Anexa 9 Istorii Proiecte Comunitare
Anexa 9 Istorii Proiecte Comunitare
Anexa 9 Istorii Proiecte Comunitare
1
Broşura „Istorii adevărate despre ce au făcut elevii în comunitate. Experienţe
neobişnuite ale unor tineri obişnuiţi” a fost elaborată de Centrul de Informare şi
Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) în cadrul proiectului
„Participarea copiilor pentru incluziune socială”, în colaborare cu Ministerul Educaţiei,
Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport Drochia şi Direcţia Învăţămînt Ştefan Vodă, cu
suportul organizaţiilor Swedish Organisation for Individual Relief (SOIR Moldova) şi ERIKS
Development Partner din Suedia.
© Preluarea oricăror fragmente în alte lucrări este permisă doar cu acordul prealabil în scris
al Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).
Chişinău, 2013
2
Cuprins
Introducere .............................................................................................................................. 5
Ghidul simbolurilor ............................................................................................................... 6
Glosar........................................................................................................................................ 8
Experienţe neobişnuite ale unor tineri obişnuiţi ............................................................. 9
Viitorul este în mîinile tale, tinere! ........................................................................ 10
Renovarea fîntînii! ..................................................................................................... 12
Colț de rai .................................................................................................................... 15
Încălțămintea curățim şi sănătoși noi o să fim ................................................ 17
Centrul de Odihnă pentru Copii şi Tineri (C.O.C.T.) ........................................... 19
Tineri şi cu iniţiativă ................................................................................................. 22
Sat curat – oameni sănătoși ...................................................................................... 26
Reînnoirea veselei ..................................................................................................... 28
Instalarea oglinzilor, săpunierelor şi uscătoarelor de mîini în grupurile
sanitare din liceu ....................................................................................................... 30
Salvatorii parcului din Crocmaz .............................................................................. 33
Elevi harnici în acțiune ............................................................................................. 35
Educaţie, sănătate, protecţie – soluţia viitorului! ................................................ 37
Vocea tinerilor ............................................................................................................ 41
Comunicare fără frontiere ........................................................................................ 45
Operaţiunea „Scaunele” ............................................................................................ 47
The Truth Is Born In Communication .................................................................... 50
Microfonul magic ....................................................................................................... 53
Tu (Tînăr și Unic) ....................................................................................................... 56
Renovarea lavoarelor din cantina şcolară ............................................................. 58
Procurarea inventarului sportiv ............................................................................ 61
În pas cu timpul ......................................................................................................... 63
Lipsa unui teren de volei .......................................................................................... 65
Managementul orelor de educaţie fizică într-un mod util, eficient, atractiv .. 67
Pauze de vis ................................................................................................................. 70
Tinerii în acţiune ....................................................................................................... 72
Scaune pe coridoarele liceului ................................................................................. 75
Ziarul şcolar „Glasul” ................................................................................................. 77
Apa – sursa vieţii ........................................................................................................ 80
Radioul școlar – sursă de informare şi implicare ................................................. 82
Activism civic prin renovarea stadionului școlar ................................................. 84
3
Sante est vita ............................................................................................................... 86
Introducerea cercului „Tenis de masă” în programul gimnaziului ................... 88
Îmbunătățirea condițiilor din instituție ................................................................ 90
O rază de lumină ........................................................................................................ 92
Dotarea cabinelor gimnaziului Semionovca cu echipamentul necesar ............ 95
Copiii pot ajuta comunitatea ................................................................................... 97
Instalarea aparatelor de apă potabilă cu un grad sporit de calitate ................ 100
Într-un corp sănătos – o minte sănătoasă ............................................................ 103
Înființarea plantațiilor silvice pe teritoriul liceului .......................................... 107
Trăiește viața în culori............................................................................................. 109
Sănătatea și ecologia................................................................................................ 111
Bazinul de pe strada Florilor .................................................................................. 113
Reamenajarea blocurilor sanitare în gimnaziu .................................................. 116
Managementul deşeurilor menajere pe teritoriul liceului ............................... 118
Concesionarea Serviciului de salubrizare a localităților comunei Purcari .... 121
Calea spre succes ...................................................................................................... 124
Învăţ să iau decizii ................................................................................................... 130
Școala – o grădină înfloritoare ............................................................................... 132
4
Introducere
În ultimii ani, incluziunea socială a copiilor şi tinerilor a devenit un subiect actual,
dar şi o adevărată provocare, atît pentru cadrele didactice, cît şi pentru copii.
Incluziunea socială este asociată, de obicei, cu integrarea şcolară a copiilor cu CES
(cerinţe educaţionale speciale), care timp de mai multe decenii au fost educaţi în
familie sau instituţii speciale.
Prin proiectul „Participarea copiilor pentru incluziune socială”, CIDDC şi-a propus
să contribuie la extinderea înţelegerii de către adulţi şi copii a procesului de
incluziune socială prin oferirea de oportunităţi egale şi acceptarea tuturor copiilor,
indiferent de gen, limba vorbită, religie, opinia lor sau a părinţilor, originea lor
naţională, etnică sau socială, starea de sănătate sau situaţia materială etc., după
cum este stipulat în articolul 2 al Convenţiei ONU cu privire la Drepturile
Copilului.
5
Ghidul simbolurilor
Fiecare istorie are mai mult sau mai puțin aceeași structură: prezentarea
grupului de inițiativă a elevilor, rezultatele cercetării problemelor
comunitare, sensibilizarea opiniei publice, scopul și obiectivele, acțiunile
întreprinse pentru soluționarea sau ameliorarea problemei, partenerii
implicați, dificultățile întîlnite în procesul de lucru, cheia succesului și
componența grupului. Pentru a nu repeta de fiecare dată denumirea acestor
rubrici, am folosit niște simboluri care vă vor ajuta să recunoaşteţi fiecare
etapă:
6
RESPECTIV, NE-AM PROPUS... În această rubrică
sunt prezentate obiectivele proiectului – metodele prin care
grupul a decis să amelioreze problema depistată.
7
Glosar
Citind istoriile din această broșură veți întîlni adesea unele acronime, de
aceea le-am adunat într-o listă, la care puteți apela pentru a le descifra:
AO Asociația Obștească
AOP Asociația Obștească a Părinților
APL Administrație Publică Locală
APP Asociația Părinților și Pedagogilor
CIDDC Centrul de Informare și Documentare privind
Drepturile Copilului din Moldova
ÎI Întreprindere Individuală
OMF Oficiul Medicilor de Familie
ONG Organizație neguvernamentală
SRL Societate cu Răspundere Limitată
8
experienţe neobişnuite
ale unor tineri obişnuiţi
9
PROIECTUL COMUNITAR
Am denumit acest grup „Speranţa”, iar proiectul pe care l-am realizat - „Viitorul
este în mîinile tale, tinere!”. Suntem 13 fete şi 5 băieţi energici, cu spirit creativ, cu
nivelul intelectual mai sus de mediu. Majoritatea dintre noi are tendinţa de a fi
lider. Ne simţim în stare să mobilizăm întregul contingent şcolar şi cetăţenii
comunităţii noastre pentru a-i atrage în rezolvarea unei probleme de interes
comun.
Am dorit ca mai multă lume din satul nostru să afle despre problema pe care am
ales s-o rezolvăm. De aceea, am alcătuit şi am multiplicat un chestionar, pe care, în
luna martie 2013, l-am repartizat la aproximativ 30 de persoane. Pe lîngă alte
întrebări din chestionarul nostru, rugam respondenții să ne spună care este, după
părerea lor, problema cea mai stringentă din localitatea noastră. La un alt punct,
am indicat că suntem implicaţi într-un proiect de sădire a puieţilor de copaci în
preajma lacului de la intrarea în localitate şi i-am întrebat ce părere au despre
această acţiune şi cum ar putea să ne ajute. Chiar dacă unii ne-au spus că nu au
posibilitate să ne ajute cu materialele de care ar fi nevoie pentru sădirea copacilor,
cel puţin ne-au spus un cuvînt de bine şi ne-au încurajat s-o ţinem tot aşa.
Am aflat, în cadrul întîlnirilor pe care le-am avut cu membrii altor echipe din
raionul Ştefan Vodă implicate în același proiect, că suntem singurul grup care a
încercat să rezolve o problemă comunitară fără finanţare din partea CIDDC. Şi
aceasta posibil din cauză că proiectul nostru a necesitat mai puţine resurse, pe care
ulterior le-am primit integral din contul Primăriei.
Atunci cînd ne-am întîlnit într-o vizită oficială cu Primarul, dl Sergiu Pricop,
dumnealui ne-a promis că ne va asigura cu tot numărul necesar de puieţi.
Alţi parteneri care au pus un umăr puternic la plantarea puieţilor au fost cîţiva
consăteni şi colegi de şcoală din clasa a XII-a care s-au dovedit a fi mai receptivi.
10
În felul acesta, la sfîrşitul lunii martie, Administraţia Publică Locală ne-a pus la
dispoziţie 500 de puieţi de frasin, aduşi la faţa locului cu tractorul prin intermediul
reprezentantului SRL „Zăvoiul Mare” Valentin Malancea, şi el participant la
acţiunea noastră comună.
Pe parcurs, ne-am străduit ca, împreună cu alţi elevi, să udăm regulat puieţii ca să
se prindă bine.
11
PROIECTUL COMUNITAR
Renovarea fîntînii!
Avem plăcerea să vă împărtăşim şi noi, elevii clasei a VIII-a „A” din Instituția
Publică Liceul Teoretic Caplani din satul Caplani, raionul Ştefan Vodă,
experienţa noastră neobişnuită.
Nu puteam alege o altă denumire pentru grupul nostru decît dacă aceasta ar fi
corespuns cu ceea ce
a) suntem: „Tineri, Veseli şi Curajoşi”
b) şi facem: Mobilizăm prin implicare.
Avem curaj și optimism.
Noi acceptăm mereu schimbarea
Și tuturor succes dorim.
Voința, zîmbetul, răbdarea
Ne vor aduce în curînd
Și-n satul nostru sărbătoarea!
Iar sărbătoarea va fi bucuria tuturor celor dornici de a-şi potoli setea la fîntîna din
centrul satului!
12
în starea în care este ar putea provoca boli gastro-intestinale, îndeosebi la copiii
mici a căror imunitate este mult mai scăzută decît la maturi.
13
De acțiunile de salubrizare a terenului din jurul fîntînii au fost răspunzători Ala
şi Iosif. Astfel, pe data de 24 septembrie, lîngă fîntîna deteriorată din centrul
satului erau puse la dispoziţie un tractor, 7 hîrleţe, 3 greble, 5 mături, o roabă.
Mai puteau fi văzuți 25 de lucrători hotărîţi să dea o altă formă şi o nouă
speranţă fîntînii şi locuitorilor din Caplani.
Victoria şi Mirela au avut grijă ca despre succesul acestui proiect să audă şi să
ştie cît mai mulţi oameni. S-au procurat baloane, diplome, dulciuri şi flori, în
felul acesta cei implicați gustînd o mică părticică de bucurie a unei mari
Sărbători a succesului, festivitate pe care am organizat-o pe 14 octombrie şi pe
care am dedicat-o finalizării proiectului. Împreună cu noi s-au bucurat de
sărbătoare reprezentanţi ai AOP, APL, Direcției liceului, Casei de Cultură,
Oficiului Medicilor de Familie, părinţi.
Astăzi bucuria noastră este deplină, pentru că în centrul satului avem o fîntînă bine
amenajată, cu apă cristalină ce potolește setea oricărui trecător.
Planificăm în anul 2014 o nouă acţiune prin care să sădim şi nişte flori decorative.
Poate vom instala și 2 bănci pentru ca spaţiul din preajma fîntînii să devină un
adevărat locuşor de popas pentru trecătorii însetați şi obosiţi.
Cheia succesului nostru a fost solidaritatea. Ne-am împrietenit și asta ne-a ajutat
foarte mult. Dorința enormă de a face un lucru bun ne-a adus la succesul mult
rîvnit.
14
PROIECTUL COMUNITAR
Colț de rai
Liceul și satul din care venim au același nume – Caplani, raionul Ștefan Vodă.
Ageri, curajoși, liberi și activi – așa ne simțim noi, elevii clasei a VI-a. În luna
martie am început să lucrăm asupra proiectului „Colț de rai” și pentru a întări
spiritul de echipă în rîndul membrilor, am denumit grupul „Foc la ghete”.
15
Contribuția CIDDC a fost de 2638 de lei. Cu acești bani am procurat lemn,
vopsea, ulei, cuie, 4 saci de ciment și electrozi.
A fost puțin stresant pentru că am așteptat destul de mult timp pînă s-au procurat
unele materiale. O perioadă nu mai făceam nimic și nu știam cît va mai dura
această așteptare.
Însă lucrurile s-au lămurit, toți au revenit din vacanță și pînă la sfîrșitul lunii
octombrie urmează să terminăm acțiunile.
16
PROIECTUL COMUNITAR
noi o să fim
Suntem 20 de voluntari, elevi ai clasei a IX-a din Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”,
satul Carahasani, raionul Ștefan Vodă.
După două săptămîni am retras boxa și am identificat cea mai des invocată
problemă. Colegii noștri și profesorii sunt de părere că locul din curtea școlii în
care ne spălăm încălțămintea poate dăuna sănătății; el nu este acoperit și nu este
conectat la apă caldă ceea ce poate provoca apariția sau dezvoltarea răcelii, a gripei
și a altor afecțiuni ale aparatului respirator.
17
Pentru a realiza cel de-al doilea obiectiv, am stabilit cu profesorii care predau orele
de Educație Civică și de Sănătate să le vorbească elevilor despre respectarea
normelor igienice și protejarea sănătății în viața cotidiană, inclusiv la școală. Noi,
membrii grupului, discutam cu părinții, profesorii și alți membri ai comunității pe
același subiect și totodată despre modul în care proiectul nostru asigură aceste
necesități.
Este important să oferi copiilor șansa de a vedea cum se aplică ceea ce se predă în
cadrul orelor în viața reală – pe noi ne-a motivat să încercăm să facem o schimbare.
18
PROIECTUL COMUNITAR
Suntem 27 de elevi ai claselor liceale, ghidați de 9 profesori, din cadrul liceului „V.
Coţofană” din satul Chetrosu, raionul Drochia.
În satul nostru se organizează prea puţine cercuri în care tinerii şi copiii ar putea să
se manifeste şi nu dispunem de locuri de odihnă unde aceştia ar putea să-şi
petreacă timpul liber. În incinta liceului activează cîteva cercuri, însă le
frecventează foarte puţini elevi pe motiv că nu se fac activităţi atractive și lipsesc
materialele necesare pentru aceasta. Astfel, majoritatea elevilor nu sunt antrenaţi
în nici o activitate extraşcolară, nu au unde-şi petrece timpul liber cu folos, sunt
lipsiţi de un loc în care ar putea căpăta unele deprinderi sau să-şi dezvolte
aptitudinile pe care deja le posedă.
Această problemă este unul dintre factorii care conduce la dezvoltarea unei
generaţii dependente de calculator și activităţi nesănătoase, incapabilă să-şi
folosească eficient timpul liber şi să-şi manifeste talentele sau înclinaţiile ce ar
putea să le aducă succes.
Din cauza acestei probleme cel mai mult suferă elevii claselor gimnaziale, căci sunt
într-o perioadă în care este importantă descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor
personale.
19
Aşadar, ne-am propus cu întregul grup să creăm un Centru de Odihnă pentru elevii
din liceu, unde 216 tineri vor fi încadraţi în diverse cercuri şi activităţi extraşcolare
prin:
a) Dezvoltarea relaţiilor de cooperare între cei 36 de organizatori şi 216 elevi
care vor frecventa Centrul prin organizarea și desfășurarea activităţilor şi
ședințelor, pe parcursul a 2 luni;
b) Formarea multilaterală a elevilor şi creșterea unei generații capabile de
a-și organiza în mod sănătos viața.
20
În rezultat, am reuşit să deschidem Centrul de Odihnă rîvnit pentru elevii din liceu
şi nu numai.
Centrul a fost frecventat de aproximativ 150 de elevi din liceu şi 50 de copii din
comunitate, dar şi elevi din cadrul gimnaziului „D. Bunescu” din aceeaşi localitate.
În ultima duminică a anului de studii 2012-2013, am organizat şi activităţi de alt
gen: expoziții, competiții sportive ş.a.
21
PROIECTUL COMUNITAR
Tineri şi cu iniţiativă
Echipa noastră de proiect este formată din 24 de elevi din clasele a VI-a – a VII-a ai
Liceului Teoretic „Victor Coţofană” din satul Chetrosu, raionul Drochia.
Cei 308 elevi şi 24 de profesori ai liceului își petrec majoritatea timpului din pauze
în sălile de clasă sau pe coridor, deoarece nu dispunem de un spațiu amenajat
corespunzător pentru odihnă și relaxare.
Pentru a cerceta mai detaliat aspectele problemei cu cele mai multe voturi, grupul
nostru a elaborat chestionare referitor la amenajarea unui astfel de spațiu și le-a
aplicat elevilor liceului, realizînd, în paralel, un sondaj cu profesorii și discuţii
libere cu părinții.
22
Curtea liceului este destul de spațioasă, ea este un loc public pe unde trece multă
lume din comunitate, vin absolvenți ca să-și amintească de liceu, să se odihnească
și să-și petreacă timpul liber. De aceea, amenajarea ei este importantă pentru toți:
elevi, profesori, absolvenți, săteni şi este cea mai bună soluţie la problema noastră.
Deci ne-am propus ca scop amenajarea unui spațiu în curtea liceului pentru
încurajarea comunicării și odihnei copiilor prin plantarea a 40 de flori, 25 de
copaci, instalarea a 4 bănci şi 4 urne pentru gunoi. Ne-am propus să realizăm
activităţile respective prin eforturi proprii, dar și în colaborare cu părinţii,
profesorii, Primăria, agenți economici şi comunitatea, acesta fiind unul dintre
obiectivele proiectului nostru.
În total am acumulat 9584,05 lei, dintre care 4775,70 lei ni i-a donat CIDDC (din
care am procurat băncile de odihnă, 35 de butaşi de trandafiri şi seminţe de flori),
iar 4808,35 i-am acumulat noi.
Primarul din localitate s-a bucurat că noi, elevii liceului, dorim să
implementăm un proiect și ne-a pus la dispoziţie 30 de copaci decorativi (care
costă în jur de 1000 lei).
Administraţia liceului a confirmat printr-o scrisoare de garanţie sprijinul său în
proiectul nostru prin realizarea lucrărilor de amenajare a curţii, plantării
copacilor şi florilor, instalării băncilor şi urnelor în valoare de 1150 lei, precum
şi prin acordarea suportului financiar în valoare de 1000 lei.
Proprietarii unui magazin agricol, Andrei şi Svetlana Postolachi, ne-au făcut o
donaţie în mărime de 500 lei ; Vasile şi Aliona Cemortan, care deţin o brutărie
şi un magazin agricol, ne-au susţinut cu 300 lei; Suport financiar în valoare de
cîte 200 lei ne-au oferit proprietarii magazinului „Consum-COOP” Mihai şi
Raisa Mînăscurtă, protoiereul bisericii din localitate Igor Burduja, ÎI „Prodan
Maria”, Lucia Pîntea. Dl Moraru Nicolai, proprietarul SRL „Cameli-Construct”,
ne-a ajutat cu 10 saci cu nisip; antreprenoarea Maria Darii şi ÎI „Porcescu” au
adăugat la bugetul nostru cîte 100 lei fiecare; au mai contribuit financiar şi alţi
părinţi şi elevi.
23
Am studiat curtea liceului cu atenţie şi am făcut o schiţă pentru a vedea cum va
arăta pe viitor aceasta.
Pe la jumătatea lunii aprilie, din suportul financiar acumulat am procurat și
transportat materialele necesare pentru amenajarea băncilor, urnelor şi,
respectiv, florilor şi copacilor: 8 saci de ciment, 4 bănci pentru odihnă şi 4 urne
de gunoi...
Personalul tehnic al liceului nostru a acordat ajutor la instalarea băncilor
pentru odihnă și a urnelor pentru gunoi prin săparea șanțurilor, pregătirea
mortarului, turnarea lui, pregătirea materialului din fier, sudarea materialelor
etc.
La sfîrşitul lunii, 25 de elevi ai claselor a V-a – a VI-a şi-au adus inventarul de
grădină de-acasă, au pregătit terenul și jardinierele şi, la începutul lunii mai, au
plantat 30 de flori (trandafiri), iar în a treia săptămînă a lunii, au fost instalate
băncile şi urnele. 20 de elevi ai claselor a II-a și a IV-a au participat la curățarea
terenului și au adus de acasă flori pentru a fi plantate. 14 elevi ai clasei a IX-a și
a XII-a, profil real, au pregătit locurile unde au plantat 30 de copaci în curte.
Activitățile au fost realizate în bază de voluntariat.
Am utilizat mai multe metode pentru a sesiza aprecierile celor din jur vizavi de
rezultatele proiectului nostru şi le-am mediatizat în măsura în care am putut s-o
facem:
Am elaborat un chestionar de evaluare în care şi-au exprimat părerile 68 elevi
ai claselor I- VII. Dintre aceştia, 80% au apreciat activitatea noastră cu „foarte
bine”, iar restul de 20% cu calificativul „bine”.
Am postat „Panoul cu păreri”, care avea niște simboluri grafice, prin care elevii
au apreciat activitatea proiectului prin calificativele: „foarte bine”, „bine”,
„satisfăcător”. 75% ne-au dat aprecierea „foarte bine”, iar 25% - „bine”.
Despre visul nostru realizat am scris articolul „Vis devenit realitate” la ziarul
raional „Glia drochiană”, care a fost publicat în nr 25 (666) din 28 iunie 2013.
Ulterior am transmis articolul și la revista „Natura”, de unde am primit răspuns
că articolul va fi publicat în unul din numerele următoare.
Am completat un stand în liceu „Proiectul Comunitar: curtea liceului – spațiu
amenajat și prietenos tuturor”, pe care au fost afişate cele mai importante
momente ale proiectului, contribuțiile aduse la realizarea lui și diverse poze ale
activităților realizate.
Am realizat un filmuleț pînă în cele mai mici detalii ale proiectului care
include: starea curții liceului pînă la implementarea proiectului și starea
actuală; partenerii/ finanțatorii; imagini din cadrul activităților. Acest filmuleţ
a fost postat şi la televiziunea locală prin cablu „Chetrosu TV”. Drept rezultat,
am primit multe aprecieri pozitive de la săteni.
24
În zilele de odihnă, dar și în alte zile după-amiază am observat că în curtea
liceului, care acum a devenit un spațiu atractiv şi plăcut, amenajat cu straturi
de flori, bănci de odihnă (dar şi urne pentru gunoi), copaci şi multe, multe flori
vin să se odihnească și să comunice tineri, copii şi săteni.
Realizînd cu eforturi comune acest proiect, coeziunea echipei de proiect s-a
îmbunătăţit simţitor.
25
PROIECTUL COMUNITAR
Satul nostru, Cioburciu, este o localitate pitorească, bogată în vii și livezi, situată pe
malul Nistrului. Localnicii din sat sunt niște oameni harnici și ospitalieri, dar mai
puțin responsabili față de mediul înconjurător. Deseori aruncă gunoi pe străzi, în
rîu, chiar și în apropierea grădinițelor și a liceului.
După elaborarea planului de acțiuni am purces la realizarea lui. Mai întîi am mers
la primarul satului pentru a ne asigura că el ne va susține pe durata proiectului. Nu
a trebuit să-l convingem de importanța inițiativei noastre atît pentru sat, cît și
pentru noi – primarul, entuziasmat și el, ne-a asigurat că ne va sprijini în toate
acțiunile.
Colegii din școală au fost un alt public țintă al acțiunilor noastre. Așa că, pe 15 mai,
la cea mai mare recreație dintre orele de studii am petrecut în curtea școlii un
flash-mob. Nu era nevoie să vorbim prea mult după aceasta pentru că ei deja știau
ce mesaj promovăm noi. Noi vroiam să menținem comunicarea, or, deja de o lună
lucram asupra proiectului.
26
În paralel, primarul ne-a oferit materialul necesar pentru confecționarea urnelor.
Am mers la meșterul din sat, căruia i-am solicitat ajutor în executarea lucrărilor. La
cîteva zile meșterul ne-a anunțat că 8 urne pentru gunoi sunt gata pentru a fi
instalate.
Pentru realizarea tuturor acțiunilor de pînă acum am avut nevoie de mai multe
resurse. Vizita la primar, pe lîngă sprijin moral, a rezultat și cu un sprijin financiar
în valoare de 710 lei. Acești bani au fost necesari pentru confecționarea/imprimarea
panourilor și a fluturașilor, pentru procurarea sacilor, mănușilor și a costumelor.
Cu o parte din această sumă am achitat și combustibilul pentru transportarea
gunoiului la punctul autorizat de colectare a lui. Iar cu restul banilor am procurat 4
kilograme de vopsea. Costurile pentru procurarea materialului – 2400 de lei – din
care au fost confecționate urnele au fost achitate de CIDDC. Meșterul din sat a
devenit partenerul nostru și nu a trebuit să-i achităm pentru munca depusă.
27
PROIECTUL COMUNITAR
Reînnoirea veselei
Grupul nostru este constituit din 21 de tineri. Ne implicăm mereu în activitățile
școlare, vorbim despre problemele trecute cu vederea de alții, dar care ne afectează
pe noi și, din acest motiv, am ales să denumim grupul „Extremiștii”. Extremiștii
învață în clasa a VII-a în incinta Liceului Teoretic „Ion Creangă”, din satul
Copceac, raionul Ștefan Vodă.
28
Suma totală de care am avut nevoie pentru a realiza proiectul a fost de 15060 de lei.
CIDDC ne-a oferit 4800 de lei, iar cealaltă parte a sumei am adunat-o din mai
multe resurse. Prima persoană căreia ne-am adresat pentru suport financiar a fost
primarul localității. După ce i-am prezentat proiectul, el ne-a felicitat pentru
inițiativă și, ulterior, ne-a oferit 5040 lei. Mai aveam nevoie de niște bani și atunci
am decis să mergem la un agent economic. Directorul SRL „Focaro-agro” ne-a
ascultat și s-a oferit să ne ajute la procurarea uscătoarelor de mîini, în sumă de
2976 de lei. Nu ne-am bătut capul prea mult pentru acestea, pentru că el ne-a
promis că se ocupă singur de toate. Așa că în una din zile ne-a telefonat și ne-a
spus că le-a și procurat și e gata să le aducă la școală. În paralel, noi am apelat și la
asociația părinților și profesorilor din liceu. Și de această dată ne-am bucurat,
întrucît asociația ne-a alocat 1800 de lei. Pentru desfășurarea orelor de informare
am avut nevoie de articole de birotică, așa că am contribuit și noi financiar cu 444
de lei.
Coordonator
Membrii grupului
adult
Maria Babaian Arsenie Gavrilovici Dumitru Ţîntari
Maxim Ceban Dionisie Mustafenco Marcel Ţîntari Valentina Chetrari
Nicolae Ceban Elena Negrescu Tatiana Ţîntari Telefon: 078274787
Mariana Chetrosan Eugen Negrescu Mihaela Ţvintarnii Liceu: (0242)38174,
Mihaela Chetrosan Radu Negrescu Valentina Uncu 38403
Mihaela Chiperi Tatiana Puțuntean Daniela Ursachi
Corina Gaina Mihail Tcaci Dorin Ursachi
29
PROIECTUL COMUNITAR
Instalarea oglinzilor, săpunierelor şi uscătoarelor
de mîini în grupurile sanitare din liceu
După ce am decis în comun că dificultatea despre care am pomenit mai sus este
una dintre cele mai actuale, am adus la cunoştinţa oamenilor din comunitate,
agenţilor economici, Primăriei că avem de rezolvat împreună o problemă serioasă
care ne afectează sănătatea. Mulţi dintre cei cu care am discutat au cîte un copil
sau mai mulţi în liceul nostru, de aceea le-am dat să completeze chestionare,
rugîndu-i să ne ajute cu ce pot şi mizînd pe faptul că sunt îngrijorați nu mai puţin
decît noi de starea sănătăţii copiilor lor.
30
Sperăm deci că instalarea săpunierelor, uscătoarelor de mîini şi oglinzilor în
grupurile sanitare ne va da posibilitatea de a rezolva aceste dificultăţi; desigur nu
fără contribuţia comunităţii. Suntem tinerii cărora nu ne este indiferentă starea
sanitaro-igienică a instituţiei noastre, fiindcă de implicarea noastră va depinde
starea de sănătate a generaţiei care vine după noi.
Planul de acţiuni pe care l-am elaborat cerea din partea grupului de iniţiativă şi un
deviz de cheltuieli foarte concret. L-am elaborat împreună, estimînd cheltuielile
necesare la 5900 lei.
Din start, prin efortul scrierii proiectului, am contat pe suma de 2400 lei de la
CIDDC în cazul în care venim cu o contribuţie proprie, adică din partea
comunităţii. Aşa că am pornit în căutarea sumei rămase de 3500 lei.
APL ne-a oferit 2000 lei. Pe dl primar, din păcate l-am găsit greu, dar am insistat
atît de mult, încît, pînă la urmă, a venit el singur la noi la liceu. Am discutat
împreună cu tot grupul despre problema apărută şi ajutorul de care aveam nevoie
din partea lui ca persoană publică. El a cîntărit lucrurile şi, fiindcă este un om
responsabil, ne-a luat în serios şi ne-a acordat suma pe care o solicitaserăm.
31
Incluzînd cheltuielile legate de instalarea utilajului (600 lei) şi de transport (600
lei), am consumat 4400 lei. Suma rămasă – de 1500 lei – am decis s-o folosim
pentru procurarea săpunului lichid şi şerveţelelor pentru următorii 1-2 ani.
Atunci cînd dl Guţu Nicolai ne-a adus utilajul la şcoală, în timp ce descărca marfa
toate oglinzile au căzut jos. Unii profesori erau gata să pună mînă de la mînă
pentru a acoperi cheltuiala. Dumnealui însă, deși a apreciat gestul, a refuzat
categoric şi, exact la o săptămînă, pe 26 august 2013, ne-a adus, din contul său, 8
oglinzi noi...
În prezent, mai mult de 400 de elevi din liceul „E. Malcoci” beneficiază de utilaje
noi, de curînd instalate. Avem siguranţa că, de-acum înainte, mult mai puţini elevi
riscă să se îmbolnăvească de boli infecţioase transmisibile.
32
PROIECTUL COMUNITAR
Cîți suntem, 19 la număr, formăm echipa SPDC (Salvatorii Parcului din Crocmaz) și
de cîteva luni lucrăm asupra proiectului de amenajare a parcului din apropierea
liceului.
Pînă să identificăm problema, am discutat întîi despre toate etapele unui proiect cu
profesoara de educație civică, dna Valentina Talchiu. Aceasta ne-a ajutat să
proiectăm un plan și să repartizăm funcțiile.
Bugetul de care aveam nevoie era mai mare decît sumele pe care le stabilisem cu
partenerii, așa că am hotărît organizăm o ședință cu membrii asociației părintești
„Viitorul” pentru a-i atrage de partea noastră și a mai colecta fonduri.
33
Suma de bani oferită de CIDDC a constituit 4800 de lei și a fost destinată
pentru procurarea băncilor în parcul de odihnă.
AO „Viitorul” ne-a oferit 2070 de lei pentru procurarea și transportarea
teracotei și încă 1200 de lei pentru achitarea serviciilor meșterului.
Primăria, după cum a promis, urmează să ne procure cimentul și să-l aducă la
școală împreună cu nisipul, de la carierea din satul Cioburciu.
Cîțiva angajați ai liceului, cu suportul administrației, vor instala cele 4 scaune.
Am stabilit deja că noi vom aduce instrumentele.
34
PROIECTUL COMUNITAR
De mai bine de trei luni am lucrat asupra proiectului „Elevi harnici în acțiune”,
prin care am încercat să creăm o zonă de odihnă în preajma stadionului
gimnaziului.
Pentru a scoate la suprafață cea mai acută problemă cu care se confruntă semenii
noștri, am redactat un aviz, prin care invitam elevii să scrie despre ce îi preocupă.
Analizînd ideile evidențiate de colegi, am decis că am putea crea o zonă de odihnă
în preajma stadionului școlar.
Așadar, am stabilit că vom crea o zonă „comodă” de odihnă pentru toți membrii
comunității și vizitatorii/ oaspeții satului, instalînd bănci pe perimetrul stadionului
din preajma școlii.
Pentru că primăria din localitate oferise o sumă de bani foarte mare pentru un alt
proiect ce se implementa la noi în școală și pentru că toate eforturile primăriei și
administrației gimnaziului erau concentrate asupra acelui proiect, nu am avut o
susținere atît de puternică pe cît ne-am dorit.
Din acest motiv, am vorbit și localnicilor despre inițiativa noastră și i-am îndemnat
să ne ajute. Am mizat în special pe sprijinul foștilor absolvenți ai gimnaziului.
35
Foștii absolvenți, profesorul de educație tehnologică, intendentul – cu toții au
participat la realizarea lucrărilor.
Bugetul proiectului a fost de 4800 de lei. În afară de acei aproape 400 de lei adunați
în urma vînzărilor de la iarmaroacele organizate de noi, toți banii au fost colectați
de absolvenții gimnaziului ce au rămas să trăiască în localitate.
36
PROIECTUL COMUNITAR
37
Reieşind din aceste date, am decis să îmbunătăţim condiţiile de educaţie şi
instruire a elevilor clasei a V-a din gimnaziul „D. Roman” din satul Drochia prin:
1. Renovarea podelei în sala de clasă în care învaţă elevii clasei a V-a pînă la
începutul lunii aprilie curent;
2. Organizarea unor activităţi de colaborare şi împrietenire pentru elevii clasei a
V-a.
38
Consultantul financiar al SRL „Eurolife” Valeriu Grosu şi Asociaţia de
Economii şi Împrumut a cetăţenilor „AEIDRODANA” ne-au donat cîte 300 lei.
Cu cîte 100 lei au contribuit: ÎI „Bucatari Mihail”, ÎI „Cojocari Agnesa” şi ÎI
„Musteaţă Ion”.
O fostă elevă, Silvia Dascăl, a scos şi ea din buzunar pentru noi 50 lei.
Ne-a fost mai dificil atunci cînd ne-am adresat unor membri ai comunităţii şi unor
colegi de şcoală mai mari ca noi care ne-au reproşat că podeaua stricată din
cabinetul nostru nu este problema lor şi să se descurce părinţii noştri singuri sau să
ne ducem la Primărie, dar nu la ei.
În orice caz, după ce am adunat bani şi am adus cabinetul în cea mai bună stare,
încă 3 clase ne-au urmat exemplul şi au adunat bani de la părinţi ca să facă
reparaţie totală în sălile de clasă, acestea fiind acţiuni neplanificate pentru acest an.
Iar noi am fost atît de bucuroşi de munca făcută împreună şi atît de încîntaţi de
rezultatele obţinute, încît am decis să „sărbătorim” prin organizarea unei
excursii la Saharna. Am fost primii din şcoală care au mers într-o excursie,
pentru că deja ştiam cum să ne mobilizăm mai repede în căutarea a tot felul de
resurse (bani, transport, resurse umane etc.).
Cei mai pasivi şi neinteresaţi de activităţi extraşcolare elevi de la noi din clasă
şi-au schimbat rolurile, devenind cei mai silitori şi harnici pe parcursul
proiectului.
În final, suntem foarte fericiţi că avem podeaua renovată şi am devenit cu mult mai
uniţi decît eram!
Elevii din clasele mai mari spuneau că le-ar fi ruşine să umble aşa ca noi, pe la
casele oamenilor, prin piaţă, pe la diferite instituţii publice şi private... Nouă nu
ne-a fost. Şi asta ne-a ajutat să spunem acum că am avut un mare succes!
Credem că dorinţa noastră de a fi sănătoşi ne-a motivat să mergem înainte şi să
înfruntăm orice obstacol!
39
Succesul nostru cel mai mare a fost acela de a determina realizarea altor
succese, pentru că, după finalizarea proiectului susţinut de CIDDC, părinţii
noştri s-au entuziasmat atît de mult, încît au mai colectat 9200 lei pentru a
efectua lucrări de reparaţie a pereţilor şi tavanului clasei (unii au dat chiar 1000
lei, 500 lei). Ei spuneau că, dacă cineva străin, cum e organizaţia CIDDC, este
interesat în rezolvarea problemelor acestor copii, cu atît mai mult ar trebui să
fie interesaţi ei, în calitate de părinţi! Într-o săptămînă totul a fost gata. Apoi au
pus în discuţie la şedinţa Asociaţiei Părinţilor „Drochianca” problema
mobilierului vechi şi au obţinut un alt succes: Direcţia şcolii a donat un set de
carcase metalice în stare bună, Asociaţia oferindu-le suma de 9000 lei, iar ei au
procurat materie primă pentru partea de la suprafaţă şi au plătit lemnarul din
sat pentru a le da forma unor bănci nou-nouţe. Am fost onoraţi cînd Directorul
gimnaziului a făcut o adunare cu peste 60 de părinţi, la care ne-a invitat pe noi
şi pe coordonatorul nostru adult ca să vorbim despre Marile Noastre Succese şi
despre Soluţiile Viitorului.
40
PROIECTUL COMUNITAR
Vocea tinerilor
Noi suntem 14 membri ai grupului de iniţiativă din Liceul „Bogdan Petriceicu-
Haşdeu” din oraşul Drochia.
Fiindcă simţeam permanent un interes scăzut din partea adulţilor (fie profesori,
părinţi sau alţi membri ai comunităţii) vizavi de nevoile tinerilor, de aşteptările şi
doleanţele lor, am decis să denumim proiectul nostru comunitar „Vocea tinerilor”,
iar grupul de iniţiativă din care facem parte – „Tineri & Unici”, pentru că suntem
tineri, ingenioşi şi dornici de a aduce schimbarea în liceul nostru!
Problema pe care am scos-o în evidenţă însă a fost una cu care se confruntă toţi
elevii din instituţia noastră, şi anume lipsa oportunităţilor de participare la viaţa
liceului şi cea socială. Dezinteresul adulţilor duce la indiferenţă din partea
tinerilor, de aceea viaţa noastră şcolară şi socială se limitează doar la activitatea de
învăţare şi la cîteva activităţi extraşcolare la care încercăm să participăm.
41
gîndesc, de a-şi exprima opiniile deschis, de a relaţiona eficient la nivel de elev-
elev, elev-profesor, elev-membru al comunităţii şi de a face viaţa liceului mult mai
interesantă şi captivantă. Suntem împotriva monotoniei!
Ne-am dat seama însă că instalarea şi funcţionarea unui post de radio necesită şi o
echipă de redacţie bine pregătită. De aceea, am desfăşurat următoarele activităţi:
42
Am estimat costurile ideii noastre de proiect cam la 9500 lei; 4800 lei făcea parte
din finanţarea nerambursabilă a CIDDC, iar restul de 4700 lei urma să fie
contribuţia grupului nostru.
După ce radioul însă a început să funcţioneze, mulţi din cei care au fost iniţial
împotrivă, s-au apropiat de noi şi ne-au spus că ceea ce facem este un lucru
minunat.
43
A II-a săptămînă a lunii aprilie – începutul lunii mai:
1. Colectarea utilajului necesar pentru instalarea sistemului de radioficare în
liceu de la elevi, profesori, părinți.
2. Procurarea utilajului tehnic necesar pentru instalarea și funcționarea
radioului în liceu.
3. Instalarea aparatajului de radioficare alcătuit din 3 amplificatoare, un pupitru
de emisie, 20 boxe conectate cu 200 m de cablu la fiecare amplificator.
44
PROIECTUL COMUNITAR
Toți 22, cîți suntem în clasă, formăm echipa „Радуга” („Curcubeul”). De felul
nostru suntem energici, dornici să ne lărgim cercul de prieteni și să ne ajutăm
semenii. Unii dintre noi sunt foarte curajoși și înfruntă cu ușurință greutățile.
Aceste calități s-au dovedit a fi molipsitoare și ne-au fost de folos în implementarea
proiectului comunitar „Общение без границ” („Comunicare fără frontiere”).
Am efectual un sondaj de opinii printre elevii din clasele liceale, prin care îi
întrebam care sunt problemele cu care tinerii se confruntă cel mai des în liceu, în
afara lui și cum ar putea ar putea fi soluționate. Dintre cele 100 de răspunsuri am
evidențiat cîteva propuneri și în cadrul grupului am votat pentru una.
45
Deși suma de bani necesară pentru cărți, jocuri, birotică, aparat de fotografiat, CD-
uri, combină muzicală și alte lucruri pe care le-am folosit pe parcurs, precum și
serviciile pe care noi le-am prestat, este estimată la aproximativ 7000 de lei, am
încercat să realizăm acest proiect din surse proprii. Desigur, nu am avut cheltuieli
atît de mari, deoarece majoritatea lucrurilor le-am adus de acasă, iar pentru
activitățile organizate nu am perceput bani. De la CIDDC am solicitat 4730 de lei,
bani din care au fost procurate 2 microfoane fără fir și o combină muzicală,
echipament care va fi folosit pentru organizarea în continuare a activităților cu
copiii din centrul „Ciocîrlia”.
46
PROIECTUL COMUNITAR
Operaţiunea „Scaunele”
Suntem un grup de 23 de elevi ai clasei a IX-a „B” din Liceul „Mihai Eminescu”,
oraşul Drochia.
Suntem foarte diferiţi după capacităţi şi interese: avem colegi care sunt tari la
matematică; sunt alţii buni la sport; unii desenează frumos, alţii dansează bine;
avem şi colegi care pot meşteri diferite lucruri. La moment, ne uneşte ideea
participării la un proiect comunitar. Dacă ne-a reuşit proiectul, înseamnă că
suntem mai tari decît ne credeam. Grupul „Fun group” pe care l-am creat a avut
parte de mai mulţi lideri, iar ceea ce am realizat s-a numit Operaţiunea „Scaunele”.
Pentru al doilea sondaj am mers în aceleaşi clase şi fiecare elev, primind cîte un
sticker, îl lipea pe poster în dreptul acelei probleme pe care o considera prioritară.
Astfel, numărînd voturile, am constatat că cei mai mulţi copii sunt preocupaţi de
confortul în timpul pauzelor, - aceasta fiind şi problema la care ne-am propus să
găsim o soluţie.
Soluţia pe care am găsit-o a fost una foarte simplă: să instalăm nişte scaune pe
care, efectiv, am putea să ne aşezăm...
47
Obiectivele noastre au fost ca, începînd cu data de 15 martie pîna la 15 mai:
- Să instalăm în scuarul Liceului Teoretic „M. Eminescu” opt scaune de lemn.
- Să implicăm 23 de elevi în activităţile prevăzute în Planul de acţiuni pentru
implementarea proiectului.
- Să determinăm participarea a 590 de elevi din clasele gimnaziale şi 216 elevi din
clasele liceale la luarea deciziilor cu referire la designul scaunelor şi aranjarea
lor.
48
lor. Am constatat că tuturor celor 23 de elevi le-a făcut plăcere să participe la
proiect. Cel mai mult le-a plăcut să genereze idei, să cerceteze probleme, să
sondeze comunitatea. Toţi elevii s-au considerat utili grupului. La întrebarea
dacă ar mai participa la un proiect similar, numai 2 elevi au răspuns „nu“,
motivînd că le-a luat din timpul pregătirii de lecţii. Majoritatea au rămas fideli
proiectului din curiozitatea de a vedea „ce va ieşi în final”...
Greutăţi au fost chiar de la început şi ele au ţinut mai mult de organizarea noastră.
Entuziasmul a trecut în scepticism din moment ce a fost clar că şedinţele grupului
pot fi făcute doar la lecţia a 7-a. În ziua de luni, unii colegi găseau motive să plece;
tot mai des se auzea fraza: „Pierdere de timp: nu va da nimeni bani pentru aşa
proiect”. Dar, pînă la urmă, am găsit un orar mai flexibil. Altă problemă a fost cum
să acumulăm bani şi să ne ajungă timp, deoarece suntem clasă absolventă şi, pînă
la 25 mai, proiectul trebuia finalizat.
49
PROIECTUL COMUNITAR
Suntem un grup de elevi din clasele a VI-a – a IX-a din cadrul Liceului Teoretic
„Mihai Eminescu” din oraşul Drochia.
Această din urmă problemă a fost menţionată de 80% dintre elevii chestionaţi.
În urma intervievării a 70% din numărul profesorilor, am stabilit că, odată ce elevii
nu dispun de un vocabular bogat şi se tem să-şi exprime părerile, pe viitor le va fi
dificil să se integreze în diferite activităţi şi în societate, în general.
Deci scopul pe care ni l-am pus în faţă a fost de a ridica rata de participare a elevilor
la viaţa liceului şi a rezolva problemele acestuia prin organizarea dezbaterilor
frecvente. Iar ca obiective ne-am propus:
a) Să dezvoltăm abilităţi de abordare și soluţionare a diverselor probleme prin
implicarea a 12 elevi în elaborarea şi implementarea activităţii unui cerc de
dezbateri în perioada lunilor martie-mai 2013.
b) Să studiem problemele din liceu în cadrul cercului de dezbateri propunînd căi
de rezolvare şi să transmitem, la finele lunii mai, doleanţele elevilor
Administraţiei liceului.
50
CIDDC ne-a donat suma de 1000 lei, iar grupul nostru de proiect a făcut un Demers
către Asociaţia părinţilor din cadrul liceului de la care am obţinut încă 1000 lei.
2. Tineri creativi unde vor fi plasate informaţii succinte despre unii tineri
creativi şi talentaţi, care vor fi identificaţi în urma activităţilor extracurs pe
interesul elevilor, însoţite de poze.
O mică dificultate a fost orarul diferit al elevilor din clase diferite; se întîmpla ca
unii elevi care aveau mai puţine ore să nu rămînă pînă la ora 14.00.
51
În rezultat:
- credem că cel puţin noi, cei 12 elevi din grupul de proiect ne-am ales cu
abilităţile de comunicare îmbunătățite, am devenit mai deschişi în
identificarea problemelor şi găsirea paşilor spre soluţionare.
52
PROIECTUL COMUNITAR
Microfonul magic
Suntem elevi în clasa a XI-a „B”, profil real, de la Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare” din
oraşul Drochia.
Crearea unui radio şcolar a fost una dintre modalităţile cel mai des nominalizate,
printre multe alte opinii, care ar ajuta la rezolvarea problemei date.
Astfel, din 115 elevi chestionaţi, 112 au răspuns că liceul „Ştefan cel Mare” ar avea nevoie
de un post de radio. În momentul de faţă, raionul Drochia nu dispune de un post de
radio care ar emite muzică, emisiuni de calitate, care, eventual, i-ar putea ajuta pe
tineri să devină activi din punct de vedere social şi informaţi. Tocmai de aceea credem
că radioul nostru şcolar ar acoperi această breşă, ar „înveseli” viaţa elevilor şi i-ar
organiza şi mobiliza rapid să participe la activităţile zilnice din liceu.
Scopul nostru deci a fost să creăm un post de radio local în incinta liceului „Ştefan cel
Mare” din or. Drochia pentru a încadra elevii în comunitatea şcolii şi a implica tinerii
din liceu în procesul de creare şi difuzare a emisiunilor radio.
53
Acest lucru a presupus:
a) Implicarea a cel puţin 50 de elevi din clasele liceale în diverse activităţi legate de
crearea radiolului şcolar în vederea dezvoltării abilităţilor lor de comunicare;
b) Selectarea unei echipe de jurnalişti începători care ar pune în funcţiune radioul
şcolar din liceu.
Ceea ce ne-a reuşit, nu este doar datorită contribuţiei noastre; ne-a ajutat la aceasta
mai multă lume.
În aprilie a fost convocată şedinţa Adunării Generale a membrilor Asociaţiei
părinţilor, unde au fost discutate obiectivele şi beneficiile proiectul nostru. La
solicitarea direcţiei liceului, membrii Asociaţiei părinţilor au pus la vot cererea de a
ne aloca suma de 1152 de lei pentru repararea unei încăperi auxiliare din liceu, care
urma să devină sediul postului de radio „Microfonul magic”.
2000 de lei ne-au fost oferiţi de „MET SA Produse Impex” SRL, al cărei manager
este Zotovici Valeriu, părinte al colegului nostru de clasă, Ion.
Suma de 2000 de lei ne-a fost oferită printr-o scrisoare de garanţie de Preşedintele
Consiliului Raional Drochia, Marian Andrei. Ce-i drept, această sumă a ajuns pe
contul liceului cu întîrziere, tocmai în luna iulie, ceea ce a întîrziat realizarea
proiectul pînă la sfîrşit de august – început de septembrie.
Ne-au ajutat cu sfaturi, recomandări şi suport tehnic profesorii Recean Ion,
Capcelea Svetlana, Melniciuc Galina, Filip Elena.
Contribuţia pentru proiect din partea CIDDC a fost de 4796 lei.
54
În afară de aceasta, în lunile iulie - august, liceul nostru a cîştigat un proiect cu
finanţare de la Consiliul Raional prin care a fost schimbată reţeaua electrică, ceea ce
ne-a impus să amînăm temporar conectarea firelor şi instalarea pe etaje a boxelor
pentru începerea funcţionării postului de radio. În acea perioadă, elevii din echipa de
proiect erau deja în vacanţă, aşa că am continuat realizarea proiectului la începutul
lunii septembrie, cînd am instalat definitiv utilajele necesare postului nostru de radio.
Însă, independent de voinţa noastră, s-au produs unele lucruri neaşteptate care ne-au
împiedicat să ne ţinem de Planul nostru de acţiuni. Acum nu ne rămîne decît să ne
punem toată speranţa că-i vom bucura pe colegii noştri prin demararea primei emisii
începînd cu luna octombrie 2013.
55
PROIECTUL COMUNITAR
TU (Tînăr și Unic)
Suntem o echipă de 10 tineri, elevi în clasele liceale, în Liceul Teoretic „Ștefan cel
Mare” din orașul Drochia.
Ne-am început activitatea în acest proiect prin denumirea lui. „TU (Tînăr și Unic)”
a fost varianta acceptată de toți membrii.
56
Ce ține de procurarea dulapurilor, am mers la mai multe SRL-uri din oraș ce
confecționează mobilă la comandă. Am făcut o adevărată cercetare a pieței.
Trebuia să determinăm care dintre agenți produce mobilă calitativă și totodată la
un preț ce ne-ar fi pe măsură. Un alt criteriu de selectare a fost prestarea serviciilor
de proiectare și design.
Odată fiind făcută alegerea, am invitat specialistul din cadrul unei firme ce a
realizat proiectul vestiarului și macheta șifonierelor.
Acest proiect este încă în plină desfășurare. Am efectuat o parte din lucrările de
reparație a vestiarului, am realizat macheta șifonierelor și am identificat SRL-ul ce
va îndeplini lucrările.
57
PROIECTUL COMUNITAR
Am avut pentru pregătire lunile februarie şi martie. Mai multe clase din liceu s-au
expus asupra problemelor cu care se confruntă. Conform rezultatelor cercetării, în
timpul căreia s-au demonstrat fotografii, ilustraţii, în topul celor mai arzătoare
probleme ale comunităţii au ieşit 4: lavoarele deteriorate şi învechite din cantina
liceului, drumurile deteriorate, starea deplorabilă a scenei din Sala de festivităţi şi
lipsa mobilierului pentru cărţi în biblioteca liceului. Cele mai puternice argumente
au fost aduse de grupul de iniţiativă al clasei noastre, în favoarea problemei care ne
afectează în mod direct sănătatea, şi anume cea legată de renovarea colţului
igienico-sanitar din cadrul cantinei.
Lavoarele din liceul nostru sunt defectate şi puţine la număr, lipseşte săpunul,
șervețelele sau uscătoarele; deseori elevii nici nu se spală pe mîini, în felul dat
neglijîndu-se cele mai simple reguli igienice, iar aceasta creează riscuri de
îmbolnăvire, poate provoca boli gastro-intestinale, copiii de vîrstă mică fiind mai
vulnerabili la îmbolnăvire decît maturii.
58
Am încleiat avize atît pe holul şcolii, cît şi în diferite locuri din sat, prin care îi
anunţam pe toţi că vrem să renovăm colţişorul sanitar şi, totodată, îi invitam într-o
zi anume la o masă rotundă ca să discutăm dacă sunt de acord cu această problemă
şi, dacă da, atunci cu ce ne-ar putea ajuta fiecare persoană interesată de sănătatea
copiilor.
Suma totală a proiectului a constituit 6000 lei, dintre care 1000 lei ni i-a oferit
Administraţia Publică Locală (APL).
Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor (APP) ne-a ajutat cu 678 lei, resurse ce s-au
consumat atît pentru achitarea serviciilor de instalare a utilajului tehnic şi electric,
cît şi pentru procurarea săpunului lichid.
Agentul economic „Ermoclia Service” ne-a donat 200 lei pentru achitarea serviciilor
de transportare a bunurilor procurate pentru cantină.
CIDDC ne-a sprijint financiar cu cea mai mare parte din bani, şi anume cu suma de
4122 lei, bani din care am procurat lavoarele, dozatoarele pentru săpun, uscătoarele
electrice și oglinzile.
59
clasele primare – în formă de povestioare), fie printr-un filmuleţ sau prezentare
Power Point (pentru cei mai mari), realizate de noi înşine. La fel, ne-am propus să
facem periodic evaluarea stării fizice a lavoarelor, dozatoarelor, dar şi a atitudinii
colegilor faţă de acestea.
Cheia succesului nostru a fost munca în echipă. Ne-a ajutat să ajungem pîna la
capăt susţinerea din partea APL, APP, agenţilor economici şi a elevilor înşişi. Am
depistat o problemă comună, rezolvarea căreia este în folosul tuturor. Prin muncă
şi participare vom obţine întotdeauna ceea ce ne dorim!
60
PROIECTUL COMUNITAR
Grupul nostru de inițiativă este format din 18 voluntari, elevii clasei a V-a din
gimnaziul„Vasile Moga”, nativi din satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă.
Pentru a înțelege mai bine ce cred elevii din gimnaziu despre orele de sport am
realizat un sondaj. Din răspunsurile primite am înțeles că tuturor le plac și toți și-
ar dori să aibă condiții mai bune atît pentru desfășurarea orelor curriculare, cît și
pentru cele extra-curriculare. O parte din cei ce au participat la sondaj au spus că
frecventează rar lecțiile de educație fizică pentru că nu sunt atît de interactive pe
cît își doresc, dat fiind faptul că unele articole sportive sunt puține la număr, altele
lipsesc.
61
are drum spre capitală și s-a oferit să transporte singură tot ce trebuia. Partenerul
s-a ținut de cuvînt și s-a întors cu echipamentul sportiv nou.
Din luna aprilie a anului 2013 putem organiza lecțiile de sport într-o manieră mult
mai activă, iar elevii gimnaziului sunt mai mulțumiți de felul în care decurg
acestea,pentru că echipamentul sportiv este format acum din: 6 mingi de volei, 4
mingi de fotbal, 2 mingi de baschet, 20 de mingi de tenis de cîmp, 20 de cercuri
hula hoop, 20 de corzi, 5 table de șah, 2 cronometre, 1 plasă și 2 palete pentru tenis
de masă.
62
PROIECTUL COMUNITAR
În pas cu timpul
Grupul nostru este constituit din 16 voluntari, - toţi elevi ai claselor a V-a – a IX-a din
Gimnaziul Gribova, satul Gribova, raionul Drochia. Suntem curioşi şi interesaţi de a
ne încerca puterile în rezolvarea unei probleme comunitare.
Am avut mai multe variante pentru denumirea proiectului nostru comunitar, dar am
decis să-l numim „În pas cu timpul”, iar grupul nostru de iniţiativă - „EST”, iniţialele a 3
cuvinte care ne caracterizează membrii: Eficienţi. Serioşi. Temerari.
1. Ca să nu fie problema numai a unui grup mic de adolescenţi, am trimis curieri prin
clase care au anunţat elevii şi diriginţii despre ceea ce avem de gînd să facem.
2. În paralel cu aceasta, am încleiat anunţuri prin sat în care am avizat locuitorii
despre intenţiile noastre şi prin care le-am solicitat sprijinul.
3. Apoi, la careu, împreună cu profesorii şi elevii, avînd la îndemînă şi unele reacţii
din comunitate, am ajuns la concluzia:
Elevii sunt foarte pasivi în ce priveşte implicarea în activităţile din afara orelor de curs.
Iar părinţii şi profesorii consideră că participarea copiilor la activităţile extraşcolare ar
fi o posibilitate de a petrece timpul liber într-un mod interesant, plăcut şi în siguranţă,
alături de colegii lor. Aceasta i-ar împiedica pe unii să hoinărească, să piardă timpul în
zadar, pe alţii i-ar scoate din umbră şi le-ar insufla încredere în forţele proprii. În
general, s-ar anima viaţa şcolară de după lecţii şi poate chiar se va simţi o îmbunătăţire
a rezultatelor la învăţătură. Din discuţiile avute cu cei dintr-a V-a pînă-ntr-a IX-a s-a
confirmat faptul că majoritatea elevilor nu vin la serate şi alte activităţi extraşcolare
pentru că, la finalul acestora, lipseşte partea distractivă, adică nu se fac dansuri. În
localitate nu există teatru, discotecă sau alte modalităţi de distracţie, cu toate că avem
o Casă de Cultură.
Deci, ne-am propus să îmbunătăţim calitativ, dar şi cantitativ activităţile din afara
orelor de curs prin:
a) dotarea sălii de festivităţi cu 2 boxe PHONEC, cu un amplificator, cu un
Audiomixer şi un microfon;
b) implicarea a 4 echipe a cîte 5 elevi (din clasele a V-a – a IX-a) în organizarea şi
petrecerea seratelor dansante şi activităţilor extracurs conform unui Plan de
acţiuni comun.
63
1. Am elaborat o strategie de căutare: ne-am informat vizavi de preţurile tehnicii pe
care ne-o doream la magazinele de specialitate din Drochia, Bălţi şi Chişinău. Cele
mai bune preţuri le-am găsit în Chişinău şi am procurat aparatura de acolo.
2. Am organizat un iarmaroc unde copii din toată şcoala au adus copturi, prăjituri şi
alte bunătăţi, iar banii adunaţi (în jur de 500 lei) i-am pus deoparte pentru visul
nostru.
Suma totală de bani de care aveam nevoie era de 9600 lei. Aşa că trebuia să căutăm
resurse... Am fost la Primărie. Primarul a încercat să ne reorienteze spre altă soluţie –
procurarea meselor de tenis – fiindcă echipamentul tehnico-muzical l-am putea
solicita oricînd de la Casa de Cultură sau chiar ne-am putea aduna acolo, ne-a propus
dumnealui. Cu regret însă ne-a spus că Primăria nu dispune de suficiente fonduri.
Mai tîrziu, un agent economic din sat ne-a promis că ne dă toată suma de care avem
nevoie... Vestea s-a dus repede în tot satul. La scurt timp lucrurile au luat altă
întorsătură, pentru că dl Chiril Macoveţchi, Primarul de Gribova, ne-a oferit chiar şi o
scrisoare de garanţie prin care ne promitea o susţinere financiară, ulterior acordîndu-
ne 3200 lei, iar Administraţia şcolii, în persoana Directorului Aliona Rîbac ne-a promis
şi oferit 1500 lei. Cu banii de la iarmaroc şi contribuţia CIDDC, n-a mai fost necesară
suma de bani făgăduită de agentul economic care şi aşa ne ajută de multe ori.
În final, cam spre sfîrşitul lunii aprilie, am reuşit să achiziţionăm cele 2 boxe PHONEC
cu capacitatea de 299 Wt, cu un amplificator şi un Audiomixer PHONEC şi un
microfon cu fir, precum şi lungimea de cablu necesar.
64
PROIECTUL COMUNITAR
După ce elevii au fost înştiinţaţi despre acest proiect, au fost puse în discuţie 6
probleme. Însă, efectuînd un şir de chestionare în clasele a V-a – a IX-a, copiii au
solicitat să fie abordată problema practicării diferitor tipuri de sport pentru
fortificarea sănătăţii lor. Chestionarul conținea întrebări care să-i ajute să identifice
problema prioritară a şcolii şi, dacă era una legată de sport, atunci să spună ce fel
de sport le-ar fi plăcut mai mult să practice. Din cei 202 elevi chestionaţi, 43 au
selectat renovarea terenului de fotbal, 22 s-au axat pe terenul de baschet, şi 137 – pe
cel de volei. Au fost intervievaţi 28 de profesori, dintre care 15 au fost de părerea că
ar trebui să avem un teren de volei. Şi diriginţii au ales voleiul, deoarece este un joc
pe care poate liber să-l practice oricine: de la mic la mare; elevii cu diferite
probleme de sănătate, cei cu cerinţe educaţionale speciale (care, la noi în şcoală,
sunt 9). Acest gen de sport sau acest joc, în afara faptului că dezvoltă spiritul
colectivităţii şi starea emoţională pozitivă, nu cere mare efort fizic şi nu pune în
pericol sănătatea copiilor în general. Totodată, fiind practicat la aer liber,
contribuie la călirea organismului.
65
aparatului de sudat, precum și plata pentru alte lucrări. La fel, Administraţia
liceului ne-a asigurat transportul pentru nisip şi materialele de construcţie
necesare.
- Atunci cînd am decis cu membrii grupului să mergem la Primărie şi primarul a
fost anunţat că vrem să scriem un proiect cu suportul dumnealui, a acceptat și
a spus că este de acord și că ne va susține în toate. Proiectul nostru a fost
susţinut de Primărie prin procurarea materialelor necesare în sumă de 3600 lei.
- S-au implicat și părinții, profesorii de Educație fizică.
Ca prima dată cînd scriem un proiect, au fost probleme: nu toți veneau la ora
stabilită cînd trebuia să ne adunăm, nu toți membrii grupului au avut o atitudine
serioasă, de responsabilitate. Cu toate acestea, am luat pentru viitor învăţăminte
bune.
66
PROIECTUL COMUNITAR
67
c) cîţiva profesori şi 6 membri ai Comitetului părintesc, care au susţinut aceleaşi
idei.
În total, contribuţia CIDDC a fost de 2660 lei, iar a noastră – de 3845 lei.
La începutul lunii martie, am procurat din propriile resurse aţă de culoare albă
şi roşie, hîrtie colorată, biser şi alte mărunţişuri şi am confecţionat mărţişoare
pe care le-am vîndut în cadrul Expo-tîrgului „Mărţişor”.
Apoi, pe parcursul întregii luni, dar şi a lunii aprilie, am încercat să-i implicăm
pe elevii din gimnaziu în promovarea unui concert de caritate: am elaborat
anunțuri şi le-am lipit pe avizierul şcolii, am difuzat anunţul prin Internet,
plasîndu-l pe diferite pagini Web.
Pe 26 aprilie, în Sala de festivităţi a gimnaziului, am prezentat concertul de
caritate. Au fost părinţi, elevi, profesori, însă, cu părere de rău, fiindcă mai
multă lume nu a fost de acord să dea bani pentru bilete, concertul a fost gratis.
În luna mai ne-am deschis un cont bancar şi am cercetat cele mai avantajoase
oferte posibile.
Pentru a activa la aer liber, începînd cu luna aprilie, am organizat amenajarea
terenurilor sportive. Am mers la proprietarii de căruţe, am închiriat una şi,
68
împreună cu coordonatorul, am făcut rost de humă, am văruit şi am vopsit
porţile de fotbal, de volei, barele fixe şi alte utilaje împreună cu toţi elevii
doritori care ni s-au alăturat ca voluntari.
Totuşi mai sunt oameni în sat care nu sunt indiferenţi şi ne ajută cu mare plăcere;
mai sunt încă mulţi copii şi în şcoala noastră care sunt plini de iniţiativă şi se
implică cu mare interes în rezolvarea problemelor şcolii şi ale satului! Pe mulţi
dintre locuitorii satului i-a afectat problema noastră, chiar dacă nu aveau nici un
profit de la rezolvarea ei. Mulţi elevi şi-ar dori să participe la asemenea proiecte
pentru a fi de folos comunităţii şi a căpăta experienţă.
69
PROIECTUL COMUNITAR
Pauze de vis
Suntem elevi din clasa a VIII-a din liceul „Nicolae Testemiţanu” din satul Ochiul
Alb, raionul Drochia.
Am creat un grup de iniţiativă pe care l-am denumit „Pauze de vis între ore”. L-am
înfiinţat cu ideea de a organiza recreaţiile într-o manieră mai interesantă, atractivă,
organizată şi... liniştită. Suntem 20 de elevi cu iniţiativă, creativi, prietenoşi, uniţi,
capabili, cu alte cuvinte - un grup care are tot ce-i trebuie pentru a schimba ceva în
liceu spre mai bine şi frumos.
Am cercetat problemele pentru a găsi soluţia care va ajuta ca viaţa de şcolar să fie
mai bună.
În şcoala noastră învaţă 300 de elevi. Ea este formată din 2 blocuri: A şi B. Clasele
primare strudiază în blocul B, iar cele gimnaziale şi liceale - în blocul A. Iarna, pe
motivul neîncălzirii blocului B, toţi elevii fac lecţii în blocul A. Evident că,
adunîndu-se în pauze elevi de diferite vîrste, interese, caractere, temperamente
etc., recreaţiile sunt foarte gălăgioase. Nici chiar cei 92 de elevi din clasele 9-12
împreună cu cei 26 de profesori nu întotdeauna pot face faţă procesului de dirijare
a elevilor în timpul pauzelor.
Ne-am propus deci să facem cît mai interesantă și cît mai diversă odihna elevilor în
cadrul recreațiilor și să organizăm unele activități de relaxare la aer liber de care au
nevoie elevii înainte de a începe o oră. În timpul recreaţiilor mari se vor implica
cîte 3 persoane din diferite clase (Vl-lX) la organizarea activităţilor şi jocurilor. În
paralel cu aceasta, credem că se va îmbunătăţi desfăşurarea orelor de educaţie
plastică şi tehnologică, ştiinţe, geografie şi altele.
70
Susţinătorii noştri au fost:
CIDDC, care ne-a oferit 4855 lei;
Elevii de gimnaziu, în deosebi clasa a VIII-a şi profesorii, care au strîns bani
mînă de la mînă şi au adus la proiect suma de 520 lei;
Administraţia Publica Locală cu suma făgăduită de 4800 lei.
Îi mulţumim foarte mult învăţătoarei Elena Arapu pentru sprijin şi ajutor în
realizarea acestui proiect.
Ne-a ajutat mult colaborarea în grup şi pasiunea echipei faţă de acest proiect. Dar
cheia succesului nostru a fost prietenia şi înţelegerea.
71
PROIECTUL COMUNITAR
Tinerii în acţiune
Suntem din clasa a VI-a „B” a Liceului „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din satul
Olăneşti, raionul Ştefan Vodă.
Suntem „Muguraşii”, un grup tînăr, unit, optimist, activ şi talentat, format din 20
de elevi (11 fete şi 9 băieţi). „Tinerii în acţiune” a fost genericul proiectului nostru,
pe care ni l-am asumat de la început pînă la urmă.
72
Ţinta noastră principală a fost schimbarea aspectului interior al liceului prin
înverzirea lui cu flori vii și:
a) Informarea a 100 de elevi, 30 de profesori, 20 de lucrători tehnici, 50 de părinţi
despre necesitatea realizării unor acţiuni de înverzire a spaţiului liceului prin
diverse forme de activitate (careuri, adunări, şedinţe etc.);
b) Implicarea a 5 agenţi economici în scopul atragerii surselor financiare necesare.
73
- Activitatea ecologică „O floare verde în ghiveci” a fost cea mai importantă şi am
desfăşurat-o între 20 şi 31 august atît cu ajutorul întregului colectiv de elevi şi
profesori din liceu, cît şi cu cel al reprezentanţilor din comunitate. Pentru
această activitate am folosit: o remorcă de pămînt şi alţi 10 saci cu pamînt
pentru flori, 100 litri de apă, 5 căldări, 3 lopăţele pentru sădirea florilor în
ghivece, 56 de ghivece mici, 26 de ghivece lungi, 10 ghivece mari. Iar pe 23
septembrie am adus de la Grădina Botanică 10 specii de flori-copaci, peste 30 de
specii de flori ramificate, la fel, de diferite specii şi mărimi.
- Pentru a-i impulsiona pe colegii de şcoală să se simtă parte la realizările
proiectului, pe 2 septembrie am organizat un careu de totalizare la care, de
asemenea, am repartizat responsabilităţi tuturor claselor în a duce evidenţa şi a
menţine în stare bună florile nou-plantate. Fiecare clasă responsabilă va fi sub
patronatul unuia din membrii grupului de iniţiativă.
Nu am întîlnit dificultăţi mari, ci doar am suportat unele glume din partea unor
colegi, care ne ameninţau entuziasmul şi încrederea în forţele proprii.
74
PROIECTUL COMUNITAR
75
Principalul donator în proiectul nostru a fost CIDDC, care a donat suma de 2000
lei; Direcţia liceului ne-a oferit metalul necesar pentru carcasa scaunelor.
Deşi am avut avantajul de a avea în grupul nostru elevi care au mai participat şi în
alte proiecte, o bună parte nu beneficiase niciodată de astfel de experienţă. Pe acest
motiv era greu să ne adunăm toţi la vreme, să ne organizăm rapid şi eficient.
Credem totuşi că toleranţa celor cu experienţă în proiecte a contribuit, măcar şi cu
puţin, la creşterea şi deschiderea faţă de acțiuni comunitare a celorlalţi.
Faptul că suntem din aceeaşi clasă înseamnă că între noi s-au format deja nişte
relaţii mai mult decît colegiale, am spune prieteneşti chiar, lucru care ne-a dat un
sentiment puternic de unitate.
76
PROIECTUL COMUNITAR
77
Am pus pe hîrtie ce vrem să facem: Formarea personalităţii elevilor prin informaţii
inedite din diverse domenii, popularizarea cercetărilor personale ale elevilor,
raţionalizările şi inovaţiile, creaţiile literare, rezultatele reuşitei şcolare, activităţilor
extracurriculare, sporirea imaginii pozitive a copiilor.
c) Dezvoltarea capacităţilor de comunicare a celor 150 de elevi ai gimnaziului,
îmbunătăţirea comunicării interpersonale în instituţie, dezvoltarea
parteneriatului elev-profesor-părinte.
d) Dezvoltarea personalităţii şi spiritului creator a celor 18 elevi ai grupului de
iniţiativă sub variate aspecte: literar, cultural, ştiinţific etc.
Am avut susţinere atît din partea profesorului de limbă romînă, dna Eugenia
Pascari în redactarea textelor, cît şi din partea profesorului de informatică la design
şi machetare. Agentul economic din localitate SRL „Paltira-Agro” ne-a pus la
dispoziţie 2 pachete de hîrtie A4, iar imprimarea şi multiplicarea ziarului a fost
posibilă graţie Administraţiei gimnaziului.
78
două săptămîni ale lunii mai, am efectuat sondarea repetată a opiniei publice
privind conţinutul ziarului şi unele posibilităţi de îmbunănăţire.
79
PROIECTUL COMUNITAR
Suntem 30 de elevi din clasa a IX-a „A” de la Liceul Teoretic din satul Pelinia,
raionul Drochia.
Un grup cu atîţia membri e mai greu să-l numeşti echipă. Dar toţi au dorit să se
implice pentru a schimba ceva în şcoala noastră. Suntem harnici, responsabili,
activi şi creativi. Avem o puternică voinţă de a învinge, de a trece peste orice
obstacol şi de a merge înainte, orice s-ar întîmpla. Am denumit proiectul nostru
„Apa – sursa vieţii”, iar grupul nostru de iniţiativă - „Copiii sănătăţii”.
Chestionînd elevii asupra celor mai grave probleme ale școlii, aceștia au pus în
prim-plan lipsa apei potabile și a surselor de menținere a igienei. Fiecare copil, de
la mic la mare, şi-a adus contribuția la analiza întregii situații și deducerea
problemei primordiale. Noi ne propunem să rezolvăm această problemă din
simplul fapt că apa este elementul fără de care omul contemporan nu poate
supravețui; este ceea din ce suntem compuși, iar odată cu deshidratarea
organismului, elevii devin somnolenți, lipsiți de interes, - devin ca niște legume.
Reieșind din toate aceste motive, este cert că problema în cauză necesită o
rezolvare cît mai grabnică.
80
Am adresat o scrisoare de intenţie către SRL „Nicvabin impex”, prin care am
cerut susţinerea pentru realizarea acestui proiect şi ne-au oferit 1500 lei.
ÎI „Băbălău Nina” ne-a făcut o donaţie în mărime de 2860 lei.
Restul de 4800 lei ne-au fost alocaţi de CIDDC.
Ne-a fost mai greu să-i atragem şi să-i convingem pe oamenii de afaceri să se
implice în acţiuni care le-ar oferi un viitor mai bun copiilor din comunitate.
Munca în comun şi dorinţa de a schimba ceva cu puterile noastre a fost ceea ce ne-
a ajutat să atingem succesul.
81
PROIECTUL COMUNITAR
și implicare
Suntem 20 de voluntari, toți elevi în clasa a VIII-a, în incinta Gimnaziului din satul
Pelinia, raionul Drochia.
Dintre cei 166 de elevi ai gimnaziului, putem spune că circa 20% nu se implică în
activitățile școlare, nu obișnuiesc să fie primii care răspund în timpul orelor și nu
se afirmă în clasă sau în cercurile de prieteni.
Atunci cînd realizam interviurile, una dintre întrebările adresate era ce putem face
pentru a rezolva această problemă. Printre soluțiile propuse a fost instituirea unui
post de radio în școală și implicarea acestor elevi în dezvoltarea programului
radiofonic. Aceasta este una dintre modalitățile prin care vrem să-i includem în
activități, să-i încurajăm să-și aplice abilitățile și să-și dezvolte talentele și prin care
ei se vor putea face auziți și ascultați.
82
membrii grupului au vorbit despre ceea ce urmează să se întîmple și au invitat toți
doritorii să se alăture echipei de redacție.
83
PROIECTUL COMUNITAR
stadionului școlar
Suntem 17 tineri ingenioşi, aşa ne-am denumit și grupul – „Ingenioșii”, de altfel.
Învățăm în clasa a VIII-a în gimnaziul din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă.
Observam de mai mult timp cum aduții din preajma noastră întreprind diverse
acțiuni pentru a crea condiții de studii mai bune în gimnaziu și ne gîndeam cum ar
fi dacă și noi am putea contribui la aceasta. În plus, credem că opinia
elevilor/copiilor trebuie luată în considerare, ei trebuie încurajați să vorbească
despre ceea ce îi preocupă și să caute soluții atunci cînd vor să schimbe ceva. În așa
mod, ei devin mai independenți și responsabili. Sumînd cele expuse, am hotărît să
denumim proiectul nostru „Activism civic, prin renovarea stadionului școlar”.
Ne-am interesat și am aflat că circa 230 de elevi din gimnaziul nostru și alți 120 din
școala auxiliară își petrec orele de sport și eventual timpul liber pe acest stadion.
Desigur, era nevoie să ne stabilim niște ținte concrete, de care am ținut cont la
elaborarea planului de acțiuni. Deci, ne-am propus:
84
În aceeași zi, am anunțat oficial, în sala festivă, elevii și profesorii din gimnaziu
despre activitățile ce urma să aibă loc. Reacțiile lor au fost pozitive și însoțite de
încurajări.
Tot în această perioadă a fost săpat și transportat nisipul de la nisipăria din sat. Dar
mai tîrziu am constat că mai avem nevoie de ceva nisip și urmează să mai facem o
tură la carieră.
Timp de 3 luni am fost nu doar colegi de clasă, dar și un grup ce are același scop.
Am crezut în forțele noastre și asta a afost cheia succesului nostru.
85
PROIECTUL COMUNITAR
Denumirea proiectului nostru este „Sante est vita”; denumirea grupului - „VIP”,
iniţialele cuvintelor Voioşi, Ingenioşi, Puternici. Dar, pe lîngă acestea, ne distingem
şi prin alte calităţi: responsabilitate, seriozitate, optimism, agerime, creativitate,
loialitate şi, desigur, curaj.
În sala de sport a Liceului Teoretic ,,Ion Creangă’’, unde învaţă 278 de elevi, lipsesc
plasele de protecţie a geamurilor recent reînnoite. Ele necesită protecţie împotriva
loviturilor de minge sau spargerilor în cadrul jocurilor sportive (volei, baschet) şi
jocurilor dinamice, care se desfăşoară în cadrul a 26 de ore curriculare de educaţie
fizică, 10 cercuri sportive extracurriculare, a competiţiilor zonale şi raionale. Ca
urmare, elevii renunţă foarte des să practice astfel de activităţi, sporind
sedentarismul şi influenţîndu-şi negativ starea de sănătate, dar şi starea de spirit.
În respectiva sală sunt 9 geamuri cu suprafaţa totală de 78 m² care necesită plasă
de protecţie cu cheltuieli ce se estimează aproximativ la 2650 lei. Problema a fost
sesizată şi în urma analizei rezultatelor chestionării elevilor, pedagogilor,
membrilor comunităţii, părinţilor.
Jumătate din suma necesară ne-a fost oferită de CIDDC - 1170 lei, iar cealaltă
jumătate - de ONG-ul „Speranţa” - 1170 lei - din care fac parte părinţii şi pedagogii.
Din contul nostru s-a achitat procurarea pieselor/ materialelor necesare pentru
instalarea plasei care a fost în mărime de 200 lei. Am simţit susţinere mare şi din
partea Administraţiei liceului, care ne-a fost mereu alături în toate.
86
În luna martie ne-am informat telefonic la magazinele sportive, procurînd din
Chişinău plasa de protecţie a geamurilor, după care au instalat-o, pe bază de
voluntariat, trei părinţi din şcoală.
Ulterior am desfăşurat un şir de activităţi sportive de integrare cu participarea
elevilor din liceu: volei şi baschet; jocuri de cooperare, comunicare şi
energizare organizate de către membrii grupului din cadrul proiectului
împreună cu elevii din liceu. De la data instalării plasei, ne-am întîlnit regulat,
cel puţin o dată pe săptămînă, organizînd activităţi descrise în Ghidul
animatorului „855 de jocuri şi activităţi”.
Cea mai mare problemă a noastră a fost totuşi legată de colectarea banilor.
Locuitorii satului nostru sunt foarte generoşi, dar mai săraci. De aceea, ne-au ajutat
oferindu-şi braţele de muncă, dar mai puţin prin resurse financiare, exceptînd
contribuţia prin intermediul Asociaţiei Părinţilor şi Pedagogilor.
Primăria şi-a tot amînat ajutorul din diferite motive, aşa că ne-am descurcat cu
ceea ce am avut...
Credem că iniţiativa şi dorinţa de a face ceva bun ne-au dat imboldul de a merge
înainte spre izbîndă!
87
PROIECTUL COMUNITAR
Grupul nostru de inițiativă este alcătuit din 23 de elevi – toți învățăm în clasa a VII-
a din incinta Gimnaziului „Grigore Vieru” și toți suntem locuitori ai comunei
Purcari, din raionul Ștefan Vodă.
Ne-am gîndit că organizînd un cerc de tenis în gimnaziu, vom oferi semenilor mai
multe posibilități de a petrece timpul liber într-un mod activ și sănătos. Ideea a
fost întărită și după ce am făcut o retrospectivă asupra modului în care jucau elevii
tenis de masă.
Se știe că de prin anul 2005 nu mai avem mese de tenis în gimnaziu. Copiii țineau
însă să practice acest sport, folosind diverse invențiipentru a juca tenis: uneau cîte
2-3 bănci în clase, pe coridor sau în sala festivă și improvizau mesele de tenis.Mai
mult decîtatît, copiii nu se puteau întruni sistematic pentru că nu exista un cerc,
nu exista nu program bine pus la punct. Aceasta însemna că ei puteau să joace la
pauze sau pînăcînd se termina ultima lecție din orar (dacă terminau mai devreme
lecțiile lor). Adică, nu aveau cum să practice acest sport în afara programului școlar
și nu aveau cum să-și dezvolte abilitățile sportive.
88
Am mers în sat la un agent economic (Cooperativa agricolă „Vatra-Purcari”), căruia
i-am povestit ce vrem să facem și i-am solicitat ajutor. Conducătorul instituției,
Pavel Nistor, a susținut ideile noastre și s-a arătat dispus să ne ajute. Așa am făcut
rost de primii 1000 de lei. Gestul lui ne-a încurajat, așa că am mers la alți doi agenți
din localitate (SRL „Purcari-Service” și ÎI „Dodon Serghei”). Au răspuns și ei la
apelul nostru. Împreună au donat 1500 de lei.
89
PROIECTUL COMUNITAR
Chiar dacă suntem din clase diferite, am stabilit o comunicare eficientă între noi și
ne-am orientat forțele întru realizarea proiectului comunitar. Prin acest proiect ne-
am propus să îmbunătățim condițiile în care elevii se alimentează în cantina școlii.
Activitatea noastră a fost divizată în două etape. În prima etapă am lucrat asupra
cercetării problemei și informării elevilor, profesorilor, părinților și autorităților
publice locale despre scopul proiectului, reieșit din rezultatele cercetării. În a doua
etapă ne-am ocupat de colectarea fondurilor și pe implementarea activităților. Dar,
să le luăm în ordine cronologică:
La începutul lunii aprilie am expus pe holurile școlii panouri informative
despre inițierea unui proiect comunitar, grupul de copii care va lucra la
realizarea lui și beneficiile pe care elevii și profesorii le au atunci cînd lucrează
asupra unui proiect.
La scurt timp am organizat o dezbatere cu elevii din clasa a IX-a despre „Rolul
mobilierului în alimentarea sănătoasă”.
Iar pentru a afla ce cred și ceilalți elevi din școală, am realizat un sondaj de
opinii.
Din discuția cu directoarea gimnaziului, dna Larisa Nigai, despre istoria școlii,
am aflat că mobilierul a fost înnoit ultima dată acum 30 de ani.
Rezultatele cercetării ne-au demonstrat că majoritatea elevilor nu sunt mulțumiți
de aspectul meselor din cantină și că ei sunt sceptici în legătură cu durabilitatea și
siguranța lor. Așadar, ne-am propus:
a) Să informăm și să sensibilizăm autoritățile publice locale și alte structuri
din comunitate despre necesitatea schimbării meselor din cantina școlii;
b) Să procurăm 10 mese, care vor fi utilizate începînd cu anul de învățămînt
2013-2014.
De acum încolo ne-am concentrat pe cea de-a doua etapă și pe activități de
logistică.
Pe data de 3 mai am invitat membrii Asociației Părinților și Profesorilor la o
ședință, la care le-am prezentat rezulatele cercetării și proiectul care descria
cum poate fi rezolvată problema.
La cîteva zile am efectuat o vizită la primăria satului și am discutat cu
primarul, dna Zinaida Marin, despre perspectiva de a obține finanțare din
partea APL.
Primarul ne-a sugerat să scriem un demers către Consiliul Local. Împreună cu
directoarea gimnaziului, care este și profesoară de limbă romînă, am redactat
demersul și pe data de 16 mai, l-am înaintat.
90
Tot împreună cu directoarea școlii am ales și magazinul de la care am procurat
mesele. Este vorba despre S.R.L „Armonie Stil”, din orașul Ștefan Vodă. Cîțiva
dintre noi au mers la magazin și au ales modelul, au analizat și negociat
prețurile pentru confecționare.
Pentru că, din start, agentul economic ne promisese că ne și transportă mesele
la adresa noastră, iar apoi a refuzat s-o facă, a trebuit să rezolvăm această
problemă din mers. Nu aveam nici bani prevăzuți pentru aceasta, și nici
transport. Soluția era să mergem la agenții economici din sat și să cerem
ajutor. Doi dintre ei au răspuns la apelul nostru.
Într-un final, mesele au fost confecționate și transportate direct către
gimnaziu.
Din luna septembrie 2013, elevii din ciclul primar și gimnazial își servesc
mîncarea în condiții mai sigure și comode.
CIDDC ne-a susținut financiar cu 4900 de lei. O parte din acești bani au fost
folosiți la procurarea meselor, alta – la organizarea și desfășurarea primei etape a
proiectului; Consiliul Local a oferit 3000 de lei; Asociația Părinților și Profesorilor a
contribuit cu 3900 de lei; împreună cu cei oferiți de consiliu și CIDDC am procurat
mobila; Agenții economici din localitate au oferit cîte 100 și 150 de lei, bani folosiți
ca să achităm combustibilul pentru transportarea meselor și serviciile șoferului.
Și probabil, cheia succesului nostru a constat din sprijinul pe care l-am avut din
partea unor adulți și încrederea pe care ei ne-o transmiteau.
91
PROIECTUL COMUNITAR
O rază de lumină
Am avut o mare plăcere să fim implicaţi şi noi, cei de la Gimnaziul Răscăieţii Noi
din raionul Ştefan Vodă, în proiectul lansat şi finanţat de CIDDC.
Grupul nostru se numeşte „Lumină pentru mine, pentru tine, pentru toţi” şi este
format din 11 elevi din clasa a VIII-a. De la bun început, toţi am fost dornici de a ne
implica, pe măsura posibilităţilor, în realizarea proiectului pe care l-am intitulat „O
rază de lumină”.
Primul lucru pe care vrem să-l menţionăm este că satul nostru face parte din
comuna Răscăieţi. Primăria se află în satul Răscăieţi şi noi, cei din Răscăieţii Noi,
ne-am simțit întotdeauna marginalizaţi. Din această cauză, în satul nostru s-au
adunat foarte multe probleme…
În procesul de identificare au fost examinate mai multe probleme, printre care:
reconstrucţia apeductului, amenajarea unui parc, amenajarea terenului sportiv de
pe teritoriul gimnaziului, iluminarea străzii centrale din sat. Pînă la urmă, cei mai
convingători au fost elevii care au propus iluminarea curţii şcolii. În general,
problema iluminatului public este una dintre cele mai stringente în mediul rural,
unde, de cele mai multe ori, acest serviciu lipseşte cu desăvîrşire, în special în
zonele mărginaşe ale localităţilor.
Satul Răscăieţii Noi nu este o excepţie în acest sens. Deşi localul gimnaziului este
unicul centru cultural din sat, clădirea gimnaziului este amplasată departe de
strada principală din localitate. Aici se petrec majoritatea activităţilor organizate
de APL; elevii şi tineretul satului sunt antrenaţi seara în diferite secţii sportive; în
clădirea gimnaziului este amplasată grădiniţa din localitate şi biblioteca publică.
Chiar şi bătrînii din sat tot la şcoală vin să-şi primească indemnizaţiile... În total, de
această problemă sunt afectaţi 97 de elevi din gimnaziu, 62 de copii din grădiniţă,
precum şi părinţii care au copii în aceste două instituţii, 37 de angajaţi ai
gimnaziului şi grădiniţei, 78 de cititori ai bibliotecii publice, 18 tineri din sat care se
antrenează seara în cadrul secţiilor sportive, pensionari.
Ca să mediatizăm problema care a ridicat mai multe semne de îngrijorare, am
distribuit chestionare elevilor şi părinţilor acestora, angajaţilor din gimnaziu şi
grădiniţă, cititorilor bibliotecii publice, lucrătorilor din cadrul magazinelor.
La sondaj au luat parte 100 de respondenţi. La întrebarea „Ce părere aveţi despre
iluminarea curţii şcolii?”, s-a conturat următoarea situaţie:
Bună, dar nu donez bani - 3%
Nu mă interesează deloc - 6%
Nu am încredere, dar o să donez bani - 8%
M-ar interesa, dar nu am încredere - 11%
Sunt de acord că este o problemă şi mă voi implica - 72%.
Adiţional, la toate magazinele, la Primărie și grădiniţă au fost afişate avizuri-
îndemn pentru implicare în realizarea proiectului.
92
Din rezultatele sondajului se observă că au fost adulţi care nu ne-au susținut,
fiindcă, au spus ei, „şcoala merge spre optimizare, iar voi vreţi să vă îmbunătăţiţi
condiţiile; pentru cine aţi face-o?”. Alţii ne-au spus direct că niciodată şcoala n-a
cîştigat vreun proiect şi, de aceea „nu-l veţi cîştiga nici acum”. Deşi părerile erau
împărţite, ne-a încurajat faptul că totuşi 72% din locuitorii satului nu sunt
indiferenţi, îşi dau seama de anumite probleme şi chiar se oferă voluntar pentru a
contribui măcar cu ceva la rezolvarea lor. Din discuţiile purtate şi comentariile
făcute, am dedus următoarele:
În primul rînd, părinţii se îngrijorează pentru sănătatea noastră, fiindcă suntem
nevoiţi să petrecem majoritatea activităţilor extraşcolare imediat după ore, la
lecţiile a 7-a – a 8-a, flămînzi. Dacă ar fi iluminată curtea şcolii, am veni seara la
activităţile extraşcolare, iar după ore am merge acasă şi am lua prînzul.
În al doilea rind, există cazuri de violenţă în rîndul elevilor în timpul seratelor
de odihnă care au loc seara (pe parcursul anului 2012 au fost depistate 5 cazuri).
S-au înregistrat 3 cazuri de traumatisme (în anul 2012) prin cădere de pe scările
din curtea şcolii şi din Sala de festivități pe motiv că era întuneric şi nu se
vedea pe unde calci.
De aceea, lipsa iluminării curţii şcolii este o problemă pe care dorim s-o rezolvăm
cu ajutorul agenţilor economici, părinţilor, Asociaţiei Obşteşti „Răscăieţii Noi” şi
altora.
Cu aceşti bani am procurat corpurile de iluminat (2 bucăţi a cite 1500 lei fiecare), 2
întrerupătoare, cablul necesar cu lungimea de 42m, am achitat plata electricienilor
contractaţi pentru serviciile prestate. Lucrările ne-au costat cel mai scump.
93
pînă la susţinere şi încurajare. A fost interesant şi faptul că nimeni n-a refuzat
să ne asculte pînă la urmă.
Apoi am selectat compania care urma să procure şi să efectueze lucrările de
montare a corpurilor electrice. Stîlpii electrici îi aveam de la vechea iluminare,
iar utilajul electric trebuia procurat de la o întreprindere autorizată. Ne-am
oprit la SRL „Volta electrotechnical”, pentru că ne-a propus cele mai
convenabile preţuri şi este licenţiată în acest domeniu.
Cele 2 corpuri de iluminat au fost instalate pe pilonul din curtea şcolii și pe
balconul de la etajul doi.
Unii dintre noi poate au simţit o doză de frustrare deoarece nu s-a înţeles, de la
bun început, că trebuie să alegem pentru soluţionare o problemă realizabilă. De
aceea, ideea înaintată inițial, de a ilumina strada principală din sat a fost o utopie:
numai pentru procurarea unui corp de iluminare solară era nevoie de 24 000 lei.
Luînd în consideraţie starea financiară a tuturor locuitorilor satului, aceasta aşa şi a
rămas – un vis.
Am întîmpinat mai multe greutăţi şi în iluminarea curţii şcolii: n-am putut procura
materialele de acolo unde ele costau mai ieftin, pentru că trebuia neapărat s-o
facem printr-o firmă autorizată, ceea ce ne-a costat mult mai scump.
Ştim că alte şcoli au procurat materiale direct de la producător, însă noi am
colaborat cu o firmă intermediară, de aceea a durat mai mult pînă au fost puse la
punct toate procedurile formale, în special cele legate de transferul banilor.
Cea mai mare satisfacţie a grupului nostru de proiect, pe care o catalogăm drept
rezultat, a fost să vedem cele 2 corpuri electrice instalate. La fel de îmbucurător a
fost să colectăm reacţii ale beneficiarilor, care susţin că acum curtea şcolii a
devenit un mediu protejat pentru copii şi că există o mai mare siguranţă în
prevenirea traumatismelor şi cazurilor de violenţă sau furt pe timp de noapte şi
iarna, iar teritoriul şcolii are un aspect mult mai atrăgător pentru tineret.
94
PROIECTUL COMUNITAR
Pînă să decidem ce vrem să îmbunătățim în liceul nostru, am trecut prin mai multe
etape. Totul a început cu anunțul profesoarei de educație civică despre crearea
unui grup de copii, ce va fi încurajat să facă o schimbare în localitate sau școală.
Am lucrat împreună asupra unui proiect prin care ne-am propus să dotăm
cabinetele gimnaziului cu tehnică și sala de sport cu articole sportive, pentru a
organiza lecțiile într-un mod mai util, interesant și dinamic.
Așadar, toate aceste exerciții au soldat cu stabilirea unor obiective, printre care:
a) Elaborarea bugetului proiectului și colectarea resurselor financiare
necesare;
95
b) Crearea condițiilor de dezvoltare a capacităților intelectuale și abilităților
sportive a celor 83 de elevi din gimnaziu.
Suma totală a proiectului a fost de 6000 de lei, dintre care 3000 au fost oferiți de
CIDDC, iar alți 3000 de lei – de Asociația Părintească „Tinerețea”.
Rezultatele pe care le-am obținut pînă acum sunt atît de natură cantitativă, cît și
calitativă. În primul rînd, putem vorbi despre faptul că au fost procurate 4 mingi de
baschet, 2 de volei și una de fotbal, precum și un laptop. Iar 83 de elevi utilizează
tehnologiile informaționale și articolele sportive în procesul educațional.
96
PROIECTUL COMUNITAR
Suntem 17 elevi din Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din satul Slobozia,
raionul Ștefan Vodă.
Învățăm în clasa a V-a „A”, suntem comunicabili, responsabili și uniți. Ceea ce ne-a
făcut să ne unim și mai mult este activitatea în cadrul proiectului comunitar.
Pentru a identifica problema care-i preocupă cel mai mult pe semenii noștri, am
mers în clasele a V-a și a VI-a (3 la număr, fără a noastră) și am discutat cu ei acest
subiect. Am dialogat cu aproximativ 70 de copii și ne-am creat un tablou despre
nevoile pe care le au: ar vrea o cantină la școală, apă caldă la robinete, mobilă mai
nouă și comodă și mai multe oportunități de a petrece timpul liber, le este frică de
maidanezii din sat.
Fiecare dintre propunerile colegilor a fost analizată de noi în grup și apoi votată.
Cei mai mulți membri ai echipei au spus că în sat cu adevărat copiii nu au loc și
condiții să se odihnească, să se joace, să practice hobby-uri. Pe lîngă aceasta, din
rîndul copiilor ce ne-au răspuns la întrebări în prima etapă, o parte au cel puțin un
părinte peste hotare, alta – vin din familii numeroase.
Luînd exemplul unei singure clase, putem să observăm că din 18 copii 3 sunt cu
ambii părinți plecați în străinătate, 5 cu unul, iar 7 elevi vin din familii cu 3 și mai
mulți copii. Aceasta ce ne face să credem, și putem să ne convingem chiar,
observînd că după ore unii dintre colegii noștri rămîn singuri sau cu buneii bătrîni,
sunt slab supravegheați și uneori în pericol.
Pentru a-i ajuta să găsească ocupații sănătoase și pe placul lor și pentru a-i aduce
într-un spațiu sigur, credem că una dintre soluții ar fi crearea unui centru de zi
pentru copii. Pentru început, o să încercăm să oferim această posibilitate tuturor
copiilor din clasele a V-a și a VI-a (în total sunt 73 de elevi).
Așadar, ne-am propus să ajutăm copiii să se implice în activități de dezvoltare,
comunicare și joacă.
Pe teritoriul școlii este o clădire în care cu ceva timp în urmă petreceau orele
clasele primare. Acum ea aparține primăriei, care a deschis acolo o bibliotecă și
cîteva oficii. Împreună cu profesoara de educație civică am mers la primarul
satului, dl Anatolie Zavalișca, căruia i-am povestit despre inițiativa noastră, despre
motivele pe care le avem pentru a crea anume un centru de zi. El trebuia să ne
ofere o sală din acea clădire pe un termen îndelungat și, dacă ar fi fost cazul, să ne
ajute s-o reparăm. La cîteva zile am primit un răspuns din partea lui, în care ne
anunța că este posibil să alegem una dintre săli.
97
Încăperea fiind găsită, am început să facem lista obiectelor de care avem nevoie și
să calculăm suma de bani necesară pentru procurarea lor. Ne gîndeam și la
persoanele care ar trebui să lucreze în centru și să sprijine copiii. Iată lista noastră:
98
Dacă ar fi să vorbim despre rezultate, ne pare bine că am reușit să realizăm o parte
bună din acțiunile planificate: avem sală, avem parteneri și mulți susținători.
99
PROIECTUL COMUNITAR
100
2. Crearea condiţiilor tehnice necesare pentru instalarea în holul liceului şi
folosirea aparatelor de apă potabilă cu grad de calitate sporit.
3. Informarea, prin diferite metode, a celor 532 de elevi ai liceului despre regulile
de securitate şi beneficiile utilizării aparatelor de apă.
După obţinerea contribuţiei de 4695 lei din partea CIDDC, Asociaţia Părinţilor şi
Pedagogilor „Generaţia nouă” a fost cea mai generoasă cu noi, oferindu-ne 4000 lei;
SRL-ul „Magazinul Cap-cap” ne-a oferit 500 lei; SRL „Med.Bio.Product” - 500 lei;
părinţii ne-au ajutat financiar cu 400 lei; de la supermarketul „Continent” am
obţinut 300 lei; Secţia Raională Paşapoarte ne-a susţinut cu 300 lei; Farmacia
„Gheliuc” - cu 200 lei; „Moldtelecom”-ul ne-a oferit 100 lei; elevii claselor a X-a au
colectat 250 lei, iar cei din clasele a V-a – a VII-a – 40 lei.
101
Uneori era neglijat Regulamentul de lucru pe care l-am elaborat în comun, dar am
învăţat şi din aceasta ceva. De exemplu: fiecăruia din noi i-a revenit o funcţie
anume. Fiindcă cîţiva membri ai echipei noastre (din careva motive) au amînat de
la o zi la alta vizita la un agent economic care ne promisese o donaţie, atunci cînd
s-au dus să ridice banii, acesta deja plecase din ţară pentru o perioadă mai lungă.
În felul acesta, am învăţat că nerealizarea la timp a unei mici obligaţiuni afectează
întreg procesul.
1. Pe la mijlocul lunii mai am procurat şi instalat 2 aparate de apă potabilă cu un
grad sporit de calitate şi 5 600 de pahare de unică folosinţă doar pentru luna
mai. Adiţional, au fost instalate şi prize electrice.
2. Am organizat procesul de monitorizare a folosirii aparatelor de apă potabilă
prin desemnarea a 10 responsabili – elevi „de serviciu”.
3. Am implicat în proiect 27 de elevi din clasele a VII-a – a X-a, care au participat
la mediatizarea problemei identificate şi colectarea donaţiilor pentru
rezolvarea acesteia.
102
PROIECTUL COMUNITAR
103
frecvente de boli ale aparatului respirator, avînd, ca rezultat, o imunitate foarte
slabă. ¾ din respondenţi au fost de părere că această problemă este stringentă,
fiindcă starea sănătăţii generaţiei în creştere este direct proporţională cu pregătirea
fizică care, la moment, lasă mult de dorit.
Reieşind din doleanţele tuturor celor implicaţi în sondarea problemelor, am
elaborat o diagramă care scotea în evidenţă problema cea mai importantă, şi
anume: lipsa inventarului sportiv. Am mers iarăşi pe la toate persoanele şi
instituţiile care ne promiseseră ajutorul lor în caz de necesitate, pentru a le
reaminti făgăduinţele făcute.
Suntem siguri că un set de inventar sportiv ne-ar ajuta să fim mai activi şi să ne
mobilizăm la orele de educaţie fizică, în cadrul secţiilor sportive şi în afara orelor
de curs. Suntem conştienţi că problema necesită soluţionare neîntîrziată, altfel
riscăm să avem şi în continuare o imunitate slabă, puţine şanse de reuşită,
performanţe slabe în sport şi o stare de sănătate fizică nesatisfăcătoare. Avem
încrederea că, prin acţiunile noastre de propagare a modului sănătos de viaţă, de
încurajare a începătorilor şi amatorilor de sport, vom reuşi să obţinem rezultatele
scontate.
În linii mari, ne-am pus scopul propagării unui mod de viaţă sănătos, a culturii
fizice şi sportului, întremarea sănătăţii elevilor şi a membrilor comunităţii noastre.
104
l convingem că trebuie să ne ajute. Într-un sfîrşit, Primăria s-a lăsat înduplecată,
făcînd o donaţie pentru proiect în mărime de 1000 lei.
În total, proiectul nostru a costat 9000 ei, dintre care 4515 lei ni i-a donat, în formă
de echipament sportiv, CIDDC.
Proiectul „Cutezătorilor” a început aşa: la sfîrşitul lui ianuarie 2013, am format
grupul de iniţiativă pentru a ne include în proiectul „Participarea copiilor pentru
incluziune socială”, implementat de CIDDC. Ne-am adunat cu toţi cei din echipă în
Sala de festivități. Am hotărît să invităm trei agenţi economici din localitate care să
ne împărtăşească experienţele lor în ale antreprenoriatului, lucruri utile nouă, care
eram abia la început de cale, pentru a pătrunde în toate etapele proiectului şi în
cercetările noastre. Ştiam că unul dintre aceştia cîştigase un proiect din care îşi
cumpărase o turmă mare de oi şi capre. La întîlnire însă a putut veni doar unul
dintre ei, Igor Midrigan. Am vorbit despre proiect, despre ideea granturilor mici,
despre ordinea paşilor care trebuiau întreprinşi, despre resursele de care avem
nevoie şi posibilităţile de finanţare, despre modalităţile de atragere în ceea ce ne-
am propus să facem a cît mai multor oameni (copii şi adulţi) şi altele.
Am elaborat instrumentele de cercetare a problemei: am întocmit interviul de grup
şi individual, chestionarul şi am colectat toate ideile de pe urma brainstormingului
într-un portofoliu.
A urmat Campania de identificare a problemei pe care am desfăşurat-o în primele 2
săptămîni ale lunii februarie. Astfel, începînd cu jumătatea lunii martie, pe
parcursul a 2 săptămîni, ne-am ocupat de cercetarea problemei în teritoriu. Am
avut întîlniri cu membrii comunităţii, profesori, inclusiv Directorul liceului, colegi
mai mari, mai mici, cu agenţii economici sus numiţi, cu Primarul comunei. De
mare ajutor ne-au fost Bujorean Serghei, profesor de educaţie civică, şi Eremiţa
Vladislav, student. La final, i-am cîştigat pe toţi în calitate de parteneri care şi-au
dat cuvîntul că ne vor ajuta. Toate aceste şi alte activităţi organizate de grupul de
iniţiativă au fost însoţite de fotografii, scrisori şi alte acte pe care le-am inclus în
mapă.
Analiza detaliată a problemelor, identificarea celei mai urgente probleme şi
scrierea proiectului am făcut-o pînă la data de 28 martie 2013.
Aşa cum ne planificaserăm în Planul de acţiuni, în zilele de 13 şi 14 aprilie, perioadă
cînd se deschide sezonul sportiv, colegi mai mari, membri ai comunităţii, părinţi,
pedagogi, lucrători tehnici, reprezentanţi ai APL au măturat, greblat, nivelat și
curăţat terenul sportiv cu ajutorul utilajului agricol pus la dispoziţie de agenţii
economici, dar mulţi au venit cu propriile instrumente de-acasă. Cu ajutorul
tractorului am evacuat deşeurile menajere din groapa de sărit şi am umplut-o cu
nisip. Facem o precizare: terenul şi şcoala sunt situate pe o suprafaţă de 3 ha.
În ziua următoare, am invitat un grup de elevi din Volintiri, am aranjat mese
pentru juriu, am adus din propriile gospodării scaune lungi şi le-am amplasat de-a
lungul terenului ca să se poată aşeza suporterii. Deşi terenul era gata, nu aveam
inventar. Dar am găsit soluţia: fiecare va aduce ce are acasă. Am invitat susţinătorii,
care ne-au ajutat să desfăşurăm o adevărată sărbătoare a sportului! La eveniment
au luat parte toţi elevii, în jur de 30 de părinţi, tineri din sat, 30 de elevi şi 1
profesor din satul vecin, Volintiri, precum şi 13 profesori de la noi. La finalul
105
competiţiei sportive dintre locuitorii satelor Ştefăneşti şi Volintiri, Primarul ne-a
înmînat diplome, cupe, ne-a servit cu apă, chifle şi îngheţată.
Din unele motive, abia pe 13 august 2013 am reuşit să facem rost de inventarul de
care am dus lipsă atîţia ani! Astfel, am procurat de la Ştefan Vodă: 9 bastoane de
gimnastică (405 lei); 10 cercuri de gimnastică ritmică din plastic (450 lei); 20 de
coarde de sărit (300 lei); 6 mingi de baschet (1020 lei); 3 mingi de fotbal (900 lei); 6
mingi de volei (1320 lei) şi 1 cronometru sportiv (120 lei), bunuri ce ne-au costat
4515 lei.
La sfărşitul lunii august, cînd aveam şi terenul renovat, şi utilajul sportiv procurat,
am mai organizat o serie de întreceri sportive între iubitorii de sport de la
Ştefăneşti şi cei din Volintiri. Ne-am încercat la diferite probe: fotbal, baschet,
sărituri în lungime şi înălţime, gimnastică, tragerea funiei. Dificultăţi nu prea am
întîlnit decît atunci cînd am început acţiunile noastre: unii adulţi se uitau cu
neîncredere la ceea ce vroiam să facem. Dar noi am fost insistenţi, ne adresam de
mai multe ori, convingîndu-i şi pe ei, şi pe noi, în acelaşi timp, că lucrurile pot fi
schimbate, - ceea ce s-a şi întîmplat.
Acum putem afirma că elevii grupului nostru - 21 la număr – nu se bucură doar de
faptul că au participat la scrierea unui proiect şi că au reuşit, ci şi pentru că au
stabilit relaţii de prietenie în cadrul grupului şi de colaborare – în afara lui. În
proiect fiecare a avut misiunea sa, fără de care nu am fi putut obţine succesul. Cei
145 de elevi din gimnaziu sunt mai motivaţi să participe la orele de educaţie fizică,
la întrecerile sportive, la organizarea zilelor sănătăţii şi sportului împreună cu cei
30 de părinţi voluntari pasionaţi de sport. Cel mai plăcut lucru pentru ei este că
acum au acces nelimitat la o parte din inventar, pe care l-au luat sub răspunderea
lor, cele mai multe utilaje păstrîndu-se totuşi la şcoală.
Avem de gînd să invităm la întreceri sportive alţi 30 de elevi din s. Volintiri, r-nul
Ştefan Vodă, întărind prietenia cu localităţile vecine. Vom descoperi mai adînc
beneficiile sportului asupra sănătăţii şi-l vom propaga în rîndurile comunităţii.
Cheia succesului nostru a fost marea dorinţă de a schimba lucrurile spre bine,
coeziunea grupului, încrederea celor mai mulţi maturi în forţele noastre. Fiecare
dintre noi şi-a cîştigat respectul binemeritat, iar entuziasmul, care a crescut mare,
ne îndeamnă să începem un alt proiect cu gîndul la noi succese!
106
PROIECTUL COMUNITAR
Suntem 18 tineri, colegi în clasa a VIII-a, Liceul „Viorel Ciobanu”, și formăm grupul
„Salvatorii Ecologiști”.
În vederea realizării planului, am mers la primăria satului. Fiindcă era abia luna
aprilie, iar temperatura aerului era încă mică, specialiștii din cadrul direcției
agricultură și alimentație a primăriei din Șuri ne-au sfătuit să ținem cont de
condițiile climaterice și să sădim doar o parte din plante, mai rezistente.
Pentru a realiza și cel de-al doilea obiectiv, membrii senatului școlii au mers în
fiecare clasă și au vorbit elevilor despre protejarea mediului înconjurător. Iar noi,
membrii grupului, am organizat serviciul „Patrula verde”. Aproape la fiecare pauză
patrulam zonele plantate și aveam grijă să nu fie deteriorate, iar în anumite zile
urmăream să fie udate.
107
Partenerii noștri au fost toți oamenii din sat care ne-au oferit puieții fără a
percepe pentru ei taxe. Iar pentru următoarea etapă de sădire am obținut
suportul primăriei.
108
PROIECTUL COMUNITAR
109
După ce am zugrăvit pereții, unul dintre colegi noștri, care pictează foarte
bine pe hîrtie, a pictat de data aceasta foarte bine și pe pereții stației.
Am încercat să implementăm acest proiect fără a cere sprijin din partea CIDDC.
Susținerea din partea partenerilor noștri a constat din resurse materiale și forță de
muncă.
Primăria a oferit 10 kg de var în valoare de 50 de lei;
Agentul economic a contribuit cu ciment;
Alexei Roșca, Nicolai Pungă, Vladimir Bechin de rînd cu alți locuitori au
participat la repararea și amenajarea stației; au transportat gunoiul de la
stație la gunoiște și apoi apă (pentru sădirea florilor, aduse de localnici) de
la fîntînă la stație;
Anatol Mînăscurtă a participat la lucrări și ne-a servit pe toți cu un prînz
delicios.
Noi, grupul, am colectat 200 de lei pentru a achita fortanul;
Sprijinul care l-am avut din partea adulților a fost cheia succesului nostru. Altfel,
nici noi nu era să fim mulțumiți, chiar dacă realizam proiectul fără suportul lor.
110
PROIECTUL COMUNITAR
Sănătatea și ecologia
Avînd susținere din partea colegilor și adulților, am pornit spre realizarea scopului
proiectului, care rezidă în ameliorarea, din punct de vedere ecologic, a condițiilor
de studiu și recreere ale copiilor, pe teritoriul liceului.
111
În final, vom sădi plantele și vom stabili un program de îngrijire a lor.
Pe lîngă aceasta, profesorul care ne coordona a plecat și a mai trecut ceva timp
pînă cînd am început să lucrăm cu noul coordonator.
112
PROIECTUL COMUNITAR
Echipa noastră este formată din 16 copii cu vîrste diferite (de la 11 la 17 ani). Suntem
energici, creativi, descurcăreți, perseverenți și curajoși, fiecare într-o măsură mai
mare sau mai mică, dar ne completăm unul pe altul. Ceea ce ne mai leagă este
dorința puternică de a realiza lucruri frumoase și utile pentru satul natal, de aceea
ne-am denumit echipa „Inițiativa”.
Știam ce dorim, dar vroiam să ne asigurăm că și alți localnici își doresc același
lucru. Problema noastră era localizată pe strada Florilor, unde cu mulți ani în urmă
a fost săpat fundamentul unui bazin, dar care așa și nu a fost finisat. De aceea am
început să mergem pe la casele oamenilor care trăiesc pe această stradă și în
apropiere și să aflăm ce cred ei despre inițiativa noastră. Am discutat cu
aproximativ 200 de persoane și majoritatea s-a pronunțat pozitiv. Pe lîngă aceasta,
am discutat și despre modul în care problema existentă le afectează viața.
113
În luna aprilie am purces la realizarea planului de acțiuni.
Pentru a informa cît mai multă lume despre inițiativa noastră și pentru a le obține
sprijinul, am publicat în ziarul școlii „Amicul” un articol despre proiect și etapele
sale. Am mers din nou pe la casele oamenilor și am colectat semnături pentru
petiție.
După o perioadă de timp am mai vorbit cu el și tot nu era clar dacă primăria ne va
susține: parcă da, parcă nu. Înțelegeam că examinarea propunerii noastre și luarea
deciziei se tărăgănează și am decis să mergem mai departe de autoritatea locală.
Și acțiunile noastre nu se vor termina aici. În anul 2014 vrem să plantăm 3000 de
puieți pe acest teren, pentru ca să creăm o zonă de odihnă. Acum discutăm cu
primarul despre posibilitatea construirii unei pepiniere în localitate; sperăm să-l
motivăm mai mult de această dată, fără a apela la ajutor din exterior.
Bugetul total al proiectului este de circa 89000 de lei. Cheltuielile, atît cele făcute
deja, cît și cele planificate, sunt acoperite de primărie. Pînă acum au fost alocați
25000 de lei, pentru lucrările de tasare.
114
Rezultatele noastre se echivalează cu ceea ce am reușit să realizăm pînă acum, și
anume:
- Să redactăm o petiție și să colectăm în jur de 200 semnături pentru
susținerea ei;
- Să obținem sprijinul unei instituții de stat, de la nivel central;
- Să începem lucrările propriu-zise de nivelare a bazinului;
- Să atragem sute de săteni de partea noastră în implementarea proiectului.
Cel mai demoralizator moment a fost atunci cînd am conștientizat că una dintre
cele mai importante persoane din sat ne poartă de pe o zi pe alta și nu întreprinde
nimic pentru a ne ajuta. Am avut nevoie de ceva timp ca să prindem curaj și să
mergem mai departe.
115
PROIECTUL COMUNITAR
Unul dintre grupuri, împreună cu direcția gimnaziului, a evaluat spațiul în care vor
fi reamenajate blocurile sanitare. Șeful gospodăriei comunale din localitate a
efectuat măsurările și a elaborat o listă a materialelor necesare pentru lucru.
116
Activitatea noastră nu s-a limitat doar la aceasta. Celelalte grupuri au promovat
modul de viață sănătos prin organizarea acțiunilor de informare a elevilor din
școală.
Asociația părintească și o parte din lucrătorii școlii s-au alăturat echipei noastre
mari și s-au angajat să efectueze lucrările de reparație a încăperii. Ba mai mult,
împreună au donat 3530 de lei.
Semenii noștri încă nu au văzut rezultatul final, dar odată cu începerea noului an
școlar sperăm să obținem o reacție pozitivă din partea lor.
117
PROIECTUL COMUNITAR
Am decis să formăm echipa „Patrula verde” pentru a pune baza unui viitor mai
curat şi mai bun şi fiind, în acelaşi timp, preocupaţi de puternica dorinţă de a reuşi,
precum şi de ambiţie, perseverenţă şi reale posibilităţi de afirmare.
În rezultatul chestionării
- a 50 de elevi, aproape 100% din cei chestionați au identificat ca fiind prioritară
această problemă.
- profesorilor s-a demonstrat că, pe lîngă faptul că este în pericol sănătatea
oamenilor, mai este afectat și aspectul liceului (comunității).
- medicilor din comunitate, a fost menționat faptul că lipsa unui teren special
amenajat (cu tomberoane) duce la contaminarea directă a copiilor, solului şi
apei din jur. Există riscul apariției unor epidemii, boli infecțioase.
- populației din preajma liceului, oamenii s-au arătat nemulțumiți că o parte din
gunoiul împrăștiat pe teritoriul școlii este adus de vînt în ograda lor, dar au
rămas cu o speranță că problema actuală se va rezolva.
Principalele motive pentru care s-a ajuns aici sunt: resurse financiare insuficiente
în bugetul instituţiei pentru instalarea tomberoanelor; dezinteresul persoanelor
publice pentru necesităţile elevilor şi ale comunităţii şi lipsa unui parteneriat între
APL, agenţi economici şi comunitate în acest domeniu. La început eram pesimişti
şi neîncrezători, dar ne-a dat un imbold puternic însăşi problema.
118
2. Amenajînd spaţiul de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţă de 12 m2
şi amplasînd în acest spaţiu cel puţin 2 tomberoane pînă la data de 15 mai 2013.
Cea mai mare contribuţie, în valoare de 2300, lei în acest proiect a făcut-o Asociaţia
Obştească de părinţi „Perspectiva Ţarigrad”. La fel, părinţii elevilor din liceu, de
rînd cu corpul didactic, au contribuit în măsura posibilităţilor, acumulîndu-se în
total suma de 2500 lei.
119
Ne-au împiedicat cîteva lucruri:
- Atitudinea rezervată a Administraţiei locale de a ne susţine financiar: au
tergiversat timpul ca, pînă în prezent, să nu ne dea nici un răspuns.
- Durata timpului de implementare a proiectului s-a extins din cauză că elevii
clasei a IX-a, care formau majoritatea echipei, se aflau în ajunul examenelor de
absolvire a gimnaziului.
Cel mai mare avînt spre izbîndă ne-a fost insistenţa, curajul şi dorinţa de a trăi
într-un mediu curat şi sănătos.
120
PROIECTUL COMUNITAR
Suntem un alt grup de iniţiativă din Gimnaziul Viişoara, raionul Ştefan Vodă,
alcătuit din 9 elevi ai clasei a VI-a.
În perioada de lansare a proiectului, aproape toţi locuitorii din sat (şi copii, şi
adulţi) eram agitaţi şi îngrijoraţi de faptul că ne vor închide şcoala. Am parcurs
cîteva etape din proiect cu această problemă dureroasă, dar, fiindcă am înţeles că
este o problemă mai mult politică şi nu pe puterile noastre, am schimbat-o pe una
nu mai puţin importantă: cea care ţine de starea ecologică rea (murdăria) a satului
şi de incapacitatea locuitorilor de a păstra curăţenia. Mai tîrziu, am denumit
proiectul nostru „Concesionarea serviciului de salubrizare a localităților comunei
Purcari”.
121
Ne-am formulat deci scopul şi obiectivele:
Scop: Îmbunătăţirea ordinii în comunitate prin informarea elevilor şi altor
locuitori ai satului despre funcţionarea serviciilor pentru evacuarea deşeurilor.
Obiective:
a) Să informăm 60 de elevi şi 25 de părinţi despre diferite modalităţi de a păstra
ordinea prin prezentarea informaţiilor în Power Point;
b) Să implicăm 40 de elevi în organizarea şi desfăşurarea a 2 activităţi ecologice;
c) Să analizăm opiniile a 10 locuitori din sat privind organizarea serviciilor de
transport pentru evacuarea deşeurilor;
d) Să transmitem Administraţiei Publice Locale, printr-o scrisoare oficială,
doleanţele locuitorilor privind serviciile de evacuare a deşeurilor.
Am stabilit relaţii bune cu primarul, care a acceptat fără rezerve o discuţie referitor
la problema pe care am identificat-o.
122
Ne-am împotmolit şi noi un pic: Primarul ne-a spus că proiectul nu poate fi
finalizat, deoarece sunt probleme la construcţia fabricii de sortare a deşeurilor din
s. Feşteliţa şi, de aceea, proiectul s-a stopat. Locuitorii ne întreabă care e situaţia la
moment şi ne pare rău că nu le putem da un răspuns pozitiv.
123
PROIECTUL COMUNITAR
Am creat un grup de elevi din diferite clase: dintr-a VI-a, a VII-a şi-a VIII-a. Chiar
dacă suntem de diferite vîrste, aceasta nu ne-a împiedicat să formăm un grup activ,
unit şi altruist.
Modalitatea prin care ne-am unit în jurul unei probleme comunitare a fost
următoarea:
La începutul anului şcolar direcţia şcolii ne propune mai multe subiecte de cerc
sau activităţi extraşcolare, precum „Folclor”, „Pana neobosită”, „ABC-ul
economic”, „Istoria satului”, iar noi ne înscriem pe lista cu genericul care ne
place cel mai mult. În anul acesta, la rubrica „Tineri în acţiune” ne-am înscris 9
elevi: 3 fete şi 6 băieţi.
La finele anului de învăţămînt, pentru a ne împărtăşi experienţele, ne întîlnim
împreună cu toate grupurile la o tradiţională conferinţă practică „Descoperă
lumea distrîndu-te”.
În urma discuţiilor de grup, am identificat problema cu cel mai mare număr de
voturi: puţine ore de informare în privinţa carierei. Cercetînd-o după un anumit
algoritm, am ajuns la concluzia că ea predomină în toate şcolile din Moldova, nu
numai în gimnaziul din Viişoara. Am încercat să analizăm cauzele problemei şi am
ajuns la următoarea concluzie: Ministerul Educaţiei nu are suficienţi profesori
pregătiţi în acest domeniu, iar decizia de a include în Curriculum un număr atît de
mic de ore (numai 6!) privind orientarea pentru carieră în fiecare clasă gimnazială
a fost luată fără a se consulta cu noi, elevii. Am discutat cu mulţi elevi care
absolvesc şcoala şi am înţeles că mulţi dintre ei habar nu au unde îşi vor continua
studiile. Reiese că asta ne aşteaptă şi pe noi: vom termina şcoala, dar nu vom şti ce
profesie să ne alegem. Ne dorim un viitor mai bun şi profesie după capacităţile pe
care le avem, dar pentru aceasta avem nevoie să fim ajutaţi şi să ne „practicăm”
viitorul încă din şcoală, din timpul orelor.
124
2. dezvoltarea abilităţilor a 32 de elevi de a schiţa un Plan individual de carieră în
baza unor activităţi interactive.
CIDDC ne-a oferit materiale valoroase şi foarte utile pentru noi în domeniul
creşterii şi dezvoltării personale şi profesionale: agende pentru adolescenţi, un
suport de curs cu diferite teste şi altele.
Credem că am cîştigat un partener de încredere care ne oferă consultaţii prin
telefon la unele probleme care apar, în persoana Rodicăi Secară – facilitatorul
care ne-a pregătit în cele 2 zile de training.
125
Una dintre cele mai mari dificultăţi a fost lipsa de timp, deoarece unii dintre noi
erau implicaţi şi în alte activităţi. Ne-am gîndit că, dacă ar fi fost lansat acest
proiect la începutul anului şcolar, am fi reuşit să cercetăm problema la voie, dar aşa
– ne grăbeam tot timpul, veneam sîmbăta, duminica... Ne plăcea, dar nu toţi aveau
posibilitate să vină...
Discuţiile cu elevii de la Şcoala Profesională nr. 12 ne-au dovedit încă o dată că
nu în zadar ne-am preocupat de această problemă. Ceea ce ne-au spus ei ne-a
făcut să ne gîndim că putem fi mulţumiţi cu o profesie pe care o putem
îmbrăţişa aici în sat, fără a pleca între străini.
În cadrul celor 2 zile de instruire în privinţa carierei şi ghidării pentru profesie
fiecare dintre cei 32 de participanţi şi-a întocmit Planul de dezvoltare personală
şi profesională pe care îl vom completa permanent pe măsură ce creştem. Am
fost ajutaţi de-adevăratelea să decidem ce profesie să alegem şi ni s-a dat un
impuls spre cariera noastră de viitor; am înţeles pe pielea noastră ce
responsabilităţi are un angajator şi un angajat şi care sunt avantajele unui liber
profesionist; am luat o învăţătură importantă că, numai prin comunicare,
putem ajunge la o soluţie concretă; am dedus că nu există pe pămînt profesii
importante şi neimportante, ci toate sunt necesare pentru binele nostru; iar
dacă vrei să devii o persoană de succes, trebuie să depui mult efort!
Ne-am făcut auziţi prin iniţierea scrisorii către dna Ministru al Educaţiei, Maia
Sandu, despre problema puţinelor ore referitoare la orientarea în carieră.
Primirea unui răspuns neîntîrziat în această privinţă îl considerăm, de
asemenea, un bun indicator al muncii noatre (şi dînşilor) şi un mare succes.
La început nu credeam că vom reuşi... Dar acum considerăm că, de fapt, însăşi
realizarea scopului pe care ni l-am propus este un succes! Am fost plăcut surprinşi
de susţinerea colegilor, de textul scrisorii către ME în varianta finală şi de faptul că
un minister aşa de mare ne-a luat în serios doleanţele, invitîndu-ne la dialog.
Suntem gata să ne implicăm şi în alte proiecte comunitare pentru că, deşi ştim că
vom întîmpina greutăţi, am prins curaj şi avem o mai mare dorinţă de a face ca
lucrurile să se schimbe înspre bine.
126
PROIECTUL COMUNITAR
Învăţ să iau decizii
Suntem o echipă din 25 de tineri și de mai bine de 6 ani formăm grupul scoutic
„Olimpus Viișoara”. Unii membri au trecut deja de vîrsta majoratului, dar 18
dintre noi încă nu au 18 ani. Denumirea grupului poartă numele satului nostru –
Viișoara, din raionul Ștefan Vodă.
Așa cum ați reușit să înțelegi, scopul proiectului a fost să învățăm cum luăm decizii
corecte. Însă, am ales să învățăm aceasta într-un mediu obișnuit nouă – natura și
prin activități pe care le facem de fiecare dată cînd ne adunăm. Tot ce am pus la
cale am formulat într-o propoziție: „implicarea copiilor în activități de luare a
deciziilor prin ieșiri în natură cu echipament turistic”.
Prin urmare, nevoia echipei noastre a devenit scopul proiectului, care devenea
realizabil dacă aduceam la îndeplinire obiectivele:
a) De a informa 30 de copii despre importanța implicării în activități de luare
a deciziilor;
b) De a dezvolta abilitățile de luare a deciziilor potrivite a 20 de copii, în baza
a două activități.
127
luare a deciziilor. Acestea s-au întâmplat în timpul Jamboreei Scouților din
Moldova, care anul acesta a avut genericul „Un pic mai mult”.
A treia activitate a proiectului am desfășurat-o în localitatea noastră – în pădurea
Viișoara, între 23 și 25 august. Și dacă e vorba despre pădure, evident, activitățile
țineau de orientare turistică. Însă, firul roșu care le lega pe toate „ne învăța” cum să
luăm decizii. Genericul campamentului local a fost „Decizia ta contează”.
De data aceasta am desfășurat 3 ateliere:
Atelierul „Social”, care a cuprins planificarea activităților de câmp, divizarea
responsabilităților și crearea unui meniu.
Atelierul „Pionering”, în care am proiectat amenajarea spațiului și a
construcțiilor de câmp;
Atelierul „Decid”, bazat pe jocuri de logică, luare a deciziilor, mediere a
conflictelor și jocuri de rol.
Activitatea de evaluare a proiectului am desfășurat-o în aceeași ordine de idei. În
noaptea de 4 septembrie am mers la rug și, prin discuții, jocuri, teste am analizat în
ce măsură ne-am atins scopul.
128
mai ales în situații de stres; de ce este important să-ți asumi responsabilitățile
pentru o decizie luată și cum să comunici și să conlucrezi în grup.
129
PROIECTUL COMUNITAR
Deşi suntem diferiți, ne preocupă viitorul nostru şi al semenilor noştri. Astfel, ne-
am dorit să fim „Tinerii în acţiune” care să promoveze „Centrul de Instruire a
Tinerilor” (CIT) din satul Volintiri.
Aşezat în zona de stepă în Sud-Estul ţării, satul Volintiri are o suprafaţă agricolă
mare, iar cota-parte a unui ţăran este de 3.44 ha, suprafaţă care permite
dezvoltarea gospodăriilor ţărăneşti individuale. Însă tinerii, fiind nevînd
competenţe în domeniul afacerilor, obținerii profitului şi dezvoltării gospodăriilor
agricole (care ar atrage forţă de muncă), preferă plecarea în străinătate.
În ideea aceasta, între 7 şi 19 mai 2013, printr-un aviz, am anunţat tinerii din sat că
vom desfăşura activităţi de informare despre deschiderea CIT, organizat de grupul
de iniţiativă al proiectului, iar beneficiari pot fi toți cei care au vîrsta cuprinsă între
16 şi 30 de ani.
130
În ceea ce ne-am propus, nu am avut nevoie de resurse financiare, iar de puținele
materiale pe care le-am folosit am făcut rost din resurse proprii.
Din păcate, toate celelalte lucruri pe care ni le-am propus nu le-am dus la bun
sfîrşit pentru că au intervenit unele schimbări neaşteptate: profesorul nostru de
Educaţie civică, dl Mihai Moiseev-Podgornîi, care ne-a ajutat să dăm un start bun
proiectului, s-a concediat, iar fosta profesoară de civică, dna Aliona Rusu, încă nu a
ieşit din concediul de maternitate. Sperăm totuşi că lucrurile nu se vor opri aici,
chiar dacă nu avem deocamdată un coordonator adult care să ne ghideze în planul
nostru mai departe.
Vom face tot ce ne stă în puteri ca ideea pe care am pornit-o să dea rezultatele pe
care le aşteptăm!
131
PROIECTUL COMUNITAR
Grupul s-a format după ce profesoara a anunțat în mai multe clase a gimnaziului că
inițiază un proiect comunitar ce presupune implicarea noastră și a explicat la ce
bun ne-ar servi această experiență. Așa am început să lucrăm împreună.
132
profesorii, părinții, elevii și alți membri ai comunității au colectat semințe,
puieți de flori și copaci, în valoare de 1000 de lei.
Cîteva zile mai tîrziu am procurat celelalte plante. Primarul satului, dl
Victor Guțu, ne-a oferit o mașină și un șofer pentru a ne ajuta să aducem
bunurile achiziționate de la Bălți.
Pe data de 22 aprilie au început lucrările de sădire a plantelor. Echipa de
proiect, membrii asociației părintești și profesorii din liceu s-au implicat în
proces.
Succesul acestui proiect a rezultat din curiozitatea noastră de a face ceva diferit de
ceea ce se petrece la ore și din plăcerea de a realiza lucruri deosebite și de a
comunica pe post de partener cu adulții, care creștea pe parcurs.
133