CATETERISMUL VENOS PERIFERIC- CVP

DEFINITIE
 Cateterismul venos se defineste ca totalitatea modalităţilor prin care se asigură acces direct,
disponibil în permanenţă şi de durată, la sistemul vascular al unui pacient.
 Cateterismului venos presupune instalarea unui tub de plastic în lumenul venos, percutan sau prin
denudare venoasă.
 Vena cateterizată poate aparţine sistemului venos periferic (superficial sau profund)- cateterism
venos periferic, sau poate fi reprezentată de una din venele cave - cateterism venos central.
 Abordul venos periferic superficial este realizat de catre asistenta medicala, iar cel profund si
central de catre medic.

SCOP:
 Explorator si therapeutic

INDICAȚII
 Terapie intravenoasă prelungită.
 Administrarea rapidă sau prelungită de solutii perfuzabile şi/sau transfuzii
 Necesitatea accesului venoas în condiții de urgență.
 Administrarea de substante de contrast radiologic
 Alimentaţie parenterală
 Necesitatea anesteziei sau a anesteziei regionale;
 Etapa preliminară înainte de cateterizarea venelor centrale;

1
 DESCRIEREA CATETERULUI VENOS PERIFERIC-CPV

 Cateterul venos periferic, denumit uzual si branula sau canula intravenoasa, este un tub mic,
flexibil, care poate fi plasat într-o venă periferică.

Alcatuire:
 1(a) canula din plastic flexibila
 1(b) aripioare pentru manevrare si fixare,
 1(c) valva pentru injectii – port lateral de injectare unidirectional
 1(d) conector care permite conectarea unui kit de perfuzie sau injectarea directa (cu filet si capac).
 2. acul-ghid – mandren - cu camera de control si capacacul de inchidere al branulei
 3. capacul de protectie

Tipuri de CPV
 Cateterele (branulele) sunt sterile, de unica folosinta.
 Cateterul se alege după mărime, tipul lichidului de perfuzat şi grosimea venei.
 Cateterele pot fi simple sau cu port lateral de administrare a solutiilor medicamentoase in bolus
 Diametrele lumenelor cataterelor sunt codificate în culori ale capacelului portului lateral. Aceste
calibre sunt notate cu G (gage): dimensiuni: 14G, 16G, 18G, 20G, 22G, 24G, 26G.

Culoare Gauge Viteza

Dimensiuni fluxului
ml/min
galben 24 G (0,6mm) 20 ml/min
albastru 22 G (0,8mm) 36 ml/min
roz 20 G (1mm) 60 ml/min
verde 18 G (1,2mm) 90 ml/min
alb 17 G (1,4mm) 125 ml/min
gri 16 G (1,7mm) 180 ml/min
portocaliu 14 G (2mm). 240 ml/min

2
 Catetere fara port lateral

CONTRAINDICATIILE MONTARII CPV

 Nu se va insera CPV in zonele contraindicate injectiei intravenoase.

TEHNICA MONTARII CATETERUL VENOS PERIFERIC

PREGĂTIREA MATERIALELOR
 Tavă medicală/cărucior
 Seringa de 5ml cu ser fiziologic su cu solutie diluata de heparina ( 10 UI/ml)
 Cateter pentru vena periferică de diferite dimensiuni
 Comprese sau tampoane sterile
 Solutie dezinfectanta pentru tegument
 Garou
 Pansament adeziv , fixator transparent pentru cateter
 Materiale de protectie: viziera, mască, halat și mănuși, musama, aleza

3
 PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se informeaza pacientul despre procedură
 Se explică procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea (care poate produce vasoconstrictie şi
implicit, un abord mai dificil al venelor) şi pentru a ne asigura de cooperarea sa.
 Se obţine consimţământul informat.

b) FIZICĂ:
 Se asigura intimitatea pacientului
 Se verifica si se alege locul de elecţie
 Se poziţioneaza pacientul în siguranţă în funcţie de locul ales şi de starea sa; decubit dorsal, poziţie
semişezândă. Nu este indicat a se face montarea cateterului în poziţie şezând sau in ortostatism.
 Punctia venelor epicraniene impune : decubit dorsal al sugarului, fixarea capului de catre o alta
persoana
 Se rade de pilozitate zona aleasa daca este nevoie

REGULI GENERALE
O insertie de CVP presupune respectarea unor reguli generale:
 Cateterul va fi inserat numai după evaluarea capitalului venos
 Cateterul va fi inserat într‐un vas de calibru adecvat dimensiunii sale.
 In situatii de urgenta se incearca montarea unui cateter cat mai mare.
 Cel mai frecvent abord este la nivelul membrelor superioare, începând cu venele dosului mâinii,
venele antebraţului şi apoi cele de la plica cotului. Abordul la nivelul membrelor inferioare este
utilizat în special la copil şi mai rar la adult datorită riscului de tromboflebită.
 Insertiile vor fi efectuate numai în locuri cu tegumente indemne (intacte, fără soluții de continuitate
sau semne de inflamație).
 Un cateter va fi mentinut maxim 72-96 de ore.
 Pot fi utilizate unguente cu anestezice locale pentru reducerea durerii şi a disconfortului la inserția
cateterului (în special la copii)

EFECTUAREA PROCEDURII
 se confirmă identitatea pacientului
 se verifica prescripţia medicală – Regula celor 5 P
 se spala mâinile si se dezinfecteaza
 se pregatesc materialele: cateterul venos periferic, se scoate din ambalaj fara a atinge partea care va
intra in vena.
 se poziţionează pacientul într-o poziţie confortabilă, cu braţul sprijinit şi poziţionat în jos pentru a
permite umplerea venelor braţului şi mâinii;
 se pun manusile de unica folosinta
 se selectează locul puncţionării dupa evaluarea capitalului venos
 se aplică garoul la aproximativ 10-15 cm mai sus de locul de puncţionare, pentru a dilata venele.
 se dezinfectează locul ales pentru puncţionare dinspre interior spre exterior şi se lasă să se usuce;
 se prinde branula în mâna dominantă ţinand aratatorul si mijlociul pe aripioare iar cu policele se
apasa dopul alb pentru a fixa mandrenul.
4
 cu policele mâinii nondominate se va trage piele din dreptul venei pentru a o fixa şi a o evidentia.
 se introduce cateterul cu bizoul acului în sus, sub un unghi de aproximativ 15 -30 grade (in functie de
adancimea vasului) direct prin piele până în vena printr-o singură mişcare, verificând dacă apare
sânge în camera de control de la capătul cateterului care confirmă că acesta este în venă;

 din momentul în care apare sângele in camera de control, se micsoreaza unghiul de intrare si se
continua împingerea cu grijă (pentru a nu perfora vena prin celălalt perete) a cateterului pâna avem
siguranta ca varful canulei este in vena.
 după ce vârful branulei a ajuns intravascular, mandrenul va fi menţinut pe loc cu mana dreapta iar cu
mana stanga se împinge canula de plastic în venă prin culisare pe mandren, ajutandu-ne de aripioara.

5
 după ce canula de plastic a fost introdusă în totalitate intravenos se desface garoul
 se desface apoi capacelul alb de la capatul mandrenului cu atentie sa nu se detaseze camera de control
( va curge sange prin mandren) si se aseaza in tavita fara a-l desteriliza.
 cu degetele mainii stangi ( nondominante)se comprima vena la varful canulei si cu mana dreapta
( dominante) se indeparteaza usor de mandren in exterior
 se ataşează căpăcelul la conectorul branulei pentru a bloca extravazarea sangelui
 se fixeaza CVP cu un fixator transparent şi semipermeabil steril, benzi adezive de leucoplast, care
se aplică pe locul de inserţie lipind bine marginile pentru a preveni ieşirea accidentală a
cateterului, pe care se va nota data şi ora la care a fost montată canula.
 se spala cateterul cu ser fiziologic 3-5 ml sau cu solutie diluata de heparina pentru a evita
coagularea sangelui si infundarea acestuia.

6
 Modalitati de fixare a CPV

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Se observa locul insertiei cateterului pentru sângerare si se face toaleta locala a tegumentului
 Se ajuta pacientul să ocupe o poziţie confortabilă
 Se educa pacientul să nu lovească sau să bruscheze locul unde branula este inserată

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza materialele folosite în containere speciale
 Acul mandren se aruncă necapişonat
 Se spăla mâinile după îndepărtarea mănuşilor

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în dosarul/planul de îngrijire.

ÎNTREȚINEREA CATETERELOR VENOASE PERIFERICE

 Întreținerea cateterelor venoase periferice se face prin respectarea măsurilor de asepsie atat la
instalare cat si pe parcursul utilizarii lor.
 După fixare, locul insertiei va fi inspectat zilnic pentru detectarea semnelor de infecție. Orice semn de
inflamație la locul puncției sau pe traiectul cateterului (flebită) reclamă suprimarea cateterului cu
tratament consecutiv. Utilizarea unui cateter în prezența inflamației şi/sau a infecției este riscantă:
tromboză venoasă, embolie septică, supurația țesuturilor moi, etc.
 Se schimba fixatoarele branulei la fiecare 48 de ore sau ori de câte ori acestea se dezlipesc sau se
murdăresc;
 Se va schimba cateterul la fiecare 72 de ore sau mai repede daca exista semene locale şi se va alterna
locul de inserţie a acestuia; (maxim 96 ore-8zile)
 Lumenul cateterelor este expus obstrucției. Din aceste motive, cateterul poate fi întreținut prin
păstrarea unei perfuzii cu ser fiziologic în ritm lent (o picătură / min)

7
 Dacă cateterul nu se utilizează în permanență, el poate fi păstrat permeabil cu dopul instalat, cu
condiția injectarii pe cateter a 1ml ser heparinat (heparină sodică, nefracționată în diluție de 100U/ml
– 1ml heparină diluată până la 50ml cu ser fiziologic).
 Dupa fiecare injectare se spală cu soluţie diluată de heparină sau soluţie normal salină, pentru a
preveni formarea cheagurilor.
 Înainte de urmatoarea administrare se va spala branula cu ser fiziologic pentru a evita amestecul
medicatiei administrate cu heparina ramasa pe branula
 Pe cateterele venoase periferice se vor administra strict substanțele prescrise de medic.
 Se educa pacientii să nu lovească sau să bruscheze locul unde branula este inserată
ATENTIE!!
 Cateterele venoase periferice nu pot fi utilizate pentru recoltarea eşantioanelor de sânge decât imediat
postinserție, înainte de ataşarea perfuziei.
 Se evita administrarea venoasa periferica a substanțele inotropice (dopamină, dobutamină,
izoprenalină), vasoactive (adrenalină, noradrenalină) şi soluțiile care conțin K - sunt iritante pentru
endovenă, extravazarea producând necrose.
 Nu se permite păstrarea dopului branulei pe portul lateral al cateterului. Dopul cateterului poate fi
păstrat steril dacă se instalează la extremitatea unui ac steril cu teacă, urmată de fixarea sa la tegument
cu bandă adezivă.

INDEPĂRTAREA CATETERULUI
Indepărtarea cateterului se va face la terminarea terapiei intravenoase, la 72-maxim 96 ore, sau atunci
când vechiul cateter nu mai este funcţional şi pacientul necesita în continuare tratament intravenos.
 Se vor respecta cu strictete regulile de asepsie si antisepsie.
 Se spala mainile, se dezinfecteaza si se pun manusi
 Se inchide perfuzia daca la branula este atasat un sistem de perfuzare.
 Se îndepărteaza cu blândete fixatorul de pe branula
 Se plaseaza compresa sterilă cu o mână peste locul de inserţie a cateterului, iar cu cealaltă mână se va
scoate branula printr-o mişcare paralelă cu pielea;
 Se inspecteaza branula scoasă ca să nu lipsească din ea porţiuni care să se fi rupt accidental şi să intre
în circulaţia sangvină a pacientului;
 Dacă apar secreţii la locul de inserţie a cateterului, capătul acestuia va fi tăiat cu o foarfecă sterilă
direct într-un recipient steril şi trimis la laborator pentru analizare;
 Se face compresie pe locul puncţionării timp de 1-2 minute ( 5-10 min la pacientii aflati in tratament
cu anticoagulante).
 Se curăţa zona şi apoi se aplică un bandaj adeziv steril;
Atentie!
 Se va evita flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului deoarece impiedica inchiderea
plagii venoase, favorizand revarsarea sangelui.

TEHNICA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR

PE CPV

PREGĂTIREA MATERIALELOR
 Tavă medicală/cărucior
8
 Fiolă sau flaconul cu medicament
 Ace sterile cu bizoul ascuţit dar scurt
 Seringi sterile cu amboul excentric, de capacităţi adecvate cantităţii de medicament prescris
 Cateter pentru vena periferică de diferite dimensiuni
 Soluţie normal salină 0,9%, soluţie diluată de heparină
 Comprese sau tampoane sterile
 Solutie dezinfectanta pentru tegument
 Garou
 Pansament adeziv , fixator transparent pentru cateter
 Materiale de protectie: viziera, mască, halat și mănuși, musama, aleza

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se informeaza si se explica pacientului procedura
 Se obţine consimţământul informat
 Se culeg date despre istoricul alegic al pacientului
b) FIZICĂ:
 Se asigura intimitatea pacientului
 Se poziţioneaza pacientul în decubit dorsal, poziţie semişezândă. Nu este indicat administrarea
medicamentelor în poziţie şezând sau in ortostatism.

EXECUTAREA TEHNICII
 se verifică medicaţia si prescriptia medicala,
 se confirmă identitatea pacientului – cei 5 P
 se spală mâinile si se dezinfecteaza, se pun manusi de unica folosinta
 se pregateste medicamentul in seringa
Sunt posibile doua situatii:
1.Pacientul nu are branula montata
 se monteaza branula respectand tehnica descrisa anterior.
 se ataseaza seringa:
- la portul lateral dupa ce se ridica capacelul de protectie, fara a desteriliza amboul seringii sau
interiorul portului;
- la portul central dupa ce s-a facut compresie pe varful branulei si s-a indepartat capacelul alb de
inchidere al acesteia. Capacelul va fi asezat cu partea interioara in sus cu atentie pentru a nu fi
contaminat.
 se introduce lent medicamentul respectand indicatiile prescrise;
 se indeparteaza seringa din portul lateral si se fixeaza capacul de protectie
 in cazul portului central se indeparteaza seringa numai dupa ce s-a facut compresie pe varful branulei
si se fizeaza dopul de inchidere.
 se spala branula cu 5 ml ser fiziologic pentru a indeparta resturile de medicamente sau sangele de pa
branula.

9
 Injectare pe portul lateral si central

2. Pacientul are branula montata

Se verifica functionalitatea branulei daca aceasta este montata;
 se pregatesc doua seringi de 2 ml: una cu ser fiziologic si una cu solutie heparinata
 se dezinfectează, cu o compresa alcoolizata portul central (dopul alb) al branulei prin mișcari
circulare.
 se face staza pe pe varful branulei, se indeparteaza dopul,
 se ataseaza seringa cu ser fiziologic si se aspiră pentru a verifica dacă apare sânge pe cateter:
 dacă apare sange, branula este functionala si se continua cu administrarea medicamentului pe portul
lateral sau central dup ace s-au dezinfectat f. bine cu un tampon alcoolizat;
 dacă nu apare sânge la aspirare, se poate actiona astfel:
- se aplică un garou, nu foarte strâns, deasupra locului unde este branula, se ţine aproximativ un
minut şi apoi se aspiră încă o dată. (din cauza unei circulatii scazute sangele nu vine in seringa si
se creste vascularizatia segmentului prin aplicarea garoului)
- dacă sângele tot nu apare, se desface garoul şi se incearca injectarea de soluţie normal salină.
- dacă se întâmpină rezistenţă la injectare nu se va forţa, ci se va administra heparină diluată.
- dacă nu se întâmpină rezistenţă, se va administra apoi soluţie normal salină (pentru a spăla
eventualele urme de heparină care pot fi incompatibile cu unele medicamente), observând cu
atenţie dacă apare durere sau semne de infiltrare a substanţei.
- dacă, însă, apare durerea, semne de rezistenţă la injectare şi se observă infiltraţie, se va scoate
branula şi se va monta una nouă.
 se administreaza medicamentul atasand seringa la:
- portul lateral dupa ce s-a dezinfectat capacelul de protectie;
- pe portul central dupa ce s-a facut staza pa varful branulei ca sa nu curga sange;
- se injecteaza lent medicamentul;
- după administrarea medicamentului se scoate seringa din portul lateral si se acopera cu capacelul
de protectie sau din portul central dupa ce s-a facut mai intai compresie pe varful branulei si se
fixeaza dopul alb de inchidere;
- se introduce pe portul lateral 2-4 ml soluţie normal salină pentru a indeparta sangele de pe branula
si resturile de medicamente.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 se ajuta pacientul să ocupe o poziţie confortabilă
 se evaluează semnele vitale
 se observă starea pacientului, eventuale reacţii adverse, alergii medicamentoase
 se verifică dacă au apărut semnele de infiltraţie/inflamaţie
 se protejează branula cu o faşă de tifon

10
 REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
 Se colecteaza materialele folosite în containere speciale
 Acul se aruncă necapişonat
 Se spăla mâinile după îndepărtarea mănuşilor

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în dosarul/planul de îngrijire;(nume, prenume; data şi ora insertiei cateterului si
administrării, tipul soluţiei administrate, doza.)

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate/dorite:
 Cateterul a fost instalat cu usurinta si este perfect functional
 Medicamentul este injectat lent fara semne de disconfort local sau general
 Pacientul prezintă un răspuns terapeutic la medicamentul administrat în acest scop
 Pacientul nu dezvoltă reacţii de sensibilizare la medicamentul injectat

Rezultate nedorite INCIDENTE ACCIDENTE / Ce se face?

 Flebalgie( durere) prin injectarea prea rapidă a soluţiei sau prin introducerea unor substanţe
iritante pentru intima vasului (ex. Soluţiile hipertone)
Interventii- Se injecteaza lent soluţia
 Flebita ca urmare a iritatiei intimei venei – Apar semne ca: roşeaţa la locul de inserţie şi de-a lungul
venei, durere, edem, scleroza venei, indurarea venei, secretie purulenta la locul de iesire al canulei,
uneori febra, fie de păstarea timp îndelungat a unui cateter în venă, medicamente sau soluţii
administrate care au pH prea mare sau prea mic sau osmolaritate crescută, deplasarea branulei în vena
prin fricţionare.
Interventii
 Se va îndepărta cateterul si se va trimite la laborator, se vor aplica comprese reci, se anunţă
medicul dacă pacientul are febră.
 Flebitele pot fi prevenite prin utilizarea de canule de mici dimensiunipentru a reduce iritatia
locala, schimbarea la timp a cateterelor (48-72 ore )şi securizarea lor printr-o fixare atentă,
împiedicând mişcare în venă; monitorizarea atenta pentru depistarea semnelor precoce.
 Substante associate cu flebita: diazepam, eritomicina, vancomicina, tetraciclina, phenitoin,
solutie molara de KCl
 Tromboflebita: tumefactie locala, roseata, cordon dur, rosiatic pe traiectul venos respectiv; caldura
locala, durere, cianoza extremitatii.
Interventii: reducerea ritmului de administrare a medicatiei - indepartarea canulei - heparina locala
(Hepatrombin) - comprese reci – analgezie
 Injectarea paravenoasă a soluţiei – se manifestă prin durere accentuată, tumefacţie locala, uneori
necroză tisulara locala in cazul administrarii de substante iritante si vasoconstrictoare;
Interventii:
 Se raporteaza imediat medicului
 Se intrerupe injectarea si se indeparteaza canula
 Se aplica comprese locale sterile reci
 Se administreaza analgezice la indicatia medicului
 Se supravegheaza zona, se ridica mana mai sus pe o perna si de monitorizeaza circulatia,
sensibilitatea
11
  Se fac infiltraţii locale cu ser fiziologic şi substanţe resorbante.
 Se previne prin verificarea periodică a locului de inserţie a cateterului, prin aplicarea corectă
a fixatorului transparent care permite ca aceasta verificare periodică să fie foarte uşor de făcut
 Substante associate cu necroza la extravazare: Ca clorat, ca gluconat, dopamine, vancomicina
 Spasme venoase se manifesta prin - durere de-a lungul venei, albirea pielii din jurul venei respective,
rată scăzută de curgere a soluţiei perfuzate chiar dacă perfuzorul este declampat- din cauza
administrării inadecavte de substanţe iritante şi în diluţii insuficiente, administrării de soluţii
perfuzabile reci (sau transfuzie cu sânge rece), adminstrarea prea rapidă a soluţiilor chiar dacă sunt la
temperatura camerei.
Interventii: Se vor aplica comprese cu apă călduţă, se va descreşte ritmu de adminstrare. Spasmul
venos poate fi prevenit prin administrarea de sânge şi soluţii la temperaturile potrivite;
 Reacţii vasovagale (colaps brusc al venei în timpul puncţionării, paloare, ameţeală, greaţă,
transpiraţii, hipotensiune) prin spasm venos cauzat de anxietate şi durere.
Interventii: Pacietul va fi aşezat pat cu picioarele mai sus decât capul, este încurajat să respire adânc,
se măsoară semnele vitale. Aceste situaţii pot fi prevenite prin explicarea procedurii pacientului,
reducerea anxietăţii acestuia şi eventual, folosirea unui anestezic local înainte de puncţionarea venei;
 Ameţeli, lipotimie, colaps ca urmare a injectarii prea rapide a medicamentului ducând la
niveluri toxice de medicamente în plasmă. Simptomele pot include stop cardiac, febră spălătoare,
cefalee, puls neregulat, șoc, sincopă și senzație de strângere în piept.
Interventii- se întrerupe injectarea şi se anunţă de urgenţă medicul care poate indica administrrea
unui antidot. Pacietul va fi aşezat pat cu picioarele mai sus decât capul. Se previne prin injectarea
soluţiei medicamentoase foarte lent.
 Hematomul prin perforarea venei sau retragerea acului fără îndepărtarea garoului.
Interventii: Se aplicaca comprese umede reci. De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa
formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin volumul sau , deplaseaza traiectul obisnuit al
venei.Formarea de hematoame poate fi prevenită prin efectuarea corectă a tehnicii de inserţie a
cateterului, de o mărime potrivită venei abordate şi prin eliberarea garoului cât mai repede posibil
după inserţia cateterului;
 Reacţii alergice (prurit, urticarie, stranut, edem la locul de inserţie a cateterului) până la reacţii
anafilactice cu bronhospasm, inroșirea si umflarea feței, anxietate intensa, colapsul brusc, stop
cardiac, din cauza faptului că pacientul este alergic la substanţa administrată.
Interventii: În acest caz se va opri imediat injectarea, se menţin permeabile căile respiratorii, se
anunţă imediat medicul, se vor adminstra antihistaminicele, antiinflamatoarele şi antipireticele care se
prescriu cât şi epinefrina şi cortizon dacă se indică. Reacţiile alergice se previn printr-o completă
anamneza a pacientului care să conţină istoricul alergenic al acestuia, efectuarea testării la
medicamente (în special antibiotice) înaintea primei administrări cu monitorizare atentă timp de 15
minute de la testare sau de la adminstrarea unui nou medicament fără testare; monitorizarea atenta a
pacientului pe tot parcursul administrarii.
 Alergii sau eczeme de contact din cauza benzilor adezive folosite la fixare. Se monitorizeaza cu
atentie tegumentele din jurul branulei.
 Embolie uleioasă – prin greşirea căi de administrare a substanţelor uleioase – se produce decesul
pacientului. Semne / simptome: Insuficiență respiratorie, durere în piept, puls slab, pierderea
constiintei.
Interventii: Se intrerupe injectarea si se anunta medical Se evita prin respectarea caii corecte de
administrare a medicamentelor.
 Secţionarea cateterului (Embolia de cateter) desprinderea unei bucati de cateter si embolizarea
fragmentului in circulatia pulmonara, cu aparitia simptomatologiei de Tromboembolism pulmonar.

12
 Interventii: Se va încerca recuperarea părţii secţionate dacă este la vedere, dacă nu, se aplică garou
deasupra locului de inserţie şi se anunţă medicul şi radiologul. Secţionarea cateterului se poate
preveni neintroducand niciodată acul înapoi în cateter pentru a încerca inserţia sa, ci se scot
amândouă odată şi se încearcă încă o dată inserţia cu alt cateter;
 Puncţionarea şi injectarea intr-o artera – produce necroza totală a extremităţilor: durere
exacerbată, albirea mâinii, degete cianotice.
Interventii: Se întrerupe de urgenţă injectarea. Se anunta medical. Se monitorizeaza circulatia si
sensibilitatea membrului respecctiv
 Impermeabilitatea cateterului din cauza neheparinizării periodice a cateterului după fiecare
administrare, nefolosirii îndelungate sau formării de cheaguri de sânge atunci când pacientul se
plimbă şi sângele umple cateterul şi staţionează acolo.
Interventii: Permeabilitatea cateterului se poate menţine prin heparinizare sau adminstrare de soluţie
normal salină după fiecare folosire şi învăţarea pacientului să ţină mâna cu branula ridicată în dreptul
cotului atunci când se plimbă;
 Infecţii sistemice ca septicemia sau bacteriemia (febră, frisoane, indispoziţie fără motiv aparent)
datorită unei tehnici nesterile, apariţiei flebitelor severe care favorizează dezvoltarea organismelor,
fixare insuficientă a branulei ceea ce permite mişcarea ei în venă şi introducerea organismelor în
circulaţia sangvină, menţinerea îndelungată a unui cateter, sistem imun slab dezvoltat sau folosirea
unor soluţii perfuzbile contaminate.
Interventii:
 Se va anunţa imediat medicul la apariţia semnelor specifice descrise.
 Se va îndepărta cateterul şi se vor obţine culturi de la locul inserţiei, se va tăia cu o foarfecă
sterilă capătul cateterului şi se va trimite la laborator pentru analizare, se vor monitoriza
semnele vitale, se vor administra medicaţia şi antibioterapia prescrise.
 Prevenirea infecţilor sistemice se poate face folosind cu stricteţe o tehnică sterilă atât la
inserţia cateterlui cât şi la cuplarea perfuzoarelor la soluţiile de perfuzat şi la branulă, la
întreruperea perfuziilor sau la îndepărtarea cateterului; Schimbarea la timp a canulei si
perfuzoarelor; monitorizarea locului canulei pentru a depista la timp semne de infecție.

ATENTIE!
 NICIODATĂ nu se administreaza un medicament IV prin intermediul unei linii venoase care
infuzează sânge, produse din sânge, heparină IV, insulină IV, medicamente citotoxice sau soluții
de nutriție parenterală.

Spargerea venei flebita

13
14