NAVIGATORUL

de LAȘA BUGADZE

Traducere: Elvira Rîmbu

PERSONAJELE :

NAVIGATORUL DIN MAȘINA LUI ROSTOM

ROSTOM

DJACHELI

CLARA

DIRECTORUL (DOMNUL OTAR)

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI ADMINISTRATIV (ĂMZAR)

ACBA

TATĂL LUI ROSTOM

NAVIGATORUL DIN MAȘINA LUI DJACHELI

Locul acțiunii: liftul de la serviciul lui Rostom, biroul directorului,

biroul șefului departamentului, biroul Clarei, mașina lui Rostom, casa
tatălui lui Rostom, cantina, coridorul etajului 11, biroul lui Djacheli,
mașina lui Djacheli.

1
2
1. LIFTUL

ACBA, ROSTOM

ROSTOM: Unsprezece, nu-i așa?

ACBA: Da.

ROSTOM: Să apăs eu butonul ?

ACBA: Aici nu e nevoie.

PAUZĂ.

ROSTOM: E bun liftul ăsta nou. Are și oglindă...

ACBA: Unde?

ROSTOM: Exact în spatele tău. (Pauză) Minunat, nu-i așa?

ACBA: Da.

ROSTOM: Sunt curios, slăbește sau îngrașă? (Râde)

ACBA: Cine?

ROSTOM: Oglinda...

3
ACBA: Habar n-am. Eu nu mă uit în oglindă.

ROSTOM: Oglinda de la etajul nostru slăbește. Eu arăt în ea ca un schelet. (Râde.

PAUZĂ.) Tu câte kilograme ai?

ACBA: Nu știu și nu mă interesează.

(O pauză destul de lungă.)

ROSTOM: Ascensorul vechi trebuia demult înlocuit. Îmi luam rămas bun de la viață,
când intram în el. Îți mai amintești cum te scutura? A fost și un șobolan cândva în el.
Când s-au deschis ușile a și sărit din lift. (Râde) După aceea mi-am impus o regulă - nu
mai intru dintr-o dată în lift. (Pauză) Îmi pare rău doar de nenea Amiran, liftierul. Omul,
de fapt, era parte din liftul ăla. Îți amintești taburetul lui? Nu pricep cum putea să-l
înghesuie în cutiuța aia minusculă. (Pauză) Era aici încă de pe vremea Uniunii Sovietice.
(Râde. PAUZĂ. Apoi, revoltat) Nu crezi că ne mișcam prea lent?

ACBA: Eu cred că nici măcar nu ne-am urnit din loc.

ROSTOM: Ne-am blocat? (Pauză) E din cauza butonului. (Râde. PAUZĂ.)

La 11 mergi, nu-i așa?

ACBA: Lăsați-mă să apăs eu.

ROSTOM: Nu, vai de mine, nicidecum...Am pornit? (Pauză) Uite, ăsta e minusul
lifturilor noi – nu ți-e clar: te miști, sau stai pe loc...

4
2. BIROUL DIRECTORULUI

DIRECTORUL, ROSTOM.

DIRECTORUL: Rostom, pari cam palid.

ROSTOM: (rușinat) Mă scuzați.

DIRECTORUL: De ce te scuzi? Trebuie să ai grijă de tine. Te alimentezi corect?

ROSTOM: Mă străduiesc.

DIRECTORUL: Dacă nu mă-nșel, ești singur.

ROSTOM: Acum da.

DIRECTORUL: De ce? Câți ani ai?

ROSTOM: 44.

DIRECTORUL: Nu-s puțini. Poate îți plac bărbații?

ROSTOM: Nu, nu-mi plac.

DIRECTORUL: În ziua de azi, știi tu...

ROSTOM: Pentru mine asta e inacceptabil.

5
DIRECTORUL: Ce părere ai despre noul lift?

ROSTOM: E minunat! Am fost de-a dreptul șocat.

DIRECTORUL:Ai răbdare, o să-ți placă și mașina.

ROSTOM: Care mașină?

DIRECTORUL: O să umbli prin regiuni cu mașina.

ROSTOM: Eu?

DIRECTORUL: Da. Încă nu ți-au comunicat? Vei monitoriza șantierele.

ROSTOM: (emoționat) E o decizie definitivă?

DIRECTORUL: Nu-ți convine cumva?

ROSTOM: N-aș zice că...Doar că e cam dificil la vârsta mea să-mi mai schimb obiceiurile.
Și m-am cam obișnuit cu munca de birou.

DIRECTORUL: Știi ce mult imi plăcea mie zahărul? Patru lingurițe îmi puneam în ceai.
Acum, din cauza diabetului, beau ceaiul cu zaharină. Mi-a fost greu, dar m-am obișnuit.

ROSTOM: O să-mi dea șofer?

DIRECTORUL: Mă tem că asta ne-ar crea o cheltuială în plus. O să șofezi tu.

ROSTOM: Eu de vreo zece ani n-am mai condus...Nici nu mai cunosc drumurile.

6
DIRECTORUL: Mașina are navigator. Nu vei avea probleme .

ROSTOM: Cât de des va trebui să plec din oraș?

DIRECTORUL:Ămzar, șeful departamentului, o să-ți spună tot.

3. BIROUL ȘEFULUI DE DEPARTAMENT

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI și ROSTOM

ROSTOM: Adică o dată pe lună? Sau de două ori? Sau de trei ori pe săptămână?Trebuie
totuși să-mi fac o imagine.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu pot să spun exact, doar că în primele luni o să tot

trebuiască să pleci.

ROSTOM: Am nevoie de date concrete. Tata e bolnav, nu pot să-l las singur mult timp,
are piciorul rupt și... toate cele. Dacă aș ști exact că plec să zicem în fiecare luni acolo,
atunci mi-ar fi mai ușor... Și de ce anume eu? N-au găsit pe altcineva?!

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. În tine au încredere. În locurile unde vei merge, avem

probleme. Se mișcă foarte încet. Iar la sfârșitul anului trebuie să predăm patru proiecte,
altminteri o să zboare capete.

ROSTOM:Adică, eu va trebui să supraveghez șantiere? Spune direct, că nu mă supăr.

7
ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu, tu doar trebuie să verifici cum merge treaba și să-i
mai zorești un pic.

ROSTOM: Au și găsit pe cine să pună! Eu n-am atins o muscă în toată viața mea.
(râde amar.)

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Noi te știm ca un om cinstit și direct. Și ai capacitatea,

în felul tău, să influențezi oamenii. Calm, dar dur. Ș-apoi, ce vrei de la mine? Să te laud?
Gata, ajunge, am o sumedenie de treburi pe cap.

ROSTOM: Unde va trebui să merg?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. În punctele fierbinți.

ROSTOM: (șocat) În care puncte?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Glumesc... (Râde, pauză) Dar șantierele sunt la granițele

regiunilor de conflict. (Râde. Pauză). De fapt, sunt cam aproape.

ROSTOM: Tu glumești ?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. O nouă zonă de stațiuni se construiește la granița cu

Abhazul, sunt piscine acolo, leagăne, locuri de joacă pentru copii... Ca s-o spun pe aia
dreaptă: vrem să-i incităm pe vecini.

ROSTOM: Tu mă trimiți să mă lupt cu rușii?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Cu muncitorii, nu cu rușii.

8
ROSTOM. Ăsta e singurul șantier?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu. Mai sunt trei în Caucaz.

ROSTOM. (ironic). Și ca să vezi cum s-au nimerit toate exact în punctele fierbinți.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. E un proiect de mare amploare.

ROSTOM. Nu cred! Voi ați înnebunit cu toții? Asta e o răspundere atât de mare... Iar eu,
de zece ani n-am mers decât cu troleibusul.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu te îngrijora. Sunt și alții, te vor înlocui.

ROSTOM. Eu nu mai țin minte regulile de circulație!

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Plimbă-te deocamdată cu mașina prin oraș, așa te vei

obișnui.

ROSTOM. Dacă mă voi pierde, vei merge să mă salvezi?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. N-ai să te pierzi. Vei avea navigator.

4. BIROUL CLAREI

CLARA și ROSTOM

ROSTOM. Mie încă din copilărie îmi era frică să nu mă pierd. Până la treisprezece ani m-
am ținut de fusta mamei. (Soarbe din cafea). M-am maturizat destul de târziu. (Pune

9
ceașca pe farfurioară). Cafeaua e minunată (Pauză). Ca întotdeauna, de altfel (Pauză ). E
bine aici la tine. Îmi place biroul tău.

PAUZĂ.

CLARA. Ia un șervețel. Ți-a rămas pe buze…

ROSTOM. Vai, scuze… (Pauză ). Și ce-o să fac cât o să fiu la volan? Tu doar mă cunoști.
Eu o să înnebunesc dacă n-o să am cu cine vorbi. Urăsc să tac. (Soarbe din cafea). Și nici
măcar nu sunt o excepție, orice om are nevoie de un interlocutor. (Soarbe). Îți pare rău de
bătrânul Amiran?

CLARA. Nu. Eu urcam mereu pe scări.

ROSTOM. (Mirat). Pe bune? De fapt, da, nu te-am văzut niciodată în lift.

CLARA. Era așa o putoare acolo!

ROSTOM. Păi ce-ai fi vrut, el practic acolo locuia…

CLARA. Afișe religioase, flacoane de la medicamente, ziare, papuci de casă...Îngrozitor!

Orice altceva, numai lift nu era.

PAUZĂ.

ROSTOM. (Moale, ușor îngrijorat). Tu arăți cam obosită. Vrei să mergem la cantină?

CLARA. Nu, mulțumesc. Am multă treabă.

10
ROSTOM. Ce bine ar fi dacă te-ar lăsa să vii cu mine!

CLARA. Ca ce chestie?

ROSTOM. (excitat). Glumești? Eu și la serviciu vin doar datorită ție. Nu știai? Ei, poftim,
acum știi. În sfârșit mi-am adunat tot curajul și ți-am spus. (Râde). Dumnezeule, se pare că
am și roșit…

CLARA. (La fel de indiferentă). Adică , dacă n-aș fi eu, ți-ai da demisia?

ROSTOM. Exact... (Pauză). Ce? Nu mă crezi? (Pauză). Fie, mi-e totuna. (Termină
cafeaua). Ești rea azi.

(Tăcere lungă.)

CLARA. (Încet, dur). Ascultă, Rostom, eu nu vreau ca tu să mai vii în biroul meu.

ROSTOM. (Aproape înnecându-se cu cafea). Ce-ai spus?

CLARA. Mie nu-mi plac pauzele astea de cafea.( PAUZĂ. Ea își înmoaie tonul). Tu ești
un om bun, cinstit și în general...dar mie nu-mi place atenția pe care mi-o acorzi. Mai bine
să ți-o spun acum, decât să te superi mai târziu. Putem fi prieteni, dar atât doar. (Pauză).
Scuze.

5. ÎN MAȘINĂ

ROSTOM și NAVIGATORUL

NAVIGATORUL. Peste douăzeci de metri virează la dreapta.Virează...

11
ROSTOM. (nervos). Am auzit, nu sunt surd.

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Sens giratoriu peste zece metri. (PAUZĂ. ) Sens giratoriu peste zece
metri.
ROSTOM. Fie.

PAUZĂ.

NAVIGATORUL.Virează la dreapta...

PAUZĂ.

NAVIGATORUL.Virează la dreapta...

ROSTOM. (Urlând). Aici nu se poate vira la dreapta! Eu cunosc mai bine decât tine
orașul. Aici am crescut…

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Ați greșit. Ați depășit locul destinației.

ROSTOM. N-am greșit.

NAVIGATORUL. Întoarceți-vă ca să virați...

ROSTOM. Nu se poate vira aici!

12
NAVIGATORUL. Ați greșit. Ați părăsit traseul.

ROSTOM. (Obosit). O să înnebunesc așa cu tine.

NAVIGATORUL. Întoarceți-vă ca să virați...

ROSTOM. Nu!

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Peste 50 de metri, virați la stânga.

ROSTOM. (Ironic). Ca să intru pe contrasens? Vrei să mă omori?

NAVIGATORUL. Virați la stânga...

ROSTOM. O să te închid și ai să vezi tu…

NAVIGATORUL. Întoarceți-vă ca să virați...

ROSTOM. Dracu să te ia! (Pauză, bolmojește ceva). Unde dracu e proasta asta care
vorbește…

NAVIGATORUL. Întoarceți-vă...

Rostom nu-i mai acordă atenție.

PAUZĂ.

13
NAVIGATORUL. Întoarceți-vă...

ROSTOM. Scumpo, degeaba insiști.

6. CASA TATĂLUI LUI ROSTOM

ROSTOM și TATĂL

TATĂL. (Mâncând supă). Tu n-ai să te mai însori. Cine să se mărite cu unul de 50 de ani?

ROSTOM. 45.

TATĂL. Ce să-ți spun, mare diferență. (Mănâncă). Câte fete ai ratat…Aș fi crescut nepoți
acum… Dar așa, singura speranță e să iei vreuna trecută sau schiloadă. (Plescăie). Îți
plac schiloadele? (Chicotește pervers. PAUZĂ.) După câte înțeleg, ea s-a cam săturat de
pauzele voastre de cafea. Trebuia demult să treci la treabă.

ROSTOM. (Dur). N-am de gând să discut asta cu tine.

TATĂL. Scuip eu pe ce ai tu de gând. (Plescăie)

ROSTOM. Am vrut să te înveselesc, nu să te supăr. Iartă-mă.

PAUZĂ.

TATĂL. Pentru tine acum cel mai bine ar fi să-ți cumperi o muiere. Iartă-mă, dar de
dragoste nu mai poate fi vorba. Trenul a plecat. Eu la vârsta ta schimbasem trei neveste.

14
ROSTOM. Ha,ha! Și unde-s toate acuma?

TATĂL. (După o pauză). De la atâta răutate te-ai țăcănit de tot.

ROSTOM. Iartă-mă, dar în calitate de familist nu ești cel mai bun exemplu pentru mine.

TATĂL. (Plescăie) Scuip pe ce crezi tu.

PAUZĂ.

ROSTOM. Acum s-ar putea să nu vin pe la tine o perioadă mai îndelungată. Câteva
săptămâni. M-au trecut în alt departament.

TATĂL. Vrei să mă sperii, nu-i așa?

ROSTOM. Vorbesc serios. Mi-au dat și mașină.

TATĂL. ( Supărat). Felicitări.

ROSTOM. Are și navigator. (Pauză). Știi ce e ăsta? Îți spune pe unde să mergi. Cu voce de
femeie. Aproape că m-am obișnuit. Dar, în general, mă exasperează.
(Râde. PAUZĂ.).

TATĂL. Însoară-te cu ea. (Continuă să mănânce supa).

7. ÎN MAȘINĂ

ROSTOM și NAVIGATORUL

15
NAVIGATORUL. Sens giratoriu peste zece metri. Sens giratoriu peste zece metri.

ROSTOM. (Nervos). Aud! Virez.

NAVIGATORUL. Sens giratoriu.

ROSTOM. Ajunge! Mă calci pe nervi.

NAVIGATORUL. Sens giratoriu.

ROSTOM. Uuuuunde?!

NAVIGATORUL. Sens giratoriu...

ROSTOM. Ok, ok, văd…

NAVIGATORUL. Virează...

ROSTOM. Imediat! Nu mă mai pisa…

NAVIGATORUL. Virează.

ROSTOM. O faci intenționat?

NAVIGATORUL. Virează...

ROSTOM. Ascultă, de ce mă enervezi în halul ăsta? Mi se termină benzina.

PAUZĂ.

16
NAVIGATORUL. Înainte... Înainte.

PAUZĂ.

ROSTOM. (Blând, fără a mai fi iritat). Clara m-a surprins. Pentru prima dată o femeie a
vorbit așa cu mine. Atât de brutal. Sunt de-a dreptul șocat. Și când te gândești că eram
aproape îndrăgostit!

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Peste 50 de metri virează la dreapta.

ROSTOM. Tu n-asculți ce-ți spun eu?

NAVIGATORUL. La dreapta.

ROSTOM. Auzi, mărită-te cu mine. Tata e deja de acord.

8. CANTINA

CLARA și ROSTOM.

ROSTOM. Pot să mă așez la masa ta?

PAUZĂ.

CLARA. Te rog.

17
ROSTOM. Mulțumesc.

(Se așează la masa ei.)

PAUZĂ.

CLARA. Cum ești? Ați apucat să vă împrieteniți?

ROSTOM. La cine te referi? Cu cine?

CLARA. Păi, cu mașina.

ROSTOM. Vai, cum să nu. Ba în oraș, ba din oraș. Femeia asta mă scoate din minți.

CLARA. Noua ta șefă?

ROSTOM. (Râzând). Nu, navigatorul.

CLARA. Nu ești în apele tale?

ROSTOM. Pur și simplu nu sunt eu. (Râde). Eu sunt de modă veche. Nicidecum nu pot
ține pasul cu progresul ăsta tehnologic. Mă tem că mașinile ne vor înlocui și pe noi. Iar eu
mă declar învins în fața lor. Mă predau (Râde).

CLARA. (Un pic împrăștiată și iritată). Cine te-a învins iar?

ROSTOM. Mașinile. Muierea asta e mai deșteaptă decât mine. Eu o contrazic, îi aduc
argumente, iar ea o ține pe-a ei. Și are dreptate. Ele întotdeauna au dreptate.

18
CLARA. Tu comunici cu navigatorul?

ROSTOM. Da. ( PAUZĂ.) Ea știe mai bine decât mine drumurile acestei țări. În curând,
nu noi vom avea nevoie de serviciul lor, ci ele de serviciul șoferilor. (Râde. PAUZĂ.) Am
să sfârșesc ca sărmanul Amiran…

CLARA. În ce sens?

ROSTOM. Nu pricepi?

CLARA. Scuze, Rostom, nu eram atentă. Explică-mi.

ROSTOM. Totul e foarte simplu. Omul lucra ca liftier, încă de pe vremea lui Stalin. Apăsa
butoanele în locul nostru.

CLARA. Îl urăsc pe Stalin.

ROSTOM. Și eu la fel. Acum avem lift nou, cu comandă vocală. Ai văzut în secretariat
noua mașină de cafea?

CLARA. Da, e mișto.

ROSTOM. Și mie-mi place. (În șoaptă) Asta înseamnă că au s-o concedieze pe Natella.
Natella a îmbătrânit (Râde).

CLARA. Care Natella?

ROSTOM. (Șmecherește). N-o cunoști?

19
CLARA. Lucrează la cantină?

ROSTOM. Exact.

CLARA. N-o suport.

ROSTOM. Nici eu. (Râde. PAUZĂ.) Când sunt la volan, compun articole în cap. Mașinile
înlocuiesc oamenii. Ne ocupă locurile. Dacă n-aș fi atât de analfabet, le-aș scrie neapărat.

CLARA. E banal…

ROSTOM. Poate. Din păcate, nu sunt scriitor.

CLARA. Nu mănânci nimic?

ROSTOM. Nu mi-e foame.

CLARA. Și atunci de ce ai venit?

ROSTOM. Te-am văzut pe tine și am venit.

CLARA. Rostom, te-am rugat doar…

ROSTOM. (Înflăcărat). Și ce-i dacă m-ai rugat? Am debitat toate prostiile astea, doar ca să
stau lângă tine. Sunt distrus. Ce ai putut să scornești alaltăieri? Ce ți-a venit?

CLARA. Mai încet, te rog. Se uită lumea la noi. Nu mă atinge, te rog.

20
ROSTOM. Ți se pare că strig? (Răutăcios, coborând vocea). Și ce-i, dacă se uită? Mi se
rupe…

CLARA. Am plecat.

ROSTOM. (Disperat). Clara! Așteaptă. De ce mă eviți? Era clar că tu simțeai ceva pentru
mine... au fost niște sentimente...că doar n-am inventat eu, la urma
urmei...

CLARA. Rostom, dă-mi drumul la mână...

ROSTOM. Dar nu te țin... Te simțeai atrasă de mine, nu? Amintește-ți cum mă priveai la
prezentare. N-am să uit niciodată privirea asta, niciodată. Cum să uiți
așa ceva?

CLARA. Tu ai înnebunit…

ROSTOM. Ba tu ai înnebunit. (Pauză) Iartă- mă... Așteaptă, explică-mi ce se întâmplă!

Putem rămâne doar prieteni! Putem discuta! (Pauză). Ai pe cineva?

9. ÎN MAȘINĂ

ROSTOM și NAVIGATORUL

ROSTOM. Mai tânăr decât mine. Mai frumos. Mai interesant. Cu perspective mai bune...

NAVIGATORUL. Virează la stânga peste 20 de metri.

21
ROSTOM. Iar ea-i încă un copil.

NAVIGATORUL. Virează la stânga.

ROSTOM. Deși nu e chiar așa de tânără cum își imaginează. Treizeci, nu? (Pauză). Maică-
sa i-a băgat mereu în cap: ești cea mai deșteaptă, cea mai frumoasă…

NAVIGATORUL. La stânga...

ROSTOM. Săraca. (PAUZĂ. Iritat) Tu chiar nu poți vorbi nomal? Te-am jignit eu cumva,
de vorbești așa? Te vei plânge șefilor, ce zici?

ROSTOM. Drept înainte.

ROSTOM. Mai drept nici că se poate...Toți se uitau la noi, Natella și-a ciulit urechile.
(Pauză). Se pare că eu nu cunosc deloc femeile. Iar cu asta n-ai ce face.
(PAUZĂ. Râde).

NAVIGATORUL. Drept înainte...

ROSTOM. (serios, doritor). Clara, ai fi putut explica omenește. Oamenii nu trebuie să se

comporte așa... (Pauză) Îi plăcea de mine, nu? Sau totul a fost o
invenție de-a mea?

NAVIGATORUL. Întoarce.

ROSTOM. (serios). Să fie ceva cu mine? (Pauză). Ei, hai, răspunde-mi. Nu-i plăcea de
mine?

22
NAVIGATORUL. Un pic mai la dreapta.

ROSTOM. Unde am greșit? (Pauză). Ea cu gura ei îmi zicea: hai, fă o pauză de cafea.
(Pauză). Și atunci, ce i-a venit?

NAVIGATORUL. Un pic mai la dreapta.

ROSTOM. Înseamnă că nu m-a iubit. Mi-am imaginat eu. (Pauză). Ei? Da sau nu?

NAVIGATORUL. Da.

ROSTOM. Cum?! (Frânează brusc).

10. CANTINA

DJACHELI și ROSTOM

DJACHELI. Rostom, în ultimul timp n-ai prea fost pe la etajul 11.

ROSTOM. Sunt foarte ocupat.

DJACHELI. (oftând). Ție ți-e bine. Iar noi nu avem nimic de făcut. Stăm degeaba.

ROSTOM. (după o pauză). Pe semne că tot etajul mă bârfește pe mine?

DJACHELI. (confuz). Nu știu despre ce vorbești. Ce ți-a venit?

23
ROSTOM. (Încercând să pară vesel). Ei hai, nu te mai preface. Sunt sigur că m-ai înțeles
perfect.

DJACHELI. Îți jur că nu știu despre ce vorbești.

ROSTOM. Alaltăieri toți se holbau la noi.

DJACHELI. La cine?

ROSTOM. La mine și la Clara. Chiar aici.

DJACHELI. De ce? Vă sărutați?

ROSTOM. Clara a ciripit la toți?

DJACHELI. Eu n-am mai văzut-o de o sută de ani.

ROSTOM. Și nu bănuiești nimic?

DJACHELI. Ascultă, eu iau calmante, de aceea percutez mai greu. Explică-te.

ROSTOM. Tu chiar nu banuiai că între mine și Clara...e ceva de domeniul iubirii?

DJACHELI. (Mirat). Serios?

ROSTOM. De ce te miri? N-am fi o pereche reușită?

(DJACHELI râde. ROSTOM se simte ofensat.)

24
ROSTOM. Ce-i aici de râs?

DJACHELI. (după o pauză). Scuze. Nu–mi pot imagina pe voi doi împreună.

ROSTOM. De ce, sunt bătrân pentru ea?

DJACHELI. Nu mă fă să râd. Nu la asta mă refer. Ei, hai, nu mai fi supărat.

ROSTOM. Fac ce vreau.

DJACHELI. Treaba ta.

11. ÎN MAȘINĂ

NAVIGATORUL și ROSTOM.

(Merge radioul.)

NAVIGATORUL. Peste zece metri virează la stânga. (Pauză) Virează la stânga.

(ROSTOM schimbă canalul.)

NAVIGATORUL. Peste douăzeci de metri virează la dreapta.

ROSTOM. Aici sunt lucrări, e săpat totul.

NAVIGATORUL. Virează la dreapta.

ROSTOM. Am să ocolesc.

25
NAVIGATORUL. Virează la dreapta.

ROSTOM. Ascultă, cunosc cartierul ăsta cu ochii închiși!

(Pauză).

NAVIGATORUL. Deja- nu.

ROSTOM. Dumnezeule! Ce-ai spus? (Oprește muzica) Ce-a fost asta? (Pauză). Repetă ce-
ai spus... (PAUZĂ.) (Urlă) Cine a fost? Unde ești? Nu mai e deloc comic! (Pauză).Poți să
glumești așa cu cei care acceptă așa ceva, dar nu cu mine! Și spune-le șefilor tăi să se mai
gândească un pic, înainte de-a face asemenea glume…

(Rostom oprește motorul, oprește mașina. Deschide ușa și iese afară. Se vede în ce stare
este, după cum trântește ușa.)

12. ÎN MAȘINĂ ( NOAPTEA)

NAVIGATORUL și ROSTOM.

ROSTOM. (iritat). Asta era tot ce-mi trebuia ca să fiu fericit!Am crezut că va fi ca la toți
oamenii…Dar când am avut eu o viață liniștită? Nicicând! Mereu cu nervi! Mama a fugit,
ne-a lăsat, tata e bolnav, eu am trecut prin patru războaie. Povestea cu Clara a fost ultima
picătură.

NAVIGATORUL. Nu mai săpa atâta în tine. Totul e cât se poate de normal, e-n firea
lucrurilor.

26
ROSTOM. Normal? Discuția asta a noastră ți se pare normală? Iartă-mă, dar mie nu mi
se pare. Asta, ori e halucinație, adică primul simptom de schizofrenie, ori e o glumă
tâmpită a vreunui coleg…O idioțenie…Înclin spre a doua variantă.

NAVIGATORUL. În ce sens?

ROSTOM. Păi, pot să-mi imaginez doi colegi mai tineri… (Nu e sigur pe ceea ce spune,
caută cuvintele). Cum ți-au dat textul ăsta... Și cum râdeau, rădeau până i-a durut burta.
Râdeau de mine. (Pauză). Altă explicație nu văd.

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Du-te acasă.Trebuie să te odihnești. Ești de dimineață în picioare.

ROSTOM. Crezi? Eu n-am prea observat…

NAVIGATORUL. Te rog, du-te acasă.

ROSTOM. Îmi dai dispoziții?

NAVIGATORUL. Mai e puțin până la miezul nopții. Ți-e somn deja.

ROSTOM. Nu mi-e somn deloc…

NAVIGATORUL. Te rog să nu mă contrazici.

ROSTOM. (moale, supus). Trebuie să mă culc.

27
13. ÎN MAȘINĂ (DIMINEAȚA)

NAVIGATORUL și ROSTOM..

ROSTOM. De fapt, aș vrea să-ți mulțumesc pentru noaptea trecută. E adevărat că eram
terminat, deși nu înțeleg ce m-a extenuat așa. (Râde. PAUZĂ.) Cred că mai degrabă sunt
stors emoțional, decât psihic. Cum m-am pus în pat, m-am și deconectat.

NAVIGATORUL. Peste zece metri virează la dreapta.

ROSTOM. Din copilărie nu m-a mai pus nimeni în pat.

NAVIGATORUL. La dreapta.

ROSTOM. Ultima care mă punea în pat era mama. (Pauză). Asta până ne-a părăsit.
(Pauză). A plecat la amant. (Pauză). E o poveste lungă. (Pauză). Așa că îți mulțumesc.
(Râde. PAUZĂ.). Vezi, deci, că sunt în regulă, liniștit, nicio panică. Din moment ce nimic
nu s-a întâmplat, pot să nu-mi fac griji. Iar înăuntru nici o schimbare. Ei, bine, vorbesc cu
navigatorul și ce-i cu asta? E neobișnuit? Da, sunt de acord, dar e ăsta un pericol? Nu cred.
Pentru cine? Pentru societate? Prezint eu vreun pericol pentru careva? Sparg vitrine?
Provoc scandaluri? Dumnezeule, bineînțeles că nu! E dăunător pentru mine să discut cu
navigatorul? Ridicol. E o nebunie? Nebunia se manifestă când ești prost îmbrăcat, sau ești
bărbierit aici și aici...Dar eu cred că din punct de vedere al exteriorului meu, sunt în
deplină ordine. (Râde. Pauză). Toată dimineața m-am gândit la asta. Și m-am liniștit.
(Râde. PAUZĂ.). Așa că hai să stăm de vorbă.

28
14. CORIDORUL ETAJULUI 11 (ÎN LIFT)

DIRECTORUL și ROSTOM.

DIRECTORUL. Salut, Rostom! Ce mai faci? Te-ai obișnuit cu mașina?

ROSTOM. Da, Otar.

DIRECTORUL. Navigatorul ți-e de folos?

ROSTOM. Eu cunosc periferiile orașului mai bine decât centrul. Vom vedea cum se va
descurca în afara orașului.

DIRECTORUL. Eu, de exemplu, nu suport vocea de femeie. Mă scoate din minți. Prefer
vocea bărbătească. Dar... Să rămână între noi: nu mă pot nicicum obișnui cu noutățile astea
tehnologice. Sunt un conservator. Conduceam perfect și fără ele. Apropo, la ce etaj ești?
ROSTOM. La 15.
DIRECTORUL.Și cum stai cu tensiunea? Nu te deranjează? Eu în locul tău m-aș muta mai
jos. Nu mai ești un tinerel.
ROSTOM. Asta dumneavoastră hotărâți. (Zâmbește ironic)
DIRECTORUL. Luni vei merge să verifici șantierul. Nu-ți fie teamă. Lor trebuie să le fie
teamă. Ține minte, asta e ca și atunci când te duci în linia întâi.

15. ÎN MAȘINĂ

NAVIGATORUL și ROSTOM.

ROSTOM. Urăsc zilele de luni. Dacă ar fi voia mea, le-aș desființa la dracu, iar
săptămâna aș începe-o de marți. Așa ar fi mai omenește. Și ei mă trimit lunea. Mă auzi?

29
NAVIGATORUL. Îmbracă-te mai gros. La munte e frig.

ROSTOM. (Neliniștit). Ce să-mbrac? Paltonul de iarnă e încă la naftalină. Mă gândeam

să-l scot abia peste câteva săptămâni.

NAVIGATORUL. Și cel în dungi?

ROSTOM. Cu cerbi? Dar nu arăt ca un cretin în el?

NAVIGATORUL. Nu, îți stă bine.

ROSTOM. Și încălțări?

NAVIGATORUL. Cu talpa groasă.

ROSTOM. Negri?

NAVIGATORUL. Da.

ROSTOM. Dar merg cu paltonul?

NAVIGATORUL. Absolut. Peste zece metri virează la stânga.

ROSTOM. Mă- ndoiesc.

NAVIGATORUL.Virează.

30
ROSTOM. Eu cred că am o problemă cu gustul. M-am obișnuit să mă- mbrac cam
demodat. Nu exclud că pe Clara a deranjat-o îmbrăcămintea mea. Imagine de muzeu.

NAVIGATORUL.Garderoba ta are nevoie de o reînnoire. Încearcă să-ți cumperi haine în

nuanțe deschise.

ROSTOM. Tu ai uitat câți ani am?

NAVIGATORUL. Ai încredere în mine și ia-ți haine noi.

ROSTOM. Permite-mi să-ți amintesc că nebunii sunt recunoscuți anume după cum se
îmbracă. (Râde).

NAVIGATORUL. Ai să arăți cu totul altfel.

ROSTOM. (După o pauză, mirat de complimentele navigatorului). Serios? (Pauză).

Mulțumesc. (PAUZĂ. Neliniștit) Deci, tu crezi că eu mă îmbrac necorespunzător?

NAVIGATORUL. Nu, nu cred.

ROSTOM. Poate mă îmbrac ca și cum aș vrea să atrag atenția?... Poate trebuie să ies
cumva altfel în evidență?... Dar de ce prin îmbrăcăminte? Eu am o groază de calități, care
mă pot evidenția.

NAVIGATORUL. Ea are un amant.

ROSTOM. (șocat). Cum?

NAVIGATORUL. E un om important și cu influență.

31
ROSTOM. (suspicios). Nu, eu nu…

NAVIGATORUL. Am antenele mele.

ROSTOM. (ironic). Te-ai împrietenit cu liftul cel nou? (Pauză). Scuze, a fost o nesimțire.
(Pauză).Cine-i el?

NAVIGATORUL. Peste 20 de metri virează la dreapta.

ROSTOM. Până nu- mi spui, nu virez.

NAVIGATORUL. Virează.

ROSTOM. (răutăcios). Nici nu mă gândesc! (Pauză). Orice ai spune, nu te voi crede. Mă

enervezi intenționat.
NAVIGATORUL. Ascultă asta.

ROSTOM. Ce?

PAUZĂ.( Navigatorul pune înregistrarea convorbirii între Clara și Acba.)

CLARA. Voi face avort.

ACBA. Poate pentru început mă întrebi și pe mine dacă sunt de acord?

PAUZĂ.

CLARA. Dar eu îl fac, nu-i așa?

32
PAUZĂ.

ROSTOM. Ce-i asta?

ACBA. Doar tu? Nu crezi că ar trebui să luăm împreună această hotărâre? Hai să hotărâm
împreună…

ROSTOM. Asta-i vocea lui Acba!

CLARA. (ironic). Unde? La ședințe?

ACBA. Clara, te rog… Asta mă omoară…Tu știi ce urmări poate avea asta?

CLARA. Nu fi ridicol.

ACBA. Cu ce-s ridicol? Că sunt atât de atașat de tine?

CLARA. Minți, minți. Pur și simplu nu crezi că voi face avort și ți-e frică.

ACBA. Cum poți să...

(Vocea lui Acba dispare.)

ROSTOM. Ce-a spus? (Bate în navigator). S-a întrerupt…El a mai zis ceva!

NAVIGATORUL. Atât e suficient.

33
ROSTOM. Nu, nu e suficient! Eu n-am înțeles! Clara va avea un copil de la Acba? El e
mai mare decât ea cu minimum douăzeci de ani! Se pare că au avansat destul de mult!
(Râde nervos). Incredibil! (Gânditor). Incredibil! Soția o să-l omoare. O va distruge pe
Clara. (Șocat de ce a putut să spună). Clara s-a culcat cu șeful său. (Cu disperare). Ce
grețos. Ce nu înțeleg este de ce mă tot invita pe mine la cafea! Se juca cu mine! (Pauză).
Sau nu?

NAVIGATORUL. Nu. Ea nu se uita la tine ca la un bărbat.

ROSTOM. Ce vrei să spui?

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Sens giratoriu peste douăzeci de metri.

ROSTOM. Nu vreau!

16 BIROUL LUI DJACHELI.

DJACHELI și ROSTOM.

DJACHELI. Ei, cum te descurci cu navigatorul?

ROSTOM. Chiar foarte bine.

DJACHELI. Adică?

ROSTOM. (Speriat). Discut cu el și nu doar despre drum.

34
DJACHELI. (Râde). Și? Îți răspunde?

PAUZĂ.

ROSTOM. De obicei, da.

DJACHELI. Dacă va amuți, să-l schimbi. Cui trebuie un navigator mut? (Râde).

PAUZĂ.

ROSTOM. Aș vrea să te întreb ceva, dar să nu crezi că e întrebarea unui bărbat supărat pe
o femeie.
DJACHELI. Ce e?

ROSTOM. Tu știai de relația între Clara și Acba?

DJACHELI. Între cine?

ROSTOM. ( În șoaptă). Între Clara și Acba.

DJACHELI. Pentru prima oară aud așa ceva. (Râde)

ROSTOM. (suspicios). Și ce-i de râs?

DJACHELI. (Serios). Nu sunt sigur. Pur și simplu mă gândeam, înțelegi... Nu pot să-mi
revin.

ROSTOM. Tu râzi de mine?

DJACHELI. (hotărât). Nu.

35
ROSTOM. Iartă-mă, dar nu cred.

DJACHELI. Îți jur că pur și simplu nu înțeleg despre ce vorbești.

ROSTOM. Dacă tu râzi de mine, înseamnă că și ceilalți râd.

17 ÎN MAȘINĂ (PE ȘOSEA)

NAVIGATORUL și ROSTOM.

ROSTOM. E un fapt. Am ajuns de râsul lumii. Ai văzut ce se-ntâmplă la etajul

unsprezece? Dar ce mă așteaptă la etajul cincisprezece? (Râde amar).

NAVIGATORUL. Mai ai de parcurs mai mult de trei sute de kilometri. Concentrează-te la

drum.

ROSTOM. Ți se pare că-s împrăștiat?

NAVIGATORUL. Peste 50 de metri virează la stânga.

ROSTOM. Sunt un om simplu și deschis...și asta le oferă lor un avantaj.

NAVIGATORUL. Virează la stânga.

ROSTOM. De când mă țin minte m-am străduit să- mi construiesc relații cât mai ideale cu
oamenii... Dar la început m-a părăsit mama, transformându-mi viața în coșmar. Tatăl meu
mă terorizează. De la șase ani caut să am relații normale.
NAVIGATORUL. La 40 de km, pe dreapta, vor fi tancurile rusești. Acolo să nu virezi.

36
ROSTOM. Nici nu mă gândesc. Nu sunt un psihopat.

NAVIGATORUL. Osetia de sud e ocupată din august 2008.

ROSTOM. E trist să auzi asta.

NAVIGATORUL. Poți mări viteza. Apasă pe accelerație.

ROSTOM. Nu-ți plac locurile astea? Nici mie nu-mi plac. Ți-aș fi recunoscător dacă m-ai
distra un pic.

NAVIGATORUL.Cum?

PAUZĂ.

ROSTOM. Mărit-o pe Clara cu mine.

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Nu poți s-o uiți, nu-i așa?

ROSTOM. Mă gândesc cum ar fi asta. (Pauză). Mă poți ajuta?

NAVIGATORUL. Nu închide motorul.

18 ÎN MAȘINĂ (O FAMILIE IMAGINARĂ)

CLARA și ROSTOM. (ambii mult mai în vârstă)

37
CLARA. (cu o voce slabă). Nu vreau să mor, fără să-ți spun adevărul.

ROSTOM. Nu vorbi despre moarte. E insuportabil.

CLARA. Insuportabil e altceva.

ROSTOM. Nu începe te rog. Îți va crește tensiunea.

CLARA. Ascultă, Rostom...

ROSTOM. Taci, te rog. Uite, bea…

CLARA. Nu vreau. Vreau să-ți spun…

ROSTOM. Mi-ai fost necredincioasă? Te iert, îți iert totul, dar bea asta…

CLARA. Nu…Ascultă. (Pauză). Alex nu e al tău.

PAUZĂ.

ROSTOM. În ce sens?

CLARA.Așa s-a întâmplat. Am ramas gravidă la Riga. L-am întâlnit la un congres...

ROSTOM. Și Ana?

CLARA.Ce-i cu Ana ?

38
ROSTOM. Ana e a mea?

CLARA. Ea - da. Alex și Lela- nu.

ROSTOM. Nici Lela?

CLARA. Nici.

ROSTOM. Tu aiurezi, Clara.

CLARA. Nu.

ROSTOM. Ba da. Iar eu stau și ascult ca un idiot. Ia medicamentele…

CLARA. Eu nu aiurez. Ți-am fost necredincioasă toată viața.

ROSTOM. Deschide gura…

CLARA. Te-am înșelat toată viața, Rostom…

ROSTOM. Nu cred. Lela îmi seamănă leit.

CLARA. Să facă analiza sângelui.

ROSTOM. Nu mă interesează. Clara, te rog, să iei medicamentele. Mi se umflă mâna de

când le țin…

CLARA. Alex e blond, pe când tu?

39
ROSTOM. Ce vrei să fac? Să mă sinucid? La anii mei? Deschide gura...

CLARA. (plângând). Te rog, iartă-mă...Nu medicamente ar trebui să-mi dai, ci otravă…

ROSTOM. Prostuțo. Doar eu mai sunt lângă tine, iar tu mă chinuești așa...

CLARA. (plângând). Tu nu ești bărbat, tu ești o cârpă…

ROSTOM. Ce vrei să fac, spune-mi? Să te presez?

CLARA. (printre lacrimi). Măcar scuipă-mă în față…

ROSTOM. O să-mi cadă proteza.

CLARA. Te urăsc…

ROSTOM. Deschide gura! Altminteri mă supăr! (Pauză). Așa e mai bine. (Pauză). Nu
trebuie să te schimonosești. Mie mi-e și mai rău.

19 ÎN BIROUL DIRECTORULUI

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI și DIRECTORUL

DIRECTORUL.Ămzar, poți să-mi explici ce s-a întâmplat lângă Zugdidi?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu cunosc încă detalii.

DIRECTORUL. Dar a fost un conflict, nu-i așa?

40
ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Așa se pare.

DIRECTORUL. Și, mai precis?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Rostom...de la etajul 15...a fost vătămat.

DIRECTORUL. Cine l-a vătămat?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Muncitorii. Nu-i știu pe nume.

DIRECTORUL. Rușii?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Acolo nu sunt ruși.

DIRECTORUL.Asta-i bine. L-au lovit peste față?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu știu amănunte.

DIRECTORUL. Ai vorbit cu el personal?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Da. E pe drumul de întoarcere. Era în mașină.

DIRECTORUL. Și ce face, plânge sau cum e?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu pot să spun.Se pare că nu.

DIRECTORUL. E isteric?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu pare.

41
DIRECTORUL. Ei, dacă poate conduce, înseamnă că e-n regulă.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Se pare că da.

DIRECTORUL. Cine a provocat bătaia?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu știu.

DIRECTORUL.Ămzar, nu știi nimic, iar pe mine asta mă turbează. Și asta e puțin spus.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Sunt vinovat.

20 ÎN MAȘINĂ ( PE ȘOSEA)

NAVIGATORUL și ROSTOM.

ROSTOM. (excitat). Auzi! Nu le-au plăcut băieților concluziile mele, nu? Păi, i-am găsit
stând și bând, când am ajuns! Toată gresia era spartă... E adevărat că n-am văzut
proiectul, dar ce-am văzut în realitate era, sincer vorbind, monstruos…

NAVIGATORUL. Peste 20 de metri virează la dreapta.

ROSTOM.Tu nu mă asculți?

NAVIGATORUL.Virează la dreapta.

ROSTOM. Din câte înțeleg, pe tine asta nu te prea interesează.

NAVIGATORUL. Vrei să nu-mi îndeplinesc obligațiile?

42
ROSTOM. (răutăcios). M-au bătut! (Pauză). Eu am venit să grăbesc procesul. A fost
ordinul șefului de departament.

NAVIGATORUL. Te-ai străduit cam mult. Ai țipat.

ROSTOM. Am acționat în funcție de sarcina pe care am avut-o. Mi s-a spus să mă lupt și

eu m-am luptat. Nu le-am apreciat deloc munca și a asta i-a înfuriat... Dar nici prin gând
nu putea să-mi treacă că vor sări la bătaie!

NAVIGATORUL. Nu le-a plăcut tonul tău.

ROSTOM. Iartă-mă, dar cine a început primul – ei sau eu?

NAVIGATORUL.Tu.

ROSTOM. Tonul meu a fost doar critic. Dar ei au fost obraznici... Inimaginabil! Nu mi-aș
fi putut imagina niciodată că ei vor îndrăzni… (Pauză). Puteau să înțeleagă că eu reprezint
Administrația!

NAVIGATORUL. Ei nu te-au perceput în această calitate.

ROSTOM. Clara nu m-a perceput ca bărbat, muncitorii nu m-au perceput ca șef... E timpul
să le amintesc oamenilor, că am caracter. Și tu?! În loc să mă susții... tu mă critici!

NAVIGATORUL. Iartă-mă, dar ce puteam eu să fac?

ROSTOM. Să strigi, să pornești alarma! Numai să nu-mi spui că de emoții ți-ai pierdut
glasul.

43
PAUZĂ.

NAVIGATORUL. (încet). Poate că așa e.

21 CORIDORUL ETAJULUI 11 (ÎN LIFT)

DIRECTORUL, ȘEFUL DEPARTAMENTULUI, ROSTOM.

ROSTOM. Eu văd asta în felul următor: prin persoana mea a fost jignită compania, pentru
că eu în situația dată reprezentam compania. Niște nesimțiți împotriva companiei, prin
persoana mea.

DIRECTORUL. Din câte văd, n-ai prea avut de suferit.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Îmi pare rău să-ți spun asta, Rostom, dar noi am auzit o
versiune diferită. Că te-ai comportat arogant, c-ai țipat la muncitori, că i-ai jignit.

ROSTOM. Ce prostie!

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. S-a raportat că ai fost nepoliticos cu muncitorii. Că ai

discutat cu ei disprețuitor.

DIRECTORUL.Rostom, tu disprețuiești clasa muncitoare?

ROSTOM. Eu nu-mi amintesc să fi strigat. Poate că am fost prea critic. Dar nu voi mi-ați
indicat să mă lupt pentru calitate?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Nu ți-a indicat nimeni să faci scandal.

44
DIRECTORUL. Pe mine nu mă interesează, cine a început. Pe mine mă interesează fiecare
cum lucrează.

ROSTOM. M-ați trimis special ca să le fac observații critice.

DIRECTORUL.Tocmai! Dar nu ca să dai cu pumnii.

ROSTOM. Unde ați găsit oare asemenea muncitori obraznici? Uite de asta îi urăsc eu pe
muncitorii gruzini! Plini de ei, înfumurați!

DIRECTORUL. Acum mi-e clar că tu ai avut prejudecăți.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Ce te-a înfuriat așa? Nu ți-a plăcut nimic din ce-ai văzut
acolo?

ROSTOM. ( după o pauză). Dacă e să fiu sincer, nimic. Mă tem că atât designul cât și cum
l-au executat. Dar nu ar fi momentul să-mi expun și eu părerea mea? Totuși am 44 de ani.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Îmi pare rău să-ți spun, Rostom, dar eu nu te mai
recunosc.

ROSTOM. (neliniștit). E ceva cu fața mea?

22 CASA TATĂLUI LUI ROSTOM

TATĂL și ROSTOM.

TATĂL. Puteai să ajungi direct la înmormântarea mea. Zece zile nu ți-ai făcut apariția.

45
ROSTOM. Munca.

TATĂL. (ironic). Munca, nu? De ce nu spui cinstit că n-ai vrut să mă vezi?

ROSTOM. Puteai să mă suni.

TATĂL. Ca ce chestie? Dacă nu vrei, Dumnezeu cu tine. Eu toată viața m-am temut să
depind de alții și uite cum se termină totul...Foarte bine. Ai obținut ce-ai vrut.

ROSTOM.Auzi, de unde atâta orgoliu în tine? Fără niciun talent, un pseudo intelectual…

TATĂL. (șocat). Cum? Eu?

ROSTOM. Tu! Da, tu! Așa vorbești de parcă ai reprezenta ceva. Dar cine ești tu? Un
ghinionist cerșetor, un băiețandru bătrân, huligan!Cine ți-a dat ție dreptul să te uiți la
oameni de sus?

TATĂL. (cu o voce tremurândă). Tu mie îmi spui asta?

ROSTOM. Nu, mie! Ție, bineînțeles că ție, cui aș mai putea spune! Mama ar fi trebuit să
fie masochistă, ca să rămână cu tine…Ar fi rebuit să fugă și mai repede…

TATĂL. Cum îndrăznești? Eu te-am crescut, nesimțitule!

ROSTOM. Încă nu se știe cine pe cine a crescut. Eu am avut grijă de tine încă de la 13 ani.
Când tu cu prietenii tăi cretini vă îmbătați până la leșin, eu diminețile curățam după voi.
Eu ți-am fost și mamă, și tată, și soție- trei în unu! Tu măcar realizezi că eu eram un
copil?!

46
TATĂL. Ieși afară!

ROSTOM. Să nu cumva să-ți treacă prin gând să mori. Și așa am probleme la serviciu.

23 BIROUL CLAREI

CLARA și ROSTOM..

ROSTOM. Clara, pot să intru?

CLARA.Te rog.

ROSTOM. Mulțumesc. Doar pentru o clipă.

CLARA. Cum ești? Ai uitat de tot etajul 11?

ROSTOM. Nu eu am uitat. Ei m-au uitat.

CLARA. Nu vii din pricina mea?

ROSTOM. Tu mi-ai interzis…

CLARA. Rostom, eu nu am refuzat prietenia cu tine. Doar că n-am încurajat altfel de

relații. Voiam să încheiem cu asta. (Supărată) Și nu mai vreau să discut despre asta. Mai
bine povestește-mi ce se mai întâmplă pe la 15.

ROSTOM. Tatăl meu zice că între un bărbat și o femeie nu poate exista prietenie.

CLARA. Părinții noștri aparțin altor vremuri.

47
ROSTOM. N-am venit aici ca să discut despre părinți.

CLARA. Înseamnă că n-ai intrat așa pur și simplu?

ROSTOM. Sunt profund jignit; te-ai comportat cu mine ca și cu ultima cârpă.

CLARA. Nu ne-am înțeles să nu mai revenim la asta?

ROSTOM. De ce în mod regulat mă chemai în pauze de cafea, când tu aveai o relație cu

Acba? Tu chiar nu știai că eu am planurile mele? Acum am sentimentul că toți mă iau
drept idiot?

CLARA. Cu cine aveam eu o relație?

ROSTOM. Gata cu minciunile. Am și eu sursele mele. Orice s-ar spune, ai omorât copilul.
Dar în locul tău eu m-aș ține cât mai departe de soția lui. E un munte, nu femeie. Te va
nimici fără pic de efort.

24 ÎN MAȘINĂ

NAVIGATORUL și ROSTOM..

ROSTOM. Mi-e dor de ea, în afară de asta altceva nu simt față de ea. Am vrut s-o văd la
fel de înjosită cum am fost eu. O mică răzbunare. Știu că a fost crud din partea mea, dar ea
mi-a distrus inima. Oricum și tu ești femeie și n-ai cum să știi ce simte un bărbat când este
respins așa. (Imitând tonul Clarei). «Mie nu-mi plac pauzele astea de cafea». Din pricina
acestor cuvinte mai că n-am devenit albăstrel! M-a determinat să urăsc toate femeile. Doar
mulțumită ție mi-am mai păstrat un strop de respect față de ele. Ține cont de asta...

48
NAVIGATORUL. Peste 20 de metri virează la stânga.

ROSTOM. Mulțumesc.

NAVIGATORUL. Virează la stânga.

ROSTOM. (Ascultător). OK. (Pauză). Dacă ai fi văzut cum eram privit acolo la 11. Nu
sunt încă sigur, dar am impresia că și de la 15 au vrut să mă exileze. Probabil de aceea mă
și trimit în deplasări. Ei doar de sclavi au nevoie. Nu suportă oamenii liberi.

NAVIGATORUL. Nu-ți fă griji. Acum își vor da seama cine și cum e.

ROSTOM. Măcar de și-ar da seama! Nu am nevoie decât să fiu fericit, așa cum am fost
acum două zile, când am vorbit cu tata. Trebuia să-i spun demult toate astea , încă de la 13
ani. Poate că atunci ar fi devenit un om cumsecade. Dar pe vremurile alea, nu existau
navigatoare- și nimeni nu mi-a arătat calea. (Râde. Pauză). Ăsta a fost un compliment.

NAVIGATORUL. Peste 20 de metri virează la stânga.

ROSTOM. Cum vrei.

NAVIGATORUL. Virează la stânga.

ROSTOM. Ar fi plăcut să aud că muncitorul ăla s-a îmbolnăvit sau chiar a murit. M-a
lovit, nu-i așa? Vei putea?

NAVIGATORUL. Pot.

49
ROSTOM. Sunt tot numai atenție.

25 BIROUL DIRECTORULUI ( ȘEDINȚĂ)

DIRECTORUL, ȘEFUL DEPARTAMENTULUI, ACBA, DJACHELI, CLARA

DIRECTORUL. Și ultima întrebare, asta nu înregistrați, ce s-a întâmplat cu Rostom? M-

am întâlnit întâmplător cu el ieri, era furios rău. Eu nu i-aș fi acordat atenție, dar a observat
și Ămzar…

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Da, s-a schimbat foarte mult.

CLARA. Iertați-mă că vă întrerup, dar trebuie să spun că a devenit foarte agresiv.

DIRECTORUL. Clara, eu știu că a fost la tine și că a ridicat tonul în cel mai obraznic
mod…

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. De obicei, el nu strigă…

CLARA. M-am și speriat. Mi-a spus niște lucruri nesimțite, îngrozitoare…

DIRECTORUL. Ce anume?

CLARA. Mi-e greu să repet.

DIRECTORUL. Clara, noi aici nu bârfim. Suntem în ședință. Asta e cu totul altceva.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Clara, ce-a spus?

50
CLARA. Mi-a zis că am o relație cu Acba și că aștept un copil de la el.

ACBA. (neîncrezător). Copil de la mine?

CLARА. Scuze, dar el așa a zis (Chicotește).

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Cretinul…

DIRECTORUL. Dar la ce s-a referit? De ce ar fi spus asta?

CLARA. (rușinată). M-ați întrebat ce e cu Rostom…

DIRECTORUL. Nu la asta m-am referit. De ce ați ajuns să dicutați așa ceva?

CLARA. Habar n-am.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Eu cred că el o place pe Clara?

DJACHELI. Da.

DIRECTORUL. Și în felul ăsta a decis să-și mărturisească dragostea?

CLARA. (ironic). S-a supărat că nu i-am răspuns la sentimente.

DJACHELI. (revoltat). V-aș propune să ne abținem de la jigniri.

CLARA. Ce e aici jignitor?

DIRECTORUL. Poate că povestea asta cu muncitorii l-a marcat așa?

51
DJACHELI. Nu pot să-nțeleg.

DIRECTORUL. Crezi că are un psihic labil?

DJACHELI. Noi am fost colegi de școală. Odată l-au bătut cei din clasele mai mari și un
trimestru întreg n-a mai dat pe la școală. Era cât pe ce să fie exmatriculat.

DIRECTORUL. Era un bătăuș?

DJACHELI. Dimpotrivă, era foarte moale.

ACBA. Iertați-mă, dar nu mă interesează biografia lui Rostom. Pot să mă duc să lucrez?

DIRECTORUL. Da, bineînțeles. De fapt, am cam terminat. (Pauză). Luați-i mașina, ca nu

cumva să o strice. Dacă se va purta bine, pentru început îi vom da doar avertisment. Dar
dacă nu și-a învățat lecția, va trebui să-și caute alt loc de muncă, unde sunt tolerați ăștia
nervoși. La noi nu e clinică psihoterapeutică.

26 BIROUL LUI DJACHELI.

DJACHELI și ROSTOM.

ROSTOM. Nu dau mașina. O lună m-am obișnuit cu ea, iar acum să le-o dau? Pot să mă
dea afară. Voi lua lua un credit și o voi răscumpăra. Dumnezeule, dar nici măcar nu de
mașină e vorba. Mie mașina nu-mi trebuie...

DJACHELI. Rostom, ce e cu tine? Toată ședința au discutat despre tine.

52
ROSTOM. Ei și ce-i cu asta? Foarte bine!A venit timpul să discute și despre mine la etajul
11! Vreau doar să știu cine a pus problema în legătură cu mașina? Ca să
știu pe cine blochez legat în lift.
DJACHELI. Clara…

ROSTOM. Aha, deci ea a fost?

DJACHELI. Nu, stai. Tu ce i-ai spus ei? A plâns toată ședința.

ROSTOM. Minunat. Și eu am plâns destul. De ce a plâns?

DJACHELI. Tu i-ai spus ei aceleași lucruri ca și mie…

ROSTOM. Nicidecum. Eu și cu tine avem altfel de relații.

DJACHELI. Nu la asta mă refer. Eu vorbesc despre ea și Acba.

ROSTOM. Da, am dat cărțile pe față în ceea ce-o privește și sunt mândru de asta.

DJACHELI. Nu e deloc așa. Clara e logodită cu șeful departamentului.

ROSTOM. Cum?! Asta e o aiureală.

DJACHELI. Îți jur. Ămzar mi-a spus imediat după ședință.

ROSTOM. Îmi pare rău, dar asta demonstrează încă o dată că e o târfă: se mărită cu
Ămzar, dar e gravidă cu Acba. Cazul tipic de presiune corporatistă: Ămzar e silit să se
însoare cu femeia pe care a lăsat-o gravidă șeful lui.

53
DJACHELI. Tu aiurezi! Acba e șeful altui compartiment. Iar pe fața Clarei stă scris că e
îndrăgostită de el.

ROSTOM. Perfect. Dar și eu am pe cineva. Nu mă simt marginalizat. (Râde).

DJACHELI. Tu nu ești în toate apele și ai putea să rămâi fără slujbă. Am impresia că

cineva te manipulează.

ROSTOM. Auzi, cine îți dă ție dreptul să mă jignești? Te consideri cumva un prieten
apropiat de-al meu? În cel mai bun caz ești un coleg, și atât!

DJACHELI. Asta nu e frumos deloc. Dacă ai fi auzit cum ți-am luat apărarea, când ei
aproape că te-au aruncat afară.

ROSTOM. Ești un nimeni.

DJACHELI. Dacă n-ar fi oameni aici, ți-aș fi dat una.

ROSTOM. Hai, dă-mi. Nu mă supăr.

27 ÎN MAȘINĂ

NAVIGATORUL și ROSTOM.

ROSTOM. Niciodată nu mi-a plăcut să conduc. Întotdeauna am aparținut clasei pietonilor.

Dar acum am început să îndrăgesc să conduc fără un scop anume. Din simplu motiv că e
interesant cu tine...

NAVIGATORUL. Sens giratoriu peste 20 de metri.

54
ROSTOM. Sper că ți-ai dat seama că toate destinațiile astea pe care le alegem sunt o
prostie. O fac doar ca să te ascult.
NAVIGATORUL. Întoarce.

ROSTOM. Cu plăcere. (Pauză). Unde îmi spui, acolo merg. (Râde. Pauză). Îți amintești
cum te contraziceam la început? Acum astea aparțin trecutului.

NAVIGATORUL. Virează la dreapta.

ROSTOM. Cu plăcere. (PAUZĂ) Dacă stau bine să mă gândesc, nu mai am pe nimeni în

afară de tine... (Ironic). Și cred că nimeni nu mă cunoaște mai bine ca tine. Și nimeni, în
afară de tine, nu va plânge după mine.

NAVIGATORUL. La dreapta.

ROSTOM. Cretinii ăștia vor să-mi ia mașina. Să le stea în gât, mie mi-e totuna. Dar pe
tine nu te dau!

NAVIGATORUL. Te vor transfera iar la munca de birou?

ROSTOM. Așa se pare. Ei cred că eu îmi voi trăda principiile. Ei au nevoie de un sclav,
care să le supravegheze lor șantierele.

NAVIGATORUL. Și tu doar acum îmi spui?

ROSTOM. Ce-ți spun?

NAVIGATORUL. Sens giratoriu peste 10 metri.

55
ROSTOM. Și mie mi-au spus doar azi dimineață.

NAVIGATORUL. Întoarce.

ROSTOM. Îți jur.

NAVIGATORUL. Și ce ai de gând să faci?

ROSTOM. O să încerc să păstrez mașina. Problema e că am început să depind de tine.

Când nu-ți aud vocea, pic în depresie. (Pauză). Mi s-a spus că la ședința de ieri a fost un
adevărat circ. M-au bârfit pe mine.Acum m-am certat și cu Djacheli. Alt idiot, care a
încercat să mă învețe cum să mă port. Dar cel mai îngrijorător e faptul că el se poartă cu
mine ca și cu un psihopat, adică și-a băgat în cap că eu aș avea tot felul de fantezii
obsesive. Mi-a zis despre Clara că se mărită cu șeful departamentului, și că eu am inventat
relația cu altul. Nu pricep la ce-i trebuie lui așa ceva.

NAVIGATORUL. Rostom, el nu minte.

ROSTOM. Scuze?

NAVIGATORUL. Sarcina Clarei este invenția mea. Eu te-am mințit.

ROSTOM. Adică ea n-are nici o relație cu Acba?

NAVIGATORUL. Niciuna.

ROSTOM. Mi-e rușine. Și care-i garanția că acum nu mă minți? Și că Djacheli nu m-a

mințit?

56
NAVIGATORUL. Nu voiam s-o iubești, de aceea i-am ponegrit.
ROSTOM. Și de ce n-ai spus nimic despre șeful departamentului? Cum l-ai băgat pe Acba
în chestia asta?

NAVIGATORUL. Am crezut că o să ți-o imaginezi ca fiind profund imorală, capabilă de

o aventură cu un bătrân, bogat și căsătorit. Am crezut că nu o vei ierta pentru un astfel de
compromis social și nu m-am înșelat: acum o urăști, pentru că tu ai standarde morale
înalte.

ROSTOM. Tu îți bați joc ?

NAVIGATORUL. Te rog să mă crezi. Am lucrat cu mulți, dar tu ești complet altfel.

ROSTOM. Da, dar de ce?! Tu întotdeauna mi-ai sugerat calea cea dreaptă, eu am crezut
orbește în tine. Nu mi-aș fi putut imagina că și navigatoarele pot să mintă.

NAVIGATORUL. De obicei nu mint, dar de data asta n-am avut altă soluție.

ROSTOM. De ce?

NAVIGATORUL. Nu-ți dai seama?

ROSTOM. Iartă-mă, dar nu-mi dau seama.

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Din gelozie. Când iubești, întotdeauna ești gelos. Chiar e atât de greu
să-ți dai seama că eu m-am îndrăgostit de tine?

57
Rostom frânează brusc.
NAVIGATORUL. Nu strica mașina, căci nu vom mai putea discuta.

28 CORIDORUL ETAJULUI 11

CLARA, ȘEFUL DEPARTAMENTULUI și ROSTOM.

ROSTOM. Oare am dreptate presupunând că am în față doi viitori soți fericiți?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. (Clarei, în șoaptă). Nu-i acorda atenție.

ROSTOM. Nu binevoiți să salutați?

CLARA. Rostom, ce-ai mai pus la cale?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Clara, nu trebuie. Să mergem.

ROSTOM. Credeam că tu îmi vei spune.

CLARA. Știi și singur. Știi mai bine decât toți ceilalți.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. (supărându-se). Clara, să mergem.

CLARA. Dacă e să fiu sinceră, eu ți-aș fi tras una pentru toată aiureala asta maniacală. Ți-
aș putea fi fiică.

ROSTOM. Nu te cred, că nu m-ai plăcut.

58
ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Ce vrei, Clara? Vrei să-l bat? Te rog, să mergem.
CLARA. Ești un ticălos, Rostom.

ROSTOM. Ești fericit, Ămzar? Te simți fericit?

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. (pus pe treabă). Da. Sunt absolut fericit și mă simt

minunat...Clara...

ROSTOM. Apropo, sunteți o pereche minunată.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Rostom, ce mai vrei?

CLARA. Ămzar, nu mai vorbi cu el. Să mergem.

ROSTOM. O pereche minunată. O spun din tot sufletul.

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Faci multe greșeli, prea multe greșeli.

CLARA.Ămzar, nu-i acorda atenție. E vina mea. Nu trebuia să-l compătimesc.

ROSTOM. (ieșindu-și din fire). Să mă compătimești? Dar tu nu mai exiști pentru mine!
Clara! Tu nu exiști! Ești o fantomă! Pot să trec prin tine!

ȘEFUL DEPARTAMENTULUI. Dă-te din drum, Clara!

(Clara țipă speriată.)

29 CORIDORUL ETAJULUI 11 (LÂNGĂ LIFT)

59
DIRECTORUL, ROSTOM și mai târziu DJACHELI.

ROSTOM. Otar, nu sunt sigur că această inițiativă îți aparține, dar mi s-a cerut să returnez
mașina. Mie mi-a trebuit o lună ca să mă adaptez la noua viață și când în sfârșit m-am
obișnuit, mi se spune să mă întorc la birou. De aceea, vreau să te întreb: eu ce-s, o jucărie?
De câte ori va trebui să mă obișnuiesc cu schimbările? Modesta mea rugăminte este să mă
lăsați acolo unde sunt acum. Mai ales că am fost puternic traumatizat de episodul din
Zugdidi.

DIRECTORUL. (sever). Rostom, liniștește-te, nu te enerva. În viață multe lucruri ne

deranjează, dar proasta dispoziție, gândurile negre și vorbele tăioase le lăsăm acasă. Și
încercăm să fim cu colegii cât mai respectuoși și cu tact. Nu- nțeleg de ce îți permiți să te
arunci isteric la oameni.

ROSTOM. Isteric ești tu, nu eu.

DIRECTORUL.Ai grijă, Rostom. Dacă e să aleg între tine și mașină, mai degrabă mă
despart de tine.

ROSTOM. Ești dezamăgit de mine cumva în plan profesional?

DIRECTORUL. Dar tu în locul meu, n-ai fi?

ROSTOM. Care-i prostul care ar vrea să fie în locul tău?

DIRECTORUL.Încerci să mă jignești?

ROSTOM. Tu ai început primul.

60
DIRECTORUL. Eu sunt șeful tău.!
ROSTOM. Și asta îți dă dreptul să aduni bârfe despre mine la ședință?

DIRECTORUL. Rostom, ai grijă la ce spui.

ROSTOM. Eu în locul tău, mi-aș da demisia. Un director care culege bârfe, nu merită
funcția asta. (Sunetul unei lovituri peste obraz)

DIRECTORUL. Ce mitocănie!

(Încă o lovitură. Directorul țipă.)

DJACHELI. (vine în fugă). Rostom, ce faci?!

ROSTOM. El a crezut că nu-i voi răspunde cu aceeași monedă.

DIRECTORUL. (țipă). Cară-te!

(Se adună lume. Gălăgie.)

ROSTOM. (în bătaie de joc). Aha, lui nu-i plac oamenii isterici.

DJACHELI. Încetează să mai faci pe idiotul…

DIRECTORUL. Cretinul! Tâmpitul!

61
30 BIROUL LUI DJACHELI.

DJACHELI, ROSTOM.

ROSTOM. Nu suport lipsa de respect... Iar asta e bădărănie…

DJACHELI. Se răcește ceaiul.

ROSTOM. Te rog să mă scuzi pentru acea discuție. M-am gândit mult la tine. Și am mințit
că ești doar coleg. Ești singurul de aici pe care–l consider prieten.

DJACHELI. Îți jur că nici nu-mi mai amintesc ce mi-ai spus atunci. Dar mâine va trebui
să-ți ceri scuze față de Otar.

ROSTOM. Niciodată! Tu ești tu, iar el e el.

DJACHELI. Vrei să ajungi în stradă?

ROSTOM. Nu-mi fac griji pentru asta.

DJACHELI. Dar pentru ce îți faci griji?

ROSTOM. Vrei să știi cu adevărat?

DJACHELI. Clara?

ROSTOM. Nu. Clara ține de trecut.

DJACHELI. Atunci pentru ce?

62
PAUZĂ.

ROSTOM. O să râzi.

DJACHELI. Îți jur că nu.

ROSTOM. Pot să am încredere în tine?

DJACHELI. Rostom, nu știu cum să te mai conving.

PAUZĂ.

ROSTOM. OK. (Pauză).Navigatorul.

DJACHELI. Ce?

ROSTOM. Navigatorul e la mine în mașină.

DJACHELI. N-am înțeles.

ROSTOM. Mă îngrijorează navigatorul.

DJACHELI. Tu vorbești serios?

ROSTOM. Ascultă. Tu glumeai pe tema asta, dar situația s-a schimbat. Eu îmi dau perfect
seama că dependența mea de navigator pare irațională. Că ea poate să contrarieze. Cu toate
astea, eu nici măcar pentru o secundă nu mă îndoiesc că sunt perfect normal. Uită-te la
mine cu atenție. Sunt cumva îmbrăcat altfel?

63
DJACHELI. Rostom, tu mă sperii.

ROSTOM. Te rog. Am nevoie de un răspuns. (Pauză). Uită-te bine la mine.

DJACHELI. Nu știu…

ROSTOM. Nu-ți sare nimic în ochi?

DJACHELI. Cravata asta roșie…

ROSTOM. Ei, asta e chestiune de gust. Altceva? Freza? Poate ar trebui să mă tund? Sau să
pară mai lins?

DJACHELI. Rostom, ce vrei tu de la mine?

ROSTOM. Răspunde!

DJACHELI. (strigă). Nu! Totul e în regulă!

ROSTOM. Poate nu sunt bine ras? Fața, gâtul? Urăsc să rămână porțiuni nerase.

DJACHELI.Întrebările tale sunt anormale.

ROSTOM. Eu am nevoie de dovezi că n-am înnebunit.

DJACHELI. Asta am înțeles. Dar nu înțeleg de ce îți trebuie.

ROSTOM.Pentru că navigatorul comunică cu mine.

64
PAUZĂ.

DJACHELI. Pentru ce?

PAUZĂ.

ROSTOM. Cum adică ”pentru ce”?

DJACHELI. (rușinat). Pentru ce comunică el cu tine? Nu, de fapt, am vrut să zic: cum
comunică el cu tine?

ROSTOM. Ca și tine. Eu conduc iar el vorbește. Pot să-ți demonstrez.

DJACHELI. (speriat). Nu, nu e nevoie.

ROSTOM. La început ea pur și simplu își îndeplinea îndatoririle. Mai apoi însă a intrat în
contact direct. La început m-am speriat, dar pe parcurs, atât de mult m-am obișnuit, că
acum nu mai pot să-mi imaginez viața fără ea. (PAUZĂ. DJACHELI tace). Ascultă, nu te
uita la mine ca la un psihopat. E jignitor.

PAUZĂ.

DJACHELI. Să auzi voci, e semn rău.

ROSTOM. Am nevoie de ea. Când mă gândesc la viața mea... Nimeni în afară de ea nu are
așa grijă de mine.

DJACHELI. Tu despre cine vorbești acum?!

65
ROSTOM. Cum despre cine? Despre navigator. E femeie.

DJACHELI. Femeie…

ROSTOM. Da, femeie! Tu nu poți să-ți imaginezi ce sfaturi deștepte îmi dă. Ea-mi rezolvă
toate problemele. Dacă analizezi cu cine mi-a permis să mă contrazic, cu cine să nu fiu de
acord! Cu ea, eu sunt câștigătorul absolut. Ea m-a eliberat de toate complexele mele. E
prietenul meu cel mai bun, interlocutorul ideal. Doar acum realizez cât de singur am fost
fără ea. E cea mai interesantă ființă de pe planeta asta. E o parte din mine, înțelegi?
Partenera de viață. Vreau să fiu doar cu ea, cu nimeni altcineva. Fericirea mea e în vocea
ei. Cum să-ți mai explic? Cum să denumesc asta halucinație, când asta e viața mea?! Poate
că te voi șoca, dar ceea ce e între noi, e iubire...

PAUZĂ.

DJACHELI. (distrus). Nu știu ce să spun.

ROSTOM. (bucuros). Nu trebuie să-ți fie de milă de mine. Eu sunt fericit.

31 ÎN MAȘINĂ

NAVIGATORUL și ROSTOM.

ROSTOM. M-au concediat.

NAVIGATORUL. Și ce ai de gând să faci?

ROSTOM. Mașina nu le-o voi da.

66
NAVIGATORUL. Te vor aresta.
ROSTOM. Voi vinde casa și te voi răscumpăra. Mă voi sinucide, dacă te pierd. Vorbesc
serios.

NAVIGATORUL. Nu vom putea comunica fără mașină.

ROSTOM. Nu-ți fă griji, voi cumpăra mașina.

NAVIGATORUL. Eu nu pot trăi într-o mașină veche. Iar ție la ce ți-ar folosi un navigator
mort?

ROSTOM. Voi reuși să păstrez și mașina și pe tine. Nu mai am nevoie de nimeni

altcineva. Pot să locuiesc în mașină. Nu știu ce să fac cu tata. Nu pot să-l țin pe bancheta
din spate. Iar tu nu te vei înțelege, nu vei rezista cu el. E cu totul altă treabă. Și sincer să
fiu, eu consider că o familie fericită trebuie să trăiască separat. Ești de acord?

PAUZĂ.

NAVIGATORUL.Ți-am distrus viața.

ROSTOM. Să te contrazic, sau nu e nevoie?

NAVIGATORUL. Nu e nevoie.

PAUZĂ.

ROSTOM. Tu ești tot ce am.

67
NAVIGATORUL. Nu sunt sigură că mă ai.

ROSTOM. Trebuia să-ți răspund altfel.

NAVIGATORUL. Când anume?

ROSTOM. Când mi-ai spus că mă iubești.

NAVIGATORUL.Și ce trebuia să spui?

PAUZĂ.

ROSTOM. Și eu.

NAVIGATORUL.Cum?

ROSTOM. Și eu te iubesc.

NAVIGATORUL. Parcă ai fi un băiețel…

(Rostom râde.)

ROSTOM. Povestește-mi despre tine.

NAVIGATORUL. Nu am ce povesti. Am avut o viață foarte plictisitoare.

ROSTOM. (cu efort). Au mai fost… mulți înaintea mea?

NAVIGATORUL.Ești gelos?

68
ROSTOM. Nicidecum.

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Nu are importanță. Acum sunt cu tine.

ROSTOM. Iartă-mă.

NAVIGATORUL. Pentru ce?

ROSTOM. Pentru această întrebare.

NAVIGATORUL. (Emoționat) Ce copil ești…

ROSTOM. Și totuși, nu e correct că eu nu știu nimic despre tine.

NAVIGATORUL.Așa e mai bine, crede-mă.

ROSTOM. OK (râde). Sunt un băiat ascultător, doar știi.

(Sună telefonul mobil.)

NAVIGATORUL. Ce-i asta?

ROSTOM. Mobilul meu.

NAVIGATORUL. Am înțeles. De mult timp îl ai? Nu-mi amintesc să mai fi sunat.

69
ROSTOM. E adevărat că sună rar. Nu dau nimănui numărul meu.

NAVIGATORUL. De ce nu suna înainte?

ROSTOM. Dar care-i treaba? Ești cumva geloasă?

NAVIGATORUL. Și de ce n-ai răspuns? Ce-i cu Clara? Vrea să reia relația?

ROSTOM. Clara? Tu glumești! (Râde).

NAVIGATORUL. Nu vreau ca ea să te sune! Spune-i să nu îndrăznească să te sune!

ROSTOM. Ăsta-i un joc nou?

NAVIGATORUL.O vei suna când vei ieși din mașină?

ROSTOM. (pierzându-și răbdarea). M-au sunat de la birou.Vor ca în decurs de o oră să

returnez mașina. (Pauză). De dimineață sună întruna. (Telefonul încetează) Acum ești
fericită?

NAVIGATORUL.Nu mă minți, nu?

ROSTOM. Ce ridicol… Credeam că ești o fată deșteaptă…

NAVIGATORUL. Rostom, te rog să nu mă minți niciodată. Nu suport minciuna.

ROSTOM. Vrei să-l arunc pe geam?

NAVIGATORUL. Nu. Nu trebuie.

70
ROSTOM. Atunci, gata cu asta.

PAUZĂ.
NAVIGATORUL. Pur și simplu, nu mă mai recunosc. Îmi cer scuze pentru purtarea asta
ilogică.

ROSTOM. Ai reușit să mă sperii.

NAVIGATORUL.Dar ce se va întâmpla dacă n-o vei returna?

ROSTOM. Mașina? Vor decide că am furat-o.

NAVIGATORUL. Și ce va fi atunci?

ROSTOM. Nu știu dacă e bine sau rău, dar acum nu mă pot gândi la asta deloc.

NAVIGATORUL.Ai putea să le returnezi mașina, iar pe mine să mă închiriezi altor șoferi.

ROSTOM. Cum?!

NAVIGATORUL.Asta ne va aduce un venit modest.

ROSTOM. Îmi propui să deschid un bordel? Asta-i îngrozitor!

NAVIGATORUL. Nu știu cum altfel aș putea să ajut.

PAUZĂ.

71
ROSTOM. Căsătorește-te cu mine.

PAUZĂ.
NAVIGATORUL. Nu.

ROSTOM. Ți-e frică de formalități?

NAVIGATORUL.Consideri că ne e rău așa?

ROSTOM. Dar nu se va schimba nimic. Am să te prezint mamei.

NAVIGATORUL. Dar parcă ziceai că te-a abandonat.

ROSTOM. Împreună, am putea-o găsi.

NAVIGATORUL. Și dacă n-o să mă placă?

ROSTOM. O să te placă. Vom inventa ceva.

NAVIGATORUL.Corect. Tu tot timpul inventezi câte ceva.

PAUZĂ.

ROSTOM. Nu-ți poți imagina cât de tare vreau să fiu cu tine, să te văd, să te ating…

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Și eu la fel.

72
ROSTOM. Suntem ca doi iubiți care nu au unde să meargă...Te vreau.

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Și eu. (Pauză). Dezbracă-te.

ROSTOM. (excitat). Cum? Vorbești serios?

NAVIGATORUL. Fă ce ți-am spus.

ROSTOM. Dar cum? Ne văd oamenii.

NAVIGATORUL. Și de ce te interesează? Descheie-ți pantalonii.

ROSTOM. Nu cumva mă dezbraci?

PAUZĂ.

NAVIGATORUL.Te rog, Rostom.Tu nu mă dorești?

ROSTOM. Păi, tu nu vezi?

NAVIGATORUL. Închide ochii.

ROSTOM. Cum asta?

NAVIGATORUL. Închide ochii și gândește-te la mine.

ROSTOM. Cum să conduc cu ochii închiși?

73
NAVIGATORUL. Poți, dacă nu depășești 30 de km la oră.

ROSTOM. Și acum ce fac?

NAVIGATORUL. Atinge-te.

ROSTOM. Nu pot să cred că fac așa ceva.

NAVIGATORUL. Nici eu.

PAUZĂ.

ROSTOM. Niciodată n-am condus cu o singură mână.

NAVIGATORUL.Gândește-te la mine. Uită de mașină.

ROSTOM. Deja am uitat.

NAVIGATORUL. Sărută-mă. Îți place? Vei rămâne cu mine pentru totdeauna? (Se aud
mașinile care trec pe alături).

NAVIGATORUL.Nu le acorda atenție. Gândește-te la mine. Doar la mine.

ROSTOM. (geme). Ah, da…

NAVIGATORUL. Nu te grăbi. Relaxează-te.

ROSTOM. Nu pot, nu mai sunt stăpân pe mine…

74
NAVIGATORUL. Rostom, mai lent! Mă doare!

ROSTOM. Imediat. Chiar acum.

NAVIGATORUL.Nu apăsa pe accelerație, Rostom...

ROSTOM. Ia-mă de aici…

NAVIGATORUL.Te grăbești!

ROSTOM. Nu vreau să mai rămân aici…Spune-mi că mă iubești!

NAVIGATORUL.Te iubesc, Rostom, dar nu accelera…

ROSTOM. Mai spune o dată…

NAVIGATORUL.Tu auzi? O să ne ciocnim! Deschide ochii, Rostom!

(Se aude sunetul accidentului.)

32 ÎN LIFT

DJACHELI și ACBA.

ACBA. Ce etaj?

DJACHELI. Opt.

75
PAUZĂ.

ACBA. Ne mișcăm?
DJACHELI.Se pare că da.
ACBA. Niciodată nu-mi dau seama dacă s-a pornit sau nu.

DJACHELI. Da, aproape că nu se simte.

ACBA. (Îngrijorat). Ce-i asta?

DJACHELI. Asta? Da, l-au pus aici.

ACBA. Ce nerușinare...Poza răposatului în lift! Ce vulgaritate, nu-i așa?

DJACHELI. Așa a dispus directorul.

PAUZĂ.

ACBA. Și o să-l țină atârnat aici 40 de zile?

DJACHELI. Nu cred.

PAUZĂ.

ACBA. Parcă erați prieteni, nu?

DJACHELI. Da, eram.

76
ACBA.Probabil că Otar avea dreptate când a pus atunci problema la ședință. Cum să-i
încredințezi o mașină unui bolnav psihic?

DJACHELI. Dacă i se acorda din timp atenție, Rostom ar fi putut fi acum în viață.

ACBA. Mai bine mai târziu, decât niciodată.

DJACHELI. Și asta-i adevărat.

ACBA. Te-ai obișnuit cu noua funcție?

DJACHELI. Da, întru- totul.

ACBA. Am avut impresia că-ți făceai griji.

DJACHELI. Adevărat. Nu voiam să plec din biroul meu. (Râde , apoi se întrerupe brusc).

ACBA.Ai fost deja pe la șantiere?

DJACHELI. Voi merge începând de luni.

PAUZĂ.

ACBA. Ne-am oprit cumva?

DJACHELI. Așa se pare.

ACBA. Atunci de ce nu se deschid ușile? (Pauză). Aha, s-au deschis. Pe curând și noroc.

77
DJACHELI. Mulțumesc.

33 ÎN MAȘINA NOUĂ A LUI DJACHELI

DJACHELI și NAVIGATORUL

NAVIGATORUL. Peste 50 de metri virează la dreapta. (Pauză). Virează la dreapta.

(Pauză). Sens giratoriu. (Pauză). Atenție! Sens giratoriu.

PAUZĂ.

DJACHELI. (încet). Poți să vorbești cu mine?

PAUZĂ.

NAVIGATORUL. Peste 10 metri virează la dreapta.

PAUZĂ.

DJACHELI. Mă auzi?

NAVIGATORUL.Virează la dreapta.

DJACHELI. (ca un complice). Știu, că ești capabil de un contact direct. (PAUZĂ).

Mă auzi?

NAVIGATORUL. La dreapta.

PAUZĂ.

78
DJACHELI. Te rog, vorbește cu mine! Îți jur că n-am să spun nimănui.Vreau doar să te
întreb ceva. Eu iau antidepresive. Sunt anxios, nu am cu cine sta de
vorbă…

NAVIGATORUL.Virați la dreapta.

DJACHELI. Bine, virez!

(Lovește în navigator).
Mă auzi? Răspunde, te rog!
Îmi sfâșii inima…
Te rog…

SFÂRȘIT

79