Tomograful Prin Emisie de Pozitroni
Tomograful Prin Emisie de Pozitroni
Tomograful Prin Emisie de Pozitroni
Referat
„Tomograful prin Emisie de
Pozitroni”
Chișinău 2023
1
Cuprins
1. Descriere generală
2. Principiul de funcționare:
2.1.1 Emisia de pozitroni
2.1.2 Interacțiunea pozitron-electron
3. Utilizări medicale:
3.1.1 Diagnosticul și stadializarea cancerului
3.1.2 Bolile cardiovasculare
3.1.3 Studii neurologice
3.1.4 Studiul tulburărilor psihice
4. Avantajele Tomografiei prin emisie de pozitroni
5. Limitările Tomografiei prin emisie de pozitroni
6. Combinarea PET cu alte tehnologii
7. Perspective de dezvoltare
8. Concluzii
9. Bibliografie
2
1. Descriere generală
2. Principiul de funcționare
3
procesele de anihilare sunt detectați de detectoare de cristal .Un computer utilizează liniile de origine
ale acestor fotoni pentru a reconstrui o hartă tridimensională a unui sistem organic în funcțiune.
Radionuclidii emițători de pozitroni cel mai des utilizați sunt carbonul 11, oxigenul 15, azotul 13,
fluorul 18 și rubidiul 82. Centrele de imagistică PET constau de obicei dintr-un compartiment cu
ciclotron, un compartiment de radiochimie, un scanner PET și computere pentru reconstrucția
imaginii. Compușii radiologici utilizați în PET pot fi împărțiți în agenți de imagistică a fluxului
sanguine și agenți de imagistică metabolică.[3]
2.1 Emisia de pozitroni
Radionuclitedele sunt încorporate fie în compuși utilizați în mod normal de către organism,
cum ar fi glucoza (sau analogii glucozei), apă sau amoniac, fie în molecule care se leagă de receptori
sau alte locuri de acțiune a medicamentelor. Astfel de compuși etichetați sunt cunoscuți sub denumirea
de radiotraceri. Tehnologia PET poate fi utilizată pentru a urmări calea biologică a oricărui compus în
organismele umane, cu condiția să poată fi radiomarcat cu un izotop PET. Prin urmare, procesele
specifice care pot fi investigate cu PET sunt practic nelimitate, iar radiotracerii pentru noi molecule
țintă și procese continuă să fie sintetizați. Până în acest moment, există deja zeci de radiotraceri în uz
clinic și sute aplicate în cercetare. În 2020, cel mai frecvent utilizat radiotrazaor în imagistica clinică
PET este derivatul de carbohidrat fluorodeoxiglucoză (18F) (18F-FDG). Acest radiotracor este utilizat
în practic toate scanările de oncologie și majoritatea scanărilor în neurologie, reprezentând astfel cea
mai mare parte a radiotracerilor (>95%) utilizați în imagistica PET și PET-CT.[2]
5
pacientul. Scanerele PET/CT combinate au un impact asupra managementului pacienților pentru
planificarea chirurgicală și de radioterapie, precum și asupra evaluării răspunsului tumoral.[4]
3.2 Bolile cardiovasculare
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) s-a impus ca un instrument de diagnostic eficient în
imagistica cardiovasculară. Cele mai importante aplicații clinice în cardiologie sunt evaluarea perfuziei
miocardice și a metabolismului. Tracerii utilizați pentru imagistica perfuziei includ apă marcată
cu15O, amoniac marcat cu13N și rubidiu82. Pentru studiile metabolice, se utilizează palmitat11C,
acetat11C și 2-fluoro-2-
dezoxiglucoza18F (FDG). Studiile
de metabolism miocardic sunt de o
valoare deosebită în evaluarea viabilității miocardului la pacienții cu boală ischemică a inimii și funcție
afectată a ventriculului stâng . Restaurarea fluxului sanguin către regiunile cu miocard viabil, dar
subperfuzat („miocard hibernant”), poate îmbunătăți funcția ventriculară stângă la acești pacienți.
Imagistica PET cu FDG oferă valori predictive pozitive de aproximativ 72% și valori predictive
negative de aproximativ 83% pentru îmbunătățirea funcției ventriculare stângi după revascularizare la
acești pacienți. Alte aplicații ale PET în cardiologie includ evaluarea densității și distribuției
receptorilor simpatici în inimă.[6]
Radiofarmaceuticele utilizate pentru studiile cardiace sunt enumerate în Tabelul 6. 13N-
amoniacul este utilizat pentru măsurarea fluxului sanguin miocardic. Pentru a studia viabilitatea sau
consumul de glucoză al inimii, este utilizat în combinație cu 18FDG. [5]
6
3.3 Studiile neurologice
Înainte ca utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) să devină
răspândită, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) era metoda preferată pentru imagistica funcțională
a creierului (în opoziție cu cea structurală), și continuă să aducă contribuții semnificative în domeniul
neuroștiințelor. Tomografia PET este utilă și în chirurgia stereotactică și radiocirurgia ghidate de PET
pentru tratamentul tumorilor intracraniene, malformațiilor arteriovenoase și a altor afecțiuni tratabile
chirurgical.[7]
Tomografia PET este folosită și
pentru diagnosticul bolilor cerebrale, în
special datorită faptului că tumorile
cerebrale, accidentele vasculare cerebrale
și bolile neurodegenerative (cum ar fi
boala Alzheimer și boala Parkinson)
provoacă schimbări semnificative în
metabolismul cerebral, ceea ce duce la
modificări detectabile în scanările PET.
PET este probabil cel mai util în
diagnosticarea timpurii ale anumitor Figura 6. Creierul unui pacient cu Alzheimer în urma consumului
de glucoză. Observăm că în zona occipitală consumul este
demențe (cu exemple clasice fiind boala
diminuat cu 50%.
Alzheimer și boala Pick), unde leziunile
incipiente sunt prea difuze și determină prea puține modificări în volumul cerebral și structura globală
pentru a schimba suficient imaginile CT și RMN standard.
Tabelul
Tomografia PET este, de 7.asemenea,
Radiofarmaceuticile
utilizatăutilizate
activ înîncazul
studiilesclerozei
neurologice
multiple și altor sindroame
demielinizante dobândite, dar în principal în cercetarea patogenezei.
Programele clinice și de cercetare sunt concentrate pe metabolismul glucozei (18FDG), fluxul sanguin
cu H215O, studii receptorilor și terapie genetică. Pentru studiile neuro-oncologice, sunt disponibile
atât 18FDG cât și 11C-metionină. A fost dezvoltat un software pentru traducerea radioactivității
7
măsurate a 18FDG în consumul de glucoză. Transportorul de dopamină și receptorul D2 în creierul
uman au fost studiate cu 18F-DOPA și 11C-raclopride pentru o perioadă considerabilă de timp, în
special în cazul bolii Parkinson.[5]
3.4 Studiul tulburărilor psihice
Numeroși compuși care se leagă selectiv de neuroreceptori de interes în psihiatria biologică au
fost marcați radioactiv cu C-11 sau F-18. Radioliganzi
care se leagă de receptori dopaminergici (D1,receptor
D2, transportor de recaptare), receptori serotonergici
(5HT1A, 5HT2A, transportor de recaptare), receptori
opioizi (mu și kappa), receptori colinergici (nicotinici și
muscarinici) și alte situri au fost utilizați cu succes în
studii cu subiecți umani. Au fost efectuate studii care au
examinat starea acestor receptori la pacienți în
comparație cu persoane sănătoase în schizofrenie, abuz
de substanțe, tulburări de dispoziție și alte afecțiuni Figura 8. Imaginea creierului uman scanat cu ajutorul
psihiatrice.[2] Tomografului prin Emisie de Pozitroni
9
6. Combinarea Tomografiei prin Emisie de Pozitroni cu alte tehnologii
Scanările PET sunt tot mai des citite alături de scanările CT sau de imagistica prin rezonanță
magnetică (MRI), cu combinația (numită "coînregistrare") furnizând atât informații anatomice, cât și
metabolice (adică, care este structura și ce face biochimic). Deoarece imaginea PET este cel mai utilă
în combinație cu
imaginea anatomică,
cum ar fi CT-ul,
scanerele moderne de
PET sunt acum
disponibile cu scanere
integrate CT de înaltă
performanță cu mai
multe detectoare (așa-
numitele "PET-CT").
Deoarece cele două
scanări pot fi efectuate
Figura 10. Imaginea corpului uman obținută în rezultatul scanării PET-CT într-o secvență
imediată în aceeași
sesiune, cu pacientul neîntorcându-se între cele două tipuri de scanări, cele două seturi de imagini sunt
înregistrate mai precis, astfel încât zonele de anormalitate în imaginea PET pot fi corelate mai perfect
cu anatomia din imaginile CT.
La Institutul Jülich de Neuroștiințe și Biofizică, cel mai mare dispozitiv PET-MRI din lume a
început să funcționeze în aprilie 2009. Un tomograf cu rezonanță magnetică de 9,4 tesla (MRT)
combinat cu un tomograf cu emisie de pozitroni (PET). În prezent, doar capul și creierul pot fi
imaginate la aceste puteri ridicate ale câmpului magnetic.
Pentru imagistica creierului, înregistrarea scanărilor CT, MRI și PET poate fi realizată fără necesitatea
unui scaner integrat PET-CT sau PET-MRI, folosind un dispozitiv cunoscut sub numele de N-
localizator.[2]
7. Perspective de dezvoltare
10
Există două mari oportunități
tehnice definibile pentru
extinderea aplicațiilor imagisticii
PET pentru întregul corp, care,
dacă sunt implementate, promit
să ofere o schimbare
semnificativă în utilizarea PET și
mijloacele de realizare a
potențialului său complet. În
prezent, scanerele PET
înregistrează în jur de 1% dintre
perechile de fotoni coincidenți
emise din corp și coincidențele
dobândite sunt stocate în
listmode ca evenimente
individuale cu un marcaj
temporal sau sortate în
Figura 11. Imaginea encefalului obținută în urma scanării PET-CT
aranjamente (sinograme) din care
distribuția traserului în 3D poate fi reconstruită. Nivelul de incertitudine în acest proces de
reconstrucție crește zgomotul și, prin urmare, reduce sensibilitatea. Extinderea câmpului de vedere
axial al scanerului PET pentru a acoperi întregul corp ar îndeplini multe dintre criteriile dorite
discutate mai sus. Aceasta nu este deloc o idee nouă și a fost discutată cu aproximativ 26 de ani sau
mai mult în urmă, într-o perioadă în care scanarea PET pentru întregul corp era încă în faza sa
incipientă. Scanerele PET curente au un câmp de vedere axial de aproximativ 25 de cm, astfel încât
extinderea acestuia la aproximativ 2 m în lungime ar crește sensibilitatea pentru PET-ul întregului
corp de 40 de ori.
8. Concluzii
În urma cercetării efectuate pot afirma că Tomograful prin Emisie de Pozitroni reprezintă un
dispozitiv inovativ și esențial, ce permite diagnosticarea rapidă și precisă a tumorilor, metastazelor
și multor altor maladii ale organismului uman. Specificitatea înaltă în identificarea prematură
formațiunilor maligne oferă un beneficiu considerabil pacienților, mărind probabilitatea
administrării unui tratament și eficient în lupta cu boala. Utilizarea aparatului PET în neurologie
poate oferi o nouă perspectivă asupra bolilor neurodegenerative și psihice, înlesnind studiul
acestora.
11
În ciuda beneficiilor enumerate, există o serie de limitări considerabile, precum costul înalt și
dificultățile în sintetizarea radiofarmaceuticelor. De asemenea remarcăm imposibilitatea realizării
scanărilor PET asupra femeilor însărcinate și bătrânilor din cauza utilizării preparatelor radioactive.
În concluzie, observăm necesitatea dezvoltării tehnologiei ce stă la baza Tomografului prin
Emisie de Pozitroni, pentru a beneficia din plin de o modalitate eficientă și rapidă de diagnosticare a
afecțiunilor si maladiilor.
Bibliografie
[1] https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/B9780444534859000118
[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Positron_emission_tomography
[3]https://academic.oup.com/ajhp/article-abstract/49/6/1499/5183487
[4]https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5913576/
[5]https://cds.cern.ch/record/1005065/files/p363.pdf
[6]https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1078817400902979
[7]https://en.wikipedia.org/wiki/Brain_positron_emission_tomography
12
13