PLAN DE INTERVENȚIE

PERSONALIZAT

Prof. psihopedagog
RUS CARMEN MIHAELA

1
 FISA PSIHOPEDAGOGICĂ

I DATE PERSONALE

Nume și prenume: C.D.A.

Data și locul nașterii: 11.05.2000, Timisoara
Clasa: a III-a
Înscris(a) la școala/instituția noastră din anul școlar: 2004-2005 la grădiniță

II DATE FAMILIALE

Numele părinților : - tata: C. V. D.

- mama: C. D. C.
Pregătirea școlară, ocupația și locul de muncă: - tata: 10 cls,asociat unic atelier pre-
lucrat marmura
- mama: 12 cls, administrator firmă
Structura și componența familiei: bunica, mama, tata, o sora, copilul
Condițiile materiale și de locuit ale familiei: locuiesc la casă, proprietatea parinților.
Relațiile intrafamiliale și climatul afectiv: relații bazate pe înțelegere și sprijin
reciproc
Starea de sănătate a familiei: nu sunt probleme
Atitudinea şi/sau conduita părintilor fată de copil – protectoare
școală: - de colaborare
Planuri/intenții ale familiei față de copil: menținerea școlarizării la CPC Simeria

2
III. EVALUARE INIȚIALĂ

1.Autonomie personală

Identifică cu dificultate parțile corpului la propria persoană, dar şi la o alta.

În ceea ce privește igiena corporală, are formate unele deprinderi esențiale.
Utilizează aproape corect toaleta şi cunoaste obiectele de toaletă. Se spală pe mâini
înainte de masă, bea din pahar, are mâncăruri preferate pe care nu le numește însă dacă
le vede ,le arată și le cere.
Nu reușește întotdeauna să se îmbrace sau să se dezbrace singur.
Cunoaște obiectele de îmbrăcăminte și le foloșeste corect. Reușește să se
descalțe singur, însa nu să se și încalțe. Nu se înșiretează și nu deosebește pantoful drept
de cel stâng. Încheie singur: un arici, dar nu un nasture, o capsă sau un fermoar.
Reușește să mănânce singur, însă utilizează mai mult mâinile decât tacâmurile.
Are tulburari de somn.

2.Autonomie socială

Participă fără inițiativă la activitățile desfășurate. Reușește să execute ceva doar

cu ajutor, iar dacă este lăsat singur, mâzgălește totul și aruncă pe jos.
Uneori este încăpățanat si refuza sa faca ceea ce i se cere.
În cadrul colectivului de elevi nu colaborează cu colegii. Cunoaște numele
personalului didactic de la clasă. Nu folosește formulele de politețe , răspunde foarte
greu la chemări, însă de cele mai multe ori adecvat.
Orientarea temporală este slab dezvoltată. Cunoaște denumirile zilelor
săptămânii, însă nu le identifică corect. Cunoaște momentele zilei și rutinele asociate
acestora.Nu cunoaște noțiunile de ieri – azi - mâine.
Orientarea spațială este relativ slab dezvoltată. Se orientează cu dificultate în
curtea școlii, dar se orientează corect în interiorul sălii de clasă. Prezintă dificultăți în
privința noțiunilor de deasupra-dedesubt, înainte-înapoi, la dreapta-la stânga.
Își cunoaște prenumele și numele, nu știe denumirea localității unde locuiește.
Este foarte atașat de bunica. Respectă autoritatea cadrelor didactice.
În ceea ce privește comunicarea, înțelege întrebări simple și execută ordine
simple. Numește obiecte din imagini.

3.Psihomotricitate

Motricitatea generală este slab dezvoltată. Execută gesturi simple, mișcări

fundamentale ale mâinilor: apucă, ia, oferă, aruncă, prinde, precum și mișcări
fundamentale ale picioarelor: face pasul înainte și înapoi, nu reușește să stea pe vârfuri
sau pe călcâie. Este foarte greoi în mișcări, preferă să stea mai mult pe scaun decât să

3
facă mișcare. Coordonarea bimanuală este slab dezvoltată: bate din palme, prinde
mingea, însă nu corect, nu reușește să sară sau să stea într-un picior. Urcă scările cu un
picior în faţă. Coordonarea mâini-picioare este slab dezvoltată. Nu reușește să realizeze
exerciții fizice ce conțin coordonare mână-picior, după model sau ritm.
Motricitatea final este slab dezvoltată. Nu reușeste să modeleze forme din
plastilină, însă reușește să pună cuburi unele peste altele. Nu reușește să taie, să
decupeze, să înnoade, să înșire mărgele pe ață sau să lipească corect.
Din punctul de vedere al lateralității, utilizează mâna dreaptă.

4.Organizarea senzorio- perceptivă

În ceea ce privește percepția vizuală, diferențierea obiect-fond este slab

dezvoltată. Identifică și diferențiază o parte din culori, insă nu forme sau mărimi.
Coordonarea oculo-motorie este slab dezvoltată.
În sfera percepției auditive, diferențiază sunetul de zgomot, percepe corect
direcția sunetului produs. Nu reuşeşte să recunoască şi să discrimineze modele ritmice.
Auzul fonematic este slab dezvoltat.
Referitor la percepția tactilă, nu recunoaște și nu discriminează mărimile și
calitatea suprafețelor.

5. Achiziții cognitive

Reușește să țină creionul în mână. Mâzgălește orice, nu are formată capacitatea de

redare grafică. Desenează punctul și linii drepte, frânte și curbe, însă numai sub
îndrumare directă.
Imita mișcări după model, însă acestea nu sunt ample, ci superficiale.
Nu realizează asocierea ritm-mișcare.
Nu are format conceptul de număr, iar simbolurile numerice sunt neînsușite.
Scris-cititul nu sunt însușite.
Observarea, discriminarea, analiza, sinteza şi clasificarea sunt insuficient dezvoltate.
Gândirea este predominant concretă. Dispune de o bună memorie. Reține foarte ușor
fraze din povești, reclamele de la televizor. În ceea ce priveşte atenția, dispune de o
slabă capacitate de concentrare a acesteia.
În comunicare utilizează gesturile, mimica, precum şi cuvintele. Nu reușeste să se
exprime în propoziții simple. Prezintă dificultăți majore în sfera articulării corecte a
anumitor foneme, silabe şi cuvinte.

6. Structura personalității

Este o fire mai puțin sociabilă. A reușit să se integreze destul de greu în colectivul
clasei. Are momente când refuză să comunice. Nu are inițiativă în ceea ce privește
jocul cu colegii. Pronunță tot timpul cuvinte pe care uneori doar el le înțelege.
Manifestă imaturitate socio-afectivă.

8. Concluzii, observații, recomandări

4
 Se recomandă munca individuală, terapie psihomotrică .

STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE

 nevoia de a identifica și opera cu diferitele părți ale corpului ;

 nevoia de a-și achiziționa corect noțiunile spațiale ;
 nevoia de cunoaștere, identificare și diferențiere a culorilor primare și
secundare;
 nevoia de a învăţa – să recunoască și denumească formele geometrice simple ;
 nevoia de o imagine de sine mai bună.

5
IV. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENȚIE

Domeniul de intervenție: terapie psihomotrică

Scopul programului – efectuarea unei game variate de exerciții prin intermediul

unor acțiuni simple, accesibile şi în ritm propriu, pentru formarea și dezvoltarea
conduitelor și a structurilor perceptiv – motrice de culoare .

Obiectivele pe termen scurt :

1. Cunoașterea, identificarea și diferențierea culorilor primare și secundare ;
2. Serierea, gruparea și denumirea corectă a culorilor unor obiecte ;
3. Operarea cu conceptul de culoare .

Nivelul de plecare
 necunoașterea culorilor primare și secundare ;
 imposibilitatea de a grupa după culoare obiecte ;
 capacitate slabă de operare cu conceptul de culoare .

Echipa de lucru: învăţătorul de la clasă, profesorul psihopedagog, asistent social

Perioada de interventie: ianuarie – februarie , cu o frecvență de doua ori pe

săptămână.

6
 Metode și Metode și
Obiective pe Obiective Durata
Sarcina de învățare mijloace de instrumente
termen scurt operaționale intervenției
realizare de evaluare
1. Cunoașterea, - să recunoască și să  Activităti de identificare cromatică 2 săptămâni Evaluare
identificarea și discrimineze culorile ; obiect – culoare ; Exercițiul continuă
diferențierea - să diferențieze culorile  Exerciții de recunoaștere și Explicația
culorilor primare și primare și secundare . diferențiere a culorilor ; etc. Imagini
secundare. Obiecte Observația
dirijată
2.Serierea,gruparea -să recunoască și să - Exercițiul 2 săptămâni Evaluare
numească culorile de  -Exerciții de așezare a pieselor LEGO
și denumirea corec Explicația continuă
bază :alb,negru,
după culoare;
tă a culorilor unor roșu,verde,galben, Exercițiul
maro,albastru;  exerciții de utilizare a culorii drept Piese lego
obiecte;
-sa coloreze respectand criteriu de colorare
criteriul de culoare;

3. Operarea cu con - să facă clasificari în  Exerciții de operare cu conceptul de Exercițiul 2 săptămâni Evaluare
ceptul de culoare . funcție de culoare ; culoare, folosind culoarea drept criteriu continua
de clasificare fără asociere cu alte Baloane
criterii
 Exercitii de operare cu conceptul de
culoare, folosind culoarea drept criteriu

7
 de clasificare cu asociere cu alte
criterii (forma, culoare,marime ) ; Explicația

 Exerciții de utilizare a culorii ca Exercițiul

-să utilizeze culoarea ca simbol (anotimpurile ).
simbol Fişe de
evaluare

8
V. EVALUARE FINALĂ

Criterii de evaluare

Minimale:
 Recunoașterea cel puțin a unei culori – roșu ;
 Colorarea unor obiecte mari, familiare utilizând 3 culori .

Maximale:
 Recunoaștera și numirea culorilor de baza :alb negru, roșu, galben, verde, maro,
albastru;
 Colorarea respectând criteriul de culoare ;
 Clasificarea corectă după criteriul culorii.

Instrumente de evaluare – observația spontană și dirijată, fișe de evaluare.

VI. CONCLUZII

Evaluarea rezultatelor obținute după aplicarea acestui program au evidențiat:

 Recunoașterea a 5 culori (alb, negru, roșu, galben, verde, albastru).
 o îmbunătățire relativă a experienței senzoriale ca bază a cunoștințelor și
reprezentărilor corecte despre culoare.

VII. RECOMANDĂRI

Se recomandă:
 stimularea permanentă fizică și verbală în activitate ;
 continuarea programului de terapie.