CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE

“ŞTEFAN HEPITES” XII

30 MARTIE 2024 TEORETIC

F1. Un proiectil de masă m  50 g și viteză v  12m/s lovește orizontal un corp de masă M aflat în repaus. Corpul,
care se poate deplasa fără frecare pe o suprafață orizontală, este legat de un resort orizontal  k  80N/m fixat la
celălalt capăt. Știind că în urma lovirii proiectilul rămâne în corpul de masă M iar resortul se comprimă cu
x  10cm , masa M a corpului este:
a. 175 g b. 200 g c. 400 g d. 850 g e. 900 g

F2. Sub acţiunea unei forţe constante orizontale F  20 3 N , un corp de masă m  1kg urcă
uniform pe un plan înclinat fix de unghi   60 cu orizontala, ca în figura alăturată. Mişcarea are
loc cu frecare. Considerând g  10m/s2 , valoarea coeficientului de frecare la alunecarea corpului pe
planul înclinat, este:
a. 0,75 b. 0,5 c. 0,35 d. 0,3 e. 0,25

F3. Un camion cu masa m  2 t pleacă din repaus și se deplasează pe o suprafață orizontală, atingând viteza
v1  36km/h în timpul t1  10 s , apoi urcă pe o pantă înclinată cu unghiul   sin  0,6  față de orizontală un timp
t2  20 s , atingând viteza v 2  72km/h . Coeficientul de frecare, atât la deplasarea pe pantă cât și pe suprafața
orizontală este   0,1. Considerând g  10m/s2 , puterea medie a motorului camionului pe suprafața orizontală și pe
pantă, sunt:
40kW 4kW 40kW 4kW 14,6kW
a. b. c. d. e.
219kW 21,9kW 21,9kW 219kW 2,19kW

 
F4. O masă m  10g de azot N2  28g/mol suferă o transformare în care presiunea variază liniar cu volumul din

starea 1 caracterizată de parametrii p1  105 Pa și V1  8L în starea 2 caracterizată de parametrii p2  3  105 Pa și

V2  4L . Se consideră R  8,31J/molK . Temperatura maximă atinsă de gaz în decursul acestei transformări, este:
a. 145C b. 245C c. 421,17K d. 430K e. 453,7K

F5. Într-un calorimetru având de masă M  90 g și căldura specifică c  400J/kgK se află m  380g de lichid la
temperatura t1  12C . Sistemul este încălzit timp de trei minute, folosind un rezistor cu puterea P  20 W , până la
temperatura finală t2  17C . Toată căldura dezvoltată în rezistor trece asupra sistemului format din lichid și
calorimetru. Căldura specifică a lichidului este:
a. 1950J/kgK b. 1800J/kgK c. 1754J/kgK d. 1600J/kgK e. 1350J/kgK

F6. Într-un cilindru vertical vidat, închis la ambele capete atârnă un piston foarte ușor agățat de un resort ideal, poziția
de echilibru a resortului fiind în partea inferioară a cilindrului. În spațiul de sub piston se introduce o cantitate de gaz
ideal astfel încât pistonul să se ridice la înălțimea h . Înălțimea h1 la care se va ridica pistonul când temperatura
gazului crește de la T la T1 , este:
h T T T T
a. b. h c. h 1 d. h 1 e. h
2 T1 T T T1

F7. Un boiler având o capacitate de 10L este proiectat astfel încât să încălzească volumul maxim de apă

   10 3

kg/m3 , c  4180J/kgK de la temperatura t1  15C la t2  75C în 20minute . Boilerul este alimentat la o
sursă normală de tensiune U  220 V . Valoarea rezistenței folosite ca element de încălzire, este:
a. 23,15k b. 385  c. 23,15 d. 11,57  e. 0,95 

F8. O bară de fier  c  460J/kgK  de masă m  600 g este străbătută de un curent cu intensitatea de 10 A la o
tensiune de 230 V . Temperatura inițială a barei este de 20C . Se consideră că 40% din energia electrică se pierde
în mediul înconjurător. Temperatura la care ajunge bara după 1,5 minute, este:
a. 80C b. 180C c. 320C d. 470C e. 600C

Teoretic
Etapa regională/interjudețeană 30 MARTIE 2024
Pagina 1 din 2
 CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITES” XII
30 MARTIE 2024 TEORETIC

F9. Un fir conductor are lungimea L  23m și rezistența R  460  . După ce se îndepărtează 3m
din fir, firul rămas se taie în patru bucăți egale, cu care se realizează un cadru în formă de pătrat ca
în figura alăturată. Rezistența echivalentă între punctele A și B este egală cu:

a. 10  b. 25  c. 50  d. 75  e. 100 

G1. Regiunea cu cea mai lungă durată medie anuală de strălucire a Soarelui, în România, este cea de:
a. câmpie b. dealuri c. litoral d. luncă e. munte

G2. Anticiclonul care acționează în sezonul rece al anului asupra Europei este:
a. Islandez b. Azoric c. Nord-african d. Mediteranean e. Est-european

G3. Temperatura medie anuală de peste 11C se înregistrează în:

a. Câmpia Moldovei b. Câmpia Transilvaniei c. Delta Dunării d. Podișul Getic e. Podișul Mehedinți

G4. Cele mai mari cantități anuale de precipitații se înregistrează în statul

marcat pe harta alăturată cu litera:
a. A
b. B
c. C
d. G
e. J

G5. Capitala europeană cu cea mai mică temperatură medie anuală este:
a. Copenhaga b. Dublin c. Reykjavik d. Varșovia e. Viena

G6. Vântul Mare, vânt local, ce se manifestă în depresiunile Făgăraș și Sibiu produce:
a. scăderea temperaturii aerului primăvara și toamna
b. viscole
c. scăderea temperaturii aerului vara și iarna
d. topirea bruscă a stratului de zăpadă primăvara devreme
e. inversiuni termice

G7. Climatului Europei Centrale îi sunt caracteristice:

a. precipitații ce cad dominant în lunile octombrie și aprilie
b. temperaturi medii anuale ce variază între 4C … 4 C
c. precipitații anuale ce scad de la vest la est
d. temperaturi medii lunare în jur de 15C iarna și peste 25C vara
e. precipitații cu o repartiție lunară apropiată cantitativ

G8. Cea mai mare cantitate medie anuală de precipitații, de peste 1400 mm, se înregistrează în Munții:
a. Banatului b. Bihor-Vlădeasa c. Mehedinți d. Poiana Ruscă e. Vrancei

G9. Fenomenul de inversiune termică este caracteristic în unitatea de relief

marcată pe harta alăturată cu litera:
a. B
b. A
c. G
d. C
e. H

Teoretic
Etapa regională/interjudețeană 30 MARTIE 2024
Pagina 2 din 2