ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 SANTA MARE, JUD.

BOTOȘANI 2023 -
2027
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII (CEAC)

Aprobat în Consiliul de administraţie din data de ………………………

Validat în sedința CEAC din data de ………………………..

Nr. înreg …………………………

STRATEGIE DE EVALUARE INTERNĂ

A CALITĂŢII

2023 - 2027
I. REPERE CONCEPTUALE
I.1. Repere metodologice privind asigurarea calităţii

Strategia CEAC are la bază Planul de Dezvoltare Instituțională pentru perioada 2023-2027 și se
fundamentează pe următoarele acte normative:
- Regulamentul de organizare și funcţionare a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin
Ordinul 4430/2023;
- Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind
asigurarea calităţii educaţiei, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârea nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea
autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație cu
modificările și completările ulterioare;
- Hotărârea nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie
și a standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar cu
modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 6106/2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecție a unităților de
învățământ preuniversitar cu modificările și completările ulterioare;
- Ordonanța de urgență nr. 48/2018 privind drepturile elevilor școlarizați în unități de învățământ
înființate în procesul de organizare a rețelei școlare și pentru modificarea și completarea Legii
educației naționale nr. 1/2011, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

I.2. Definiţii
Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului
acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.

Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o organizaţie

furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele și standardele de referinţă.
Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de educaţie, aceasta

2
ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională
sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.

Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a

capacităţii instituţionale de elaborare, planificare și implementare de programe de studiu, prin
care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte
standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a
oferi programe de educație în conformitate cu standardele anunţate. Aceasta este astfel
promovată încât să conducă la îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei.

Controlul calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, profesional,

liceal și postliceal presupune activităţi și tehnici cu caracter operaţional, aplicate sistematic de o
autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză și acţiune corectivă continuă din
partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite
proceduri, precum și pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă.

I.3. Metodologia asigurării calităţii în educaţie

Metodologia asigurării calităţii în educaţie cuprinde următoarele componente:
- criterii;
- standarde și standarde de referinţă;
- indicatori de performanţă;
- calificări.

Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:

- planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;
- monitorizarea rezultatelor;
- evaluarea internă a rezultatelor;
- evaluarea externă a rezultatelor.

3
Componentele și procesele de asigurare a calităţii și relaţiile dintre ele se diferenţiază în
funcţie de:
- nivelul de învăţământ şi, după caz, al calităţii;
- tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;
- tipul programului de studii.

I.4. Explicarea termenilor specifici

Criteriul se referă la un aspect fundamental de repartizare și funcţionare a unei organizaţii

furnizoare de educaţie.
Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care
definesc nivelul numim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie.
Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de
realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici
existente la nivel naţional, european sau mondial.
Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei
activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv
la standardele de referinţă.
Calificarea este rezultatul învăţării obţinut prin parcurgerea şi finalizarea unui program de studii
profesionale sau universitare.

I.5. Domenii și criterii

Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii și criterii:
A) Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă și infrastructura disponibilă,
definită prin următoarele criterii:
a) structurile instituţionale, administrative și manageriale;
b) baza materială și optimizarea utilizării bazei materiale;

4
c) resursele umane și capacitatea instituției de atragere a resurselor umane externe instituției și
din afara țării, în condițiile legii.

B) Eficacitatea educaţională, definită ca valoare adăugată și valoare creată de furnizorul de

educaţie, cu următoarele criterii:
a) conţinutul programelor de studiu care defineşte oferta educaţională a furnizorului de educaţie,
curriculumul naţional;
b) rezultatele învăţării, cu evaluarea rezultatelor şcolare şi a activităţilor extracurriculare;
c) angajabilitatea;
d) activitatea financiară a Şcolii Gimnaziale nr. 1 Santa Mare, jud. Botoșani.

C) Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:

a) strategii și proceduri pentru asigurarea calităţii prin autoevaluare instituţională, implementarea
managementului calităţii la nivelul organizaţiei, revizuirea periodică a ofertei educaţionale a
şcolii și optimizarea procedurilor de evaluare a învăţării;
b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor de studiu
concretizate în oferta educaţională a şcolii și proiectul de dezvoltare instituţională a Şcolii
Gimnaziale nr.1 Santa Mare, jud. Botoșani.
c) proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învăţării inclusiv de către elevi;
d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;
f) baza de date actualizată sistematic referitoare la asigurarea internă a calităţii, ca interfaţă a
Şcolii Gimnaziale nr.1 Santa Mare, jud. Botoșani, cu beneficiarii direcţi și cu cei indirecţi prin
care este făcută vizibilă întreaga activitate a școlii.
g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz,
certificatele, diplomele şi calificările oferite;
h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii, prin care este
vizată direct activitatea C.E.A.C. în evaluarea internă a Şcolii Gimnaziale nr.1 Santa Mare;
i) acuratețea raportărilor prevăzute de legislația în vigoare.
II. DIAGNOZA MEDIULUI PREUNIVERSITAR

5
II.1. Analiza mediului extern
Când ne referim la mediul extern, avem în vedere următorii factori: legislativi, economici,
socio-culturali, demografici și factorii contextuali ai organizaţiei educaţionale.
Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de
factorii politici, economici, sociali, tehnologici și ecologici, care se manifestă din mediul în care
aceasta îşi desfăşoară activitatea.
Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică
și de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional și internaţional, de progresul social
intern şi de integrarea înstructurile și economice și culturale ale Uniunii Europene.
Cuceririle tehnologice, invenţiile și inovaţiile în domeniul industrial, precum și
necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului
instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea, este necesară o radiografie
exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica
oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul
maximizării rezultatelor.
Factorii legislativi
Legea Educaţiei Naţionale, publicată pe 10 ianuarie 2011 în Monitorul Oficial, aduce
schimbări majore pe următoarele componente ale sistemului educaţional preuniversitar:
 Structura învăţământului preuniversitar
S-au reconfigurat ciclurile de studii, instituindu-se învăţământul obligatoriu de la vârsta
de şase ani, prin introducerea clasei pregătitoare în structura învăţământului primar.
 Curriculum-ul naţional
Conform noii legi, curriculum este tratat transdisciplinar, se pune accent pe competenţe:
comunicare în limba română/limba maternă, comunicare în limbi străine, matematică, ştiinţe şi
tehnologie, digitale, de utilizare a tehnologiei informaticii, sociale şi civice, antreprenoriale, de
sensibilizare și de expresie culturală, de a învăţa să înveţi.
 Evaluări naţionale
S-au introdus: examene transdisciplinare, portofoliul educaţional și probele de admitere
specifice unităţii şcolare, evaluarea competenţelor elevilor la fiecare doi ani (II, IV, VI)
 Consiliul de administraţie din şcoală, este constituit atât din cadre didactice, cât şi din un
reprezentant al primarului, reprezentanţi ai consiliului local și reprezentanţi ai părinţilor.

6
  Finanţarea învăţământului
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea
complementară și finanţarea suplimentară.
 Statutul cadrelor didactice
 Relaţia şcoală-familie/comunitate capătă o nouă dimensiune prin formalizarea acesteia,
odată cu încheierea unui contract educaţional între unităţile de învăţământ și părinţi. Este
încurajată implicarea părinţilor în deciziile şcolii, fiind reprezentaţi în mod semnificativ
în Consiliile de Administraţie, în Comisia de Evaluare și Asigurare a Calităţii.

PARTEA I
MOTIVAŢIA

(fundamentată pe analiza mediului intern și extern realizata în PDI)

Derivă din nevoile de educaţie, identificate la nivelul societăţii și al comunităţii vizând

următoarele aspecte:

 Dezvoltarea individuală a copilului facilitând accesul la educaţie nondiscriminator;

 Crearea unui climat de muncă și învăţare stimulativ atât pentru beneficiarii direcţi, cât şi
pentru beneficiarii indirecţi ai serviciilor educaţionale oferite;
 Asigurarea părinţilor că educaţia copiilor lor se face într-un mediu sigur, într-o formare
personală permanentă;
 Utilizarea instrumentelor educationale moderne, europene și internationale în dezvoltarea
comunităţii de referinţă;
 Decizia de a oferi societăţii personalităţi bine pregătite, active și apte a se integra în viaţa
şcolară;
 Conştientizarea comunităţii de referinţă privind protecţia mediului și a consumatorului
de servicii educaţionale;
 Facilitarea contactelor culturale dintre societatea românească și reprezentanţii altor
societăţi, din perspectiva stabilirii echilibrului între valorile naţionale şi globale;

7
  Promovarea unei imagini pozitive României pe plan international și facilitarea condiţiilor
pentru integrarea europeană în plan educaţional;

Stimularea împlinirii individuale în contextul solidarităţii sociale.

Unitatea de invățământ îşi propune:

 Asigurarea unui act educaţional de performanţă, care să contribuie la formarea unei
personalităţi autonome și creative, la formarea unor copii sănătoşi, inovativi, eficienţi,
activi, cooperanţi care să se adapteze uşor la regimul muncii şcolare și la orice situaţie în
viaţă.
 Acumularea de către copii/elevi a tehnicilor de muncă intelectuală şi practica necesară
instruirii și autoinstruirii pe durata intregii vieţi.
 Insusirea cunostintelor specifice, a valorilor naţionale şi universale.
 Educarea elevilor în spiritul respectării drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului,
al demnităţii umane și toleranţei, al schimbului liber de opinii

Viziunea

Școala Gimnazială își propune să desfășoare cu profesionalism, eficiență și transparență o

educație de calitate la standardele cerute de comunitatea locală, națională și europeană, asigurând
egalitatea de șanse pentru toți elevii, prin implicarea tuturor participanților la actul educațional:
elevi, părinți, profesori.

Misiunea

Școala noastră are misiunea de a oferi servicii educaționale de calitate și echitabile,

corelând competențele cognitive și socio-emoționale dobândite în mod formal cu dezvoltarea
unei atitudini care să favorizeze învățarea și beneficiile sale într-o societate aflată în continuă
schimbare.
Deschisă comunității locale, școala noastră este un partener angajat în promovarea unui
climat de învățare stimulativ, pentru participarea școlară, deschis performanței, dar și încrederii
în forțele proprii ale fiecărui elev.

8
 VALORI
 Asigurarea unui act educaţional de performanţă, care să contribuie la formarea unei
personalităţi autonome și creative, la formarea unor elevi sănătoşi, inovativi, eficienţi, activi,
cooperanţi care să se adapteze uşor la regimul muncii şcolare și la orice situaţie în viaţă.
 Acumularea de către elevi a tehnicilor de muncă intelectuală şi practica necesară
instruirii și autoinstruirii pe durata intregii vieţi.
 Insusirea cunostintelor specifice, a valorilor naţionale şi universale
 Educarea elevilor în spiritul respectării drepturilor și libertăţilor fundamentale ale
omului, al demnităţii umane și toleranţei, al schimbului liber de opinii.

ANALIZA
S.W.O.T.

Pentru a realiza o mai bună diagnoză a instituţiei de învăţământ am apelat la analiza

S.W.O.T., analizând atât mediul intern cât şi cel extern, pe următoarele paliere:
Curriculum
Resurse umane
Resurse materiale şi financiare
Relaţii cu comunitatea.

9
 DEZVOLTARE CURRICULARĂ

Puncte tari Puncte

slabe
- implicarea directă a părinţilor care permite alegerea - slaba implicare a părinților în activitățile
unui pachet de discipline opţionale bine adaptat educative.
nevoilor şi intereselor celevilor;
- parteneriatele cu alte școli care a fost extins la nivel
internaţional;
- orele remediale în cadrul PNRAS, care permit
copiilor/elevilor efectuarea de activităţi suplimentare
de pregătire individuală, în scopul recuperării,
aprofundării, sau obţinerii de performanțe superioare,
precum și reducerea absenteismului școlar;

Oportunităţi Ameninţări

-existenţa ghidurilor profesionale şi materiale -decalajul dintre formarea iniţială a cadrelor

auxiliare didactice; didactice debutante și cerinţele actuale;
-cursurile de formare şi dezvoltare profesională; -neglijarea educaţiei adulţilor.
-contribuţia organizatorilor de proiecte și programe
educative;
-tendinţe de înlocuire a unor metode tradiţionale axate
pe cantitatea de cunoştinţe;
-Posibilităţi de comunicare cu părinţii și comunitatea
locală în vederea analizei de nevoi ale acestora;

10
 DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Puncte tari Puncte

slabe
- fluctuaţia personalului didactic care
- timpul și resursele care permit formarea și destabilizează principiile continuităţii la clase.
consilierea cadrelor didactice noi, în sensul adaptării - existența unor cadre didactice necalificate.
și îndeplinirii obiectivelor-cheie trasate de manageri;
- numărul mare de cadre didactice care permite
tratarea individualizată, diferenţiată a copiilor;
personalul administrativ numeros care acordă o
atenţie constantă întreţinerii optime a bazei materiale
şi a condiţiilor de sănătate şi siguranţa în unitate;
-prezența unui consiler școlar în unitate.
- numărul mic de elevi la clasă şi posibilitatea de
tratare diferenţiată.

Oportunităţi Ameninţări

-dezvoltarea spaţiilor de învăţare specifice -reducerea timpului acordat pentru implicarea

vârstei; părinţilor în viaţa scolară;
-elaborarea unui grafic de asistenţă activităţi axat pe -criza de timp a parintilor datorata actualei
analiza prestaţiei pedagogice și pe stabilirea măsurilor situatii economice care reduce implicarea
ameliorative; familiei în viata elevului.
-creşterea calităţii activităţii metodice și de formare și
dezvoltare profesională din unitate;
-diversificarea întâlnirilor cu părinţii prin programe
elaborate la nivelul școlii și al clasei (sedinte, orele de
consiliere, implicarea parintilor în diferite proiecte).

11
 DEZVOLTAREA RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

Puncte tari Puncte slabe

- sprijin financiar din partea primăriei și a consiliului

- necesitatea unor table interactive pentru
local.
accesarea cu uşurinţă a platformelor
-atragere fonduri prin proiectul PNRAS. educaţionale.
- spaţiile de joacă nu sunt dotate conform
- sălile de clasă care permit organizarea lor
nevoilor de vârstă.
multifuncţională;
- nevoile de echipament tehnic sau didactic reglate
permanent; spatiile auxiliare care permit desfăşurarea
activităţilor opţionale;

Oportunităţi Ameninţări

-descentralizare și autonomie instituţională; -criza de timp a părinţilor datorită actualei

-parteneriate cu alte instituţii de învăţământ; situaţii economice care reduce implicarea
-eficientizarea utilizării tuturor resurselor. acestora în sprijinirea dezvoltării copiilor;
-ritmul accelerat al schimbarilor tehnologice
conduce la uzura morala a echipamentelor
existente.

12
 DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE

Puncte tari Puncte

slabe
- existența programelor de parteneriat cu - slaba implicare a părinților în activitatea
educativă a elevilor.
părinţii;
-existența unor parteneriate cu instituţii din
comunitate.
- desfăşurarea unor întruniri cu părinţii și
consiliere psihopedagogică pentru părinţi și elevi.
- participarea la concursuri, festivaluri și alte
acţiuni la nivelul județului.

Oportunităţi Ameninţări

-implicarea unor părinţi în susţinerea intereselor școlii; - insuficienta educaţie a părinţilor ca

-valorificarea intereselor de a-şi prezenta oferta parteneri egali în educaţia
managerială; copiilor/elevilor şi pentru coparticiparea
- disponibilitatea altor unități și instituţii care permanentă la viaţa școlii;
desfăşoară activităţi educative pentru schimburi de -lacune ale mecanismului de comunicare
experienţe; inter-instituţionale;
- pregătirea resurselor umane pentru comunicare și -carenţe ale legislaţiei în vigoare;
asumarea responsabilităţilor de constituire și reluare -vicii în sistemul de informare;
a parteneriatelor. -schimbările economico-sociale.

13
 PARTEA A II-A
PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII
DE EVALUARE A CALITĂŢII
ŢINTELE STRATEGICE ALE EVALUĂRII CALITĂŢII (rezultate din
diagnoza PDI și ţintele strategice formulate în PDI):

T1 – Dezvoltarea bazei materiale şi a resurselor financiare pentru stimularea creativităţii

elevilor
T2 – Dezvoltarea unui curriculum personalizat în funcţie de interesele şi aptitudinile
elevilor şi a ofertei bilingve
T3 – Dezvoltarea resurselor umane pentru activităţile opţionale şi extracurriculare
T4 – Dezvoltarea relaţiilor comunitare și implicarea școlii în parteneriate interne și
externe;
T5 – Dezvoltarea managementului instituţiei cu accent pe atragerea suplimentară de
fonduri și extinderea proiectului educaţional

MECANISME DE EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

Asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ va avea la bază proceduri de monitorizare a
activităţii profesorilor: fişe de evaluare, asistenţe la lecţie, implicarea activă în comisii, rapoarte
de aactivitate, proiectare, etc. Acestor mecanisme li se va adăuga activitatea CEAC cu
regulament de funcţionare şi plan de activitate. Anual, se vor întocmi rapoarte de evaluare şi
planuri de îmbunătăţire a activităţii.
ALTE MECANISME:
a. Comisia pentru evaluarea și asigurarea calităţii;
b. Întruniri pe teme de evaluare a activităţii curriculare și extracurriculare – cu planificări anuale;
c. Planuri manageriale şi itemii de evaluare;
d. Rapoarte de activitate și planuri de îmbunătăţire a activităţii
e. Fişe de evaluare a activităţii profesorilor, pentru segmentul lecţiilor individuale şi pentru
perioade mai lungi de un an.

14
 ITEMI DE EVALUARE A PROIECTULUI

ITEMI PERIOADA TERMEN RESPONSABILI

febr. – martie martie 2024 Conducerea
1. Se reevaluează oferta educaţională şi se 2024 unității
îmbogăţeşe în raport cu cererile elevilor
şi ale familiilor
2. Se popularizează oferta unității și se
încheie contrate de promovare a imaginii
unității
3. Se susţin etapele de înscriere a elevilor mai 2024 15 mai-anual Conducerea
4. Se urmăreşte realizarea planului de unității
şcolarizare
5. Se organizează înscrierea elevilor după iunie 30 iunie-anual Conducerea și
prezentarea documentelor personale secretariatul
6. Se urmăreşte integrarea absolvenţilor cu iunie Permanent Profesorii
succes în proporţie de 100%
7. Se elaborează programe diferenţiate şi Septembrie anual 15 sept. - anual Comisia de
luând în calcul copiii/elevii cu curriculum
dizabilităţi și nevoile speciale ale
acestora
8. Se stabileşte planul de învăţământ august-anual Sept.-anual Consiliul de
administraţie şi
Consiliul
profesoral
9. Se realizează încadrarea pesonalului Iunie-august Sept .- anual Conducerea și
calificat în procent de 100% și în urma inspectoratul
examenelor de titularizare.
10. Se achiziționează resurse materiale și se Începutul anului 1 septembrie/ Administraţia și
dotează corespunzator sălile de lucru; şcolar anual conducerea
unității

15
11. Se diversifică anual, materialele Sept. -anual Sept - anual administatia
manipulative și programele pentru
stimularea creativitatii.
12. Se stabilesc programul zilnic și rutina de august/anual septembrie/ Consiliul
ingrijire a elevilor. anual profesoral și
conducerea
13. Se aleg auxiliarele, se stabilesc august/ 1 septembrie/ Comisia de
bibliografiile și listele cu necesar de septembrie/ anual curriculum
rechizite sau alte materiale şcolare. anual
14. Se realizează evaluarea iniţială și se septembrie/ septembrie/ Profesorii
stabileste nivelul de performanţă pentru anual Anual
tratarea diferenţiată
15. Se elaborează planificarile anuale septembrie/ anual septembrie/ Profesorii
anual
16. Se stabileşte programul activităţilor septembrie/ anual anual Profesorii și
extracurriculare și se elaborează conducerea
programele opţionalelor. unității
17. Se realizează distribuirea elevilor pe septembrie/ anual anual Profesorii și
grupe, în funcţie de opţiuni și conducerea
recomandările profesorilor. unității
18. Se alcătuiesc portofoliile profesorilor și Pe tot parcursul Finalul anului Profesorii
ale elevilor. anului școlar
19. Se stabileşte programul de consiliere a septembrie permanent Consilierul,
copiilor/elevilor pe probleme de Profesorii
logopedie sau integrare socială
20. Se alcătuieşte programul şedintelor cu Lunar septembrie/ Profesorii
părinţii și întâlnirilor individuale anual Conducerea
21. Se stabileşte programul tuturor lunar septembrie/ Profesorii
activităţilor cu părinţii anual Conducerea
22. Se stabileste programul de achiziţii al anual Prima săptămână a Administraţia
bibliotecii, sălilor de clasă şi de sport anului școlar Profesorii

16
23. Se desfăşoară lecţii demonstrative și anual Ultima saptamână a Profesorii
deschise cu părinţii anului școlar
24. Se organizează competiţii sportive, anual Finalul anului Profesorii de sport
vernisaje artistice cu sprijinul şi școlar și arte
participarea părinţilor şi în colaborare cu
alte unități de invatamant
25. Se organizează parteneriate cu scopuri anual Finalul anului Profesorii
caritabile cu spitale sau case de copii, școlar
cămine de bătrâni.
26. Se realizează asistenţe la orele fiecărui anual Finalul anului Directorul
profesor și se elaborează caracterizări scolar
scrise.
27. Se organizează serbari şcolare și cu ocazia anual Finalul anului Profesorii
sărbătorilor naţionale școlar
28. Se elaborează rapoarte de activitate anual Finalul anului Comisia de
scolar curriculum
29. Se întocmesc documente şi rapoarte care anual Finalul anului Profesorii
înregistrează progresul individual al școlar
elevilor
30. Se organizează serii de sponsorizare și anual Finalul anului Conducerea
strategii de atragere a fondurilor către școlar unității, părinţii
școală
31. Se realizează rapoarte asupra procesului anual Finalul anului Conducerea
de acreditare și calităţii învăţământului în școlar
școală
32. Se realizează proiecte și parteneriate anual Sfârşitul anului Directorul
şcolare şcolar
33. Au loc întâlniri cu personalităţi sau anual Sfârşitul anului Directorul
reprezentanţi de seamă ai comunităţii şcolar

34. Au loc pregătiri și sesiuni de perfecţionare anual Sfârşitul anului Directorul

17
 a cadrelor didactice, schimburi de şcolar
experienţă cu profesorii altor unități
35. Se reînnoieşte anual baza materială anual Sfârşitul anului Conducerea
conform necesităţilor şcolar
36. Se achiziţionează fond de carte conform lunar Sfârşitul anului Cadrele didactice
nevoilor şi creşterii numărului de şcolar
copii/elevi
37. Se revizuieşte anual starea optimă de anual Iunie Administraţia
funcţionare a clădirii anual
38. Se identifică principalele direcţii anual septembrie-anual Conducerea
manageriale şi se întocmeşte planul
managerial

PARTEA A III-A
INSTRUMENTE ȘI PROCEDURI
DE EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII
PROCEDURA DE EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII:

18
 Selectarea domeniului /temei /temelor (în cazul în care evaluarea nu vizează toate
domeniile prevăzute de lege);
 Diagnoza nivelului de
realizare;
 Judecarea nivelului realizare;
 Identificarea slăbiciunilor şi a ţintelor pentru intervenţiile de remediere /dezvoltare;
 Crearea unui grup de lucru;
 Modificarea /optimizarea proiectului de dezvoltare instituţională şi a planurilor operaţionale
asociate;
 Desfăşurarea activităţilor de dezvoltare /optimizare /remediere;
 Reaplicarea instrumentului de evaluare.

TIPURI DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA

INTERNĂ (AUTOEVALUAREA) A CALITĂŢII:
 Fişe și alte instrumente de evaluare;
 Chestionare;
 Ghiduri de observaţie; Tipuri de proiecte; Rapoarte scrise;
 Diferite fişe de apreciere; Plan operaţional;
 Fişe de analiză a documentelor şcolii;
 Obiecte concrete: rezultate „materiale” ale proiectului;
 Documente de politică educaţională elaborate la nivel naţional, regional și locale;
 Standarde, metodologii, ghiduri bune practici, alte instrumente privind evaluarea
instituţională şi asigurarea calităţii, elaborate la nivel naţional, regional sau local.

PARTEA A IV-A
MODALITĂŢI ȘI PROCEDURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII

19
1. Se selectează domeniul și criteriul/criteriile avute în vedere, cf. ,,Standardelor de acreditare
și de evaluare periodică”.
2. Se urmăreşte îndeplinirea indicatorilor de performanţă și se realizează o diagnoză a nivelului
de realizare.
3. Se judecă nivelul de realizare.
4. Se identifică punctele tari, a celor slabe și a ţintelor pentru intervenţiile de remediere/
dezvoltare.
5. Se crează un grup de lucru pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire (Evaluarea internă este
coordonată şi realizată de către CEAC. Pentru zonele de îmbunătăţire se poate constitui o altă
echipă, se pot stabili responsabili, în funcţie de rolul îndeplinit în organizaţie - profesor de
specialitate, responsabil de arie curriculară etc., care să aplice programul de îmbunătăţire).
6. Se modifică / optimizează / completează PDI-ul.
7. Se desfăşoară propriu-zis activităţile de dezvoltare/ optimizare/ remediere pentru domeniul
selectat.
8. Se reaplică instrumentul de evaluare.
9. Revizuirea/elaborarea de proceduri care sa asigure buna functionare a activitatii din școală.

20