ASAMBLARI MECANICE

ASAMBLARI NITUITE

OPERATIA Pregatirea nituirii Trasarea centrelor gaurilor Gaurirea tablelor

LUCRARI Curatirea suprafetelor Aplicarea unui start de miniu de plumb Punctarea centrelor Punctator viitoarelor gauri

S.D.V. -uri folosite

Suprapunerea pieselor Poansoane, scule speciale sau masini de gaurit Executarea gauriri Montarea Tablele se prind si ce Dornuri sau suruburi pieselor pentru centreaza nituire Nituirea Manuala Introducerea nitului Strngerea pieselor Refularea capului tijei nitului prin batere Montarea capuitorului pe capul de nchidere Mecanica Masini specializate - pentru nituirea mecanica - ciocane de nituit portabile - prese de nituit - masini de nituit prin rulare

Controlul operatiei

Se verifica sa nu apara urmatoarele defecte Capul de nit prezinta bavuri Piesele prezinta taieturi in jurul nitului Capul de nchidere a nitului prezinta fisuri Capul de nit nu sa format complet Capul de nit nu adera suficient la suprafata Capul de nit este dezaxat fata de axa tijei

FIs CONSPECT

ASAMBLRI SUDATE

Sudarea - procedeu tehnologic de asamblare nedemontabila a doua sau mai multe piese, cu aceeasi compozitie sau compozitii apropiate realizata prin topire sau presare. Materialul suplimentar introdus n zona de mbinare se numeste material de adaos sau metal de adaos. Cordonul de sudura - se numeste zona mbinarii sudate n care au actionat fortele de legatura dintre atomii marginali. Scule, dispozitive si materiale folosite

Sursa de curent : mono si

sursa de curent continuu - generatoare de curent continuu sursa de curent alternativ - transformatoarele de curent trifazate

Cabluri pentru sudare, portelectrod, clema de contact, ciocan special pentru spargerea crustei de zgura ce se formeaza n timpul sudarii, perie de srma pentru curatirea marginilor tablelor de mbinat si a cusaturii. Elemente de baza - electrozii - vergele metalice acoperite cu un nvelis fuzibil, ce are rolul de a amorsa arcul electric, de a asigura arderea stabila a acestuia si de a proteja baia de sudare mpotriva oxidarii. Alegerea electrozilor are o importanta deosebita n realizarea unei cusaturi de calitate. nvelisul electrodului poate fi: acid (A), bazic (B), celulozic (C), oxidant (O), rutilic (R), titanic (T). Tehnologia sudarii cu arc electric Se parcurg urmatoarele etape: Alegerea sursei de curent si tipul electrozilor - functie de materialul si dimensiunile pieselor de asamblat Pregatirea pieselor - curatirea de oxizi si grasimi, trasarea, debitarea, prelucrarea marginilor pieselor, asezarea n pozitia n care se vor suda, verificarea dimensionala a rostului, a pozitiei pieselor si a gradului de curatire Sudarea propriu- zisa Sudarea tablelor n pozitie orizontala - electrodul trebuie sa fie n permanenta inclinat la un unghi de 15- 450 fata de pozitia verticala. n timpul sudarii electrodul penduleaza transversal pentru obtinerea latimii cusaturii. Sudarea tablelor groase - se face n mai multe straturi subtiri ca sa nu apara tensiuni termice

Controlul mbinarilor - verificarea rosturilor nainte de sudare - detectarea defectelor din zonele greu accesibile se realizeaza cu aparate speciale: endoscopul

FOLIE TRANSPARENT ASAMBLRI LIPITE

Procedeu de mbinare nedemontabila pentru piese metalice folosind un material de adaos

TABELUL 1 METODE Cu ciocane de lipit S.D.V. ETAPE Ajustarea pieselor Acoperirea cu strat de flux ncalzirea ciocanului Scufundarea ciocanului n solutii de clorura de zinc si apoi clorura de amoniu

Prin rezistenta de contact

ncalzirea locala folosind efectul termic Topirea aliajului de lipit ntre piese Presarea pieselor

UTILIZRI : Piese supuse la presiuni mici - aparate de laborator, radiatoare, tehnica de calcul etc. TABELUL 2 Operatii Pregatirea pieselor Etape ndepartarea petele de grasime, vopsea, lac n tipul lipirii piesele sa vina n contact, solidarizate prin menghine sau dispozitive speciale Asigurarea unor jocuri astfel nct sa se obtina spatii n care va patrunde aliajul de lipit Metode de realizare

ncalzirea pieselor si depunerea aliajului de lipit I. Lipirea cu flacara

- asezarea pieselor - acoperirea locului de lipit cu flux - ncalzirea pieselor cu ajutorul unui arzator - metalul de adaos se aduce la locul mbinarii dupa ce piesele au atins temperatura optima II. Lipirea n cuptor - introducerea n cuptor a pieselor n pozitia de mbinat - se aseaza metalul de adaos n rostul mbinarii

- acoperirea locului mbinarii cu un strat de flux III. Lipirea cu ncalzire prin inductie - asemanatoare cu lipirea moale numai ca temperaturile atinse sunt mai mari UTILIZRI: mbinarea tevilor si conductelor de apa, combustibili, lubrifianti, la piesele de automobile, tractoare, biciclete, la constructia sculelor aschietoare

FOLIE TRANSPARENT

filetate Prin pene si stifturi Prin caneluri Cu elemente elastice

FOLIE TRANSPARENT ASAMBLRI FILETATE

Elemente componente:

1. surub 2. piulita 3. saiba

Pentru obtinerea unei mbinari corecte piesele si organele de asamblare, vor fi supuse unui control amanuntit privind: Executia corecta a filetelor Lipsa defectelor care pot mpiedica montajul sau pot provoca ruperea organelor de asamblare Executia corecta a gaurilor de trecere Curatirea desavrsita a tuturor elementelor care participa la realizarea mbinarii Operatii de asamblare: Centrarea pieselor asamblate Introducerea suruburilor Fixarea capului surubului pentru a nu se roti Montarea piulitelor FOLIE TRANSPARENT

ASAMBLRI ELASTICE

MONTAREA ARCURILOR ELICOIDALE Se calculeaza caracteristica arcului K F K = ---f f - deformatia elastica corespunzatoare ncarcarii Se determina caracteristica arcului cu ajutorul dispozitivului din imagine F - ncarcarea arcului

Arcul este strns cu ajutorul unei tije filetate ce trece prin interiorul arcului si cu ajutorul unor piulite Arcul trebuie comprimat deoarece n stare destinsa poate avea lungime mai mare dect tija interioara Asamblarea arcurilor n foi

2. MONTAREA ARCURILOR Prinderea lui cu bride n suruburi (capetele arcurilor din foi se prind de caroserie articulat sau nearticulat)

FIs CONSPECT ASAMBLRI CU PENE

Asamblari cu pene - reprezinta mbinarea demontabila a doua piese cu axa geometrica longitudinala comuna ( n general de tip arbore -butuc), utiliznd organele de masini numite pene Penele longitudinale au axa longitudinala paralela cu axa comuna a pieselor ce se asambleaza Penele transversale se monteaza cu axa longitudinala perpendiculara pe axa comuna a pieselor ce se asambleaza Scule, dispozitive si verificatoare folosite Dispozitive speciale de presare a penei n canal, instalatii speciale de ncalzire (daca dimensiunile ansamblului sunt foarte mari se ncalzeste arborele), instalatii de racire (pentru reducerea dimensiunilor penei). Tehnologia asamblarii

Pene longitudinale paralele fara strngere - pana se aseaza n canalul de pana din arbore astfel nct sa nu existe joc ntre pana si peretii laterali ai canalului. Penele transversale - se monteaza prin batere cu ciocanul, sau prin presare. Asamblarea prin presare se face cu dispozitive speciale. Controlul asamblarilor cu pene - nainte de montare se realizeaza un control vizual al pieselor. canalul de pana se verifica cu sablonul se verifica pozitia butucului fata de arbore si a pozitiei penei n canal

FIs CONSPECT ASAMBLREA ANGRENAJELOR Transmisiile prin roti dintate sunt folosite pentru transmiterea momentului si a miscarii de rotatie ntre doi arbori. Pentru asamblare se executa urmatoarele operatii pregatitoare: Verificarea profilului rotii; Verificarea rugozitatii suprafetelor dintate; Verificarea rectiliniaritatii arborilor; Verificarea starii si aspectului canalului de pana; Curatarea bavurilor de pe marginile dintilor si ale canalelor de pana; Verificarea penelor si a canalelor de ungere; Se spala rotile dintate si se usuca prin suflare cu aer comprimat.

Operatii de montare Roata se fixeaza pe arbore conform cerintelor din proiect, prin batere prin intermediul unei bucse sau folosind dispozitive de presare, mecanice, hidraulice,sau pneumatice. Verificarea operatiei Defecte la montarea rotilor: Asamblare nclinata -cauza - efectuarea defectuoasa a operatiei Deformarea rotii - cauza - forta mare de strngere existenta ntre arbore si butuc Alunecarea rotii pe arbore -cauza -prelucrarea incorecta a alezajului rotii Contact incorect ntre gulerul arborelui si partea frontala a rotii Montarea arborilor n lagare. Se verifica: paralelismul arborilor pe care sunt montate rotile; bataia radiala si frontala a rotilor; distanta dintre axele arborilor si lagare; angrenarea rotilor dintate - masurarea jocului flancurilor dintilor conjugati; verificarea complexa a preciziei alezajelor lagarelor si a paralelismului danturilor cu axele de rotatie ale arborilor.

FIs DE MONITORIZARE A PROIECTULUI Numele si elevului:_____________________________________________ Modulul: Asamblari mecanice Numele si prenumele proiect:_______________________________ ndrumatorului de prenumele

Tema proiectului: PROIECTAREA PROCESULUI ASAMBLARE A UNUI REDUCTOR DE TURAIE

TEHNOLOGIC

DE la

Data nceperii activitatilor proiect:_________________________________________ Competente vizate: Identificarea tipurilor de asamblari demontabile Stabileste procesul tehnologic de asamblare Alege S.D.V -urile necesare Efectueaza asamblarea demontabila

Stabilirea planului de activitati individuale ale elevilor pentru proiect - Data:__________________ Semnatura candidatului: ____________Semnatura

ndrumatorului_____________ Stabilirea planului de redactare a proiectului - suportul scris: - Perioada:____________________________ - Revizuit:_____________________________ - Forma finala acceptata de catre ndrumator: __________________ ntlniri pentru monitorizarea proiectului Nr. Observatii crt. 1 Abordarea temei proiectului 2 Informarea privind obiectivele proiectului 3 Planificarea actiunilor necesare realizarii proiectului elev Semnatura Semnatura profesor

4 5 6

Decizia privind strategiile de realizare a proiectului Implementarea activitatilor Controlul si evaluarea proiectului

AUXILIARE - PROIECT I. Aprecierea calitatii activitatii grupului de elevi CRITERIUL DA/NU Abordarea temei proiectului a fost facuta dintro perspectiva de grup, fiecare elev al grupului demonstrnd reflectie critica Activitatile practice au fost ntreprinse sub supravegherea ndrumatorului de proiect Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului a fost facuta conform planificarii initiale Documentarea pentru proiect a fost facuta sub supravegherea ndrumatorului de proiect Identificarea bibliografiei utilizate la redactarea partii scrise a proiectului a fost realizata integral Situatiile problema cu care s-a confruntat candidatul pe parcursul executarii proiectului au fost rezolvate cu ajutorul ndrumatorului La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului s-a constatat: efortul personal al fiecarui elev din grup, a originalitatii solutiilor propuse, a imaginatiei n rezolvarea sarcinii Profesor ndrumator ------------------------------------II. Aprecierea calitatii proiectului CRITERIUL DA/NU Proiectul are validitate n raport cu tema, scop, obiective, metodologia abordata Proiectul demonstreaza completitudine si acoperire satisfacatoare n raport cu tema aleasa Elaborarea proiectului si redactarea partii scrise a proiectului au fost facute ntr-un mod consistent si concomitent, conform planificarii OBSERVAII Data:----------------------------OBSERVAII

Optiunea grupului de elevi pentru utilizarea anumitor resurse este bine justificata si argumentata n contextul proiectului Redactarea partii scrise a proiectului demonstreaza o buna logica si argumentare a ideilor Proiectul reprezinta, n sine, o solutie practica cu elemente de originalitate n gasirea solutiilor Proiectul are aplicabilitate practica si n afara scolii Realizarea proiectului a necesitat activarea unui numar semnificativ de unitati de competenta, conform SPP -ului pentru aceasta calificare Profesor ndrumator ------------------------------------Data:-----------------------------

III Aprecierea prezentarii/sustinerii orale a proiectului CRITERIUL DA/NU Comunicarea orala a elevilor este clara, coerenta, fluenta Prezentarea a fost structurata echilibrat n raport cu tema proiectului si cu obiectivele acestuia Elevii si-au sustinut punctele de vedere si opiniile ntr-un mod personal si bine argumentat Elevii au utilizat n prezentare elemente de grafica, modele, aplicatii, TIC etc. n scopul accesibilizarii informatiei si al cresterii activitatii prezentarii Profesor ndrumator ------------------------------------Data:----------------------------OBSERVAII

COMPETENA 1 STABILEsTE PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

FIs DE LUCRU 1 1. Completati spatiile cu termeni potriviti: Asamblarea este operatia de reunire ntr-o........... bine determinata a .............. unui sistem .............., n scopul ndeplinirii cerintelor tehnologice impuse. 2. Enumerati elementele necesare elaborarii unui proces tehnologic de asamblare. A__________________________________________________

_____

_____

B__________________________________________________

_____

C__________________________________________________

_____

D__________________________________________________

3. Desenul de ansamblu cuprinde: 1) Specificatia privind numarul pieselor si subansamblurilor componente 2) Fisa tehnologica

3) Ciclograma asamblarii Competenta 2 . Efectueaza lucrari de asamblare demontabila FIsA DE LUCRU 2 Pentru desenul din figura precizati: A. Ce tip de asamblare este______________________________________ B. Elementele componente 1.___________________ 2.___________________ 3.___________________

C. Precizati operatiile ce se efectueaza n vederea asamblarii din figura de mai sus 1._______________________ 2._______________________ 3._______________________ 4._______________________

COMPETENA 1: STABILEsTE PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE FIsA DE LUCRU 3 Pentru asamblarea din figura completati urmatorul tabel, preciznd operatiile necesare realizarii. Operatiile se trec n ordine succesiva

NR. CRT.

OPERAIA

S.D.V.-uri FOLOSITE

COMPETENA 1: STABILEsTE PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

FIsA DE LUCRU 4 I Completati casutele de mai jos

II Priviti desenele de mai jos si completati tabelul

1.

4 5

NR.CRT. DENUMIREA ASAMBLRII

COMPETENA 2: REALIZEAZ PRODUSE SPECIFICE PRIN ASAMBLRI NEDEMONTABILE FIsA DE LUCRU 5 1. Dispozitivul din imagine este utilizat pentru realizarea unei mbinari nedemontabile. Despre ce mbinare este vorba?

2.Care sunt etapele ce se parcurg pentru realizarea mbinarii folosind acest dispozitiv? a.__________________________ b.__________________________ c.__________________________ COMPETENA 3:

EFECTUEAZ LUCRRI DE ASAMBLARE DEMONTABIL FIsA DE LUCRU 6

LUCRAI N ECHIP! Se pun la dispozitie: suruburi, prezoane saibe, piulite, piese filetate strapunse si piese filetate nestrapunse. Fiecare grupa va realiza o asamblare cu surub si una cu prezon. Sarcini de lucru: - Identificarea S.D.V. - urilor - Alegerea elementelor necesare - Realizarea produsului - Prezentarea modului de realizare a produsului - Precizarea N.T.S.M. ce au fost respectate

COMPETENA 2: REALIZEAZ ASAMBLRI DEMONTABILE SPECIFICE CALIFICRII FIsA DE LUCRU 7

LUCRAI N ECHIP!

Aveti la dispozitie urmatoarele materiale: Table din OL42 - 200x 70x 4mm -2 bucati - 150x 70x 4mm - 2 bucati - 100x 70x 4mm -2 bucati Nituri, S.D.V.-uri. Realizati o asamblare nituita . Sarcini de lucru: 1. Alegerea materialelor;

2. Alegerea sculelor necesare; 3. Realizarea operatiei de nituire; 4. Controlul operatiei; 5. Prezentarea tehnologiei de executie si a N.T.S.M. care au fost respectate. COMPETENA 2: REALIZEAZ ASAMBLRI DEMONTABILE SPECIFICE CALIFICRII

FIsA DE LUCRU 8 LUCRAI N ECHIP! Aveti la dispozitie: Trusa de scule, pene de diferite forme si dimensiuni, arbore drept, roti dintate. Realizati o asamblare ntre roata dintata si arbore . Sarcini de lucru: 1. Identificarea S.D.V. - urilor necesare;

2. Alegerea penei; 3. Realizarea asamblarii; 4. Controlul operatiei; 5. Prezentarea tehnologiei de executie si a N.T.S.M. respectate. COMPETENA 3: REALIZEAZ ASAMBLRI DEMONTABILE SPECIFICE CALIFICRII FIsA DE LUCRU 9 I. nscrieti n dreptul fiecarui dreptunghi literele corespunzatoare pentru ordonarea etapelor procesului de asamblare

Asamblarea Alegerea pieselor prealabila Controlul

Verificarea functionarii Pregatirea pentru asamblare Asamblare definitiva

FIs DE EVALUARE I. Completati spatiile libere cu termenii potriviti 1. Fisele tehnologice contin .......... procesului tehnologic de asamblare si datele principale pentru efectuarea .............. Prin metoda interschimbabilitatii totale necesara ............. sau ........... prealabila a pieselor nu este

2.

II.

Puneti litera A daca considerati ca afirmatia este adevarata si F daca considerati ca nu este adevarata. 1.

Materialul suplimentar introdus n zona mbinarii sudate se numeste material de adaos

2. La sudarea tablelor n pozitie orizontala electrodul trebuie tinut perpendicular pe piese

se realizeaza fara material de adaos

3.

Lipirea

4. Penele longitudinale au axa longitudinala paralela cu axa comuna a pieselor ce se asambleaza

5. Pentru asamblarea angrenajelor nu este nevoie de operatii de verificare III. Priviti cu atentie sculele din figura si scrieti n dreptul fiecarei grupe pentru ce fel de asamblare le folosim

PROIECT TEMA:

PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC ASAMBLARE A UNUI REDUCTOR TURAIE

DE DE

Proiectul va fi realizat pe grupe de elevi. n cadrul fiecarei grupe se vor constitui grupuri de lucru. Fiecare grup de lucru va avea sarcini clar definite. Toti membrii grupului trebuie sa participe activ si sa colaboreze la executarea proiectului. Grupurile de lucru vor avea urmatoarele sarcini de lucru:

I.PROIECTARE Grupul 1 - Argument, Prezentarea reductorului Grupul 2 - Proiectarea procesului tehnologic: Schema lanturilor de dimensiuni Grupul 3 - Proiectarea procesului tehnologic: Schema de asamblare Grupul 4 - Proiectarea procesului tehnologic: Fisa tehnologica de asamblare si planul de operatii Grupul 5 - Proiectarea procesului tehnologic: Ciclograma asamblarii Grupul 6 - Proiectarea procesului tehnologic: Tehnologia de asamblare II.VERIFICAREA PRACTIC TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE A PROIECTRII PROCESULUI

Verificarea practica a proiectului se va realiza pe grupuri de lucru. Grupurile vor fi determinate n functie de complexitatea reductorului si numarul de subansamble. Pentru un reductor cu doua trepte organizarea pe grupuri poate fi urmatoarea: Grupul 1 - Realizarea subansamblului 1- Arbore de intrare - roata dintata

Grupul 2 - Realizarea subansamblului 2 - Arbore intermediar - roata dintata Grupul 3 - Realizarea subansamblului 3 - Arbore de iesire - roata dintata Grupul 4 - Realizarea ansamblului reductorului

STRUCTURA PROIECTULUI

I. PARTEA SCRIS
Pagina de titlu cu: date de identificare ale scolii, ale candidatului, ale ndrumatorului de proiect, anul scolar, calificarea profesionala Argumentul: 1-2 pagini care sintetizeaza aspectele teoretice si pe cele practice pe care le abordeaza elevul Continutul propriu-zis structurat astfel nct sa puna n valoare scopul si obiectivele proiectului, problemele solutionate, perspectiva personala a elevului n abordarea temei, precum si utilitatea practic aplicativa a solutiilor gasite de elev. I. PROIECTARE 1.Prezentarea reductorului: - Tipul de reductor - Parametrii functionali - Destinatie, utilizari 2.Proiectarea procesului tehnologic - Schema lanturilor de dimensiuni - Schema de asamblare - Fisa tehnologica de asamblare si planul de operatii

- Ciclograma asamblarii - Tehnologia de asamblare Bibliografie: Crudu, I., stefanescu, I., Panturu, D., Palaghian, L., Atlas reductoare cu roti dintate, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981; Ciocrlea - Vasilescu, A., Constantin, M., Asamblarea, ntretinerea si repararea masinilor si instalatiilor, Editura All, Bucuresti, 2002 Anexe: - Desenul de ansamblu - Desene de executie - Programul de productie si termenele de livrare - Utilajul existent II. VERIFICAREA PRACTIC TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE Asamblarea reductorului procesului tehnologic. pentru A PROIECTRII PROCESULUI

care

s-a

realizat

proiectarea

CONDIII DE PREZENTARE A PROIECTULUI

Partea scrisa va fi tehnoredactata

EVALUAREA PROIECTULUI
Cadrul didactic evaluator si elevii evalueaza mpreuna rezultatele obtinute, n cadrul unei discutii colective. Fiecare grup va avea un lider, care va prezenta proiectul si rezultatele obtinute de membrii grupului din care fac parte. n urma discutiilor ntre membrii grupului si cadrul didactic se vor stabili directiile pentru actiunile viitoare.

FIsE DE DOCUMENTARE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI

SUGESTII METODOLOGICE PENTRU LANSAREA TEMEI DE PROIECT

Tipul de reductor se alege functie de specificul agentilor economici parteneri ai scolii sau de dotarea scolii n cazul n care agentii economici parteneri nu au n specificul activitatii de productie sau reparatii asamblarea reductoarelor. n cazul n care agentii economici parteneri realizeaza asamblarea de reductoare este de preferat sa se aleaga un tip de reductor din productia sau activitatea de reparatii a agentului economic pentru o mai buna documentare a elevilor si o mai strnsa legatura cu practica n productie. n aceasta situatie, documentatia necesara realizarii proiectului va fi cea utilizata de agentul economic. n situatia n care alegerea reductorului se realizeaza n functie de dotarea scolii, se vor oferi de catre cadrul didactic informatii referitoare la Programul de productie, termenele de livrare si utilajul existent pentru o situatie ipotetica. n ambele cazuri alegerea reductorului pentru care se realizeaza proiectarea procesului tehnologic de asamblare se va realiza cu consultarea elevilor dupa perioada de documentarea a acestora privind tipurile de reductoare aflate n productia/ planul de reparatii la agentul economic sau n dotarea scolii.

EXEMPLU DE TEM DE PROIECT

Proiectarea procesului tehnologic de asamblare a unui reductor de turatie tip BH

Fise document:

1.Desenul de ansamblu

2. Desene de executie.
Se utilizeaza desenele de executie a reperelor componente

3. Programul de productie si termenele de livrare

Productie de serie mare. 4. Utilajul si SDV-uri existente: Baie Pentru spalare Suflator de aer Calibre T-NT pentru alezaje si arbori Calibre de interstitii Pile, razuitoare Ciocane de cupru Dispozitive de sustinere pentru asamblare Chei fixe Dispozitiv pentru presat Dispozitiv de verificat cu comparatoare Baie de ncalzire pentru rulmenti Clesti 5. Lantul de dimensiuni Toleranta elementului de nchidere TRA = TA1 + TA2 + TA3 + TA4 + TA5

6. Fisa tehnologica de asamblare Sectia Fisa tehnolog ica de prelucra re mecanic a si asambla re Nr. reper Produsul____________________________________ Schita piesei Simbol__________________________ Denumirea piesei_______________________________________ _______________________ Desen______________________________Pozitia___ ____________Bucati de produs______
Calit Sectiune Unitatea Necesar ate de masura pt. 1 buc. (profil) (star e) Valoarea materialului Valoarea totala manopera ntocmit tehnolog Verificat

Materialul (STAS) Operatia Utilajul N Opera Atelier r. tia 1 2 3

Masina Dispozitiv Scule e (loc de munca) Verificatoa re

Pret Pe Pregatire Pe bucataNormat de unitar bucata Echipa

Verificat norma

Timp Norma % din normat lucrare minute masina Deservir Grupa Pregatir Unitar Pregatir Unitar e Categoriee e

10

11

12

13 14

15 16

7. Plan de operatii ntreprind Plan de operatii Subansamblul______________ Fabr. ca tip erea pentru asamblare si _______ ncercare Denumirea ansamblului_____________ Servic DatNu Semna Vize iul a mel tura tehnol e ogic Exec utat Calcu Dat Numele a Norma tor sef Co Semn Sectia atura Ansamblul nr. Denumirea ansamblulu i Atelie Pg.1 r

lat timp Tehn olog sef sectie sef Oper Fa Succesiunea Repere si Utilaj, dispozitive, Aprobat a-tia za fazelor subansamblu scule nr. nr. ri care compun ansamblul Nr. Bu Denumirea Nr. Buc dimensi c dese une n 1 2 3 4 5 6 7 8

pie nr.

Norm Categori Nr. Cotro a timp a muncito l n muncito ri min. rului

10

11

12

SUGESTII METODOLOGICE. SOLUII Pentru dobndirea de catre elevi a competentelor prevazute n SPPuri, activitatile de nvatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de nvatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca n procesul de nvatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi: realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii citirea, realizarea si interpretarea unor schite, scheme si fise de lucru. Utilizarea metodelor explorative (observarea directa, observarea independenta), metodelor expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) , a programelor Powerpoint si a altor programe de grafica de prezentare a diferitelor materiale, poate conduce la dobndirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. SOLUIILE FIsELOR DE LUCRU FL1 1. Succesiune, elementelor, tehnic 2. A-Desenul de ansamblu B- Fisa tehnologica C- Programul de productie D- Stabilirea conditiilor de receptie 3. 1

FL2 A Asamblare demontabila, filetata B 1- surub 2- piulita 3- saiba C. 1. Centrarea pieselor 2. Introducerea suruburilor 3. Fixarea capului surubului pentru a nu se roti 4. Montarea piulitelor FL3 NR. CRT. OPERAIA S.D.V.-URI 1 Pregatirea nituirii 2 Trasarea centrelorPunctator gaurilor 3 Gaurirea tablelor Poansoane, scule speciale masini de gaurit 4 Montarea pieselorDornuri sau suruburi pentru nituire 5 Nituirea Capuitor, contracapuitor Masini specializate - pentru nituirea mecanica - ciocane de nituit portabile prese de nituit masini de nituit prin rulare 6 Controlul operatiei

sau

FL4 I. 1 Interschimbabilitatii totale 2 Interschimbabilitatii partiale 3 Sortarii 4 Ajustarii 5 Reglarii II. NR.CRT. 1 2 3 4 5 FL5 1. mbinare prin lipire 2. a. ncalzire locala b. Topirea aliajului de lipit c. Presarea pieselor FL9 Alegerea pieselor, pregatirea pentru asamblare, controlul, asamblarea prealabila, asamblarea definitiva, verificarea functionarii. F. E. I. 1 operatiile, asamblarii DENUMIREA ASAMBLARII Asamblare nituita Asamblari cu pene Asamblari sudate Asamblari filetate Asamblari elastice

2. selectionarea, ajustarea II. 1 A, 2 F, 3 F, 4 A, 5 F. III. 1 Pentru asamblari nituite, 2 pentru asamblari lipite, 3 pentru asamblari filetate

Ciocrlea-Vasilescu, A., Constatntin, M., (2002), Asamblarea ntretinerea si repararea masinilor si instalatiilor, Editura ALL, Bucuresti. Ion, Gh., Voicu, M., Paraschiv, I., (1979), Tehnologia asamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti. Marginean, V., Moraru, I., Teodorescu, D., (1998), Utilajul si tehnologia Meseriei, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. Noia, R., enescu, L., (2003), Organe de masini si mecanisme, Editura Sigma, Bucuresti.