Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 44 vizualizări

    Schema Lecției - Carpații Meridionali - Clasa A VIII A

    Încărcat de

    Daniel Dobre

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Schema Lecției - Carpații Meridionali - Clasa A VIII A

    Încărcat de

    Daniel Dobre
    44 vizualizări3 pagini

    Titlu original

    Schema Lecției - Carpații Meridionali - Clasa a VIII A

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    44 vizualizări3 pagini

    Schema Lecției - Carpații Meridionali - Clasa A VIII A

    Încărcat de

    Daniel Dobre

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 3

    Schema lecției

    Carpaţii Meridionali

    Sunt situaţi în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

    Limite: De la valea Prahovei până la culoarul Timiş-Cerna-Bistra.

    Sunt munţi tineri de vârstă alpină, formaţi prin încreţirea scoarţei terestre.

    Principala caracteristică este masivitatea ( sunt greu de străbătut ), singura vale care îi
    străbate în totalitate este valea Oltului.

    Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, cu intruziuni granitice, acoperite la extremitaţi (către valea
    Prahovei şi către culoarul Timiş-Cerna ) de o cuvertură de calcare.

    Altitudinea maximă - 2544m Vf. Moldoveanu, Munţii Făgăraş

    Relief glaciar, circuri glaciare şi limita zăpezilor permanente.

    Se împart în 2 sectoare:

    1. Carpaţii Meridionali de la est de Olt, care cuprind grupele:

    a.Bucegi

    b.Făgăraş

    Cele 2 grupe au pantă domoală către S şi abrupturi către N.

    2. Carpaţii Meridionali de la vest de Olt, care cuprind grupele:

    a.Parâng

    b.Retezat-Godeanu

    Cele 2 grupe au pantă domoală catre N şi abrupturi către S.

    Grupa Bucegi

    Grupa Bucegi ţine de la valea Prahovei până la valea Dâmboviţei.

    Particularităţi: - relief glaciar, sub forma văilor glaciare

    - relief carstic - relief pe conglomerate

    Altitudinea maximă - 2505m Vf. Omu, Munţii Bucegi


    Orientarea culmilor: NS-VE

    Subdiviziuni:

    Munţii Bucegi ( apar sub forma unui masiv abrupt pe 3 laturi ( N, V, E ) şi cu pantă

    domoală spre S ) Munţii Leaota, Piatra Craiului, Culuarul Rucăr-Bran.

    Grupa Făgăraş

    Grupa Făgăraş ţine de la valea Dâmboviţei până la valea Oltului.

    Particularităţi: - relief glaciar, sub forma lacurilor glaciare( Bâlea, Capra, Doamnele )

    Altitudinea maximă - 2544m Vf. Moldoveanu, Munţii Făgăraş

    - 2535m Vf. Negoiu, Munţii Făgăraş ( al II-lea munte ca înălţime din ţară )

    Orientarea culmilor: NS-VE

    Subdiviziuni: Munţii Făgăraş ( se prezintă sub forma unei culmi unitare, cu orientare
    VE, cu o lungime de peste 60 de km., cu numeroase vârfuri şi creste ascuţite, din care se
    desprind către S munţi cu 1000 de metri mai joşi: Munţii Cozia, Ghiţu, Frunţii, Iezer )

    Depresiuni: Dep. Loviştei

    Grupa Parâng

    Grupa Parâng ţine de la valea Oltului până la valea Jiului şi Streiului.

    Particulariţtăţi: - relief glaciar, sub forma lacurilor glaciare ( Gâlcescu )

    Culmile muntoase au o dispunere radiară, în jurul unui nod orografic, reprezentat de Munţii
    Parâng, din care se prelungesc Munţii Şureanu, Cândrel, Lotrului şi Căpăţânei(subdiviziuni).

    Altitudinea maximă - 2519m Vf. Parângu Mare, Munţii Parâng.

    Grupa Retezat-Godeanu

    Grupa R-G ţine de la valea Jiului şi Streiului până la culoarul Timiş-Cerna-Bistra.

    Particularităţi: - relief glaciar, sub forma lacurilor glaciare ( Bucura ( cel mai mare lac

    glaciar din ţară ), Zănoaga ( cel mai adânc lac glaciar din ţară )).

    - relief carstic
    Culmile muntoase au o dispunere radiară, în jurul unui nod orografic, reprezentat de Munţii
    Godeanu.

    Altitudinea maximă - 2509m Vf. Peleaga, Munţii Retezat.

    Subdiviziuni: Munţii Retezat, Godeanu, Vâlcan, Ţarcu, Cernei, Mehedinţi.

    S-ar putea să vă placă și