Sfânta Parascheva – viața Sfintei Cuvioase

În fiecare an, pe data de 14 octombrie, Biserica ortodoxă o

prăznuiește pe Sfânta Parascheva. Este cinstită în Moldova,
deoarece de peste 350 de ani, moaștele ei se găsesc la Iași. Mai
jos îți spunem viața Cuvioasei, dar și cine a fost Maica
Parascheva. Cuprins: Sfânta Parascheva – simbol al unității
ortodoxiei de pretutindeni Viața Sfintei Parascheva Sfânta
Cuvioasă Parascheva și-a donat hainele săracilor Sfânta
Parascheva s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe, în Pustiul
Iordanului
Sfânta Parascheva – simbol al unității ortodoxiei de pretutindeni
Sfânta Cuvioasă Parascheva, prăznuită în fiecare an pe data de
14 octombrie, este considerată un izvor de binecuvântare și
sănătate duhovnicească și trupească pentru toate persoanele
care o cheamă prin rugăciune. Cuvioasa Parascheva a fost
denumită în Moldova și „Vinerea Mare”, un simbol al unității
ortodoxiei de pretutindeni, care arată viața de după moarte a
Cuvioasei ca sfințenia ce ridică din neamul său pe omul care s-a
asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și
apropiere față de toți cei care mărturisesc întru aceeași
credință. Cinstirea adusă Sfintei Parascheva sunt bisericile
ctitorite cu hramul Cuvioasa Parascheva nu doar în Moldova, ci
și în Transilvania și Țara Românească. Moaștele Sfintei Cuvioase
Parascheva se regăsesc la Iași de mai bine de 350 de ani.
Viața Sfintei Parascheva Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în
prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură despre
viața Sfintei se regăsește în „Cartea românească de învățătură”
a mitropolitului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643. Sf. Parascheva
s-a născut în Epivata, azi cunoscut cu numele de Boiados, pe
țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Părinții
Sfintei Cuvioase Parascheva au fost oameni credincioși, de
neam bun, care au crescut-o pe Cuvioasă cu frică de
Dumnezeu, îndemnând-o întotdeauna să deprindă faptele
bune, dar și rugăciunea, postul și milostenia. Unul dintre frații
Cuvioasei Parascheva, după ce a învățat carte, s-a călugărit sub
numele de Eftimie și a fost ales episcop în localitatea Madite.
RECOMANDĂRI Bontea, Dumitrescu și Scărlătescu, dați afară de
la „Chefi la Cuțite”. Motivul invocat de Antena 1 Sfânta
Parascheva și-a petrecut copilăria în casa părintească, sub
atenta ocrotire a părinților. Legenda spune că, pe când avea
zece ani, a auzit citindu-se, „fiind într-o biserică a Precistei“,
cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se
lepede de sine, să-și arunce crucea și să-Mi urmeze Mie“
(Marcu 8, 34). Sfânta Cuvioasă Parascheva și-a donat hainele
săracilor Chemarea Mântuitorului a făcut-o pe Sf. Parascheva să
învețe ce înseamnă dorul de desăvârșire și și-a împărțit toate
hainele săracilor. A făcut același lucru și cu alte ocazii, fără să
țină seama de mustrările părinților. Cuvioasa Parascheva a
moștenit o mare avere de la părinți împreună cu fratele ei, iar
Sfânta a dăruit partea ei săracilor, „părăsind frumusețea acestei
lumi” și retrăgându-se în „adâncul pustiei”. În drumul Său,
Cuvioasa s-a oprit la Constantinopol, acolo unde a ascultat
cuvinte de învățătură de la călugări și călugărițe care au ales
viața duhovnicească. A urmat sfaturile acestora și a părăsit
capitala, urmând să se îndrepte spre ținutul Pontului. A rămas
pentru 5 ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, iar
de aici a plecat spre Țara Sfântă, pentru a-și petrece restul
zilelor în locuri binecuvântate de viața pământească a
Mântuitorului Iisus Hristos și a Sfinților Apostoli.
Sfânta Parascheva s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe, în
Pustiul Iordanului Aici, Sf. Parascheva s-a înălțat duhovnicește în
rugăciune și s-a nevoit cu postul, întocmai ca Sfântul Ioan
Botezătorul, Sfânta Maria Egipteanca și alți ostenitori ai pustiei
roditoare de desăvârșire. Însă, într-o noapte, când avea 25 de
ani, un înger i s-a arătat în vis și i-a spus să se reîntoarcă în
locurile părintești: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că
acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această
lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit“. Din Constantinopol,
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a îndreptat către Epivata, acolo
unde văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de
unde vine. A fost îngropată ca o străină, nimeni nu știa cine era
de fapt, însă Dumnezeu, voind să o proslăvească, a descoperit
chipul acelei străine. Legenda spune că un marinar a murit pe o
corabie și trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la
țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat mai mulți creștini
să îl îngroape urmând o rânduială creștinească. Creștinii au
săpat o groapă și au descoperit trupul Preacuvioasei Parascheva
„neputred și plin de mireasmă”. Aici, alături de ea, au pus și
trupul corăbierului, cel rău mirositor.
Însă, în următoarea noapte, unuia dintre creștinii care săpaseră
groapa, Gheorghe, i s-a arătat o împărăteasă în vis, șezând pe
un scaun luminat și înconjurată de mulți îngeri. Aceasta i-a
spus: „Gheorghe, pentru ce n-ați socotit trupul Sfintei
Parascheva? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumusețea ei și a vrut
să o proslăvească pe pământ?”. Împărăteasa din vis nu era
altcineva decât Sfânta Cuvioasa Parascheva, care i-a poruncit să
ia trupul ei și să-l așeze într-un loc de cinste. Aceeași vedenie a
avut-o și o femeie credincioasă, Eftimia, în aceeași noapte, iar a
doua zi, amândoi au spus tuturor întâmplarea. Credincioșii au
înțeles că este un semn dumnezeiesc și au luat trupul Cuvioasei
și l-au adus cu bucurie în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata.
Legenda spune că drept credincioșii creștini au zidit o biserică
chiar pe locul în care au trăit părinții Cuvioasei și acolo unde ea
însăși a văzut lumina zilei. Vestea despre minunile care se
săvârșeau în apropierea moaștelor s-a răspândit repede în
Tracia și în Peninsula Balcanică. După două sute de ani, vreme în
care moaștele au stat în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata și s-
au săvârșit mai multe semne și minuni în jurul lor, cinstitele
moaște au fost strămutate în mai multe locuri, acolo unde au
fost alinare în suferință tuturor. În 1218 și 1241, moaștele
Cuvioasei Parascheva au fost strămutate de la Epivata la
Târnovo, capitala imperiului româno-bulgar, oraș care devenise
între timp reședința patriarhală. Aici, moaștele au rămas pentru
160 de ani. În urma unori împrejurări dramatice pentru creștini,
atunci când turcii au pătruns în Europa și au cucerit părți
însemnat din Peninsula Balcanică, capitala Târnovo și partea
apuseană, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la
Belgrad, acolo unde au stat până în 1521, atunci când turcii au
cucerit și acest oraș. Patriarhul a hotărât ca moaștele să fie
aduse și expuse într-un loc pentru a putea fi expuse și sărutate
de credincioșii ortodocși din Peninsula Balcanică, aflați sub
stăpânirea turcească. Inițial au fost așezate în biserica Sfânta
Maria Pammakaristos, după au fost mutate în alte biserici:
Vlaherne, Sfântul Dumitru, Sfântul Gheorghe din cartierul Fanar.
După 120 de ani, ultima strămutare, de data aceasta spre
pământul românesc. Pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate
în minunata biserică a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria
domnitorului. Moaștele au rămas până în 1884, când au început
lucrările de restaurare a lăcașului sfânt. ADVERTISING Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor
sfinți din neamul nostru, dar și generalizarea cultului unor sfinți
ale căror moaște se regăsesc la noi în țară. Hotărârea a fost
transpusă în fapte în cadrul unor festivități mari bisericești în
cursul lunii octombrie, anul 1955. Pentru Cuvioasa Parascheva,
generalizarea cultului s-a făcut în Catedrala mitropolitană din
Iași, la 14 octombrie 1955. Credincioșii creștini de pretutindeni
o cinstesc pe Cuvioasa Parascheva la data de 14 octombrie, în
fiecare an, prin participarea la slujbele organizate în această zi.
Credincioși din Iași o cheamă pe Sfânta Parascheva prin
rugăciune în orice clipă de cumpănă. Sfânta Cuvioasă
Parascheva este considerată, pe drept cuvânt, ocrotitoarea
orașului Iași și a întregii Moldove. De-a lungul anilor,
moldovenii au simțit minunile Cuvioasei Parascheva.
Sfânta Parascheva – Tradiții și obiceiuri De Sfânta
Parascheva, tradiția populară interzice femeilor să facă treburi
în gospodărie și să calce ori coase. Se spune că dacă nu vor ține
cont de asta, femeile se vor confrunta cu dureri de cap și de
ochi. De Sfânta Cuvioasă Parascheva, femeile însărcinate trebuie
să împartă mâncare cu copiii săraci. Potrivit, tradiției, Sfânta
Parascheva va ocroti viitoarele mămici, iar nașterea va fi mai
ușoară și fără dureri. Femeile nu au voie să toarcă și să coasă,
iar în cazul în care o vor face o să le iasă negi pe mâini. Nici
bărbații nu au voie să muncească în această zi. În cazul în care
muncesc, casa le va fi lovită de trăsnet și peste ea o să cadă
grindă. De Sf. Parascheva o tradiție veche spune că printre
bucatele de pomană este bine să se împartă și vin nou și must,
dar și pâine ori lipie și nuci. De Sf. Parascheva se fac și previziuni
ale vremii, în funcție de cum este vremea în ziua în care este
prăznuită Cuvioasa, dar se ține cont și de somnul oilor. În cazul
în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că
iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă oile dorm
răsfirate, atunci iarna va fi blândă. Croitorii veșmintelor Sfintei
Parascheva obișnuiesc să țină post înainte de a începe să
lucreze veșmântului în atelierele Arhiepiscopiei. Blestemul
Sfintei Cuvioase Paraschiva Moaștele Sfintei Parascheva sunt
îmbrăcate după ritualuri bisericești, la care participă doar preoți
ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Însă, puțini creștini știu că
Sfânta Cuvioasă poarte și un blestem ce datează din anul 1641.
Sub veșmintele în care este îmbrăcată Cuvioasa, moaștele mai
poartă încă o ținută, care nu se dă niciodată jos. Ținuta are un
sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu, dar
și al Mitropolitului Varlaam, care spunea: „Blestemat să fie cel
care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase
Parascheva”. Veșmintele Cuvioasei Parascheva sunt schimbate
de cinci ori pe an și se dăruiesc de Înalt Prea Sfinția Sa
Metropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul
Sfintei Parascheva.
\