PRINCIPII ȘI IMPLICAȚII TEOLOGICE ALE MISTERIOLOGIEI

ORTODOXE. TEOLOGIA SFINTELOR IERURGII ÎN GENERAL

1. Sfintele Taine-perspectivă generală

• Taină "υέω/"ύειν = ceea ce este tăinuit, ce are nevoie de inițiere, de introducere/

sacrament-sacrum se referă mai mult la partea exterioară, la legătura religioasă cu
un Dumnezeu îndepărtat.

• Tainele sunt o Revelației continuă și o articulare în Hristos pe existența veșnic

bună pe Care acesta ca Om a dobândit-o prin lucrarea Sa iconomică
mântuitoare=Sf. Taine sunt o îmbogățire continuă a creației prin participarea la
energiile necreate ale bunătății dumnezeiești!

• Nicolae Cabasila numește Sfintele Taine ” uși prin care trece Soarele dreptății”=
ele sunt realități din planul dumnezeirii și al veșniciei întemeiate pe fapte naturale
și istorice=nu sunt simple rituri mecanice: ”Prin lucrarea acestor Sfintele Taine,
Soarele Dreptății intră, ca printr-o mare deschizătură a firii, în acestă lume întunecoasă”
Nicolae Cabasila

• Sfintele Taine au nevoie de câteva premise pentru a se realiza:

1. Realitatea trupului unitar comunitar

2. Acordul liber și sinergic al omului

• Teologia ortodoxă consideră harul lor ca lucrare dumnezeiască ce se leagă

împreună cu funcțiile trupului ecclesial, adică cu harismele=harul Sfintelor Taine
este realitatea ce dă viață și crește trupul comunitar.

• Cu privire la numărul lor Nicolae Cabasila ne prezintă Sfintele Taine ca niște

mlădițe într-un copac, fără să precizeze un număr exact=tainele sunt ”funcțiuni
concrescute ale trupului ” prin urmare tainele nu pot fi numărate, nici săvârșite
fără prezența trupului ecclesial (Nikos Matsoukas)=numărul de 7 taine a fost
stabilit în Apus în sec. XII și confirmat de Sinodul de la Trident, moment în care a
intrat și în Răsărit…= unii menționează între Sf. Taine: tunderea în monahism,
aghiasma mare, sfințirea bisericilor, slujba înmormântării.
• În sens larg în Biserică toată lucrarea ei este har și taină=orice Taină include în sine și
o acțiune de sfințire, dar nu orice acțiune de sfințire este o Taină! P. Evdochimov

• Orice act sacramental este personal, dar pe temeiul și pe seama (consecință)

trupului comunitar= prin orice membru botezat se reînoiește harul botezului în
tot trupul ecclesial!

• Prin sfintele taine și lucrări sfințitoare Biserica descoperă identitatea ei neîncetată

cu Hristos=în practica veche orice lucrare sacramentală era legată de euharistie și
de liturghie.

• Fiecare Taină a Bisericii are o lucrare specifică, iar trupul ecclesial stabilind în
Hristos de câte astfel de Taine este nevoie ca Hristos să lucreze deplin istoric în
Biserica Sa= în antichitatea creștină discuția nu era despre numărul tainelor, ci
despre trăirea și săvârșirea lor=orice lucrare sacramentală cu efect mântuitor este
o taină, indiferent de impactul ei, pe care nu omul îl stabilește.

• Prin Sfintele Taine Hristos are un rol activ în iconomia Duhului Sfânt, prin acestea
continuându-se „vizibilitatea” Sa istorică=Taine în aspectele lor canonice și
sacramentale stabilesc modalitatea împărtășirii de harul Cincizecimii perpetuu
lucrător în Biserică= Sfintele Taine exclud posibilitatea unui ”cincizecism” sectar-
arbitrar.

2. Dimensiunea creațional-cosmică a Sfintelor Taine

• Tainele în teologia ortodoxă sunt mijloacele prin care se realizează unirea

oamenilor cu Hristos, spre deosebire de catolicism care consideră tainele un mijloc
vizibil prin care se acordă omului ” un echivalent al meritului dobândit de Hristos
prin moartea Lui, în forma unei grații create, depozitate și administrate de Biserică” D.
Stăniloae

• Premisele creaturale ale Sfintelor Taine țin de calitatea de trup al omului, de

materia creației generale și de Trupul lui Hristos ca Trup al Bisericii= acestea sunt
aduse împreună prin lucrarea lui Hristos și a Duhului Sfânt.

• Potrivit concepției ortodoxe Duhul dumnezeiesc poate lucra prin spiritul omenesc
asupra materie cosmice și asupra materiei și a persoanelor umane=omul are
creatural capacitatea spirituală de influență asupra lumii materiale=prin spiritul și
 trupul lui omul poate face străvezie puterea Duhului Sfânt și lucrarea
sacramentală a Bisericii.

• Baza generală a Sfintelor Taine este credința că Dumnezeu poate lucra asupra
creației Sale și se poate uni cu ea=unirea începe de la actul creației propriu-zise și
se desăvârșește prin lucrarea dumnezeiască în timp până când ”Dumnezeu va fi
totul în toate” (I Cor. 15, 28).

• Există și un temei rațional al sacramentalității și tainelor lucrate de Dumnezeu în

creația Sa: ”prezența lui Dumnezeu Cuvântul în rațiunile celor create și a lucrării în
susținerea și cârmuirea spre ținta deplinei uniri cu El” D. Stăniloae

• Tainele Bisericii pun în lucrare nu numai iconomia mântuirii lui Hristos, ci și taina
din veac cu privire la existența omului: ”Rațiunile cele multe sunt una și cea una e
multe. Prin ieșirea cea binevoitoare, făcătoare și susținătoare a Celui unul la făpturi,
Rațiunea cea una e multe, iar prin întoarcerea celor multe și prin referirea și pronia
călăuzitoare a celor multe, ca la o origine și centru al lucrurilor din care și-au luat
începăturile și care le adună pe toate, cele multe sunt una” Sf. Maxim Mărturisitorul

• Tainele Bisericii sunt lucrări cosmice pentru aceea că omul ca mijloc și participant
la acestea, are în sine elementele întregii creații, dar și unește în sine întreaga
creație, omul este capul conștient al țesăturii raționale și unitare a lumii: ”omul
realizează mai mult decât orice unitate din lume caracterul paradoxal al tainei, unind în
sine spiritul ca rațiune conștientă cu materia ca raționalitate plasticizată inconștientă” D.
Stăniloae

• Tainele sunt lucrări de desăvârșire ale unirii omului cu Dumnezeu prin unire
omului cu sine însuși și cu lumea creată: ”De aceea omul este introdus ultimul între
creaturi, ca un fel de conjuncție (σύνδεσ)ος) naturală a extremităților întregului, prin
părțile sale proprii, și ca unul care aduce în sine la unitate cele ce sunt despărțite după fire
prin mari distanțe, ca începând întâi de la propria dezbinare, prin unirea care le adunaă pe
toate în Dumnezeu ca în cauza lor” Sf. Maxim Mărturisitorul

2. Temeiul hristologic și ecclesiologic al Sfintelor Taine

• Există o bază ”naturală” a Sfintelor Taine legătura organică între: cosmos-om-

Hristos=Hristos este Omul prin excelență devenit mediu de legătură între
materie și ceilalți oameni.
• Temeiurile unirii dinte Dumnezeu și om:
1. Omul: unirea între spirit și materie=chip și ”spațiu” al tainei unirii
dintre om și Dumnezeu.

2. Întruparea - unirea maximă între Dumnezeu și om=unirea

ipostatică este ”centrul” sau principiul izvorâtor de viață
dumnezeiască al sacramentelor Bisericii.

3. Biserica - sau actualizarea la nivel personal a unirii omului cu

Dumnezeu realizate în Hristos.

• Lumea creată de Dumnezeu slăbește prin păcat, fiind restabilită de Hristos care se
identifică natural cu lumea prin om și astfel ridică lumea la unirea cu El= Creația
este unită cu Hristos, iar Hristos cu Biserica Sa= Biserica este creația restabilită și
în curs de restabilire prin om la nivel personal=Biserica este o taină a contrarilor
chemate la unitate.

• După cum lumea și omul în sine sunt taine participând la taina lui Hristos tot
astfel și mădularele și actele Bisericii au caracter de taină=prin ele lucrează Hristos
și Duhul Sfânt.

• Hristos ca Dumnezeu-Om este marea taină a existenței, iar în legătură cu

întruparea și cu Euharistia, Biserica poate fi numită și ea un mare
sacrament=Biserica ascunde în interiorul ei taina uniunii omului cu Hristos cel
întrupat, Care locuiește în sânul ei în Duhul Sfânt, Care o hrănește și o conduce.

a) Hristos săvârșitorul tainelor

• Hristos dorește să sfințească omul nu prin detașare de trupul lui, ci prin trupul
lui=asumă trupul, iar Tainele Sale săvârșite le săvârște în trup ținând seama de
legătura între suflet și trup, de faptul să sufletul este deschis infinit spre
Dumnezeu.

• Hristos prin Sfintele Sale Taine se atinge de trupul nostru și lucrează în sufletul
nostru prin aceste atingeri=astfel ne comunică sensibilitatea Sa și omenească sau
curat trupească și sufletească, prin împărtășirea puterii dumnezeirii Sale: Ιisus
Hristos nu ne-a transmis nimic material; ne-a transmis numai spiritual, dar în lucruri
materiale…Dacă ai fi fost netrupesc, Iisus Hristos ți-ar fi împărtășit darurile acestea
 netrupește; dar fiindcă sufletul tău este unit cu trupul, îți împărtășește spiritualul prin
material Sf. Ioan Hrisostom

• Atingerea de trupul nostru Hristos o face prin materia Tainelor pe care o sfințește
și o atribuie omului, aceasta în condițiile în care omul însuși nu este ”materie” a
Tainei: Pocăința, Hirotonia, Cununia etc.

• Hristos a ales ca materii pentru Sfintele Taine elemente materiale care susțin
trupul omenesc: pâinea, apa, vinul, untdelemnul=natura chiar și cea materială
este raționalizată la maxim prin Logosul întrupat ca Subiect al acțiunii de sfințire
al lor prin Duhul Sfânt.

• Sf. Taine presupun o materie sfințită în Duhul Sfânt și un trup uman tra
sfigurat prin asceză pentru ca puterea ce iradiază din Hristos se se poată
comunica omului prin trupul său și prin om lumii întregii=puterea lui Hristos
pătrunde în om atât prin materia sfințită, dar și prin gesturile sacramentale ale
preotului=prezența Logosului dumnezeiesc în toate fapturile se amplifică și se
actualizează în materia transfigurată a Tainelor=Tainele sunt prezența lui Hristos
cu trupul pnevmatizat în ambinața Bisericii și prin Taine în om și lume.

• Câtă vreme materia Sfintelor Taine este sfințită de Hristos, nu ar trebui făcută nici
o separație în Hristos și materia sfințită a acestora=aceasta este concepția
scolastică promovată în creștinismul apusean=materia este un simbol separat de
har, pe când în ortodoxie este realitatea prezenței lui Hristos în Duhul
Sfânt=diferența între materie și lucrarea tainelor în catolicism a condus
protestantinsmul la înlăturarea totală a sfintelor taine=împărțirea în partea externă
și partea internă a tainelor este produsul unei abstracții scolastice!

b) Caracterul hristologic și bisericesc al Tainelor

• Sfintele Taine sunt săvârșite de către Biserică și de către Biserică, prin Biserică pe
seama unor persoane ce vor să intre în comuniune cu Biserica și să se unească cu
Hristos: Tainele sunt actele prin care Hristos recapitulează în Sine ca Biserică pe toți
oamenii despărțiți de Dumnezeu și între ei. D. Stăniloae

• Prin Biserică Hristos lucrează Sfintele Sale Taine spre unificarea tuturor atât a
celor din Biserică, dar și a celor din afară chemați să participe la Tainele Bisericii:
”Întru El toată clădirea bine alcătuită crește, ca să ajungă un locaș sfânt desăvârșit în
 Domnul” (Ef. 2, 21); În Biserică Domnul a dat pe unii…binevestitori, pe alții păstori, pe
alții învățători spre desăvârșirea sfinților, la lucrul slujbei spre zidirea trupului lui
Hristos, până ce toți vom fi ajuns la unitatea credinței și a cunoștinței Fiului lui
Dumnezeu, la statura bărbatului desăvârșit, la măsura vârstei deplinătății lui Hristos (Ef.
4, 11-13).

• Prin Sfintele Taine crește și extinde, se zidește Trupul Bisericii ca Trup al lui
Hristos = Sfintele Taine îl unesc pe om cu Hristos în chip real ”Te unești cu
Hristos?”=astfel devine membrul al Bisericii.

• Hristos a ”instituit” Sfintele Taine nu prin cuvânt, ci prin identificarea cu acestea

în chip real și permanent=S-a botezat, a dat Trupul Său spre mâncare, a dat
puterea iertării spre pocăință, a fost Arhiereu și preot, s-a unit cu Biserica Sa
întemeind astfel Cununia ș.a= El Însuși a primit Duhul Sfânt, ca om, după Botez,
urmând ca toți să-l primească prin El în taina Mirului.

• Biserica nu Îl reprezintă prin Sfintele Taine pe un Hristos absent, ca o realitate

substitutivă, ci este plină de Hristos=”Așa cum un tată privește deodată la copiii lui cu
aceeași afecțiune și-pătrunde cu aceeași dragoste, tot astfel Hristos pătrunde cu energia
iubirii Lui în toți cei ce primesc Tainele, unindu-i cu Sine și întreolaltă și prin aceasta
extinzând Biserica” D. Stăniloae

• Fiecare Taină a Bisericii presupune o relație personală cu Hristos= pentru aceea

fiecare Taină implică personal fiecare credincios participant = credinciosul face o
mărturisire de credință și se prezintă pe nume arătând implicare personală a
omului în Taină=aceasta este o manifestare printr-un act propriu al voinței libere
prin care acceptă o relație decisivă, vie și personală cu Hristos.

• Toate Tainele Bisericii au ca temei mântuitor = moartea și învierea cu Hristos=prin

aceasta Hristos Domnul a stabilit diferite grade de relație cu credincioșii=Iată Eu
sunt cu voi până la sfârșitul veacului. Amin (Mt. 28,20)=astfel creștem în natura
noastră din punct de vedere sacramental, așa cum a crescut și Hristos ca Om, în
Sfintele Taine El retrăind taina creșterii Sale ca Om, cu fiecare dintre noi.

c) Preotul săvârșitorul văzut al Tainelor

• Nevoia unei materii a Sfintelor Taine și a gesturilor văzute implică și nevoia unui
săvârșitor văzut în persoana preotului care este organul personal și liber prin care
Hristos lucrează în chip tainic Sfintele Sale Taine.

• Preotului i se oferă un har special pentru a administra Sfintele Taine=el acționează

în numele Bisericii și exprimă gesturi și mișcări conforme cu fondul Taine pe care
o săvârșește=prin materie, gesturi, rugăciuni, declarațiile preotului se transferă în
om puterea lui Hristos care a inițiat și săvârșește taina.

• Preotul intră în relația pe care Hristos o are, o susține și o lucrează cu Biserica Sa=
între Hristos și Biserica Sa este ales un om ca reprezentant al comunității pe care îl
desemnează organ văzut al lucrării Sale în Duhul Sfânt=Hristos transmite unui
om calitatea lui de arhiereu sau de preot spre slujirea prin el a Sfintelor Taine.

• Este de dorit ca preotul sau episcopul să se ridice și el personal la înălțimea acestei

slujiri=dacă această vrednicie lipsește absența ei este suplinită de credința și
vrednicia Bisericii.

• Preotul nu se interpune în relația personală dintre credincioși și Hristos împărtășit

prin Sfintele Taine, ci pecetluiește relația dintre ei.

3. Despre Ierurgii

• ἱερουργία = lucrare sfântă sau sfințitoare.

• Ierurgiile au fost considerate slujbe speciale cu caracter terapeutic sau sfințitor:
exorcismele, binecuvântările și consacrările/sfințirile=sigur că este neteologic să
stabilești ”calitatea” acestor slujbe în raport cu Sf. Taine.
• Ierurgiile nu sunt slujbe inferioare, ci momente sacramentale din viața Bisericii și
a membrilor ei, momente ce răspund diferitelor nevoi ale credinciosului aflat pe
cale mântuirii.
• Abordare critică - aspecte teologice problematice cu privire la ierurgii:
1. Prin Ierugiile Bisericii, creștinul dobândește ajutor pentru
desăvârșirea sa morală în vederea mântuirii
2. În timp ce tainele sunt instituite de mântuitorul Hristos,
ierurgiile sunt instituie de Biserică, datorită acestui fapt
ierurgiile pot modificate sau schimbate…
 3. Ierurgiile nu împărtășesc har sfințitor, ci doar ajutor
dumnezeiesc, care poate fi numit har în sensul cel mai general…
4. Efectul ierurgiilor depinde de starea morală și de pregătirea
sufletească a celor ce le primesc, pe când harul Sfintelor Taine
lucrează în mod independent de acesta (ex opere operato)

Dezbatere: Sfinele Taine se săvârșesc: ex opere operato, ex opere operandis sau ex opere
Ecclesiae?