EXTRAS

DIN PLANUL DE APĂRARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAȚII DE URGENȚĂ

SPECIFICE PROVOCARE DE CUTREMUR ȘI/SAU ALUNECĂRI DE TEREN LA
NIVELUL SECTORULUI 1

Scopul prezentului plan este acela de a asigura planificarea, organizarea si conducerea unitara a
acţiunilor tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiilor de urgenta specifice
(pregătire si intervenţie imediata, relocare, refacerere, constructie, reabilitare-restabilire, menţinerea
condiţiilor de siguranţa) in vederea limitarii efectelor cutremurelor la nivelul Sectorului 1.
Prezentul plan stabileşte în ceea ce priveşte:
■ măsurile de prevenire şi pregătire pentru interventie;
■ acţiunile de intervenţie operativă pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora;
■ măsurile de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
Sectorul 1 ca şi Municipiul Bucureşti este situat în zona caracterizată de intensităţi seismice
probabile de 801, zonă cu risc seismic mediu către mare (un cutremur de 8°1 MSK la minim 50 de
ani).
Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă specifice sunt:
a) populația/salariații și bunurile materiale
b) clădirile, capacitatile operaţionale ale insituțiilor publice și operatorii economici
c) reţelele de alimentare cu energie electrica, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apa şi
canalizare, staţiile de tratare şi de epurare;
d) căile de acces și transport urban
e) reţelele de telecomunicaţii, informaționale
f) capacitățile de producție
g) mediul natural
Efecte: - distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii sociale, culturale, religioase;
– distrugerea sau avarierea construcţiilor industriale;
– distrugerea sau avarierea reţelelor de gospodărie publică (apă, gaz, termoficare, electricitate,
telecomunicaţii, canal etc.)
– generarea de incendii (în general izolate);
– declanşarea de alunecări de teren sau de surpări de teren, a unor avalanşe;
– avarierea unor construcţii hidrotehnice sau de hidroamelioraţii;
– declanşarea unor epidemii, ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu;
– producerea unor efecte de masă (panică, stres etc.);
– generarea unor accidente nucleare sau chimice.
Consecințe:
– consecinţe sociale : perturbarea vieţii sociale, a capacităţilor de conducere a activităţii
publice, afectarea unor grupuri de persoane care necesita ajutoare de urgenta (îngrijire
necesara, cazare, bunuri de prima necesitate), distrugerea unor dotări urbane cu caracter social,
etc.
– consecinţe ecologice : afectarea ireversibila sau pe termen lung a mediului înconjurător
– consecinţe economice: pierderi materiale directe (rezultate din avarierea fondului construit
existent) sau indirecte (rezultate din întreruperea / blocarea activităţii economice).

Impact:
Etapa a I-a- Imediată Etapa a II-a - Stabilizare Etapa a III-a - Revenire
până la 72 ore 3 zile până la 15 zile de la 15 zile.................

Page 1 of 6
 - blocaj instituțional în primele - Avarierea gravă a sistemului - Dificultăți în asigurarea
4-6 ore de gospodăriere resurselor materiale și
- deteriorarea totală sau parțială comunală/utilități publice (apă, financiare
a legăturilor de comunicații gaze, energie) - Uzura morală și psihică a
- crearea de blocaje/ambuteiaje - Necesitatea efectuării unor personalului de intrevenție
și/sau distrugerea căilor de importante manevre de forțe și - etc.
comunicații rutiere mijloace din zonele mai puțin
- etc. afectate sau neafectate
- etc.
În urma expertizării de către Primăria Municipiului Bucureşti (Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii /
Direcţia Investiţii / Serviciul Consolidări), la nivelul Sectorului 1, au fost încadrate în clasele de risc seismic
I-III, un număr de 239 clădiri, din care un număr de 62 clădiri sunt încadrate în clasa I Risc seismic Pericol
Public, 61 clădiri sunt încadrate în clasa I de Risc seismic, (nu vor rezista la un cutremur de peste 7º pe scara
Richter. www.pmb.ro
Detalii privind clasele de risc seismic al imobilelor, expefrtizele clădirilor precum și clădirile consolidate din
București se găsesc la Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic –
www.amccrs.ro .

Clasele de importanţă ale clădirilor:

- Clasa I - Clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia
civilă: staţii pompieri,sedii poliţie; spitale şi alte construcţii)
- Clasa II – Clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu
prăbuşirea sau avarierea gravă: - clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria totală expusă ,
spitale, altele decât cele din clasa I
- Clasa III – Clădiri de tip curent, care nu aparţin celorlalte categorii
- Clasa IV – Clădiri de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus de ocupare şi/sau de mică
importanţă economică, construcţii agricole, locuinţe unifamiliale.

Conform OMTCT/OMAI nr. 1995/1160 din 2005/2006 pentru aprobarea regulamentului privind prevenirea
şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren, art 8 ,, Aplicarea
măsurilor şi acţiunilor de apărare este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice; participarea la
acţiunile de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi
juridice, cu excepţia persoanelor fizice cu handicap şi a altor categorii defavorizate,,

Comitetul Naţional are următoarele atribuţii principale:

- Declară, cu acordul primului-ministru, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor
judeţe, coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă şi declară încetarea stării de alertă
- Propune Guvernului, prin ministrul administraţiei şi internelor, instituirea de către Preşedintele
României a „stării de urgenţă” în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele judeţene sau
al municipiului Bucureşti, şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens
Criterii şi niveluri de gravitate minime pentru declararea ca zonă în care se instituie situaţia de urgenţă
specifică la nivel de unitate teritorial-administrativă, conform OMTCT/OMAI nr 1995/1160 din 2005/2006

PARAMETRI NIVELURI MINIME

ale situaţiei de urgenţă specifice, cu
caracter:
Limitat Major
Număr de vieţi omeneşti pierdute, persoane dispărute <= 50 ( mai mic) > 50 (mai mare)
Număr de răniţi <= 150 > 150
Număr de persoane fără locuinţă <= 200 > 200
Număr de locuinţe grav afectate <= 1000 > 1000
Page 2 of 6
 Notă: Când s-a ajuns la unul dintre nivelurile de gravitate precizate sau există pericolul atingerii
acestuia se activează comitetul de la autoritatea publică locală pe raza căreia s-a produs situaţia de
urgenţă specifică şi se pune în aplicare planul de apărare specific.

Măsuri de intervenţie de urgenţă în principal pentru:

a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare desfăşurării
acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;
b) stingerea incendiilor;
c) deblocarea - salvarea persoanelor şi acordarea primului-ajutor;
d) transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;
e) inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidă a
acestora;
f) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare;
g) protecţia - adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare;
h) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate;
i) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi a
mijloacelor pentru intervenţie;
j) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi neutralizarea
acestora, după caz.
Măsurile de protecţie şi intervenţie împotriva efectelor seismelor şi alunecărilor de teren se vor
desfăşura în următoarea succesiune:
a) Măsuri şi acţiuni în perioada predezastru – masuri de prevenire a efectelor fenomenului
b) Măsuri pentru etapa de incidenţă a seismelor şi/sau alunecărilor de teren - masuri de alarmare și protecție
individuală și de grup
c) Măsuri şi acţiuni în perioada post dezastru specific - masuri de restabilire a starii de normalitate,
Acţiunile de protecție –intervenție (prevenirea, protecţia, intervenţia) au ca scop :
– să asigure reducerea gravităţii pierderilor şi distrugerilor
– evitarea sau diminuarea pierderilor de vieţi omeneşti şi pagubele de bunuri sau valori materiale
– salvarea oamenilor şi bunurilor materiale
– localizarea şi înlăturarea urmărilor cutremurelor şi alunecărilor de teren
– reluarea activității instituțiilor în timpul cel mai scurt.
I. PRE-DEZASTRU. Acţiuni care sunt destinate să asigure:
a. diminuarea efectelor unui cutremur, unei alunecări de teren
b. să minimizeze volumul de pierderi şi distrugeri ce se pot produce asupra clădirilor
c. să elimine sau să diminueze pericolul dezastrelor complementare (incendii, explozii) ce
pot să apară în urma dezastrului.
II. ÎN TIMPUL DEZASTRULUI. În timpul desfăşurării mişcării seismice, a unei alunecări de teren,
şi/sau al unui dezastru complementar, se aplică şi se realizează măsuri şi acţiuni de PROTECŢIE,
INDIVIDUALĂ, FAMILIALĂ ŞI DE GRUP precum şi unele acţiuni posibile de evitare a apariţiei
unor noi dezastre complementare (incendii, explozii, contaminare chimică,etc.).
III. POST-DEZASTRU. Imediat după ce mişcarea seismică sau alunecarea de teren, a încetat şi în
perioadele următoare de timp se desfăşoară acţiuni de INTERVENŢIE. În această etapă, se continuă
aplicarea unor măsuri de protecţie şi realizarea unor acţiuni de prevenire a apariţiei unor dezastre
complementare. Etapele intervenției sunt:
Etapa I - reacţia imediată (3-10 zile) prioritare sunt:
• acţiunile de căutare – salvare
• asistenţa medicală de urgenţă
• intervenţia pentru limitarea efectelor colaterale ale seismului.

Page 3 of 6
 Etapa II - stabilizarea (primele 15 zile) asigură:
• apă potabilă, hrană, condiţii igienico-sanitare
• adăposturi colective de urgenţă
• accesul la serviciile medicale, protecţia persoanelor vulnerabile
•continuarea procesului de repunere în funcţiune a utilităţilor publice esenţiale, concomitent cu
continuarea misiunilor de căutare-salvare a persoanelor.
Etapa III - revenirea succesivă (după primele 15 zile):
• reluarea vieţii economice şi sociale
IV. ACŢIUNI PE TERMEN LUNG. În această etapă se finalizează acţiunile de INTERVENŢIE şi
se desfăşoară acţiuni de CONSOLIDARE, CURĂŢARE, NEUTRALIZARE, REABILITARE şi
REFACERE-RESTABILIRE.
ACŢIUNILE DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE
a) Avertizarea populației, se realizează numai în cazul unor dezastre complementare ale unui cutremur,
care pun în pericol siguranţa acesteia (inundaţii în aval de baraj, incendii de proporţii, accidente
chimice, nucleare, etc.) și în cazul alunecărilor de teren în progres.
b) Căutarea, cercetarea şi evaluarea efectelor negative . Acţiunea se execută în zona afectată, prin
echipaje specializate
c) Deblocare, descarcerare şi salvarea persoanelor și stingerea incendiilor. Acţiunea se desfăşoară
în zona afectată în scopul:
- salvării victimelor din locurile care au rămas blocate
- deblocarea căilor de acces pentru intervenţie şi evacuare
- asigurarea condiţiilor de supravieţuire (apă, aer, hrană, prim-ajutor);
- limitarea avariilor
- salvarea bunurilor materiale şi animalelor
d) Evacuarea persoanelor, populaţiei sau a bunurilor periclitate. Acţiunea de evacuare se execută
din zonele afectate în locaţiile stabilite
e) Acordarea asistenţei medicale de urgenţă și Prevenirea îmbolnăvirilor în masă
f) Paza, ordinea, îndrumarea circulaţiei, restricţii de circulaţie
g) Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate
Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei, astfel:
- asigurarea apei şi hranei pentru persoane
- asigurarea apei şi hranei pentru animale
- verificarea şi asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele
afectate sau evacuate.
În primele 72 ore, conform HG 557/2016 privind Managementul Situațiilor de urgență, autoritățile
locale asigură apa potabilă, după acestea de către Serviciul Probleme Speciale, prin cerere scrisă de
către CLSU
h) Înhumarea cadravelor și Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă
socială şi religioasă
Forţele de intervenţie specializate sunt:
- structuri ale serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
- unităţile poliţiei;
- unităţile jandarmeriei;
- unităţile poliţiei de frontieră, structurile poliţiei locale;
- unitatea specială de aviaţie, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării
Naţionale;
- unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii;

Page 4 of 6
 -
organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare;
-
unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară;
-
formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor;
-
detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale
specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie;
- formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi
organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.
Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele
decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, şi acţionează conform sarcinilor stabilite pentru
formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de
apărare specific.
INSPECȚIA POST-SEISM. (Ordinul nr. 127 /2007 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie privind investigarea de
urgenţă a siguranţei postseism a clădirilor şi stabilirea soluţiilor-cadru de intervenţie", indicativ ME 003-2007*) EMITENT: MINISTERUL
DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR )

Inspecția post-seism este executată de personal de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat în
Construcţii, cu ajutorul personalului de specialitate angajat în cadrul Primăriei. Mai pot participa: ingineri
structurişti şi tehnicieni din cadrul institutelor, firmelor şi birourilor cu activitate de proiectare, a
instituţiilor de învăţământ superior, a institutelor şi centrelor de cercetare în construcţii, cu activitate
recunoscută; ingineri şi tehnicieni implicaţi voluntar în desfăşurarea activităţilor post-seism; ingineri şi/sau
firme de construcţii angajate pentru lucrări specifice (sprijiniri de urgenţă, demolări etc.).
Inspecţia post-seism - este menită a stabili, prin mijloace extrem de simple:
(a) - construcţiile evident sigure, care pot fi utilizate în continuare fără restricţii;
(b) - construcţiile evident nesigure, care nu pot fi utilizate în continuare, trebuind a fi abandonate
(evacuate), temporar sau definitiv;
(c) - construcţiile a căror stare tehnică nu se încadrează în cele două categorii definite mai sus
necesitând o investigaţie mai amănunţită.
Inspecţia post-seism pentru a decide asupra siguranţei clădirilor conduce, de regulă, la cerinţe majore de
specialişti, cu activitate într-o perioadă foarte scurtă de timp (1 - 3 zile), în urma căreia se va completa un
formular pentru fiecare clădire în parte.
 Legea 410/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 132/1997 privind rechizitiile de
bunuri si prestarile de servicii in interes public.
ART. 1 - Rechizitia de bunuri si prestarile de servicii reprezinta masura exceptionala prin care organele
autoritatii publice imputernicite prin lege obliga agentii economici, institutiile publice, precum si alte
persoane juridice si fizice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile, in conditiile prezentei
legi.

ART. 2 - (1) Bunurile rechizitionate vor fi puse la dispozitia fortelor destinate apararii nationale sau a
autoritatilor publice, la declararea mobilizarii generale sau partiale ori a starii de razboi, la instituirea starii
de asediu sau de urgenta, precum si in caz de concentrari, exercitii si antrenamente de mobilizare ori
pentru prevenirea, localizarea, inlaturarea urmarilor unor dezastre, cat si pe timpul acestor situatii.
Bunurile consumptibile si cele perisabile pot fi rechizitionate definitiv, cu plata despagubirilor prevazute
de lege.
(1) Cetatenii apti de munca pot fi chemati pentru prestari de servicii in interes public, constand in
efectuarea unor lucrari sau desfasurarea unor activitati in situatiile prevazute la alin. (1).
ART. 4 - Rechizitionarea de bunuri si chemarea persoanelor fizice pentru prestari de servicii in interes
public se dispune astfel:
a. la declararea mobilizarii generale sau partiale sau a starii de razboi, prin decretul de declarare

Page 5 of 6
 b. la instituirea starii de asediu sau de urgenta, prin decretul de instituire
c. in caz de concentrari, exercitii si antrenamente de mobilizare, prin hotarare a Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii
d. in cazul prevenirii, localizarii si inlaturarii unor dezastre, prin hotarare a Guvernului sau prin ordine
ale prefectilor.

Resursele financiare se mai pot asigura din:

- rezervelor bugetare proprii
- fondului bugetar de rezervă pentru asistenţa de dezastre
- fondurilor primite de la Guvern şi organisme neguvernamentale
- fondurile provenite de la asigurări.
Logistica acţiunilor de intervenţie vizează:
- asigurarea aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, a antidoturilor, a echipamentului de
protecţie, precum şi a altor materiale
- asigurarea transportului pentru aprovizionare
- asigurarea echipamentului de protecţie şi a altor materiale
- asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor de
asistenţă tehnică şi realizarea rezervelor de carburanţi şi consumabile;
- realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care se
cooperează, cu dispeceratele unităţilor, subunităţilor, autorităţile locale, precum şi cu eşalonul
superior
- asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei
îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă
- asigurarea medicală și pentru accidente a personalului.

Page 6 of 6