Modelul personal de consum din perspectiva mediului

Mediul înconjurător reprezintă un element esenţial al existenţei umane şi este

rezultatul interferenţelor unor elemente naturale – sol, aer, apă, climă, biosferă – cu
elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacţionează, influenţând condiţiile
şi posibilităţile de dezvoltare viitoare a societăţii. Orice activitate umană, şi implicit existenţa
individului, este de neconceput în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a
acestuia, precum şi a fiecărei componente, îşi pun amprenta asupra factorului uman.
Terra se confruntă cu sfidări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima, iar
însumate acestea reprezintă o amenințare la adresa bunăstării noastre. Dar totuși nu este prea
târziu pentru a lua măsuri ferme. Chiar dacă poate părea dificil, avem posibilitatea să remodelăm
unele tendințe negative, să ne adaptăm pentru a minimiza daunele, să refacem ecosistemele
esențiale și să protejăm cu mai multă hotărâre ceea ce încă deținem. Însă asigurarea durabilității
pe termen lung, se poate realiza doar în momentul în care omul va fi capabil să perceapă mediul,
clima, economia și societatea ca un ansamblu, un tot unitar.
Din punct de vedere climatic, practicile de utilizarea a terenurilor, fenomenul defrișărilor
masive la nivel global, dar și dependența economiilor de combustibilii fosili, sunt doar câteva
cauze care au drept consecință creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă,
care implicit determină schimbările climatice la nivel mondial.
Biodiversitatea dispare sub ochii noștri, pe măsură ce habitatele lor continuă să fie
distruse, fragmentate sau poluate. Unele specii, inclusiv polenizatori precum albinele și fluturii,
au înregistrat o scădere dramatică a populațiilor din cauza utilizării pe scară largă a pesticidelor.
Activitățile economice generează poluanți care se acumulează în mediu, micșorând posibilitatea
ecosistemelor de a se regenera. Degradarea mediului afectează nu numai plantele și animalele, ci
și oamenii.
“Nu poți parcurge nici măcar o singură zi fără a avea un impact asupra lumii din jurul tău.
Ceea ce faci tu face diferența și va trebui să decizi ce diferență dorești să realizezi.” Jane Goodall
Cum am ales eu să fac diferența? Ei bine totul începe în viață cu pași mici, dar siguri.
Se spune că reciclarea începe la tine acasă…din păcate nu sortez deșeurile pe categorii,
dar fac și lucruri bune, spre exemplu atunci când am haine de care m-am plictisit sau pur și
simplu nu-mi mai plac, le donez sau chiar le vând pe site-urile specializate pentru a nu încuraja
risipa de resurse utilizate pentru fabricarea lor.
În decursul anilor am început să fiu foart atentă la modul în care utilizez energia, ajut
mediul înconjurator pe de o parte, iar pe de altă parte voi plăti mai puțin la factura de
electricitate. Știți cum fac acest lucru? Am grijă să nu las luminile aprinse când nu sunt în
camera respectivă și folosesc aerul condiționat doar când temperatura din casă devine
inconfortabilă pe timp de vară, iar pe timp de iarnă reduc încălzirea. De asemnea, folosesc becuri
LED pentru ca sunt mult mai accesibile, acestea au un consum de până la 10 ori mai mic decât
becurile cu bulb și în plus ador lumina alba, îmi dă senzația de zi. Atunci când merg să cumpăr
un apart electric, televizor, laptop sau orice altceva, acord o mare importanță etichetei deoarece
cele pe care se observă literele A sau B sunt aparate ce nu consumă mult curent electric.
Atunci când am tendința de a lăsa dispozitivele electrice în priză, îmi aduc aminte că vor
consuma energie chiar și atunci când nu sunt folosite, drept măsură le deconectez alimentarea.
Întrucât sunt o fire dinamică ador mersul pe jos…acum să nu vă imaginați că pot
parcurge o distanță de la București la Constanța per pedes, ci utilizez mijloacele de transport în
comun, nu sunt foarte costisitoare și pot socializa cu persoanele din jurul meu, iar în vacanțe,
căci vacanța este nelipsită la români, mă organizez cu prietenii și ne deplasăm cu un singur
autoturism.
Pe de altă parte pentru o ţară bogată în ape, aşa cum este România, apa nu este un subiect
care ne îngrijorează cu adevărat. Frecvent apar informări şi imagini despre cât de poluate sunt
apele de la noi din ţară cu reziduri menajere, asta pentru că majoritatea populaţiei din mediul
rural aruncă, pur şi simplu, gunoaiele în cele situate în imediata apropiere, atât din lipsa
educației, cât și din incapacitatea de a conștientiza cât de mult afectează mediul, dar și din lipsa
sau insuficiența sancționărilor. Apa înseamnă viață, o putem proteja prin fapte mici, spre
exemplu atunci când ne periem dinții, nelăsându-o să curgă în neștire, la fel putem proceda și
când spălăm vasele. De asemenea nu aruncăm uleiul direct în chiuvetă, îl punem într-un borcan
sau o sticlă pentru reciclare, eventual îl ducem la o benzinărie.
Consider că cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este consumul iresponsabil de
hrană. Hrana este o necesitate, hrana este o placere, aceasta ține de preferințele personale sau
culturale. Alegerile pe care le facem în ceea ce privește producția și consumul de alimente au
deja consecințe directe sau indirecte asupra climei, utilizării resurselor, cum ar fi apa și solul,
dar, totodată, și asupra capacității oamenilor de a se hrăni și de a trăi o viață decentă.

Conform (www.eatresponsibly.eu) în zilele noastre, producția de alimente:

contribuie mai mult la încălzirea globală decât toate mașinile, avioanele și
trenurile luate la un loc;
utilizează 70% din cantitatea de apă potabilă, dar conduce la scăderea drastică a
calității apei din cauza pesticidelor şi a folosirii fertilizatorilor;
accelerează pierderea biodiversității;
reprezintă unul dintre motoarele defrișării și deșertificării.

Am putea achiziționa produse în mod organizat pe baza unor necesități reale și nu pe cea
a dorințelor și impulsurilor. În acest mod nu o să mai aruncăm mare parte din produsele
cumpărate la gunoi, având drept efecte benefice atât din punct de vedere financiar, cât și asupra
mediului. La fel ca apa şi energia, alimentele reprezintă o nevoie umană de bază. Pe lângă a fi
disponibile, alimentele trebuie să fie de înaltă calitate, diverse, accesibile, sigure pentru consum
şi convenabile ca preţ.

Renunțarea la carnea de vită ar fi o schimbare pozitivă foarte mare, în ceea ce privește

efectul asupra mediului, deaorece creșterea bovinelor pentru obținerea de carne necesită de 28 de
ori mai mult teren și consumă de 11 ori mai multă apă, comparativ cu creșterea animalelor pentru
obținerea de carne de pasăre, carne de porc, ouă sau produse lactate. (www.ecomagazin.ro)
În supermarket-uri rafturile arată în mare parte la fel, pe tot parcursul anului, indiferent de
anotimp spre exemplu roșiile, castraveții, merele sau strugurii, aceste alimente au străbătut
distanțe mari și au fost produse în sere, ceea ce implică un consum ridicat de energie și cauzează
emisii de CO2. Pentru noi, cei care locuim în Europa Centrală, merele ar trebui să fie preferate în
locul bananelor în lunile de vară, în schimb iarna ar fi mai sustenabil să consumăm merele
păstrate din toamnă și nu căpșunile cumpărate din supermarket.
Toți am mâncat alimente extrem de procesate cum ar fi: chipsurile, prăjiturile, înghețata
sau ciocolata, dar consumate în cantități mari acestea cauzează mai devreme sau mai târziu
probleme de sănătate și totodată aduc prejudicii mediului înconjurător. Etapele de procesare
pentru finalizarea acestor alimente necesită un consum ridicat de energie, utilizând mult mai
multe resurse, spre deosebire de hrana simplă. Caracteristica acestor alimente este că toate au în
componența lor ulei de palmier, acest ulei provine din Indonezia și Malaezia, unde zone uriașe
din pădurea tropicală și din turbării au fost înlocuite în masă cu plantații de palmieri. Majoritatea
produselor ambalate aflate în magazinele mici și mari de lângă casa mea, cum ar fi alimente,
cosmetice, produse de curățenie, hrană pentru animale și altele au ca ingredient uleiul de palmier.
Pentru a evita aceste aspecte putem să realizăm propria rețetă de chipsuri acasă, la fel
putem proceda și cu prăjiturile și ciocolata. Chiar dacă necesită mai mult timp pentru preparare,
știm că mâncăm mai sănătos și concomitent contribuim și la bunăstarea mediului înconjurător.
Ar trebui să gătim cât consumăm, dar atunci când stai la țară, poți da resturile de mâncare
animalelor din gospodăria ta, așa cum este și în cazul meu, pot spune că încă sunt un copil fericit
pentru că am crescut la țară și poate puțin mai sănătos față de cei care au crescut la oraș.
Este greu de înțeles că se irosește hrană într-o lume care suferă încă de foame. În timp ce
în ţările mai bogate, aproape de jumătate din hrană este aruncată de către consumatorul final, în
ţările mai sărace deşeurile alimentare sunt reduse pentru că oamenii preţuiesc hrana.
Pierderile mari de alimente au efecte profunde asupra naturii şi a omului. Ce-ar fi să
cumpărăm exact câtă mâncare şi apă avem nevoie? Cumpărăm mult, folosim puţin. Deşeurile
alimentare produc pierderi economice atât guvernelor cât şi gospodăriilor, pentru că practic
aruncăm banii la coşul de gunoi.
“Deficitul de resurse, creșterea populației, scăderea disponibilității și accesibilității
terenurilor, creșterea deficitului de apă și degradarea solului ne solicită să regândim cele mai
bune modalități de a utliza resursele noastre pentru generațiile viitoare.” Hilal Elver
Cum remediem situația? Soluţiile trebuie să fie orientate spre viitor, să încorporeze
aspecte legate de prevenirea riscurilor, precum anticiparea schimbărilor climatice sau reducerea
progresivă a dependenţei de combustibilii fosili.