației) motoarelor hidraulice. - - 2
discuţii
- Sincronizarea mișcării motoarelor hidraulice liniare.
- Funcționarea succesivă a motoarelor hidraulice.
Prelegere,
14 - Motoare hidraulice deservite de pompe de înaltă presiune. - - 2
discuţii
- Trecerea de la avansul rapid la avansul de lucru.
Bibliografie
1. Oprean Aurel, Florin Ionescu, Alexandru Dorin, Actionari hidraulice (elemente si sisteme), Editura Tehnica,
Bucuresti, 1982;
2. Avram Mihai, Acţionări hidraulice şi pneumatice – Echipamente şi sisteme clasice şi mecatronice, Editura
Universitară, Bucureşti, ISBN 973-7787-40-4, 2005;
3. Avram Mihai, Acţionări hidraulice şi pneumatice, partea I, Editura PRINTECH, Bucureşti, ISBN 973-9475- 49-3,
1999;
4. Avram Mihai, Acţionări hidraulice şi pneumatice, partea a II-a, Editura PRINTECH, Bucureşti, ISBN 973- 652-
235-0, 2000;
5. Avram Mihai, Construcţia şi exploatarea echipamentelor hidraulice şi pneumatice de automatizare, Tipografia
UPB, 1997;
6. Simion Popescu, Acţionări Hidraulice Şi Pneumatice, Suport de Curs , 2015.
8.2 Conținutul orelor de seminar, semestrul 1

Metode
Corelare Nr
No Tema de Observații
cu ICS ore
predare
Norme generale de protecţia muncii. Norme generale pentru situaţii de
Prelegere,
1 urgenţă. Norme specifice de protecţia şi stingerea incendiile. Norme - - 2
discuţii
specifice laboratoarelor. Reguli de prim ajutor.
Cunoaşterea aparaturii pneumatice de acţionare şi comandă. Prezentarea Aplicaţii
2 - - 2
aspectelor generale ale programului de proiectare şi simulare FluidSIM. practice
Cunoaşterea aparaturii hidraulice de acţionare şi comandă. Utilizarea
Aplicaţii
3 programului FluidSIM în vederea proiectării şi simulării sistemelor - - 2
practice
pneumatice şi hidraulice.
Aplicaţii
4 Proiectarea unui sistem pneutronic cu un cilindru - - 2
practice
Modelarea, simularea şi implementarea a unui sistem electropneumatică Aplicaţii
5 - - 2
cu un cilindru. practice
Proiectarea schemelor de comandă electropneumatică cu mai multe Aplicaţii
6 - - 2
motoare pneumatice. practice
Implementarea unui sistem pneutronic cu trei cilindri (circuitul electric şi cel Aplicaţii
7 - - 2
de forţă). practice
Bibliografie
1. Tero Mircea, Actionari hidraulice si pneumatice, Universitatea Targu Mures, 1997;
2. Tero Mircea, Rusu S, Hidronica si pneutronica, indrumator de laborator, Litografia Universitatii Petru Maior,
2007
3. Nicolae Vasiliu, Daniela Vasiliu, Acţionări Hidraulice Şi Pneumatice, Volumul I, BUCUREŞTI, 2004;
4. Ioan Lucian Marcu, Actionari hidraulice, suport de curs.
5. Tero, M. Acţionări hidropneumatice. Îndrumar de laborator. Targu-Mureş, Universitatea “Petru Maior” 1996

Competentele acumulate vor fi necesare angajaților care își desfășoară activitatea în cadrul întreprinderilor
industriale în posturi de Proiectant inginer mecanic, Inginer/subinginer tehnolog prelucrări mecanice, Inginer
mecanic.
10. Evaluare
Pondere
finală
- la curs Conștiinciozitate, participarea activă la cursuri, frecvența. Evaluare orală continuă 10
Gradul de corespondenţă cu
Corespondenţa cu cerinţele fiecărei lucrări practice (calcule, cerinţele lucrării practice.
- în timpul
diagrame). Corectitudinea de concepere
activităţii 20
Realizarea proiectării utilizând programul specific. a proiectului.
practice
Realizarea proiectului de dispozitiv integral. Corectitudinea realizării
practice a lui.
Evaluare finală
- Identificarea simbolurilor hidraulice şi pneumatice.
- Rezolvarea a 2 subiecte din partea teoretică.
- examen
- Rezolvarea unei probleme de hidraulică sau penumatică. Probă scrisă - 1 oră 60
teoretic final
- Realizarea unei scheme hidraulice sau pneumatice după
cerintele date.
Conștiinciozitate, participarea activă la laboratoare,
- examen
frecvența, rezolvarea lucrarilor practice cu calcule si Evaluare orală, portofoliu 10
practic final
rezultate.
• Răspuns corect în legatură cu elementele de bază referitoare la fiecare din chestiunile teoretice.

Șef l dr Lateș Daniel Vineri, orele 10-12
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Teoria probabilităților și statistică matematică
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Moica Sorina
2.3 Titularul activităților practice: Șef l dr ing Moica Sorina

- tutorial: 5
- examinări: 8

4.1 de curriculum:
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială
4.2 de competențe:
Utilizarea programelor Excel, Word
5.1 a cursului:
Studenţii se vor prezenta la cursuri cu telefoanele mobile închise
Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs
Studenţii se vor prezenta la seminarii cu telefoanele mobile închise
Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la seminar

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

Studenții însușesc noțiunile de bază ale teoriei probabilităţilor și cele de statistică economică, pe care le pot
utiliza şi la alte discipline în special la cele aferent managementului producției și managementul calității.
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice teoriei probabilităţilor
Explicarea şi interpretarea problemelor în teoria probabilităţilor
Aplicaţii teoretice şi practice ale teoriei probabilităţilor și statistica economică

Corelare Nr
cu ICS ore
Bazele statisticii
Populația, Eșantion, Parametru, Sondaj, Variabilă. PbBL, CBL, Prelegere,
1 - - 4
Ramurile statisticii, Surse de informații. discuții, studii de caz
Concepte de Eșantionare
Statistică descriptivă
PbBL, CBL, Prelegere,
2 Prezentarea datelor pe categorii - - 4
discuții, studii de caz
Prezentarea datelor numerice
Statistică descriptivă pentru variabile
Măsurarea tendinței centrale PbBL, CBL, Prelegere,
3 - - 4
Măsurarea variației discuții, studii de caz
Forme ale dispersiei
Probabilități
Noțiuni de bază ale probabilităților
Evenimente PbBL, CBL, Prelegere,
4 - - 4
Variabile aleatoare discuții, studii de caz
Atribuirea unei probabilități
tre noţiunile anterioare
Testarea unei ipoteze
Ipoteza nulă și ipoteza alternativă PbBL, CBL, Prelegere,
5 - - 2
Problemele testării unei ipoteze discuții, studii de caz
Testarea unei ipoteze cu ajutorul Testului t Student
Testarea unei ipoteze
6 Testarea unei ipoteze cu ajutorul Chi Square - - 2
Testarea unei ipoteze cu Analiza de Variație ANOVA
Caliatea și Six Sigma
Managementul calității totale
Managementul de tip Six Sigma
Metoda DMAIC
Indicatorii de performanţă ai Metodei Six Sigma PbBL, CBL, Prelegere,
7 - - 4
Capabilitatea (Cp) discuții, studii de caz
Performanţa (Pp)
Graficele de control
Grafice de control pentru date variabile
Graficul mediilor și intervalelor XBar– R
Metode noi de vizualizare a datelor
Grafice folosite pentru vizualizarea datelor din producție
8 Grafice combinate 5 in 1 (Butterfly Charts) - - 4
Instrumente de management vizual pentru AR, MR și VR
(Augmented Reality, Mixed Reality and Virtual Reality )
Bibliografie
1. Moica Sorina. Introducere în statistică și aplicații practice. Ed. Univ. ”Petru Maior” din Tirgu Mures, 2013
2. Ciucu Gh., Craiu V., Introducere în teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Did. Şi Ped., Bucureşti,
1971.
3. Feller W., An introduction to probability theory and its applications, vol. 1, 2, John Wiley & Sons, Inc., New
York, 1966.
4. Kolmogorov A.N., Osnovnie poniatia teorii veroiatnostei, Nauka, Moskva, 1974.
5. Leonte A, Trandafir R., Clasic şi modern în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Cluj, 1974.
6. Mihoc Gh., Micu N., Introducere în teoria probabilităţilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970.
7. Mihoc I., Calculul probabilităţilor şi statistică matematică, partea I şi II, 1994 şi 1995, curs intern, Univ. „Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
8. Neveli J., Bases mathematiques du calcul des probabilities, Masson es Cie, Paris, 1964.
9. Petrescu A., Introducere în teoria probabilităţilor, Inst. Sup., Tg.Mureş, 1977.
10. http:// cs.upm.ro/~bela.finta/ cursuri.html
11. Pierre Bremaud, Probability Theory and Stochastic Processes, Springer International Publishing, series ISSN
0172-5939, pag. 713, 2020.
12. Johann Pfanzagl, Mathematical Statistics, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, series ISSN 2522-0411, pag.
316, 2017.
13. Corrado Crocetta, Theoretical and Applied Statistics, Springer Verlag, series volum 274, series ISSN 2194-
1009, pag. 121, 2019.

Corelare Nr
cu ICS ore
Terminologie şi simboluri utilizate în statistică. Rezolvare de probleme şi
1 - - 2
Determiarea repartiției normale- Histograma exerciţii împreună cu studenţii
Prezentarea informațiilor cu ajutorul statisticii Rezolvare de probleme şi
2 - - 2
descriptive exerciţii împreună cu studenţii
Rezolvare de probleme şi
3 Realizarea diagramei Pareto - - 2
exerciţii împreună cu studenţii
4 Testarea unei ipoteze cu ajutorul testului t Student - - 2
5 Testarea unei ipoteze cu ajutorul Chi Square. - - 2
Metoda Six Sigma aplicată în procesele de producție Rezolvare de probleme şi
6 - - 2
–exemplu DMAIC exerciţii împreună cu studenţii
7 Corelaţie si regresie în statistica matematică - - 2
Bibliografie
1. Finta B., Teoria probabilităţilor, Editura Universităţii „Petru Maior”, Tg. Mureş, 2004.
2. Ciucu Gh., Craiu V., Introducere în teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Did. Şi Ped., Bucureşti,
1971.
3. Moica Sorina. Introducere în statistică și aplicații practice. Ed. Univ. ”Petru Maior” din Tirgu Mures, 2013.
4. Kolmogorov A.N., Osnovnie poniatia teorii veroiatnostei, Nauka, Moskva, 1974.
5. Leonte A, Trandafir R., Clasic şi modern în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Cluj, 1974.
6. Mihoc Gh., Micu N., Introducere în teoria probabilităţilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970.
7. Mihoc I., Calculul probabilităţilor şi statistică matematică, partea I şi II, 1994 şi 1995, curs intern, Univ. „Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
8. Neveli J., Bases mathematiques du calcul des probabilities, Masson es Cie, Paris, 1964.
9. Petrescu A., Introducere în teoria probabilităţilor, Inst. Sup., Tg.Mureş, 1977.
10. http:// cs.upm.ro/~bela.finta/ cursuri.html
11. Pierre Bremaud, Probability Theory and Stochastic Processes, Springer International Publishing, series ISSN
0172-5939, pag. 713, 2020.
12. Johann Pfanzagl, Mathematical Statistics, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, series ISSN 2522-0411, pag.
316, 2017.
13. Corrado Crocetta, Theoretical and Applied Statistics, Springer Verlag, series volum 274, series ISSN 2194-
1009, pag. 121, 2019.

Conținutul disciplinei este coroborat cu așteptările asociației profesionale Association for Computing Machinery
(ACM). Conform sistemului de clasificare ACM, noțiunile studiate în cadrul acestei discipline sunt menționate la
punctele Probability and statistics și Probability inference problems.
10. Evaluare
Pondere
finală
- la curs Cunoaşterea noţiunilor şi conceptelor fundamentale Teme de lucru, teste 20

săptămânale
- în timpul activităţii Teme de lucru, teste
Assignment cu cerințe specificate 20
practice săptămânale
Evaluare finală
- examen teoretic Test grilă cu 10-20 de întrebări din teorie și întrebări de
Evaluare formativă 30
final sinteză
- examen practic Teme de lucru și rezolvare de probleme cu date
Evaluare formativă 30
final individuale pentru fiecare student
Utilizarea noţiunilor şi conceptelor fundamentale
Rezolvarea problemelor şi exerciţiilor de bază

Șef l dr ing Moica Sorina Marți, orele 16-18
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Tehnologia presării la rece (1)
2.2 Titularul activităților de curs: Prof dr ing Socaciu Teodor
2.3 Titularul activităților practice: Șef l dr ing Pop Liviu

- tutorial: 2
- examinări: 3

4.1 de curriculum:
• desen tehnic, studiul şi tehnologia materialelor, rezistenţa materialelor, mecanisme şi organe de maşini
4.2 de competențe:
• Cunoaşterea principiilor si metodelor din ştiinţele de baza ale domeniului inginerie industriala asociate cu
reprezentări grafice –desen tehnic.
• Utilizarea cunoştinţelor din ştiinţele inginereşti de baza pentru explicarea si interpretarea rezultatelor teoretice si
experimentale, a desenelor de execuţie si de ansamblu si a fenomenelor si proceselor specifice ingineriei
industriale.
5.1 a cursului:
• La curs se prezintă suportul teoretic, se rezolvă 1-2 exemple, se lansează teme;
• Nu vor fi acceptate întârzierea studenţilor la curs şi telefoanele mobile deschise;
• Sala de curs trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector.
laborator;
prima evaluare.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

• Cunoştinţe teoretice şi aplicative ale realizării tehnologiilor de prelucrare prin deformare plastică la rece.
• Theoretical and applied knowledge of the realization of cold plastic deformation processing technologies.
• Cunoaşterea bazelor fizice ale deformării plastice ale metalelor;
• Cunoaşterea schimbărilor energetice şi structurale produse prin deformare plastică la rece;
• Cunoaşterea tehnologiilor de prelucrare prin procedee convenţionale de deformare la rece.
• Knowledge of the physical basis of plastic deformation of metals;
• Knowledge of energy and structural changes caused by cold plastic deformation;
• Knowledge of conventional cold deformation processing technologies.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
PROCEDEE DE PRELUCRARE PRIN PRESARE LA RECE ŞI
MATERIALE UTILIZATE.
PROCESSES FOR COLD PRESSURE PROCESSING AND
MATERIALS USED.
Definiția şi caracterizarea procedeelor de prelucrare prin presare la rece.
Clasificarea şi definirea operațiilor de prelucrare prin presare la rece. PbBL,
Clasificarea şi definirea operaţiilor de bază după felul deformării Prelegere,
materialului prelucrat. Clasificarea operațiilor de bază după modul de discuții pe 1-
1 - - 4
asociere (combinare) a prelucrărilor pe dispozitivele de lucru. Operații 2 exemple.
speciale şi auxiliare. Lansare
Materiale pentru presare la rece. Comportarea materialelor metalice la temă.
deformare. Materiale folosite pentru prelucrare prin presare la rece.
Proprietăţile, facrori care influenţează deformabilitatea, metode de
apreciere a deformabilităţii si clasificarea materialelor metalice prelucrate
la rece. Alegerea materialelor şi semifabricatelor pentru prelucrare prin
presare la rece.
2 NOŢIUNI DE TEORIA PLASTICITĂŢII. PbBL, - - 10
THE PLASTICITY THEORY NOTES. Prelegere,
Mecanismul deformării plastice. Structura cristalină a metalelor. discuții pe 1-
Deformarea celulei elementare. Structura cristalină reală. Imperfecţiuni 2 exemple.
în cristal. Deformarea plastică a monocristalelor. Deformarea plastică a Lansare
agregatului policristalin. Ecruisarea şi importanţa ei în procesul temă.
deformării plastice. Diagrame de ecruisare. Redobândirea
deformabilității prin tratamente termice.
Starea de tensiune la deformarea plastică. Noţiuni privind starea de
tensiune. Tensorul tensiunilor şi deviatorul tensiunilor. Schemele stării de
tensiune. Ecuaţii diferenţiale de echilibru.
Starea de deformare a corpului supus prelucrării prin presare. Notiuni
privind starea de deformare într-un corp. Tensorul şi deviatorul
deformaţiilor. Schemele stării de deformare.
Legile de bază ale deformării plastice. Legea prezenței
deformațiilor elastice în timpul deformării plastice. Legea constanţei

volumului. Legea rezistenţei minime. Legea tensiunilor suplimentare.
Legea similitudinii
Condiții de plasticitate. Condiția energetică a plasticităţii. Condiția de
plasticitate a tensiunilor tangențiale maxime
PROCEDEE DE TĂIERE.
CUTTING PROCESSES.
Analiza procesului de tăiere Procedee de tăiere la foarfece. Tăierea la
foarfece cu cuţite paralele. Tăierea la foarfece cu cuţite înclinate.
Tăierea la forfece cu cuţite disc şi multidisc. PbBL,
Procedee de tăiere cu ştanţe (ştanţarea). Prelegere,
Debitarea la ştanţe. Debitarea la ştanţe fără strângerea, cu strângerea discuții pe 1-
3 - - 4
rigidă si cu strângerea elastică a semifabricatului. Debitarea la ştanţe 2 exemple.
prin forfecare de precizie la rece. Lansare
Decuparea şi perforarea. Construcţia sculelor de decupare-perforare. temă.
Jocul dintre elementele active la decupare-perforare.
Decuparea şi perforarea prin forfecare de precizie la rece.
Croirea materialului la decupare-perforare.
Precizia şi calitatea suprafeţelor prelucrate prin ştanţare
PROCEDEE DE ÎNDOIRE.
BENDING PROCEDURES. PbBL,
Analiza procesului de îndoire. Revenirea elastică la îndoire. Prelegere,
Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare obţinerii pieselor discuții pe 1-
4 - - 2
îndoite. 2 exemple.
Tehnologii şi matriţe specifice îndoirii. Îndoirea cu ajutorul matriţelor a Lansare
pieselor simple în formă de V, U si Z. Îndoirea cu ajutorul matriţelor a temă.
pieselor în formă de scoabă.
PROCEDEE DE AMBUTISARE.
CUPPING PROCESSES.
Definiţie şi clasificare. Analiza procesului de ambutisare.
Determinarea formei şi dimensiunilor
semifabricatelor pentru piesele ambutisate. Forma şi dimensiunile PbBL,
semifabricatelor pentru ambutisarea pieselor de revoluţie. Forma şi Prelegere,
dimensiunile semifabricatelor pentru ambutisarea pieselor discuții pe 1-
5 - - 6
paralelepipedice. Forma şi dimensiunile semifabricatelor pentru piese 2 exemple.
complexe asimetrice. Lansare
Coeficientul de ambutisare temă.
Tehnologii specifice de ambutisare. Ambutisarea pieselor cilindrice.
Ambutisarea pieselor conice, semisferice şi parabolice. Ambutisarea
pieselor de formă paralelipipedică. Ambutisarea succesivă din bandă.
Ambutisarea pieselor complexe.
PROCEDEE DE FASONARE.
SHAPING PROCESS.
Răsfrângerea marginilor. Răsfrângerea marginilor găurilor. Răsfrângerea
marginii conturului exterior. PbBL,
Gâtuirea şi umflarea. Prelegere,
Reliefarea si planarea. discuții pe 1-
6 - - 2
PROCEDEE DE PRESARE VOLUMICĂ. 2 exemple.
VOLUME PRESSURE PROCEDURES. Lansare
Refularea si lăţirea. temă.
Extrudarea. Evoluţia şi clasificarea procedeelor de extrudare la rece.
Presarea în matriță si calibrarea.
Ştamparea şi punctarea.
Bibliografie
1. Socaciu, T., Pop, L., Tehnologia presării la rece. Editura Universitatii Petru Maior Tg. Mureş, 2014, 252 pag,
ISBN 978-606-581-086-0.
2. Socaciu, T., Pop, L., Tehnologii de fabricație. 'Petru Maior' University Press Tîrgu - Mureş, 2016, 190 pag, ISBN
978-606-581-143-0.
3. Socaciu, T. Suporturi PDF încărcate în platforma Blackboard, actualizate 2020.
1. Braha, V., Nagit, Gh., Negoescu, F. Tehnologia presarii la rece. Editura Tehnica, Stiintifica si Didactica CERMI,
Iasi, 2003;
2. Ciocârdia, C.; ş.a. Tehnologia presării la rece. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991.
3. Iliescu, C., Tehnologia presării la rece. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984.
4. Nagît, Gh., Braha, V., Rusu, B., Tehnologii de stantare si matritare, Bazele prelucrarii prin deformare plastica.
Chisinau: Editura Tehnica – Info, 2002;
5. Socaciu, T., Şoaita, D., Utilaje şi echipamente de producţie, curs. Vol. I. Universitatea Petru Maior din Tg.
Mureş, 2000, 132 pag.
6. Socaciu, T. Tehnologii şi echipamente noi de extrudare. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-Mureş, 2004,
135 pag, ISBN 973-8084-91-I.
7. Socaciu, T., Elemente de ştiinţa şi ingineria materialelor. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-Mureş, 2011,
314 pag, ISBN 978-606-581-029-7.
8. Teodorescu, M.; ş.a. Prelucrări prin deformare plastică la rece. Editura Tehnică, Bucureşti, 1987.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
Prelegere,
1 Protecţia muncii şi modul de desfăşurare a lucrărilor - - 2
discutii
Încercări pentru determinarea deformabilităţii mat. metalice (îndoire, PbBL, Aplicaţii
2 - - 2
ambutisare, rețele rectangulare) practice
PbBL, Aplicaţii
3 Determinarea câmpului jocurilor normale la decupare perforare - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
4 Determinarea forței la decupare perforare - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
5 Perforarea țevilor cu ștanțe fără placă tăietoare - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
6 Decuparea prin forfecare de precizie la rece - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
7 Determinarea deformațiilor pieselor îndoite din tablă - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
8 Determinarea valorii minime a coeficientului de ambutisare - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
9 Determinarea forței necesare la ambutisare - - 2
practice
Determinarea formei şi dimensiunilor semifabricatelor plane necesare PbBL, Aplicaţii
10 - - 2
ambutisării pieselor de formă paralelipipedică practice
PbBL, Aplicaţii
11 Determinarea valorii minime a coeficientului de răsfrângere - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
12 Determinarea fortei necesare la rasfrangere - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
13 Extrudarea inversă cu utilizarea forţelor de frecare ca forţe active - - 2
practice
PbBL, Aplicaţii
14 Recuperari - - 2
practice
Bibliografie
1. Socaciu, T., Pop, L., Tehnologia presării la rece. Editura Universitatii Petru Maior Tg. Mureş, 2014, 252 pag,
ISBN 978-606-581-086-0.
2. Socaciu, T., Tehnologia presării la rece, îndrumar pentru lucrări practice. Universitatea Petru Maior din Tg.
Mureş, 2013.
3. Socaciu, T. Tehnologia presării la rece, îndrumar pentru lucrări practice. UMFST Tg. Mureş, PDF încărcat pe
platforma Blackboard, actualizat 2020
3. Ciocârdia, C.; ş.a. Tehnologia presării la rece. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991.
4. Iliescu, C., Tehnologia presării la rece. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. Nagît, Gh., Braha, V., Rusu, B., Tehnologii de stantare si matritare, Bazele prelucrarii prin deformare plastica.
Chisinau: Editura Tehnica – Info, 2002;
6. Socaciu, T., Tehnologia presării la rece. Îndrumar pentru lucrări de laborator. Universitatea Petru Maior
Tg.Mureş, 1996.
9. Socaciu, T., Elemente de ştiinţa şi ingineria materialelor. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-Mureş, 2011,
314 pag, ISBN 978-606-581-029-7.
10. Teodorescu, M.; ş.a. Prelucrări prin deformare plastică la rece. Editura Tehnică, Bucureşti, 1987.

Competentele acumulate vor fi necesare angajaţilor care isi desfasoara activitatea in cadrul întreprinderilor
industriale care activează în domeniul obţinerii de piese prin deformare plastică la rece.
Standarde ocupaționale / Cod COR: Proiectant inginer mecanic 214438, Inginer/subinginer tehnolog prelucrări
mecanice 214444, Inginer mecanic 214401.
10. Evaluare
Pondere
finală
Corectitudinea abordării și a
- la curs 2 teste intermediare 60
răspunsurilor
- în timpul activităţii Conștiinciozitate, participarea activă la
Evaluare orală continuă 10
practice lucrări
Evaluare finală
Corectitudinea abordării și a Evaluare finală test cu răspunsuri
răspunsurilor multiple
- examen practic final - - 0
Răspuns corect în legatură cu elementele de bază referitoare la fiecare din subiectele teoretice (definiţii, scheme
de principiu, domeniu de aplicare).
Studentul expune corect cel puţin descrierea materialului/tehnologiei/procedeului ales.
Studentul realizează toate lucrarile, calculează şi indică corect rezultatul.

Prof dr ing Socaciu Teodor vineri, orele 14-16
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Design industrial
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Bucur Bogdan
2.3 Titularul activităților practice: Șef lucr.dr.ing. Bucur Bogdan

- tutorial: 10
- examinări: 6

4.1 de curriculum:
· Desen tehnic;
· Tehnologie si materiale.
4.2 de competențe:
· Competenţe şi abilităţi în înţelegerea importanţei procesului de proiectare, respewctiv proiectarea conceptuală şi
proiectarea constructivă a produselor industriale, ca factor de influenţă determinant a stabilităţii procesului de
fabricaţie şi al nivelului calităţii;
· Dezvoltarea capacităţii de analiză structurată de idei în gestionarea dezvoltării conceptuale de produse
industriale.
5.1 a cursului:
· Sala trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector;
· Studenţii se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile închise;
· Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs.
· Sala de laborator să fie dotată cu tablă și videoproiector;
· Studenţii se vor prezenta la laborator cu telefoanele mobile închise;
· Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la laborator.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

-Cursul de Design Industrial este o disciplină de cultură tehnică necesară tuturor specialiştilor din domeniul
tehnic, combinând principiile de proiectare funcţională şi proiectarea conceptuală, constructivă prin studiul formei,
aplicarea restricţiilor de ordin ergonomic, estetic, siguranţă, funcţionare şi culoare în proiectarea şi fabricarea
produselor industriale;
-Disciplina oferă bazele necesare dezvoltării şi implementării metodelor de analiză structurată de idei, prin
aprofundarea tehnicilor şi metodelor aplicate designului industrial existente în practica industrială;
-Disciplina are un puternic caracter aplicativ şi asigură cunoştinţele necesare înţelegerii şi utilităţii designului
industrial în dezvoltarea proiectelor ulterioare necesare concretizării ideilor tehnice aplicate în fabricarea
reperelor;
-Activitatea de curs are drept scop însuşirea cunoştinţelor de bază în proiectarea inginerească, cunoştinţe strict
necesare unui viitor specialist în proiectarea produselor industriale;
-Disciplina evidenţiază dezvoltarea capacităţii studentului de a identifica şi definii corect, în urma unui studiu de
aprofundare şi analiză sistematică a unei soluţii optimizate, aplicată unei situaţii concrete existente.
- Disciplina de Design Industrial, permite definirea legăturii dintre proictarea funcţională şi proiectarea
conceptuală ergonomică şi estetică a produsului industrial.

Corelare Nr
cu ICS ore
Cap1. Introducere în design-ul industrial de produsDefiniţii, PbBL, Prelegere,
reprezentanţi, curente definite şi etape/ domenii de dezvoltare, discuții pe 1-2
1 - - 4
precum şi legătura dintre proiectarea funcţională şi proiectarea exemple. Expunere
conceptuală. cu videoproiector
Cap 2. Metodica proiectării conceptuale de prototip si analiza PbBL, Prelegere,
sistemică, metodă de analiză decizională privind definirea discuții pe 1-2
2 - - 4
principiilor de proiectare, în abordarea soluțiilor constructive și exemple. Expunere
de fabricație optimizate aplicate produselor industriale. cu videoproiector
Cap 3. Conceptul formei raportat la criteriile funcționale aplicate PbBL, Prelegere,
în proiectarea de produs Conceptul formei în Design. discuții pe 1-2
3 - - 4
Dezvoltare, etapizare şi principii de proiectare. Proiectarea exemple. Expunere
funcţională aplicată produselor industriale. cu videoproiector
PbBL, Prelegere,
Cap 4. Proporţie în design Noţiuni de bază. Indice de proporţie, discuții pe 1-2
4 - - 4
raportul de aur phi=1,618. Şirul numerelor normale. exemple. Expunere
cu videoproiector
PbBL, Prelegere,
Cap 5. Culoare, contrast şi impact vizual aplicat produselor
discuții pe 1-2
5 industrialePrezentare, clasificare, materiale. Gestionare şi - - 4
exemple. Expunere
definirea contrastelor de culori aplicate produselor industriale.
cu videoproiector
PbBL, Prelegere,
Cap 6. Estetica şi ergonomia aplicată în design-ul
discuții pe 1-2
6 industrialAspecte şi principii de proiectare în analiza şi - - 4
exemple. Expunere
dezvoltarea de produse industriale.
cu videoproiector
7 Cap 7. Machetare funcțională, prezentare și promovare de PbBL, Prelegere, - - 4
prototipPrincipii de proiectare, soluţii abordate, justificarea discuții pe 1-2
obiectivă în alegerea de materiale și definirea proceselor de exemple. Expunere
fabticaţie aplicate conceptelor. cu videoproiector.
Bibliografie
Bibliografie obligatorie:
1.Bârsan, L. şi colectiv. Estetică industrială. Universitatea Transilvania, Braşov, 1998;
2.Bârsan, L., Bârsan, A. Fundamentele proiectării produselor industriale. Ed.Universităţii Transilvania, Braşov,
2003;
3.Barsan, L., Barsan, A., Bolos, C., Lates, M. Ecodesign Fundamentals. Editura Universităţii Transilvania, Braşov,
2007;
4.Bucur, B., Design Industrial, notiţe de curs - suport electronic, Universitatea “Petru Maior” din Tirgu-Mureş, 2014
5.Moldovan, M. Ergonomie. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1993;
6.Rădoi, A. Design industrial. Universitatea Tehnică Timişoara, 1993;
7.Pahl, G., Beitz W. Engineering Design. Springer Verlag, London Ltd. 1996;

No Tema Observații
predare cu ICS ore
Tematica de proiect include abordarea privind proiectarea/reproiectarea
unui produs industrial:
Temele propuse se identifică individual pentru fiecare student;
Proiectul va conţine un studiu de nivel aplicat pe un produs industrial
indicat. Probleme principale abordate cuprind următoarele aspecte:
1. Documentare prospectogrfică: scurt istoric, clasificări, principalii
competitori, concluzii;
PjBL,
2. Studiu de nivel: stabilire și definire criterii impuse – PERSONA,
Discuții pe
1 propunere variante constructive, schițe de mână, justificare alegere - - 14
grupuri de
varianta optimă;
lucru
3. Analiza sistemică de concept design: definire materiale, stabilire
proporții ergonomice si estetice, proiectare concept design-prototip,
desene de execuție (2D), desen de ansamblu proiecție izometrică (3D),
stabilire detalii tehnice / tehnologie, etc.
4. Macheta, optimizare concept, definire concept final;
5. Prezentare proiect concept design: PowerPoint, video, planșe desenate,
etc.
Bibliografie
1.Bârsan, L. şi colectiv. Estetică industrială. Universitatea Transilvania, Braşov, 1998;
2.Bârsan, L., Bârsan, A. Fundamentele proiectării produselor industriale. Ed.Universităţii Transilvania, Braşov,
2003;
3.Barsan, L., Barsan, A., Bolos, C., Lates, M. Ecodesign Fundamentals. Editura Universităţii Transilvania, Braşov,
2007;
4.Bucur, B., Design Industrial, notiţe de curs - suport electronic, Universitatea “Petru Maior” din Tirgu-Mureş, 2014
5.Constantin, P. Industrial Design. Editura Meridiane, Bucureşti, 1973
6.Dieter, G.E. Engineering design. McGraw-Hill Book Company Inc. 1991;
7.Jones, C. Design. Metode şi aplicaţii. Editura Tehnică, 1975;
8.Tero, M., File din Istoria Design-lui Industrial, vol 1, 2., Editura Nopoca Star, Cluj-Napoca, 2012.
9.Moldovan, M. Ergonomie. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1993;
10.Rădoi, A. Design industrial. Universitatea Tehnică Timişoara, 1993;
11.Pahl, G., Beitz W. Engineering Design. Springer Verlag, London Ltd. 1996;
12.Thomas Hauffe Design a concise history, British Library, 1995
13.FLOREA,J, NEACŞU,E., - Mecanica fluidelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989;
14.SHARP,G,J., - Fluid Dynamics, Longman Scientific and Tehnical, England,1994;

Competentele acumulate precum și conţinutul disciplinei este coroborat cu necesităţile angajatorilor din
domeniile: producerii energiei, prelucrării gazelor naturale (Romgaz), automatizărilor industriale (Emerson,
Bosch, Continental, Rivov). Ocupaţii posibile: inginer mecanic-proiectant, specialist mentenanţă electromecanică-
automatică echipamente industriale.Companiile din regiunea Mureș cu care se discută conținutul disciplinei sunt:
·CIE MATRICON - producător de piese turnate sub presiune din aliaje de aluminiu destinate industriei auto
·PLASMATERM SA – producător de piese turnate din oțel prin turnare MUF de precizie
·DURKOPP ADLER SA – producător de mașini de cusut industriale și de sisteme de transport
·ROMCAB SA – producător de cabluri și cablaje electrice
·ELECTROMUREȘ SA – producător de piese injectate din materiale plastice
·IRUM SA – producător de utilaje pentru exploatări forestiere
·IMATEX SA – producător de componente și echipamente industriale
·SimexGrup - producător de componente și echipamente de asamblare
·RIVOV - producător de echipamente industriale
.META ARTA PLASTIC - producator de prduse industriale injectate din mase plastice
10. Evaluare
Pondere
Tip
activitate
finală
Verificare cunoștințe teoretice,
- la curs Evaluarea noțiunilor teoretice 5
aplicație: test grilă.
- în timpul Evaluare orală continuă a
activităţii Evaluare proiect de concept dezvoltării studiului de nivel 25
practice asupra conceptului propus
Evaluare finală
- examen
teoretic Evaluare cunoștințe teoretice Test grilă 20
final
Prezentare proiect şi macheta
- examen funcțională/nefuncționalăEvaluare critică
Prezentare publică, evaluare orală 50
practic final constructivă/obiectivă asupra unei teme de proiect
indicate
-Răspunsuri corecte la fiecare din chestiunile teoretice
-Prezentarea proeictului

Șef l dr ing Bucur Bogdan vineri, ora 19.00-20.00
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Mașini unelte cu comandă numerică
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Șimon Mihai
2.3 Titularul activităților practice: Șef l dr ing Șimon Mihai

- tutorial: 4
- examinări: 2

4.1 de curriculum:
• Cunoașterea, utilizarea si alegerea mașinilor unelte
4.2 de competențe:
• Abilitatea de a alege, exploata, cunoaște si proiecta sisteme de producție
5.1 a cursului:
• La curs se prezintă suportul teoretic, se dezbat exemple;
• Sala de laborator să fie dotată cu standuri specifice si mașini unelte;
• Studenții vor parcurge anterior lucrării bibliografia indicată;
• Studenţii se vor prezenta la lucrare cu o sinteză sub formă de referat;
• Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la lucrări;

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

• Dobândirea de cunoştinţe, dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi în domeniul construcţiei, funcţionării şi exploatării
maşinilor – unelte CNC
• Knowledge acquisition, development of skills and abilities in the field of construction, choosing and operation of
CNC machines tools
• Asimilarea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare cunoaşterii, proiectării şi exploatării unor tipuri de maşini-
unelte şi sisteme de maşini-unelte – ca principale mijloace de producţie în industria constructoare de maşini.
• Assimilation of the theoretical and practical knowledge necessary for designing and exploitation of some types
of machine tools and machine tool systems - as main means of production in the machine building industry.

Corelare Nr
cu ICS ore
Curs 1. Notiuni introductive. Definiţia, evoluţia, importanţa şi
simbolizarea MUCN. Tipologii de MUCN - clasificare.
PjBL. Prelegere,
Introduction. The definition, evolution, importance and
discuții pe 1-2
1 symbolization of numerical controlled machine tools. Types of Prelegere - 2
exemple. Lansare
numerical controlled machine tools - classification.
temă proiect.
Evolutia mașinilor unelte cu comanda numerica, noțiunea si
necesitatea comenzii numerice.
Curs 2. Caracteristici si parametrii specifici masinilor-unelte din
categoria comandate numeric. Cerinţe generale privind
caracteristicile tehnice de exploatare. PjBL. Prelegere,
Specific characteristics and parameters of the numerical controlled discuții pe 1-2
2 Prelegere - 2
machine tools. exemple. Lansare
Definirea, enumerarea, calculul parametrilor specifici ai mașinilor temă proiect.
unelte CNC in vederea verificării preciziei dimensionale si a
alegerii mașinii potrivite regimului tehnologic cerut.
Curs 3. Cerinţe generale privind caracteristicile tehnice de
PjBL. Prelegere,
exploatare a masinilor-unelte din categoria comandate numeric.
discuții pe 1-2
3 General requirements on operating characteristics. Prelegere - 2
exemple. Lansare
Definirea, enumerarea caracteristicilor tehnici de exploatare a
temă proiect.
masinilor-unelte comandate numeric. Exemplificare.
Curs 4. Masina-unealtă automată. Noţiunea de comandă
numerică, avantajele comenzii numerice Sisteme de referinţă, axe
şi mişcări ale maşinilor-unelte cu comandă numerică.
The concept of numerical control, automatic machine tool. PjBL. Prelegere,
Advantages of numerical control systems. Reference systems, discuții pe 1-2
4 Prelegere - 2
axes and movements of numerically controlled machines. exemple. Lansare
Definirea noțiunii de mașina unealta automată condusă de temă proiect.
calculator. Avantaje in comparație cu prelucrările pe mașini
clasice, sistemul de referința a mașinii cu comanda numerica.
Forma spațiului de lucru la diferite tipuri de mașini.
5 Curs 5. Fluxul informaţional şi structura echipamentului de PjBL. Prelegere, Prelegere - 2
comandă numerică Programarea maşinilor-unelte cu comandă discuții pe 1-2
numerică; Codificarea informatiilor. exemple. Lansare
Information flow and structure of numerical control equipment; temă proiect.
Programming of numerical controlled machines.
Explicații cu privire la structura informatica a unei mașini CNC.
Fluxul informațional pornind de la operator pană la lanțurile
cinematice. Limbajul de programare ”G code”.
Curs 6. Organologie specifică maşinilor-unelte cu comandă
numerică. PjBL. Prelegere,
Particular organology for numerical controlled machine tools. discuții pe 1-2
6 Prelegere - 2
Explicații cu exemplificarea elementelor de mecanică specifice exemple. Lansare
lanțurilor cinematice a MU CNC. Se face referire comparativ si la temă proiect.
parametrii obținuți datorită acestor elemente.
Curs 7 . Echipamente si accesorii specifice folosite împreună cu
MUCN
Specific equipment and accessories used by numerically PjBL. Prelegere,
controlled machine tools. discuții pe 1-2
7 Prelegere - 2
Sisteme de prindere a sculelor si a pieselor; Sisteme de exemple. Lansare
paletizare; Sisteme de măsură si luare a punctului de zero; temă proiect.
Echipamente de răcire si ungere, evacuare a așchiilor,
exhaustare, etc.
Curs 8. Mașini de frezat cu comanda numerică
PjBL. Prelegere,
The numerically controlled milling machine.
discuții pe 1-2
8 Structura cinematica a frezei CNC, organologie specifica, Prelegere - 2
exemple. Lansare
prelucrări specifice, particularități privind programarea frezelor
temă proiect.
CNC.
Curs 9. Strunguri cu comanda numerica
PjBL. Prelegere,
The numerically controlled lathe.
discuții pe 1-2
9 Structura cinematica a strungului CNC, organologie specifica, Prelegere - 2
exemple. Lansare
prelucrări specifice, particularități privind programarea strungurilor
temă proiect.
CNC
Curs 10. Mașini de danturat cu comandă numerică
PjBL. Prelegere,
The specialized numerically controlled toothing machine.
discuții pe 1-2
10 Structura cinematica a frezei de danturat CNC, organologie Prelegere - 2
exemple. Lansare
specifica, prelucrări specifice, particularități privind programarea
temă proiect.
CNC.
Curs 11. Mașini de rectificat si ascuțit cu comanda numerica
PjBL. Prelegere,
Numerically controlled grinding and tool sharpening machines.
discuții pe 1-2
11 Structura cinematica a mașini de rectificat CNC, organologie Prelegere - 2
exemple. Lansare
specifica, prelucrări specifice, particularități privind programarea
temă proiect.
CNC. Mașina de ascuțit scule cu comandă numerică.
Curs 12. Centre de prelucrare prin frezare cu comandă numerică
Numerically controlled milling machine centers PjBL. Prelegere,
Particularități privind centrele de prelucrat cu comandă numerică. discuții pe 1-2
12 Prelegere - 2
Structura cinematica a strungului CNC, organologie specifica, exemple. Lansare
prelucrări specifice, particularități privind programarea strungurilor temă proiect.
CNC.
Curs 13. Centre de prelucrare prin strunjire. cu comandă numerică
PjBL. Prelegere,
Numerically controlled turning machining centers
discuții pe 1-2
13 Structura cinematica a unui centru de prelucrare CNC, Prelegere - 2
exemple. Lansare
organologie specifica, prelucrări specifice, particularități privind
temă proiect.
programarea.
Curs 14. MUCNC pentru prelucrare prin procedee
PjBL. Prelegere,
neconventionale.
discuții pe 1-2
14 Unconventional machining numerically controlled machine tools. Prelegere - 2
exemple. Lansare
Structura cinematica a unei mașini de danturat CNC, organologie
temă proiect.
specifica, prelucrări specifice, particularități privind programarea.
Bibliografie
1. Șimon M. Mașini unelte cu comandă numerică – Curs pentru studenți – Format electronic – 2020;
2. Șimon M. Mașini unelte cu comandă numerică – Lucrări de laborator – Format electronic – 2020;
3. Șimon M. Mașini unelte cu comandă numerică – Îndrumar de proiect – Format electronic – 2020;
4. Şoaita D., Maşini-unelte, construcţie, funcţionare, exploatare, Ed. Universităţii “Petru Maior, Tg. Mureş, 2011
5. Şoaita D., Maşini-unelte, Editura Universităţii “Petru Maior, Tg. Mureş 1999.
6. Şoaita D., Maşini-unelte, Lucrări de laborator, Universitatea “Petru Maior”, Tg. Mureş, 1999
1. Abrudan I., Sisteme flexibile de fabricaţie, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1996;
2. Catrina D. ş.a., Maşini-unelte cu comandă numerică, U.P. Bucureşti, 1993;
3. Ganea, M.; Ganea, C.- Prelucrarea Flexibila a Pieselor Prismatice, Ed. Univ. Oradea, 2000;
4. Boloş,V., Boloş Codruţa şi Nuţiu,E., Organe de maşini ,Editura „ Universităţii Petru Maior Tg.-Mureş”, 2011;
5. Morar L., Pprgramarea sistemelor numerice CNC, Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca, 2004;
6. Helmi, A.; Yossef, K; Hassan, El-Hofi – Machining technology. Machine tool and operation, CRC Press Taylor &
Francis Group, 2008
7. Zetu D. ş.a., Sisteme flexibile de fabricaţie, Editura Junimea, Iaşi. 2015.

Corelare Nr
cu ICS ore
L1. Instructaj privind tehnica securităţii muncii în Instructaj specific SSM și
Aplicație
1 laboratorul de maşini - unelte; Modul de desfășurare a definirea cerințelor - 2
practica
activităților și definirea cerințelor. activității.
L2. Studiu practic a organologiei specifice mașinilor - PjBL.Discuții pe grupuri de
Aplicație
2 unelte CNC. Sistemul de comandă numerică a mașinilor lucru, rezolvarea cerintelor - 2
practica
unelte. Identificarea elementelor componente specifice. activității practice.
PjBL.Discuții pe grupuri de
L3. Realizarea experimentală a unui lanț cinematic de Aplicație
3 lucru, rezolvarea cerintelor - 2
avans comandat numeric. practica
activității practice.
L4. Măsurarea si verificarea parametrilor specifici unei Aplicație
masini-unelte CNC de frezat vertical. practica
L5. Cunoașterea si operarea mașini de frezat CNC Isel Aplicație
MSP 4329. practica
L6. Inițiere în programarea manuală a mașinii CNC Isel Aplicație
MSP 4329. practica
L7. Inițiere în programarea asistată de calculator a mașinii Aplicație
CNC Isel MSP (1) practica
L8. Inițiere în programarea asistată de calculator a mașinii Aplicație
CNC Isel MSP (2) practica
L9. Operarea, studiul construcţiei, cinematicii şi PjBL.Discuții pe grupuri de
Aplicație
9 posibilităţilor tehnologice la centrul de prelucrare vertical lucru, rezolvarea cerintelor - 2
practica
prin frezare Mori Seiki Dura Vertical 5080. activității practice.
L10. Stabilirea si reglarea originii sistemului de coordonate PjBL.Discuții pe grupuri de
Aplicație
10 a unei piese executate pe centrul de prelucrare CNC Mori lucru, rezolvarea cerintelor - 2
practica
Seiki Dura Vertical 5080. activității practice.
Aplicație
11 posibilităților tehnologice la o maşină de prelucrat prin lucru, rezolvarea cerintelor - 2
practica
eroziune electrică cu fir ONA AE activității practice.
Aplicație
12 posibilităților tehnologice la o maşină de prelucrat prin lucru, rezolvarea cerintelor - 2
practica
eroziune electrică cu electrod masiv ONA DB activității practice.
Aplicație
13 posibilităților tehnologice la un centru de prelucrare prin lucru, rezolvarea cerintelor - 2
practica
strunjire comandat numeric. activității practice.
Aplicație
14 posibilităților tehnologice la o mașină-unealtă CNC pentru lucru, rezolvarea cerintelor - 2
practica
debitat Laser / jet de Plasma/ Oxigax. activității practice.
Bibliografie
1. Șimon M. Mașini unelte cu comandă numerică – Curs pentru studenți – Format electronic – 2020;
2. Șimon M. Mașini unelte cu comandă numerică – Lucrări de laborator – Format electronic – 2020;
3. Șimon M. Mașini unelte cu comandă numerică – Îndrumar de proiect – Format electronic – 2020;
3. Ganea, M.; Ganea, C.- Prelucrarea Flexibila a Pieselor Prismatice, Ed. Univ. Oradea, 2000;
4. Boloş,V., Boloş Codruţa şi Nuţiu,E., Organe de maşini ,Editura „ Universităţii Petru Maior Tg.-Mureş”, 2011;
5. Morar L., Pprgramarea sistemelor numerice CNC, Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca, 2004;
Francis Group, 2008
7. Zetu D. ş.a., Sisteme flexibile de fabricaţie, Editura Junimea, Iaşi. 2015.

Competentele acumulate vor fi necesare angajaţilor care îsi desfăşoară activitatea in cadrul unor unităţi de profil,
adică în rezolvarea unor probleme care apar în concepţia si proiectarea asistata de calculator a produselor şi
proceselor tehnologice specifice ingineriei industriale, în general, si tehnologiei construcţiei de maşini în
particular.
Standarde ocupaţionale: Logistician gestiune flux 214135, Programator fabricație/lansator fabricație 214136,
Analist calitate 214131
10. Evaluare
Pondere
finală
Verificarea însuşirii şi
Corectitudinea răspunsurilor la susţinerea subiectelor
- la curs înţelegerii problematicii tratate 20
prezentate
la curs.
- în timpul Realizarea lucrărilor pe
Discuţii în fiecare şedinţă de laborator. Verificarea pe
activităţii standuri și susținerea 20
parcurs a modului de realizare a temelor de laborator.
practice referatelor de laborator
Evaluare finală
Cunoaşterea conceptelor
fundamentale prezentate la
- examen
curs. Examen scris (2 ore). 30
teoretic final
Cunoaşterea mecanismelor
generale de reglare automată.
Verificarea calităţii pachetului de referate, gradul de
- examen Prezentarea pachetului final de
implicare, corectitudinea măsurătorilor şi det. 30
practic final lucrări de laborator.
experimentale. Evaluare continuă.
Răspunsuri corecte la fiecare din chestiunile teoretice (notaţii, scheme de principiu, relaţii de bază). Expunerea
corectă şi descrierea funcţionării schemelor de bază. Realizarea corectă a aplicaţiilor şi interpretarea corectă a
rezultatelor.

Șef l dr ing Șimon Mihai Luni, orele 14-16
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Scule așchietoare
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Bucur Bogdan
2.3 Titularul activităților practice: Șef lucr.dr.ing. Bucur Bogdan

- tutorial: 3
- examinări: 3

4.1 de curriculum:
· Desen tehnic;
· Noţiuni elementare de generarea suprafeţelor;
· Maşini-unelte, bazele generarii suprafetelor.
4.2 de competențe:
· Competenţe şi abilităţi în înţelegerea importanţei sculei aşchietoare, ca factor de influenţă determinant a
stabilităţii procesului de fabricaţie şi al nivelului calităţii;
· Cunoaşterea tipurilor de scule existente în pactica industrială.
5.1 a cursului:
· Sala trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector;
· Studenţii se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile închise;
· Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs.
· Sala de laborator să fie dotată cu tablă și videoproiector;
· Studenţii se vor prezenta la laborator cu telefoanele mobile închise;
· Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la laborator.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.

acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

- Disciplina Scule Aşchietoare este o disciplină de cultură tehnică necesară tuturor specialiştilor din domeniul
tehnic, combinând principiile de funcţionare şi generare a suprafeţelor pa maşini unelte, utilizînd scule
aşchietoare;
- Disciplina oferă bazele necesare reprezentării şi interpretării corecte a geometriei părţii active a familiilor de
scule aşchietoare utilizate în practică, în scopul aşchierii şi generării suprafeţelo simple sau complexe. Disciplina
are un puternic caracter aplicativ şi asigură cunoştinţele necesare înţelegerii şi utilităţii sculelor aşchietoare în
dezvoltarea proiectelor ulterioare necesare concretizării ideilor tehnice aplicate fabricării reperelor;
- Familiarizarea studenţilor cu scopul şi utilizarea sculelor aşchietoare în prelucrarea şi generarea suprafeţelor;
Cunoaşterea geometriei părţii active a diferitelor scule aşchietoare.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
PbBL,
Prelegere,
Cap1. INTRODUCERE-GENERALITĂŢIScurt istoric; clasificarea sculelor discuții pe
1 aşchietoare; materiale utilizate pentru confecţionarea sculelor aşchietoare. 1-2 _ - 2
Entitatea aşchietoare elementară exemple.
Lansare
temă.
PbBL,
Prelegere,
Cap 2. CUŢITEDestinaţia şi clasificarea cuţitelor de strung; geometria discuții pe
2 cuţitului de strung; construcţia şi proiectarea cuţitelor profilate disc şi 1-2 _ - 2
prismatice. Determinarea profilului pe cale grafica exemple.
Lansare
temă.
PbBL,
Prelegere,
Cap 3. BROŞEElemente geometrice şi constructive; construcţia şi
discuții pe
proiectarea broşelor pentru interior; calculul adaosului de prelucrare,
3 1-2 - - 2
stabilirea elementelor constructive, profilul dinţilor în secţiunea axială,
exemple.
alegerea geometriei, calcule de rezistenţă.
Lansare
temă.
PbBL,
Cap 4. SCULE PENTRU PRELUCRAREA GĂURILORSculelor Prelegere,
aşchietoare pentru realizarea şi prelucrarea găurilor, burghie elicoidale, discuții pe
4 alezoare, adâncitoare. Metode de ascuţire a burghielor elicoidale, 1-2 - - 6
ascuţirea după o suprafaţă conică, elicoidală şi ascuţirea după o suprafaţă exemple.
dublu-plană. Lansare
temă.
5 Cap 5. SCULE PENTRU FILETATClasificarea sculelor pentru filetare; PbBL, - - 2
cuţite pentru filetare:elemente geometrice şi constructive; tarozi: elemente Prelegere,
costructive şi geometrice, soluţii constructive, stabilirea diemnsiunilor discuții pe
profilului părţii de calibrare, filiere: elemente constructive şi geometrice, 1-2
exemple.
soluţii constructive, stabilirea dimensiunilor profilului părţii de calibrare, Lansare
elemenete constructive. temă.
PbBL,
Prelegere,
Cap 6. SCULE PENTRU FREZATElemente constructive şi geometrice discuții pe
6 pentru: freze cilindrice, freze cilindro-frontale, freze disc, freze unghiulare, 1-2 - - 4
freze profilate. exemple.
Lansare
temă.
Cap 7. SCULE PENTRU DANTURAREClasificarea sculelor pentru PbBL,
danturare; scule pentru danturarea roţilor dinţate cilindrice evolventice; Prelegere,
freza disc modul pentru dantură dreaptă prin copiere, cuţitul pieptene cu discuții pe
7 dinţi drepţi: elemente constructive, elemente geometrice, stabilirea 1-2 - - 6
profilului, ascuţiri suplimentare; freza melc modul: elemente constructive şi exemple.
geometrice;Generarea şi geometria melcilor. Freze melc modul, freze Lansare
melc spiroide. temă.
PbBL,
Prelegere,
discuții pe
Cap 8. SCULE ABRAZIVEPrezentare, clasificare, materiale, geometrie
8 1-2 - - 2
specifică diferitelorprelucrări prin micro-aşchiere.
exemple.
Lansare
temă.
PbBL,
Prelegere,
Cap 9. SCULE SPECIALE PENTRU MASINI CNCPrezentare, clasificare,
discuții pe
materiale sinterizate, freze deget profilate – elemente geometrice si
9 1-2 - - 2
costructive, tarozi, freze pentru filetare, burghie, cuţite armate cu placute
exemple.
din carburi metalice.
Lansare
temă.
Bibliografie
1.Belous, V. - Sinteza sculelor aşchietoare, Ed. Junimea, Iaşi, 1980;
2.Bucur, B., - Scule Aşchietoare – notiţe de curs, Editura Petru Maior, 2013;
3.Hollanda, D., - Aşchiere şi scule aşchietoare. I.I.S. Târgu Mureş, 1982;
4.Minciu, C., - Proiectarea sculelor pentru danturare, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1985.
5.Secară, Gh., - Proiectarea sculelor aşchietoare, Bucureşti, Ed. Pedagogică, 1979.
6.Sauer, L., Proiectarea frezelor , Bucureşti, Ed. Tehnică, 1965.;
7.Sauer, L., Proiectarea sculelor pentru filetare, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1967;
8.Tero, M., Bucur,B., Gh., Bratu , Geometrie Descriptivă şi Desen Tehnic, Editura NapocaStar, 2013.
9.Colecția STAS Scule ascietoare , 1980.;
10.Emuge Franke – catalog scule CNC, 2010.

Corelare Nr
cu ICS ore
Tematica pentru seminar
Proiectarea sculelor aşchietoare, principii de proiectare,
materiale, elemente geometrice si constructive, metode de
ascutire specifice pentru diferite tipuri de scule:
PjBL, Discuții pe
-cutite disc;
1 grupuri de lucru / - - 14
-tarozi/filiere;
studii de caz
-brose;-
-freze melc,
-burghie,
-alezoare.
Bibliografie
1.Belous, V. - Sinteza sculelor aşchietoare, Ed. Junimea, Iaşi, 1980;
2.Bucur, B., - Scule Aşchietoare – notiţe de curs, Editura Petru Maior, 2013;
3.Bcur, B., - Scule aşchietoare, îndrumar de lucrări practice, Editura Universitatea „Petru Maior” din Tg. Mureş,
2013;
4.Hollanda, D., - Aşchiere şi scule aşchietoare. I.I.S. Târgu Mureş, 1982;
5.Minciu, C., - Proiectarea sculelor pentru danturare, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1985;
6.Minciu, C., - Scule aschietoar. Îndrumar de proiectare, vol. I și II, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1996;
7.Secară, Gh., - Proiectarea sculelor aşchietoare, Bucureşti, Ed. Pedagogică, 1979;
Bibliografie opțională:8.
8. Arudan, Gl., Proiectarea sculelor aschietoare, Institul Politehnic Cluj-Napoca, 1982;
9. Sauer, L., Proiectarea frezelor , Bucureşti, Ed. Tehnică, 1965;

Corelare Nr
cu ICS ore
1. Prezentarea lucrărilor practice; instructaj de protecţia PbBL, Discuții pe grupuri
1 _ - 2
muncii. de lucru
PbBL, Discuții pe grupuri
2 2. Realizarea parti active la cuţitele de strung. _ - 2
de lucru
3 3. Realizarea canalelor elicoidale la burghiele elicoidale. _ - 2
de lucru
4 4. Realizarea părţii active a frezelor unghiulare. _ - 2
de lucru
5. Măsurarea elementelor geometrice şi constructive ale PbBL, Discuții pe grupuri
5 _ - 2
cuţitelor prismatice de lucru
6. Măsurarea elementelor geometrice şi constructive ale PbBL, Discuții pe grupuri
6 _ - 2
burghielor elicoidale. de lucru
7 7. Ascuţirea alezoarelor. _ - 2
de lucru
Bibliografie
1. Belous, V. - Sinteza sculelor aşchietoare, Ed. Junimea, Iaşi, 1980;
2. Bucur, B., - Scule Aşchietoare – notiţe de curs, Editura Petru Maior, 2013;
3. Bcur, B., - Scule aşchietoare, îndrumar de lucrări practice, Editura Universitatea „Petru Maior” din Tg. Mureş,
2013;
4. Hollanda, D., - Aşchiere şi scule aşchietoare. I.I.S. Târgu Mureş, 1982;
5. Minciu, C., - Proiectarea sculelor pentru danturare, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1985;
6. Minciu, C., - Scule aschietoar. Îndrumar de proiectare, vol. I și II, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1996;
7. Secară, Gh., - Proiectarea sculelor aşchietoare, Bucureşti, Ed. Pedagogică, 1979;
8. Sauer, L., Proiectarea frezelor , Bucureşti, Ed. Tehnică, 1965.;

industriale în posturi de Proiectant inginer mecanic, Inginer/subinginer tehnolog prelucrări mecanice, Inginer
mecanic.Companiile din regiunea Mureș cu care se discută conținutul disciplinei sunt:
·CIE MATRICON - producător de piese turnate sub presiune din aliaje de aluminiu destinate industriei auto
·PLASMATERM SA– producător de piese turnate din oțel prin turnare MUF de precizie
·DURKOPP ADLER SA – producător de mașini de cusut industriale și de sisteme de transport
·ELECTROMUREȘ SA – producător de piese injectate din materiale plastice· PROCAM SRL – producător de
piese prelucrate MUCN
·HIRSCHMANN – producător de cablaje auto
·IRUM SA – producător de utilaje pentru exploatări forestiere
·IMATEX SA – producător de componente și echipamente industriale
10. Evaluare
Pondere
finală
Verificare cunoștințe teoretice, aplicație:
- la curs Evaluarea noțiunilor teoretice 5
test grilă.
- în timpul Realizarea lucrărilor practice de laborator,
activităţii prezentarea aplicaţiilor pe planse desenate în Evaluare orală continuă, portofoliu 25
practice creion.
Evaluare finală
- examen
Examen scris Test de verificare,durata evaluarii 2 ore 40
teoretic final
Discuţii în fiecare şedinţă de

- examen
Prezentare proiect de scule aşchietoare proiect.Prezentarea proiectului final de 30
practic final
scule aşchietoare.
Răspunsuri corecte la fiecare din chestiunile teoretice (notaţii, scheme de principiu, definirea corectă a geometrie
părţii active a sculelor aşchietoare). Prezentarea proeictului de scule aşchietoare.

Șef l dr ing Bucur Bogdan vineri, ora 19.00-20.00
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Tehnologia construcțiilor de mașini (1)
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Peti Ferencz
2.3 Titularul activităților practice: Șef l dr ing Peti Ferencz

- tutorial: 5
- examinări: 5

4.1 de curriculum:
Studiul materialelor
4.2 de competențe:
Rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale pe baza cunostintelor din stiinţa materialelor, tehnologia
materialelor, tratamente termice,scule aschietoare, bazele generării suprafeţelor
Competente şi abilităţi pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale, în domeniul proiectării
tehnologiilor de fabricaţie
5.1 a cursului:
Sala trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector
Studenţii se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile închise
Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator
Pentru predarea cu întârziere a temelor, acestea vor fi depunctate cu 0,5 pcte./zi de întârziere.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

Dezvoltarea competenţelor în domeniul tehnologiei constructiilor de masini prin definirea noţiunilor fundamentale
în sprijinul formării profesionale
Asimilarea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare aprofundării disciplinelor de specialitate din domeniul
ingineresc.
Obtinerea deprinderilor şi capacităţilor necesare inginerului tehnolog in pregatirea fabricatiei.

Corelare cu Nr
ICS ore
Se utilizează
Problematica generală a T.C.M. – PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 2
1 metodologia 4
Bazele teoretice ale disciplinei; exemple. Lansare temă. prelegeri
CDIO
Se utilizează
Principii de bază ale proiectării PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 2
2 metodologia 4
proceselor tehnologice de fabricaţie. exemple. Lansare temă. Studii de caz prelegeri
CDIO
Se utilizează
PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 1
3 Precizia de prelucrare metodologia 2
exemple. Lansare temă. prelegere
CDIO
Se utilizează
4 Calitatea suprafeţelor prelucrate metodologia 2
CDIO
Se utilizează
Determinarea adaosurilor de prelucrare PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 1
5 metodologia 2
şi a dimensiunilor intermediare exemple. Lansare temă. Studii de caz prelegere
CDIO
Se utilizează
Normarea tehnică în construcţia de PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 1
6 metodologia 2
maşini. exemple. Lansare temă. Studii de caz prelegere
CDIO
Se utilizează
Noţiuni de bază privind prelucrabilitatea PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 1
7 metodologia 2
metalelor. exemple. Lansare temă. prelegere
CDIO
Se utilizează
Criterii tehnologice privind determinarea PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 1
8 metodologia 2
regimurilor optime de aşchiere. exemple. Lansare temă. Studii de caz prelegere
CDIO
Se utilizează
Fenomene perturbatoare în cadrul PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 1
9 metodologia 2
proceselor tehnologice de aşchiere exemple. Lansare temă. prelegere
CDIO
Se utilizează
Tendinţe moderne în utilizarea PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 1
10 metodologia 2
M.U.C.N. exemple. Lansare temă. prelegere
CDIO
Se utilizează
Sincronizarea operaţiilor în prelucrarea PbBL, Prelegere, discuții pe 1-2 1
11 metodologia 2
pieselor pe loturi de fabricaţie. exemple. Lansare temă. prelegere
CDIO
Utilizarea tehnicii de calcul în
elaborarea tehnologiilor, programarea Se utilizează
12 experimentelor, prelucrarea datelor metodologia 2
cercetării experimentale în CDIO
cadrul tehnologiilor.
Bibliografie
1.Bohosievici,C. Modelarea şi optimizarea proceselor de fabricaţie,
Editura Junimea, Iaşi, 1999
2. Ciocârdia,C. ş.a Bazele elaborării proceselor tehnologice în construcţia de
maşini, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti ,1983
3. Drăghici, G. Tehnologia construcţiilor de maşini, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1977
4. Drăguţ, C. Aplicaţii şi probleme de prelucrarea metalelor prin aşciere. Editura
Didactică şi Pedagogică,Bucureşti , 1981
5. Grama, L. Bazele tehnologiilor de fabricare în construcţia de maşini, Editura
Universităţii Petru Maior , Tg.Mureş, 2000
6. Grama, L. Tehnologii de fabricare în construcţia de maşini, Editura
Veritas, 1999
7. Grama, L. Tehnologii construcţiei de maşini-Tehnologii de fabricare,
-Curs- , Universitatea Petru Maior , 1998
8. Grama, L. Programarea experimentelor în construcţia de maşini,
Editura Veritas, 2000
9. Grama, L. Procedeul Ho- Mach,- Cercetări privind strunjirea asistată
cu jet de plasmă-, Editura Transilvania, 1998
10. Ivan, N.V. Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini,
Universitatea “Transilvania”,Braşov, 1983
11. Ivan, N.V. ş.a Proiectarea asistată de calculator a proceselor tehnologice ,
Editura Tipocart Braşovia Braşov, 1993
12.Kerekes,L. ş.a Optimizarea proceselor de aşcghiere, Casa cărţii de ştiinţă,
Cluj-Napoca , 1995
13. Maliţa,M., ş.a Matematica organizării, Editura Tehnică,Bucureşti, 1975
14. Nichici,Al., ş.a Prelucrarea datelor experimentale, Universitatea Timişoara, 1996
15. Picoş,C.,ş.a Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere,
Editura Tehnică,Bucureşti, vol.I .,1979,vol.II.,1982
16. Picoş,C., ş.a Prelucrabilitatea prin aşchiere a aleajelor feroase,
Editura Tehnică, Bucureşti , 1981
17.Groover M.-P., Fundamentals of modern manufacturing John Wiley & Sons. Inc. USA 2002
18. Catalog si ghid tehnic Seco tools, Suedia, 2020: https://www.secotools.com/article/84570
19. Domnita Fratila, Tehnologii de fabricatie, Editura UTPress Cluj-Napoca, 2019, ISBN 978-606-737-353-0

Corelare cu Nr
ICS ore
Se utilizează Se utilizează
Prezentarea laboratorului, norme specifice de PbBL, Discuții pe grupuri
1 metodologia metodologia 2
protecţia muncii de lucru
CDIO CDIO
PbBL, Discuții pe grupuri Se utilizează Se utilizează
2. Elementele componente ale procesului
2 de lucru. Explorarea si metodologia metodologia 2
tehnologic de prelucrare mecanică
gasirea de solutii CDIO CDIO
3. Distribuţia dimensiunilor în cazul prelucrării
suprafeţelor pe maşini – unelte
4. Consideraţii privind reglarea la dimensiune a
sculelor
5. Determinarea rigidităţii statice şi dinamice a
sistemului tehnologic elastic M.D.P.S.
6. Determinarea rigidităţii dinamice a sistemului
tehnologic elastic M.D.P.S.
7. Influenţa rigidităţii sistemului tehnologic elastic PbBL, Discuții pe grupuri Se utilizează Se utilizează
7 (M.D.P.S.) asupra preciziei de prelucrare-cazul de lucru. Explorarea si metodologia metodologia 2
strunjirii longitudinale. gasirea de solutii CDIO CDIO
Bibliografie
1. Ciocârdia,C. ş.a Bazele elaborării proceselor tehnologice în construcţia de
maşini, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti ,1983
2. Drăguţ, C. Aplicaţii şi probleme de prelucrarea metalelor prin aşciere. Editura
Didactică şi Pedagogică,Bucureşti , 1981
3. Grama, L. 'Tehnologia Construcţiei de Maşini-Tehnologii de Fabricare'-
Îndrumar de laborator,Universitatea Petru Maior Tg.Mureş,1997
4. Grama, L. Bazele tehnologiilor de fabricare în construcţia de maşini, Editura
Universităţii Petru Maior , Tg.Mureş, 2000

5. Grama, L. Tehnologii de fabricare în construcţia de maşini, Editura
Veritas, 1999
6. Grama, L. Tehnologii construcţiei de maşini-Tehnologii de fabricare,
-Curs- , Universitatea Petru Maior , 1998
7. Grama, L. Programarea experimentelor în construcţia de maşini,
Editura Veritas, 2000
8. Grama, L. Procedeul Ho- Mach,- Cercetări privind strunjirea asistată
cu jet de plasmă-, Editura Transilvania, 1998
9. Ivan, N.V. Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini,
Universitatea “Transilvania”,Braşov, 1983
10. Ivan, N.V. ş.a. Proiectarea asistată de calculator a proceselor tehnologice ,
Editura Tipocart Braşovia Braşov, 1993
11. Nichici,Al., ş.a Prelucrarea datelor experimentale, Universitatea Timişoara, 1996
12. Picoş,C.,ş.a Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere,
Editura Tehnică,Bucureşti, vol.I .,1979,vol.II.,1982
13. Catalog si ghid tehnic Seco tools, Suedia, 2020: https://www.secotools.com/article/84570
14. Domnita Fratila, Tehnologii de fabricatie, Editura UTPress Cluj-Napoca, 2019, ISBN 978-606-737-353-0

industriale care activează în domeniul obținerii de piese prin turnare, prelucrări prin deformare plastică, prelucrări
prin așchiere, asamblări prin sudare.
• DURKOPP ADLER SA – producător de mşini de cusut industriale şi de sisteme de transport
• VES SA – producător de vase emailate şi sisteme de încălzire
10. Evaluare
Pondere
finală
- la curs Răspunsuri pentru întrebări din teorie Probă scrisă 25
Evaluarea lucrarilor de laborator
- în timpul activităţii practice Expunere, discutii 25
Ritmicitate etape proiect
Evaluare finală
- examen teoretic final Răspunsuri pentru 3 întrebări din teorie Probă scrisă 25
Evaluarea lucrarilor de laborator
- examen practic final Expunere, discutii 25
Sustinere proiect
• Răspuns corect în legatură cu elementele de bază referitoare la fiecare din chestiunile teoretice (definiţii,
scheme de principiu, domeniu de aplicare).
• Studentul realizează corect măsurătorile, calculează şi indică corect rezultatul
• Studentul expune corect (referitor la lucrarea individuală) cel puţin descrierea
materialului/tehnologiei/procedeului ales

Șef l dr ing Peti Ferencz Joi, orele 18-20
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Tehnologia presării la rece (2)
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Pop Liviu
2.3 Titularul activităților practice: Sef l dr ing Pop Liviu

- tutorial: 4
- examinări: 4

4.1 de curriculum:
• desen tehnic,
• studiul şi tehnologia materialelor
• mecanisme şi organe de maşini
4.2 de competențe:
• Cunoaşterea principiilor si metodelor din ştiinţele de baza ale domeniului inginerie industriala asociate cu
reprezentări grafice –desen tehnic.
• Utilizarea cunoştinţelor din ştiinţele inginereşti de baza pentru explicarea si interpretarea rezultatelor teoretice si
experimentale, a desenelor de execuţie si de ansamblu si a fenomenelor si proceselor specifice ingineriei
industriale.
5.1 a cursului:
• Studenții vor parcurge anterior cursului bibliografia indicată;
laborator;
prima evaluare.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

• Cunoaşterea construcţiei, funcţionării şi a posibilităţilor de prelucrare în condiţii tehnico-economice avantajoase
pe principalele tipuri de maşini si dispozitive utilizate în prelucrarea prin presare la rece.
• Cunoaşterea construcţiei, funcţionării şi a posibilităţilor de prelucrare pe utilaje de presare;
• Cunoaşterea construcţiei şi a funcţionării dispozitivelor de presare;

No Tema Observații
predare cu ICS ore
Dispozitive de stanţare.
Punching dies.
Construcţia ştanţelor de decupare-perforare. Construcţia ştanţelor sub PbBL,
aspectul modului de ghidare a elementelor active. Construcţia ştanţelor Prelegere,
1 după modul de realizare a pasului. Construcţia ştanţelor după modul discuții pe 1-2 - - 4
de combinare a operaţiilor. Construcţia ştanţelor după direcţia de exemple.
deplasare a elementelor active. Lansare temă.
Calculul dimensiunilor elementelor active la sculele ștanțelor de
decupare-perforare. Determinarea centrului de presiune al ştanţei.
Dispozitive pentru matriţare. PbBL,
Stamping dies. Prelegere,
2 Construcţia şi funcţionarea matriţelor. Matriţe pentru îndoire simplă. discuții pe 1-2 - - 2
Matriţe pentru ambutisare. Matriţe pentru răsfrângerea marginilor exemple.
găurilor. Matriţe de extrudare la rece. Lansare temă.
Dispozitive speciale de ștanțare-matriţare. PbBL,
Special punching-stamping dies. Prelegere,
3 Ştanţarea cu ajutorul cauciucului. Ştanţarea cu ajutorul explozivilor discuții pe 1-2 - - 2
brizanţi. Ştanţarea materialelor nemetalice. Ambutisarea hidraulică. exemple.
Ambutisarea cu ultrasunete. Lansare temă.
Condiţii cinematice şi dinamice necesare pentru deformarea plastică la
rece. PbBL,
Cinematic and dynamic conditions required for cold plastic Prelegere,
4 deformation. discuții pe 1-2 - - 2
Condiţii cinematice necesare executării prelucrărilor prin deformare. exemple.
Condiţii dinamice specifice prelucrărilor prin deformare. Ciclurile Lansare temă.
maşinilor pentru prelucrare prin deformare, regimuri de exploatare.
Prese mecanice cu manivelă. PbBL,
Mechanical presses with crank. Prelegere,
5 Domeniul de utilizare, clasificare. Caracteristicile generale ale preselor discuții pe 1-2 - - 4
mecanice. Prese mecanice cu simplă acţiune. Prese mecanice cu exemple.
dublă şi triplă acţiune. Lansare temă.
6 Prese cu genunchi. PbBL, - - 2

Knuckle-joint press. Prelegere,
Domeniul de utilizare, caracteristici, clasificare. Cinematica discuții pe 1-2
mecanismelor cu genunchi. Comparaţie între presele cu genunchi şi exemple.
pe presele mecanice cu manivelă. Lansare temă.
Prese cu şurub. PbBL,
Presses with screw. Prelegere,
7 Particularităţi de lucru ale preselor cu şurub. Utilizarea preselor cu discuții pe 1-2 - - 2
şurub. Clasificare, caracteristici. Prese cu şurub acţionate prin fricţiune. exemple.
Prese cu şurub acţionate hidraulic şi electric. Lansare temă.
Prese hidraulice. PbBL,
Hydraulic presses. Prelegere,
8 Probleme generale, utilizare, clasificare, comparare cu presele discuții pe 1-2 - - 2
mecanice. Scheme hidrocinematice ale preselor hidraulice. Influenţa exemple.
deformaţiilor elastice asupra funcţionării preselor hidraulice. Lansare temă.
Maşini unelte de presare la rece cu mişcare de rotaţie.
PbBL,
Cold press machines with rotating motion.
Prelegere,
Utilizare, caracteristici, clasificare. Maşini unelte de ambutisare şi
9 discuții pe 1-2 - - 2
extrudare rotativă. Maşini unelte de îndreptare şi îndoire. Maşini unelte
exemple.
pentru finisare prin rulare. Maşini unelte pentru rularea danturii şi
Lansare temă.
filetelor. Maşini de profilat.
Maşini automate de presare la rece. PbBL,
Automatic cold pressing machines. Prelegere,
10 Caracteristici, utilizare, clasificare. Maşini automate pentru prelucrarea discuții pe 1-2 - - 4
tablelor. Maşini automate pentru presare volumică.. Automate rotative exemple.
pentru presare volumică. Lansare temă.
Linii automate de presare la rece.
PbBL,
Automatic cold pressing lines.
Prelegere,
Caracteristici, utilizare, clasificare. Factorii de bază care determină
11 discuții pe 1-2 - - 2
alegerea maşinilor din linia automată. Echipamente speciale utilizate la
exemple.
liniile automate.
Lansare temă.
Centre de prelucrare prin ştanţare
Bibliografie
1. SOCACIU, T., POP, L., Utilaje şi dispozitive de presare la rece. Editura Universitatii Petru Maior din Tg. Mureş,
2013.
2. SOCACIU, T., Tehnologia presării la rece. Editura Universitatii Petru Maior Tg.Mureş, 2013.
1. SOCACIU, T., POP, L., Tehnologii de fabricație vol. I, format electronic, 'Petru Maior' University Press TÎRGU –
Mureş , 2016, 195 pag, ISBN 978-606-581-143-0.
2. SOCACIU, T., ŞOAITA, D., Utilaje şi echipamente de producţie, curs. Vol. I. Universitatea Petru Maior din Tg.
Mureş, 2000, 132 pag.
3. ŞOAITA, D., SOCACIU, T. Utilaje şi echipamente de producţie. Vol. II. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-
Mureş, 1998, 250 pag., ISBN 973- 98726-1-1.
4. SOCACIU, T. Tehnologii şi echipamente noi de extrudare. Editura Universităţii “Petru Maior” Tg.-Mureş, 2004,
135 pag, ISBN 973-8084-91-I.
BENCHMARKS
1. http://www.directindustry.com/index.html
2. http://www.euromac.it/php/page.php?lingua=rum&tipo=punching
3. http://www.ndparking.com/mechanicalengineering.cc

Corelare cu Nr
ICS ore
1 Protecţia muncii şi modul de desfăşurare a lucrărilor. - - 2
de lucru
Dispozitive de presare la rece. clasificare, construcţie, PbBL, Discuții pe grupuri
2 - - 2
funcţionare. de lucru
Cunoaşterea şi reglarea preselor mecanice cu PbBL, Discuții pe grupuri
3 - - 2
excentric. de lucru
Recepţia preselor mecanice şi hidraulice cu batiul PbBL, Discuții pe grupuri
4 - - 2
deschis. de lucru
Trasarea graficului forţei disponibile la culisorul presei PbBL, Discuții pe grupuri
5 - - 2
cu manivelă. de lucru
6 Determinarea rigidităţii batiului preselor mecanice cu PbBL, Discuții pe grupuri - - 2
excentric de lucru
7 Recuperari - - 2
de lucru
Bibliografie
1. SOCACIU, T., Tehnologia presării la rece. Îndrumar pentru lucrări de laborator. Universitatea Petru Maior
Tg.Mureş, 1996.
2. SOCACIU, T., Îndrumar pentru proiect la UDPR. Format electronic, Universitatea Petru Maior Tg.Mureş, 2017.
3. TEODORESCU, M.; ş.a., Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980.
4. TEODORESCU, M., ş.a. Prelucrări prin deformare plastică la rece. Proiectarea tehnologiilor şi echipamentelor
de prelucrare prin deformare plastică la rece. Bucureşti, Editura Tehnică, 1988.
1. BRAHA, V., NAGIT, Gh. Tehnologii de stantare si matritare - indrumar de proiectare. Editura Tehnica – Info,
Chisinau, 2002;
2. TABĂRĂ, V., TUREAC, I., Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1984.
BENCHMARKS
1. http://facultate.regielive.ro/cursuri/mecanica/tehnologia_presarii_la_rece-65419.html
2. http://facultate.regielive.ro/proiecte/constructii/tehnologia_presarii_la_rece-83590.html

No Tema Observații
predare cu ICS ore
Tehnologia de execuţie prin deformare plastică la rece a unui reper PjBL, Discuții pe
1 - - 14
dat şi proiectarea dispozitivului de lucru aferent grupuri de lucru
Bibliografie
1. SOCACIU, T., Tehnologia presării la rece. Îndrumar pentru lucrări de laborator. Universitatea Petru Maior
Tg.Mureş, 1996.
2. SOCACIU, T., Îndrumar de proiectare la disciplina Utilaje si Dispozitive de Presare la Rece, format PDF
încărcat pe platforma Blackboard, 2020
3. TEODORESCU, M.; ş.a., Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980.
4. TEODORESCU, M., ş.a. Prelucrări prin deformare plastică la rece. Proiectarea tehnologiilor şi echipamentelor
de prelucrare prin deformare plastică la rece. Bucureşti, Editura Tehnică, 1988.
1. BRAHA, V., NAGIT, Gh. Tehnologii de stantare si matritare - indrumar de proiectare. Editura Tehnica – Info,
Chisinau, 2002;
2. TABĂRĂ, V., TUREAC, I., Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1984.
BENCHMARKS
1. http://facultate.regielive.ro/cursuri/mecanica/tehnologia_presarii_la_rece-65419.html
2. http://facultate.regielive.ro/proiecte/constructii/tehnologia_presarii_la_rece-83590.html

Competentele acumulate vor fi necesare angajaţilor care isi desfasoara activitatea in cadrul întreprinderilor
industriale care activează în domeniul obţinerii de piese prin deformare plastică la rece.
10. Evaluare
Pondere
finală
Corectitudinea abordării și rezultatelor rezolvării Evaluare scrisă
- la curs 30
subiectelor de examen intermediară
- în timpul activităţii Conștiinciozitate, participarea activă la laboratoare si Evaluare orală continuă,
10
practice proiect, frecvența portofoliu
Evaluare finală
- examen teoretic Corectitudinea abordării și rezultatelor rezolvării
Evaluare scrisă finală 30
final subiectelor de examen
- examen practic final Corectitudinea rezolvării punctelor de atins din proiect Susținere proiect 30
Răspuns corect în legatură cu elementele de bază referitoare la fiecare din chestiunile teoretice (definiții, scheme
Studentul abordează corect problemele, demonstrează că și-a însușit noțiunile genrerale legate de diferite tipuri
de ștanțe și matrițe și a utilaje utilizate.
Prezență la laborator de 50%, prezentarea portfoliului de lucrări de laborator și susținerea proiectului sunt condiții
de participare la evaluarea finală.

Șef l dr ing Pop Liviu In primele 3 zile ale sesiunii de examene, respectiv luni, marti si miercuri de la 10-12
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Dispozitive tehnologice (1)
2.2 Titularul activităților de curs: Șef l dr ing Peti Ferencz

- tutorial: 4
- examinări: 4

4.1 de curriculum:
• Geometrie descriptiva
• Desen tehnic
• Organe de masini
4.2 de competențe:
• Competente şi abilităţi de reprezentari grafice pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale
5.1 a cursului:
• Sala de curs trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector;
• Studenţii vor parcurge anterior cursului bibliografia indicată;
• Sala de curs laborator să fie dotată cu tablă şi videoproiector;
• Studenţii se vor prezenta la laboratoare cu telefoanele mobile închise;
• Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la laborator.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

Familiarizarea studenţilor cursanţi cu problemele teoretice şi practice care apar în activitatea de proiectare si
exploatare a dispozitivelor din industria constructoare de maşini,
Dobândirea de cunoştinţe privind dispozitivele speciale şi accesoriile unor maşini-unelte

Metode de Corelare cu Nr
No Tema Observații
predare ICS ore
Principiile de orientare a semifabricatelor în dispozitive: Grade de PbBL,
Se
libertate. Principiile de anulare a gradelor de libertate, orientări Prelegere,
2 utilizează
1 complete şi simplificate. Orientări greşite. Orientarea discuții pe 1-2 4
prelegeri metodologia
semifabricatelor pe diferite tipuri de suprafeţe: plane, cilindrice, exemple.
CDIO
conice, sferice, filetate, canelate etc. Lansare temă.
PbBL,
Precizia de orientare a semifabricatelor în dispozitive: Erorile de Se
Prelegere,
orientare reale şi admisibile. Cauza apariţiei erorilor de orientare. 2 utilizează
2 discuții pe 1-2 4
Metoda de calcul a erorilor de orientare. Măsuri atunci când erorile prelegeri metodologia
exemple.
reale sunt mai mari decât cele admisibile. CDIO
Lansare temă.
PbBL,
Fixarea semifabricatelor în dispozitive: forţe de strângere şi forţe Se
Prelegere,
de reglare. Calculul forţei de strângere pe baza echilibrului piesei. 2 utilizează
Calculul forţei de strângere pe baza elasticităţii dispozitivului. prelegeri metodologia
exemple.
Calculul forţei de strângere pe baza forţelor de inerţie şi centrifuge. CDIO
Lansare temă.
PbBL,
Se
Prelegere,
Mecanisme de fixare a semifabricatelor: mecanisme de fixare cu 2 utilizează
pană, pană-plunjer, excentrici, filet, pârghii articulate. prelegeri metodologia
exemple.
CDIO
Lansare temă.
PbBL,
Se
Corpul dispozitivului: Elemente de aşezare, orientare şi fixare a Prelegere,
2 utilizează
5 dispozitivului. Elemente de protecţia muncii. Soluţii de realizare a discuții pe 1-2 4
corpului dispozitivului. Dispozitivele din elemente modulare exemple.
CDIO
Lansare temă.
PbBL,
Mecanisme de orientare şi fixare a semifabricatelor: Mecanisme Se
Prelegere,
autocentrante cu bucşă elastică, elemente elastice, membrană, 2 utilizează
hidroplast, pârghii, pârghii şi fălci, pene, pene şi plunjere, pene şi prelegeri metodologia
exemple.
fălci, spirală arhimedică, prisme. CDIO
Lansare temă.
PbBL,
Se
Acţionarea mecanismelor de fixare: Elemente de acţionare Prelegere,
2 utilizează
7 pneumohidraulică, mecanohidraulică, electromagnetică, discuții pe 1-2 4
magnetică, mecanică, vacuumatică. exemple.
CDIO
Lansare temă.
Bibliografie
Tache, V. ş.a. Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti, Editura tehnică, 1995.
Tache, V.ş.a. Construcţia şi exploatarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1982.
Tero, M. Proiectarea dispozitivelor. Litografia Universităţii 'Petru Maior' Târgu-Mureş, 1998.
Tero, M. Proiectarea dispozitivelor. Îndrumar de proiectare. Lito. Universitatea 'Petru Maior' Târgu-Mureş, 1997.
Î
Tero, M. Proiectarea dispozitivelor. Îndrumar de laborator. Lito. Universitatea 'Petru Maior' Târgu-Mureş, 1997.
Tero, M. şi Opelsz Helen. Dispozitive şi accesorii pentru maşini-unelte. Tîrgu-Mureş, Editura ANSID, 2002.
Tero,M şi Papp,I. Dispozitive de control. Tîrgu-Mureş, Editura Universităţii “Petru Maior”, 2002.
Tero,M. Proiectarea dispozitivelor. Tîrgu-Mureş, Editura Universităţii “Petru Maior”, 2003.
Kun K., Líska J., Nagy J., Proiectarea Dispozitivelor, Universitatea Neumann János, Kecskemét, 2019, ISBN:
978-615-5817-41-0
Franklin D Jones , Jig and Fixture Design, Publisher Forgotten Books, London, UK, 2018, ISBN10 1331944686;
ISBN13 9781331944683
Henzold, G. , Geometrical Dimensioning and Tolerancing for Design, Manufacturing and Inspection: A Handbook
for Geometrical Product Specification Using ISO and ASME Standards, Third Edition, Elsevier Books, 2020,
ISBN: 012824061X

Corelare cu Nr
ICS ore
Se utilizează
Precizia orientării semifabricatelor în PbBL, Discuții pe grupuri de lucru.
1 1 lucrare metodologia 2
dispozitive folosind suprafeţele plane. Explorarea si gasirea de solutii
CDIO
Precizia orientării semifabricatelor în Se utilizează
PbBL, Discuții pe grupuri de lucru.
2 dispozitive folosind suprafeţele cilindrice 1 lucrare metodologia 2
Explorarea si gasirea de solutii
exterioare. CDIO
3 dispozitive folosind suprafeţe cilindrice 1 lucrare metodologia 2
interioare. CDIO
4 dispozitive folosind suprafeţe conice 1 lucrare metodologia 2
exterioare. CDIO
Se utilizează
Precizia orientării semifabricatelor în PbBL, Discuții pe grupuri de lucru.
dispozitive folosind suprafeţe conice interioare Explorarea si gasirea de solutii
CDIO
Se utilizează
Studiul strângerii semifabricatelor în PbBL, Discuții pe grupuri de lucru.
dispozitive folosind mecanisme cu pârghii. Explorarea si gasirea de solutii
CDIO
Studiul strângerii semifabricatelor în Se utilizează
7 dispozitive folosind mecanisme cu pană şi 1 lucrare metodologia
2
plunjer CDIO
Bibliografie
1. Tache, V. ş.a. Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti, Editura tehnică, 1995.
2. Tache, V.ş.a. Construcţia şi exploatarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1982.
3. Tero, M. Proiectarea dispozitivelor. Litografia Universităţii 'Petru Maior' Târgu-Mureş, 1998.
4. Tero, M. Proiectarea dispozitivelor. Îndrumar de proiectare. Lito. Universitatea 'Petru Maior' Târgu-Mureş, 1997.
5. Tero, M. Proiectarea dispozitivelor. Îndrumar de laborator. Lito. Universitatea 'Petru Maior' Târgu-Mureş, 1997.
6. Tero, M. şi Opelsz Helen. Dispozitive şi accesorii pentru maşini-unelte. Tîrgu-Mureş, Editura ANSID, 2002.
7. Tero,M şi Papp,I. Dispozitive de control. Tîrgu-Mureş, Editura Universităţii “Petru Maior”, 2002.
8. Tero,M. Proiectarea dispozitivelor. Tîrgu-Mureş, Editura Universităţii “Petru Maior”, 2003.
9. Kun K., Líska J., Nagy J., Proiectarea Dispozitivelor, Universitatea Neumann János, Kecskemét, 2019, ISBN:
978-615-5817-41-0
10. Franklin D Jones , Jig and Fixture Design, Publisher Forgotten Books, London, UK, 2018, ISBN10
1331944686; ISBN13 9781331944683
11. Henzold, G. , Geometrical Dimensioning and Tolerancing for Design, Manufacturing and Inspection: A
Handbook for Geometrical Product Specification Using ISO and ASME Standards, Third Edition, Elsevier Books,
2020, ISBN: 012824061X

industriale în posturi de proiectare, tehnologi.
• CIE Matricon - producător de piese turnate sub presiune din aliaje de aluminiu destinate industriei auto
• Plasmaterm SA – producător de piese turnate din oțel prin turnare MUF de precizie
• Durkopp Adler SA – producător de mașini de cusut industriale și de sisteme de transport
• Romcab SA – producător de cabluri și cablaje electrice
• ElectromureȘ SA – producător de piese injectate din materiale plastice
• Procam SRL – producător de piese prelucrate MUCN
• Imatex SA – producător de componente și echipamente industriale
10. Evaluare
Pondere
finală
- la curs Rezolvarea de subiecte din partea teoretică Probă scrisă 30
- în timpul Corespondenţa cu cerinţele fiecărei lucrări Gradul de corespondenţă cu
20
activităţii practice practice (calcule, diagrame) cerinţele lucrării practice
Evaluare finală
- examen teoretic
Rezolvarea a 3 subiecte din partea teoretică Probă scrisă 30
final
- examen practic Corespondenţa cu cerinţele fiecărei lucrări Gradul de corespondenţă cu
20
final practice (calcule, diagrame) cerinţele lucrării practice
Răspuns corect în legătură cu elementele de bază referitoare la fiecare din subiectele teoretice (definiţii, scheme
Studentul realizează corect orientarea semifabricatului, calculează şi determina corect erorile reale si cele
admisibile.
Studentul expune corect descrierea structurii dispozitivelor, a metodologiei de proiectare a dispozitivelor, a
diferitelor mecanisme de fixare a semifabricatului, a diferitelor actionari ale mecanismelor de fixare.

Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Mașini unelte
2.2 Titularul activităților de curs: Prof dr ing Șoaită Dumitru

- tutorial: 14
- examinări: 4

4.1 de curriculum:
• Cunoașterea, utilizarea si alegerea mașinilor unelte
4.2 de competențe:
• Abilitatea de a alege, exploata, cunoaște si proiecta sisteme de producție
5.1 a cursului:
• La curs se prezintă suportul teoretic, se dezbat exemple;
• Sala de laborator să fie dotată cu standuri specifice si mașini unelte;
• Studenții vor parcurge anterior lucrării bibliografia indicată;
• Studenţii se vor prezenta la lucrare cu o sinteză sub formă de referat;
• Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la lucrări;

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

• Dobândirea de cunoştinţe, dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi în domeniul construcţiei, funcţionării şi exploatării
maşinilor – unelte
• Asimilarea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare cunoaşterii, proiectării şi exploatării unor tipuri de maşini-
unelte şi sisteme de maşini-unelte – ca principale mijloace de producţie în industria constructoare de maşini.
• Assimilation of the theoretical and practical knowledge necessary for designing and exploitation of some types
of machine tools and machine tool systems - as main means of production in the machine building industry.

No Tema Observații
predare cu ICS ore
PjBL.
NOŢIUNI INTRODUCTIVE: Definiţia, evoluţia, clasificarea şi simbolizarea Prelegere,
maşinilor-unelte. Cerinţe privind caracteristicile tehnice şi de exploatare discuții pe
ale maşinilor-unelte. Maşina-unealtă - sistem tehnologic de aşchiere. 1-2 2
1 - 4
Cinematica generării suprafeţelor pe maşini-unelte. Realizarea exemple. prelegeri
traiectoriilor curbelor generatoare. Realizarea traiectoriilor curbelor Lansare
directoare temă
proiect.
PjBL.
PARTICULARITĂŢILE CINEMATICE ALE MAŞINILOR-UNELTE:
Prelegere,
Constituirea structurii cinematice a maşinilor-unelte. Definiţia, clasificarea
discuții pe
şi structura lanţurilor cinematice ale maşinilor-unelte Reprezentarea
1-2 4
2 lanţurilor cinematice ale maşinilor-unelte. Caracteristicile lanţurilor - 8
exemple. prelegeri
cinematice ale maşinilor-unelte. Mecanisme specifice lanţurilor cinematice
Lansare
ale maşinilor-unelte. Legăturile şi asocierea lanţurilor cinematice ale
temă
maşinilor-unelte.
proiect.
PjBL.
ACŢIONAREA MAŞINILOR-UNELTE: Cerinţe privind acţionarea lanţurilor
Prelegere,
cinematice ale maşinilor-unelte. Acţionarea hidraulică – generalităţi.
discuții pe
Circuite hidraulice pentru mişcări liniare. Circuite hidraulice pentru mişcări
1-2 4
3 de rotaţie. Acţionarea pneumatică şi pneumohidraulică a maşinilor-unelte - 8
exemple. prelegeri
Acţionarea electrică a maşinilor-unelte, generalităţi. Maşini electrice de ca
Lansare
folosite la acţionarea maşinilor-unelte. Maşini electrice de cc folosite la
temă
acţionarea maşinilor-unelte. Acţionarea sincronă – arborele electric
proiect.
PjBL.
SISTEMELE DE COMANDĂ ALE MAŞINILOR-UNELTE: Programul de Prelegere,
funcţionare al maşinii-unelte, rolul sistemelor de comandă. Legătura dintre discuții pe
informaţie, comandă şi acţionare, clasificarea sistemelor de comandă. 1-2 3
4 - 6
Sisteme cu elemente de comandă manuală. Sisteme de comandă prin exemple. prelegeri
copiere. Sisteme de comandă cu arbori cu came. Comanda numerică a Lansare
maşinilor-unelte. Sisteme de comandă adaptivă şi optimală. temă
proiect.
5 PARTICULARITĂŢI CONSTRUCTIVE ALE MAŞINILOR-UNELTE: PjBL. 1 - 2
Batiurile şi carcasele maşinilor-unelte. Ghidajele maşinilor-unelte. Arborii Prelegere, prelegeri
şi lagărele maşinilor-unelte. Transmisii de precizie. Capete revolver discuții pe
1-2
exemple.
Lansare
temă
proiect.
Bibliografie
1. Șimon M., Maşini-unelte clasice –Curs pentru studenți - Format electronic. 2020
2. Șimon M., Maşini-unelte clasice –Îndrumar de lucrări practice - Format electronic. 2020
3. Şoaita D., Maşini-unelte, construcţie, funcţionare, exploatare, Ed. Univ. “Petru Maior, Tg. Mureş, 2011
Bibliografie obțiomală
3. Zetu D. ş.a., Sisteme flexibile de fabricaţie, Editura Junimea, Iaşi, 1998

Corelare Nr
cu ICS ore
Instructaj privind tehnica securităţii muncii în laboratorul PjBl. Discuții pe grupuri de
1 de maşini - unelte. Descrierea modului de desfășurare a lucru, realizarea cerințelor Prelegere - 2
activității. aplicației.
PjBl. Discuții pe grupuri de
Studiul modului de constituire a structurii cinematice a Aplicație
2 lucru, realizarea cerințelor - 2
maşinilor-unelte practica
aplicației.
Aplicație
3 Analiza cinematică a unei cutii de viteze normală lucru, realizarea cerințelor - 2
practica
aplicației.
Aplicație
4 Studiul cinematicii unei cutii de viteze specială lucru, realizarea cerințelor - 2
practica
aplicației.
Analiza sistemului de acţionare hidraulică al unei maşini Aplicație
de rectificat plan practica
aplicației.
Aplicație
6 Maşina de găurit cu coloană 4GCOD2 lucru, realizarea cerințelor - 2
practica
aplicației.
Aplicație
7 Maşina de frezat universală cu consolă FUS 32. lucru, realizarea cerințelor - 2
practica
aplicației.
Accesorii şi lucrări speciale executate pe mașina de Aplicație
frezat universală cu consolă practica
aplicației.
Aplicație
9 Strungul universal normal SNB 400 lucru, realizarea cerințelor - 2
practica
aplicației.
Accesorii şi lucrări speciale executate pe sungul Aplicație
universal normal SNB 400 practica
aplicației.
Accesorii şi lucrări speciale executate pe sungul Aplicație
universal normal SNB 400 practica
aplicației.
Aplicație
12 Maşina universală de ascuţit scule AS-4 lucru, realizarea cerințelor - 2
practica
aplicației.
Aplicație
13 Maşina de rectificat plan cu axa orizontală lucru, realizarea cerințelor - 2
practica
aplicației.
Aplicație
14 Maşina de frezat dantură cu freza melc FD 500 lucru, realizarea cerințelor - 2
practica
aplicației.
Bibliografie
1. Șimon M., Maşini-unelte clasice –Curs pentru studenți - Format electronic. 2020
2. Șimon M., Maşini-unelte clasice –Îndrumar de lucrări practice - Format electronic. 2020
3. Şoaita D., Maşini-unelte, construcţie, funcţionare, exploatare, Ed. Univ. “Petru Maior, Tg. Mureş, 2011
Bibliografie obțiomală
3. Zetu D. ş.a., Sisteme flexibile de fabricaţie, Editura Junimea, Iaşi, 1998

Competentele acumulate vor fi necesare angajaţilor care își desfăşoară activitatea in cadrul unor unităţi de profil,
adică în rezolvarea unor probleme care apar în concepţia si proiectarea asistata de calculator a produselor şi
proceselor tehnologice specifice ingineriei industriale, în general, si tehnologiei construcţiei de maşini în
particular.
10. Evaluare
Pondere
finală
Verificarea însuşirii şi înţelegerii
- la curs Probă scrisă (2 ore). 20
problematicii tratate la curs
- în timpul
Realizarea lucrărilor pe standuri și Discuţii în fiecare şedinţă de laborator. Verificarea pe
activităţii 20
susținerea referatelor de laborator parcurs a modului de realizare a temelor de laborator.
practice
Evaluare finală
- examen fundamentale prezentate la curs.
Examen scris (2 ore). 30
teoretic final Cunoaşterea mecanismelor
- examen Prezentarea pachetului final de Verificarea pachetului final de lucrări si a rezultatelor
30
practic final lucrări de laborator. practice. Test.
Studentul expune corect (referitor la lucrarea de laborator) cel puţin descrierea
materialului/tehnologiei/procedeului ales.
Curs: Răspuns corect şi prezentare minimală a fiecăruia dintre cele 2 subiecte de pe biletul de examen extras
Aplicaţii: Condiţia minimală de a intra în examen – efectuarea tuturor lucrărilor de laborator programate

Prof dr ing Șoaită Dumitru Vineri orele 14-16
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Tehnologia construcțiilor de mașini - proiect (1)

- tutorial: 2
- examinări: 1

4.1 de curriculum:
• Studiul materialelor
4.2 de competențe:
• Rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale pe baza cunostintelor din stiinţa materialelor, tehnologia
materialelor, tratamente termice,scule aschietoare, bazele generării suprafeţelor
• Competente şi abilităţi pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale, în domeniul proiectării
tehnologiilor de fabricaţie
5.1 a cursului:
-
• Sala trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector
• Studenţii se vor prezenta la orele de proiect cu telefoanele mobile închise
•

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

• Dezvoltarea competenţelor în domeniul tehnologiei constructiilor de masini prin definirea noţiunilor
fundamentale în sprijinul formării profesionale
• Asimilarea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare aprofundării disciplinelor de specialitate din domeniul
ingineresc.
• Obtinerea deprinderilor şi capacităţilor necesare inginerului tehnolog in pregatirea fabricatiei.

Metode de Corelare cu Nr
No Tema Observații
predare ICS ore
PbBL,
Discuții pe
grupuri de
1. Întocmire documentaţie tehnologică în funcţie de volumul de
lucru. Se Se
fabricaţie anual: N=…........[buc/an]
Lansarea de utilizează utilizează
1 Desen reper dat - reprezentare grafică pe calculator; Analiza 2
probleme metodologia metodologia
materialului; raport scula/material/posibilitati de prelucrare. Masini-
deschise. CDIO CDIO
unelte care se pot folosi in cazul productiei de unicat/serie
Explorarea
si gasirea de
solutii
PbBL,
Discuții pe
grupuri de
lucru. Se Se
2. Desenul 'piesei robot '; Lansarea de utilizează utilizează
2 2
Calculul coeficientului de utilizare a materialului probleme metodologia metodologia
deschise. CDIO CDIO
Explorarea
si gasirea de
solutii
PbBL,
Discuții pe
grupuri de
lucru. Se Se
3. Stabilirea operatiilor de prelucrare tehnic posibile si tehnic
3 acceptabile; calculul, analiza erorilor de analiza erorilor de forma si 2
pozitie
deschise. CDIO CDIO
Explorarea
si gasirea de
solutii
PbBL,
Discuții pe
grupuri de
lucru. Se Se
4. Elaborare filmul operatiilor (Var. A –prod. unicat/prototip; Var. B1 Lansarea de utilizează utilizează
4 2
si B2 -prod serie- conform N) probleme metodologia metodologia
deschise. CDIO CDIO
Explorarea
si gasirea de
solutii
5 5. Elaborarea matricei complexitatii tehnologice; PbBL, Se Se 2

Discuții pe utilizează utilizează
grupuri de metodologia metodologia
lucru. CDIO CDIO
Lansarea de
probleme
deschise.
Explorarea
si gasirea de
solutii
PbBL,
Discuții pe
grupuri de
lucru. Se Se
6 6. Justificarea alegerii variantei optime 2
deschise. CDIO CDIO
Explorarea
si gasirea de
solutii
PbBL, Se Se
Discuții pe utilizează utilizează
7 7. Susţinerea semestriala a proiectului 2
grupuri de metodologia metodologia
lucru. CDIO CDIO
Bibliografie
- Ciocârdia C.s.a – Bazele elaborării proceselor tehnologice in constructia de maşini, Bucureşti, Ed. Did. şi Ped.
1983
- Ciocârdia C. Zgura Gh. – Tehnologia prelucrării carcaselor, Bucureşti, Ed. Tehnică 1975
- Drăghici Gh. – Tehnologia construcţiilor de maşini, Bucureşti, Ed. Did. şi Ped. 1977
- Drăghici Gh. – Bazele teoretice de proiectare in construcţia de maşini, Bucureşti, Ed.Pedagogică 1971
- Grama, L. – Bazele tehnologiilor de fabricare în construcţia de maşini, Editura UPM, Târgu-Mureş, 2000
- Grama, L. – Tehnologia Construcţiei de maşini-Tehnologii de fabricare- Curs- UPM 1998
- Picoş C. ş.a. – Calculul adaosului de prelucrare şi a regimurilor de aşchiere in construcţia de maşini, Bucureşti,
Ed. Tehnică, 1974
- Picoş C. ş.a. – Normarea tehnică pentru prelucrarea prin aşchiere, vol.I-II, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1979-1981
- Picoş C. ş.a. – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere. Manual de proiectare, vol.I-II.Ed.
Universitas-Chişinău, 1992
• Tero, M. şi Papp, I. Dispozitive de control. Editura Universităţii Petru Maior, Tîrgu-Mureş,2002
• Tero, M. Toleranţe şi control dimensional. Îndrumar de laborator. Litografia Universităţii „Petru Maior”,Tîrgu-
Mureş, 2007
- Tero, M. şi Helen Opelsz. Toleranţe şi Control Dimensional. Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2008.
- TERO, M. Proiectarea dispozitivelor, Universitatea “Petru Maior”, Tîrgu-Mureş, 1998
- Zirbo, Gh., Dan V. – Turnarea sub presiune. Elemente de proiectare a formelor metalice, Editura U.T. Pres, Cluj-
Napoca, 1997
- Catalog si ghid tehnic Seco tools, Suedia, 2020: https://www.secotools.com/article/84570
- Domnita Fratila, Tehnologii de fabricatie, Editura UTPress Cluj-Napoca, 2019, ISBN 978-606-737-353-0

industriale care activează în domeniul obținerii de piese prin turnare, prelucrări prin deformare plastică, prelucrări
prin așchiere, asamblări prin sudare.
10. Evaluare
Pondere
Metode de
Tip activitate Criterii de evaluare din nota
evaluare
finală
- la curs - - 0
- în timpul activităţii Evaluarea realizarii etapelor de proiect partea desenata, Expunere,
30
practice incadrarea in termene, discutii
Evaluare finală
Evaluarea realizarii etapelor de proiect partea scrisa, incadrarea Expunere,
in termene, discutii
Expunere,
- examen practic final Predarea si sustinerea finala a proiectului 40
discutii
ț
• Studentul expune corect (referitor la lucrarea individuală) cel puţin descrierea

Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Practică de specialitate

- tutorial: 7
- examinări: 3

4.1 de curriculum:
•Desen tehnic;
•Proiectarea formei.
•Scule Aşchietoare şi Maşini-Unelte CN
4.2 de competențe:
• Aplicarea valorilor şi eticii profesiei de inginer, şi executarea responsabilă a sarcinilor profesionale în condiţii de
autonomie restrânsă şi asistenţă calificată. Promovarea raţionamentului logic, convergent şi divergent, a
aplicabilităţii practice, a evaluării şi autoevaluării în luarea deciziilor.
5.1 a cursului:
-
• Studenții vor asimila materiale didactice specifice laboratorului de mașini-unelte cu comandă numerică
• Activitatea de practică se desfăşoară în laboratorul de mașini-unelte si întreprinderi constructoare de maşini ale
județului Mureş;
• Se vor respecta cu strictețe regulile de protecția muncii specifice laboratorului;
• Studenţii se vor prezenta la prelegeri, seminarii, laboratoare cu telefoanele mobile închise;
• Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

• Scopul practicii este de aprofundare de către studenţi a metodelor si pașii necesari în obținerea unei piese
folosind metode actuale de producție.
• Practica IV permite definirea legăturii dintre idee/concept, proiectarea funcţională şi execuţia fizică a reperului
proiectat folosind o mașină-unealtă de frezat cu comandă numerică.
8.1 Conținutul orelor de practică, semestrul 2

Corelare Nr
cu ICS ore
Prelegere, discuții,
Introducere, explicarea cerințelor și a modul de desfășurare a
1 exemplificari. Lansare LP1 - 2
activității; Instructaj de protecția muncii.
temă
Programarea manuală a mașinilor-unelte de frezat cu
comandă numerică folosind limbajul ”G-Code”
temă
Programarea manuală a mașinilor-unelte de frezat cu
comandă numerică folosind limbajul ”M-Code”
temă
Generarea unui program piesă după un contur dat folosind Explicații, rezolvarea
4 LP4 - 5
limbajul ”G-Code” (ședința 1) temei
Generarea unui program piesă după un contur dat folosind Explicații, rezolvarea
5 LP5 - 4
limbajul ”G-Code” (ședința 2) temei
Generarea unui program piesă după un contur proiectat Explicații, rezolvarea
6 LP6 - 4
individual folosind limbajul ”G-Code” (ședința 1) temei
Generarea unui program piesă după un contur proiectat Explicații, rezolvarea
7 LP7 - 4
individual folosind limbajul ”G-Code” (ședința 2) temei
Realizarea prelucrării conturului proiectat individual pe Explicații, rezolvarea
8 LP8 - 4
mașina de frezat CNC ISEL-MSP (ședința 1) temei
Realizarea prelucrării conturului proiectat individual pe Explicații, rezolvarea
9 LP9 - 4
mașina de frezat CNC ISEL-MSP (ședința 2) temei
Aplicații folosind programarea asistată mașinilor-unelte cu Explicații, rezolvarea
10 LP10 - 5
comandă numerică temei
Programarea asistată a mașinilor-unelte de frezat cu
Explicații, rezolvarea
11 comandă numerică folosind instrumente software CAM LP11 - 5
temei
(ședința 1)
Programarea asistată a mașinilor-unelte de frezat cu
12 comandă numerică folosind instrumente software CAM LP12 - 5
temei
(ședința 2)
Generarea automata a unui program piesă după un contur
13 proiectat individual, folosind software-ul CAM ”Artcam” LP13 - 5
temei
(ședința 1)
Generarea automata a unui program piesă după un contur
14 proiectat individual, folosind software-ul CAM ”Artcam” LP14 - 5
temei
(ședința 2)
15 Realizarea prelucrării piesei proiectate individual pe mașina Explicații, rezolvarea LP15 - 5
de frezat CNC ISEL-MSP (ședința 1) temei
Realizarea prelucrării piesei proiectate individual pe mașina Explicații, rezolvarea
16 LP16 - 5
Realizarea prelucrării piesei proiectate individual pe mașina Explicații, rezolvarea
17 LP17 - 5
Studiul operării mașinii de frezat ”Mori Seiki Dura vertical Explicații, rezolvarea
18 LP18 - 5
5080” temei
Realizarea unei piese simple folosind mașina de frezat ”Mori Explicații, rezolvarea
19 LP19 - 5
Seiki Dura vertical 5080” (ședința 1) temei
Realizarea unei piese simple folosind mașina de frezat ”Mori Explicații, rezolvarea
20 LP20 - 5
Seiki Dura vertical 5080” (ședința 2) temei
Bibliografie
4. Morar L., Pprgramarea sistemelor numerice CNC, Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca, 2004
Francis Group, 2016
6. Simon, M., Masini Unelte cu comanda numerica – Indrumar pentru studenti – format electronic, UMFST, 2020
7. Mach3 software help and tutorials, www.artsoft.com
8. Delcam Artcam software help and tutorials www.ArtcamPro.com

industriale care activează în domeniul obţinerii de piese prin turnare, prelucrări prin deformare plastică, prelucrări
prin aşchiere, asamblări prin sudare. Companiile din regiunea Mureş cu care se discută conţinutul disciplinei sunt:
• VES SA – producător de vase emailate şi sisteme de încălzire
10. Evaluare
Pondere
Tip
activitate
finală
- la curs - - 0
- în timpul Prezentarea rezultatului fiecărei lucrări Verificarea gradului de implicare, corectitudine,
activităţii practice, a schiţelor, măsurătorilor şi a măsurătorilor şi det. Experimentale. Evaluare 50
practice determinărilor experimentale aferente continuă.
Evaluare finală
- examen
Corectitudinea răspunsurilor la susţinerea Probă orală cu bilet de examen având 2
teoretic 25
subiectelor prezentate subiecte 2 ore
final
Studentul realizează corect măsurătorile,
- examen calculează şi indică corect rezultatul. Verificarea calităţii referatului întocmit, gradul
practic Studentul expune corect (referitor la lucrarea de implicare, corectitudine, a măsurătorilor şi 25
final de laborator) cel puţin descrierea det. Experimentale. Evaluare continuă.
Condiţia minimală de a intra în examen – efectuarea tuturor lucrărilor de laborator programate
Studentul expune corect (referitor la lucrarea de laborator) cel puţin descrierea
materialului/tehnologiei/procedeului ales.

Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Elemente de electronică
2.2 Titularul activităților de curs: Conf dr ing Dulău Mircea
2.3 Titularul activităților practice: Sef lucr. dr. ing. Simon Mihai

- tutorial: 1
- examinări: 2

4.1 de curriculum:
Analiza matematică.
4.2 de competențe:
-
5.1 a cursului:
Sala trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector.
Studenţii se vor prezenta la prelegeri cu telefoanele mobile închise.
Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs.
Standuri experimentale, calculatoare PC cu software instalat, videoproiector.
Software: Matlab - Simulink.
Pentru predarea cu întârziere a temelor, acestea vor fi depunctate cu 0,5 pct./zi de întârziere.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

Prezentarea elementelor de bază ale sistemelor de reglare automată (SRA), respectiv modelarea, analiza şi
elemente de sinteza acestor sisteme.
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice ingineriei sistemelor automate, explicarea şi
interpretarea unor aspecte teoretice şi practice, modelarea matematică a proceselor, regulatoarelor şi
elementelor de execuţie, trasarea şi interpretarea caracteristicilor, proiectarea structurilor de reglare.
Realizarea şi evaluarea activităţilor practice specifice, utilizarea unor tehnici şi instrumente de analiză şi sinteză a
sistemelor de reglare automată: analiza performanţelor de reglare, criterii de analiză a stabilităţii, sinteza
structurilor de reglare.

Corelare Nr
cu ICS ore
La predarea
online, materialul
de curs este
Elemente de bază ale sistemelor de reglare Prelegere cu explicații,
disponibil pe
automată (SRA). demonstraţii şi descrieri cu
platforma Bb.
Sistem. Sistem automat. Sistem de reglare ajutorul schemelor şi relaţiilor
1 La predare se - 2
automată (SRA). Definiţii. Structuri şi matematice scrise pe tablă.
intervine pe text
clasificări ale SRA. Semnale tip aplicate la Expunere cu videoproiector.
cu adnotari și
intrarea SRA. Discuţii.
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
La predarea
online, materialul
de curs este
Modele matematice ale sistemelor fizice. Prelegere cu explicații,
disponibil pe
Modele matematice liniare. Modele demonstraţii şi descrieri cu
platforma Bb.
matematice intrare-ieşire. Elemente de tip P, ajutorul schemelor şi relaţiilor
2 La predare se - 4
I, D. Sistemul de ordinul I şi sistemul de matematice scrise pe tablă.
intervine pe text
ordinul II. Calculul performanţelor sistemelor Expunere cu videoproiector.
cu adnotari și
automate liniare şi continue. Discuţii.
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
La predarea
online, materialul
de curs este
Prelegere cu explicații,
Analiza sistemelor automate pe baza disponibil pe
demonstraţii şi descrieri cu
funcţiilor de transfer. platforma Bb.
ajutorul schemelor şi relaţiilor
3 Funcţii de transfer ale sistemelor de reglare La predare se - 2
matematice scrise pe tablă.
automată. Funcţii de transfer ale sistemelor intervine pe text
Expunere cu videoproiector.
de reglare automată cu reacţie. cu adnotari și
Discuţii.
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
4 Metode matematice intrare-stare-ieşire. Prelegere cu explicații, La predarea - 2
Modelele sistemelor monovariabile (SISO) şi demonstraţii şi descrieri cu online, materialul
multivariabile (MIMO). Rezolvarea ecuaţiei ajutorul schemelor şi relaţiilor de curs este
de stare. matematice scrise pe tablă. disponibil pe
Expunere cu videoproiector. platforma Bb.
Discuţii. La predare se
intervine pe text
cu adnotari și
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
La predarea
online, materialul
de curs este
disponibil pe
Regulatoare automate şi legi de reglare. demonstraţii şi descrieri cu
platforma Bb.
Regulatoare liniare P, PI, PD, PID. Scheme ajutorul schemelor şi relaţiilor
5 La predare se - 2
de implementare cu AO. Răspunsuri şi matematice scrise pe tablă.
intervine pe text
performanţe. Expunere cu videoproiector.
cu adnotari și
Discuţii.
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
Curs TBL (Team Based
Elemente de bază ale proiectării SRA cu
Learning).
structură convenţională.
Prezentare interactivă a
Alegerea şi acordarea regulatoarelor pentru Se utilizează
metodelor de alegere și
procese rapide. Criteriul modulului, criteriul facilitățile de
6 acordare a regulatoarelor - 4
simetriei. Alegerea si acordarea testare oferite de
convenționale.
regulatoarelor pentru procese lente. Criterii platforma Bb.
Rezolvarea, apoi dezbaterea
experimentale (Zeigler-Nichols, Kapelovici
problemelor de calcul a
etc.).
parametrilor de acord.
La predarea
online, materialul
de curs este
disponibil pe
Tehnici de corecție a sistemelor de reglare demonstraţii şi descrieri cu
platforma Bb.
automată. ajutorul schemelor şi relaţiilor
7 La predare se - 2
Principii de aplicare a corecţiei SRA. matematice scrise pe tablă.
intervine pe text
Scheme/rețele de corecţie serie şi paralel. Expunere cu videoproiector.
cu adnotari și
Discuţii.
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
La predarea
online, materialul
de curs este
Metode de frecvenţă. Prelegere cu explicații,
disponibil pe
Caracteristicile de frecvenţă ale sistemului demonstraţii şi descrieri cu
platforma Bb.
deschis. Locul de transfer Nyquist. ajutorul schemelor şi relaţiilor
8 La predare se - 2
Caracteristicile de frecvenţă ale sistemului matematice scrise pe tablă.
intervine pe text
închis. Caracteristici de frecvenţă în Expunere cu videoproiector.
cu adnotari și
reprezentare logaritmică (Bode). Discuţii.
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
La predarea
online, materialul
de curs este
Analiza SRA continue. disponibil pe
demonstraţii şi descrieri cu
Stabilitatea SRA. Determinarea stabilităţii platforma Bb.
ajutorul schemelor şi relaţiilor
9 interne şi externe. Criteriile Hurwitz, Nyquist, La predare se - 4
matematice scrise pe tablă.
Bode. Determinarea performanţelor în regim intervine pe text
Expunere cu videoproiector.
staţionar. Calculul erorii staţionare a SRA. cu adnotari și
Discuţii.
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
10 Sisteme automate neliniare şi legi de reglare Prelegere cu explicații, La predarea - 2
neliniare. demonstraţii şi descrieri cu online, materialul
Tipuri de neliniarităţi. Sisteme de reglare ajutorul schemelor şi relaţiilor de curs este
neliniare cu regulatoare tipizate. Sisteme de matematice scrise pe tablă. disponibil pe
reglare neliniare cu comandă în regim de Expunere cu videoproiector. platforma Bb.
comutaţie. Studiul stabilităţii sistemelor Discuţii. La predare se
neliniare pe baza criteriului Popov. intervine pe text
cu adnotari și
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
La predarea
online, materialul
de curs este
disponibil pe
Elemente de execuţie. demonstraţii şi descrieri cu
platforma Bb.
Principii constructive şi funcţionale ale ajutorul schemelor şi relaţiilor
11 La predare se - 2
elementelor de execuţie pneumatice, matematice scrise pe tablă.
intervine pe text
hidraulice şi electrice. Expunere cu videoproiector.
cu adnotari și
Discuţii.
sublinieri. Se
utilizează tableta
grafică.
Bibliografie
Obligatorie:
[1] Dulău M., Ingineria sistemelor automate. Teorie şi aplicaţii, „Petru Maior” University Press, Colecţia didactică,
2016.
[2] Dulău M., Introducere în Ingineria sistemelor automate, „Petru Maior” University Press, Colecţia didactică,
2015.
[3] Dumitrache I. ş.a., Automatica, Editura Academiei, Bucureşti, 2009.
[4] Voicu M., Introducere în automatică, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
Facultativă:
[5] Preitl Şt., Introducere în ingineria reglării automate, Editura Politehnica Timişoara, 2001.
[6] Moldoveanu F. ş.a., Teoria sistemelor de reglare automată, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2006.
[7] Norman N., Control systems engineering, Fifth edition, California Polytechnic University, 2008.
[8] Franklin G., Feedbeck control of dynamic systems, Upper Saddle Rivere, Pearson Prentice Hill, 2006.
[9] Xue D., Linear Feedback Control Analysis and Design with MATLAB, Society for Industrial and Applied
Mathematics
Philadelphia, 2007.
[10] Carlos A. S., Principles and Practice of Automatic Process Control, John Wiley Inc., 1997.

Corelare Nr
cu ICS ore
Masuri de protecția muncii si
descrierea modului de
1 Expunere şi verificare cunoștințe. - - 2
desfășurare a lucrărilor in
laborator.
Cunoașterea componentelor
Expunere şi verificare funcţionare aplicaţii.
2 electrice si electronice - - 2
uzuale.
Determinarea valorilor
Expunere şi verificare funcţionare aplicaţii.
3 rezistentelor si rezolvarea - - 2
circuitelor rezistive liniare.
Măsurarea valorilor electrice Expunere şi verificare funcţionare aplicaţii.
4 - - 2
cu multimetrul. Interpretare rezultate.
Realizarea unui circuit
electronic simplu prin Expunere şi verificare funcţionare aplicaţii.
5 - - 2
cositorirea componentelor pe Interpretare rezultate.
placa.
Studiul diodei
semiconductoare și a Expunere şi verificare funcţionare aplicaţii.
6 - - 2
tranzistorului cu efect de Interpretare rezultate.
câmp.
Laborator PBL (Problem Based Learning).
Se formulează
Studiul amplificatoarelor Prezentare interactivă a amplificatoarelor
problemele, se
7 operaționale și a unor circuite operaționale și a circuitelor de bază realizate - 2
rezolvă, apoi se
electronice digitale. cu acestea, inclusiv a circuitelor digitale
dezbat soluțiile.
uzuale.
Bibliografie
[1] Scott W., Teare Practical Electronics for Optical Design and Engineering 2016
(https://doi.org/10.1117/3.2243367.ch1).
[2] Simon M., Bazele mecatronicii. Lucrari practice, „Petru Maior” University Press, 2019.
[3] Germán-Salló Z., Dispozitive electronice și electronică analogică, Lucrări de laborator, Ed. Univ. „Petru Maior”
Tg-Mureş, 2007.
2016.
[5] Morar Al., Bazele proiectării sistemelor digitale, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2007.
[6] Morar Al., Electronică digitală. Aplicaţii şi probleme, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2007.
[7] https://www.explainthatstuff.com/electronics.html
[8] https://www.open.edu/openlearn/science-maths-technology/introduction-electronics/content-section-0?active-
tab=description-tab.

În vederea stabilirii conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularii disciplinei organizează și/sau
participă periodic la întâlniri cu reprezentanți ai mediului economic și ai mediului universitar pentru identificarea
nevoilor angajatorilor și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de învățământ superior.
Competentele acumulate vor fi necesare angajaţilor care își desfășoară activitatea in cadrul întreprinderilor
industriale care activează în domeniul automatizărilor, obţinerii de piese prin turnare, prelucrări prin deformare
plastică, prelucrări prin aşchiere, asamblări prin sudare.
CIE MATRICON - producător de piese turnate sub presiune din aliaje de aluminiu destinate industriei auto.
PLASMATERM SA – producător de piese turnate din oţel prin turnare MUF de precizie.
DURKOPP ADLER SA – producător de maşini de cusut industriale şi de sisteme de transport.
ROMCAB SA – producător de cabluri şi cablaje electrice.
ELECTROMURES SA – producător de piese injectate din materiale plastice.
PROCAM SRL – producător de piese prelucrate MUCN.
HIRSCHMANN – producător de cablaje auto.
IRUM SA – producător de utilaje pentru exploatări forestiere.
Imatex SA – producător de componente şi echipamente industriale.
10. Evaluare
Pondere
Tip
activitate
finală
Două teste pe parcurs și un test TBL.
Evaluare formativă pentru
Testele (inclusiv TBL), pot conține: întrebări tip grilă; întrebări
- la curs verificarea pregătirii pe tot 30
cu răspuns/text liber; întrebări care presupun calcule și
parcursul semestrului.
reprezentări grafice.
- în timpul Evaluare formativă pentru Verificarea pe parcurs a modului de realizare a temelor de
activităţii verificarea pregătirii pe tot laborator. 30
practice parcursul semestrului. Un test PBL, tip grilă.
Evaluare finală
- examen Evaluare sumativă pentru Un test cu întrebări tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri
teoretic verificarea pregătirii și corecte; întrebări cu răspuns/text liber; întrebări care 20
final înțelegerii tematicii cursului. presupun calcule și reprezentări grafice.
- examen
Prezentarea pachetului final
practic Prezentare orală. 20
de lucrări de laborator.
final
Conditii:
- prezența obligatorie la cursul TBL;
- prezența obligatorie la toate lucrările de laborator;
- minimum nota 5 la fiecare test la curs;
- minimum nota 5 la testul TBL;
- minimum nota 5 la susținerea lucrărilor de laborator;
- minimum nota 5 la testul PBL;
- minimum nota 5 la examenul final (sumativ).

Conf dr ing Dulău Mircea Miercuri, 16,00-18,00
Titular(i) curs
Fișa disciplinei


2.1 Denumirea disciplinei: Electronică și automatizări

- tutorial: 1
- examinări: 1

4.1 de curriculum:
• Analiza matematică;
4.2 de competențe:
• Teoria sistemelor.
5.1 a cursului:
• Sala trebuie să fie dotată cu tablă şi videoproiector.
• Studenţii se vor prezenta la prelegeri cu telefoanele mobile închise.
• Standuri experimentale, calculatoare PC cu software instalat, videoproiector.
• Software: Matlab - Simulink.
• Termenele predării temelor de laborator sunt stabilite de titular de comun acord cu studenţii.
• Pentru predarea cu întârziere a temelor, acestea vor fi depunctate cu 0,5 pct./zi de întârziere.

6.1 profesionale:
bolilor.
semne şi simptome.
acţiune.
bolii.
6.2 transversale:

Prezentarea elementelor de bază ale sistemelor de reglare automată (SRA), respectiv modelarea, analiza şi
elemente de sinteza acestor sisteme.
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice ingineriei sistemelor automate, explicarea şi
interpretarea unor aspecte teoretice şi practice, modelarea matematică a proceselor, regulatoarelor şi
elementelor de execuţie, trasarea şi interpretarea caracteristicilor, proiectarea structurilor de reglare.
Realizarea şi evaluarea activităţilor practice specifice, utilizarea unor tehnici şi instrumente de analiză şi sinteză a
sistemelor de reglare automată: analiza performanţelor de reglare, criterii de analiză a stabilităţii, sinteza
structurilor de reglare.

Corelare Nr
cu ICS ore
Elemente de bază ale sistemelor de reglare Prelegere clasică, cu demonstraţii,
automată (SRA). explicaţii şi descrieri cu ajutorul
1
1 Sistem. Sistem automat. Sistem de reglare schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
prelegere
automată (SRA). Definiţii. Structuri şi clasificări ale tablă. Expunere cu videoproiector.
SRA. Semnale tip aplicate la intrarea SRA. Discuţii.
Modele matematice ale sistemelor fizice.
Modele matematice liniare. Modele matematice
intrare-ieşire. Elemente de tip P, I, D. Sistemul de 2
ordinul I şi sistemul de ordinul II. Calculul prelegeri
performanţelor sistemelor automate liniare şi
Discuţii.
continue.
Analiza sistemelor automate pe baza funcţiilor de Prelegere clasică, cu demonstraţii,
transfer. explicaţii şi descrieri cu ajutorul
1
3 Funcţii de transfer ale sistemelor de reglare schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
prelegere
automată. Funcţii de transfer ale sistemelor de tablă. Expunere cu videoproiector.
reglare automată cu reacţie. Discuţii.
Metode matematice intrare-stare-ieşire.
Modelele sistemelor monovariabile (SISO) şi 1
multivariabile (MIMO). Rezolvarea ecuaţiei de prelegere
stare.
Discuţii.
Regulatoare automate şi legi de reglare. explicaţii şi descrieri cu ajutorul
1
5 Regulatoare liniare P, PI, PD, PID. Scheme de schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
prelegere
implementare cu AO. Răspunsuri şi performanţe. tablă. Expunere cu videoproiector.
Discuţii.
Elemente de bază ale proiectării SRA cu structură
convenţională. Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Alegerea şi acordarea regulatoarelor pentru explicaţii şi descrieri cu ajutorul
2
6 procese rapide. Criteriul modulului, criteriul schemelor şi relaţiilor scrise pe - 4
prelegeri
simetriei. Alegerea si acordarea regulatoarelor tablă. Expunere cu videoproiector.
pentru procese lente. Criterii experimentale Discuţii.
(Zeigler-Nichols, Kapelovici etc.).
7 Tehnici de corecție a sistemelor de reglare Prelegere clasică, cu demonstraţii, 1 - 2
automată. explicaţii şi descrieri cu ajutorul prelegere
Principii de aplicare a corecţiei SRA. schemelor şi relaţiilor scrise pe
Scheme/rețele de corecţie serie şi paralel.

Discuţii.
Metode de frecvenţă. Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Caracteristicile de frecvenţă ale sistemului explicaţii şi descrieri cu ajutorul
1
8 deschis. Locul de transfer Nyquist. Caracteristicile schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
prelegere
de frecvenţă ale sistemului închis. Caracteristici de tablă. Expunere cu videoproiector.
frecvenţă în reprezentare logaritmică (Bode). Discuţii.
Analiza SRA continue. Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Stabilitatea SRA. Determinarea stabilităţii interne explicaţii şi descrieri cu ajutorul
2
9 şi externe. Criteriile Hurwitz, Nyquist, Bode. schemelor şi relaţiilor scrise pe - 4
prelegeri
Determinarea performanţelor în regim staţionar. tablă. Expunere cu videoproiector.
Calculul erorii staţionare a SRA. Discuţii.
Sisteme automate neliniare şi legi de reglare
neliniare. Prelegere clasică, cu demonstraţii,
Tipuri de neliniarităţi. Sisteme de reglare neliniare explicaţii şi descrieri cu ajutorul
1
10 cu regulatoare tipizate. Sisteme de reglare schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
prelegere
neliniare cu comandă în regim de comutaţie. tablă. Expunere cu videoproiector.
Studiul stabilităţii sistemelor neliniare pe baza Discuţii.
criteriului Popov.
Elemente de execuţie. explicaţii şi descrieri cu ajutorul
1
11 Principii constructive şi funcţionale ale elementelor schemelor şi relaţiilor scrise pe - 2
prelegere
de execuţie pneumatice, hidraulice şi electrice. tablă. Expunere cu videoproiector.
Discuţii.
Bibliografie
2016.
[2] Dulău M., Introducere în Ingineria sistemelor automate, „Petru Maior” University Press, Colecţia didactică,
2015.
[3] Dumitrache I. ş.a., Automatica, Editura Academiei, Bucureşti, 2009.
[4]8 Voicu M., Introducere în automatică, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
[5] Preitl Şt., Introducere în ingineria reglării automate, Editura Politehnica Timişoara, 2001.
[6] Moldoveanu F. ş.a., Teoria sistemelor de reglare automată, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2006.
[7] Norman N., Control systems engineering, Fifth edition, California Polytechnic University, 2008.
[8] Franklin G., Feedbeck control of dynamic systems, Upper Saddle Rivere, Pearson Prentice Hill, 2006.
[9] Xue D., Linear Feedback Control Analysis and Design with MATLAB, Society for Industrial and Applied
Mathematics
Philadelphia, 2007.
[10] Carlos A. S., Principles and Practice of Automatic Process Control, John Wiley Inc., 1997.

Corelare Nr
cu ICS ore
Masuri de protecția muncii si descrierea modului 1
1 Expunere şi verificare cunoştinţe - 2
de desfășurare a lucrărilor in laborator prelegere
Cunoașterea componentelor electrice si Realizare aplicaţii. Verificare 1
2 - 2
electronice uzuale funcționare. Interpretare rezultate. laborator
Determinarea valorilor rezistentelor si rezolvarea Realizare aplicaţii. Verificare 1
3 - 2
circuitelor rezistive liniare funcționare. Interpretare rezultate. laborator
Realizare aplicaţii. Verificare 1
4 Măsurarea valorilor electrice cu multimetrul - 2
funcționare. Interpretare rezultate. laborator
Realizarea unui circuit electronic simplu prin Realizare aplicaţii. Verificare 1
5 - 2
cositorirea componentelor pe placa funcționare. Interpretare rezultate. laborator
Studiul diodei semiconductoare și a tranzistorului Realizare aplicaţii. Verificare 1
6 - 2
cu efect de câmp funcționare. Interpretare rezultate. laborator
Studiul amplificatoarelor operaționale și a unor Realizare aplicaţii. Verificare 1
7 - 2
circuite electronice digitale funcționare. Interpretare rezultate. laborator
Bibliografie
2016
[2]Scott W. Teare Practical Electronics for Optical Design and Engineering 2016 at
https://doi.org/10.1117/3.2243367.ch1
[3] Simon M. Bazele mecatronicii-lucrari practice „Petru Maior” University Press, 2019
[4] Germán-Salló, Z.: Dispozitive electronice și electronică analogică – Lucrări de laborator, Ed. Univ. „Petru
Maior” Tg-Mureş, 2007
[5] Morar, Al., Bazele proiectării sistemelor digitale,Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2007
[6] Morar, Al., Electronică digitală. Aplicaţii şi probleme,Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2007
https://www.explainthatstuff.com/electronics.html
https://www.open.edu/openlearn/science-maths-technology/introduction-electronics/content-section-0?active-
tab=description-tab

În vederea stabilirii conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularii disciplinei organizează și/sau
participă periodic la întâlniri cu reprezentanți ai mediului economic și ai mediului universitar pentru identificarea
nevoilor angajatorilor și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de învățământ superior.
Competentele acumulate vor fi necesare angajaţilor care își desfășoară activitatea in cadrul întreprinderilor
industriale care activează în domeniul automatizărilor, obţinerii de piese prin turnare, prelucrări prin deformare
plastică, prelucrări prin aşchiere, asamblări prin sudare.
• ELECTROMURES SA – producător de piese injectate din materiale plastice
• Imatex SA – producător de componente şi echipamente industriale
10. Evaluare
Pondere
finală
Verificarea însuşirii şi înţelegerii
- la curs Probă scrisă (2 ore). 20
problematicii tratate la curs.
- în timpul
Realizarea lucrărilor pe standuri și Discuţii în fiecare şedinţă de laborator. Verificarea pe
activităţii 20
susținerea referatelor de laborator parcurs a modului de realizare a temelor de laborator.
practice
Evaluare finală
- examen fundamentale prezentate la curs.
Examen scris (2 ore). 30
teoretic final Cunoaşterea mecanismelor
- examen Prezentarea pachetului final de Verificarea pachetului final de lucrări si a rezultatelor
30
practic final lucrări de laborator. practice. Test.
Răspunsuri corecte la fiecare din chestiunile teoretice (notaţii, scheme de principiu, relaţii de bază). Expunerea
corectă şi descrierea funcţionării schemelor de bază. Realizarea corectă a aplicaţiilor şi interpretarea corectă a
rezultatelor.

Titular(i) curs

Tehnologia Constructiilor de Masini Anul III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Constructiilor de Masini Anul III

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Constructiilor de Masini Anul III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

07/04/2022, 14:22 https://apps.umfst.ro/Fisdis.php?

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru activități didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

- Descrierea conceptelor, teoriilor şi noţiunilor fundamentale de fiziopatologie, pe sisteme şi mecanisme de

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

8.1 Conținutul orelor de curs, semestrul 1

modelul curgerii hidrodinamice. Zona deformațiilor secundare. Zona

8.2 Conținutul orelor de lucrări, semestrul 1

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor

11. Orar consultații studenți

Titular(i) aplicații practice

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru activități didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

8.1 Conținutul orelor de curs, semestrul 1

8.2 Conținutul orelor de lucrări, semestrul 1

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor

• ROMCAB SA – producător de cabluri şi cablaje electrice

11. Orar consultații studenți

Titular(i) aplicații practice

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru activități didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

8.1 Conținutul orelor de curs, semestrul 1

Elemente generale, Materiale şi tehnologie,

Elemente generale. Organe de închidere cu: tablă. Expunere cu videoproiector.

8.2 Conținutul orelor de lucrări, semestrul 1

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor

teoretic final din tematica cursurilor parcurse și a rezultatelor

11. Orar consultații studenți

Titular(i) aplicații practice

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru activități didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

8.1 Conținutul orelor de proiect, semestrul 1

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor

11. Orar consultații studenți

Titular(i) aplicații practice

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru activități didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

6. Competențe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

8.1 Conținutul orelor de curs, semestrul 1

Expunere cu platforma Bb.

8.2 Conținutul orelor de lucrări, semestrul 1