Al Doilea Razboi
Al Doilea Razboi
Al Doilea Razboi
(1939-1945)
Al Doilea Război Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al
XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare și mai
ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii.
A fost prima oară când un număr de descoperiri tehnice noi, incluzând bomba atomică,
au fost folosite la scară largă împotriva militarilor și civililor.
CAUZELE RĂZBOIULUI
Prevederile tratatelor de pace din Sistemul de la Versailles, încălcate aproape imediat de
Germania şi Turcia.
Conciliatorismul Franţei şi Angliei.
Politica revizionistă a statelor învinse în primul război mondial: Germania, Italia,
Ungaria, Bulgaria.
Dorinţa de expansiune a Germaniei, Italiei şi Japoniei.
Instaurarea regimurilor fasciste.
Constituirea Axei Berlin-Roma-Tokyo.
Declinul democrațiilor occidentale.
Pactul Ribbentrop-Molotov.
FORȚE PARTICIPANTE
1. Axa Roma-Berlin-Tokyo, formată între 1936-1937 (Germania, Italia, Japonia)
2. Coaliţia Naţiunilor Unite, constituită în 1941-1942 (principalele puteri: SUA, Marea
Britanie, URSS)
3. Mişcarea de rezistenţă antifascistă- unităţile de partizani, organizate milităreşte,
sprijinite de masele populare, au dat puternice lovituri trupelor de ocupaţie contribuind într-
o măsură însemnată la înfrângerea agresorilor fascişti.
FRONTURI: în Europa, Africa de Nord, Asia de Sud-Est, Marea Mediterană, Oceanul
Atlantic, Oceanul Pacific.
DESFĂȘURAREA RĂZBOIULUI
ANUL 1939 – 1 septembrie – Germania atacă Polonia, Motivul- refuzul Poloniei de a
ceda orașul Gdansk.
Polonia capitulează teritoriul său fiind împărțit între Germania și URSS, guvernul
polonez s-a exilat în România, împreună cu tezaurul Băncii Naţionale a Poloniei și un
număr de unităţi ale armatei poloneze.
Ocupată de germani şi sovietici, Polonia, a dispărut ca stat.
3 septembrie- Deşi Franţa şi Anglia au declarat război Germaniei, nu au desfăşurat
operaţiuni militare (“războiul ciudat“).
Germania – a preconizat un război fulger (blitzkrieg).
Anul 1940 –("războiul fulger") Aprilie- Germania cucereşte Danemarca şi Norvegia
Mai- sunt ocupate Belgia, Olanda, Luxemburg
22 iunie- capitulează Franţa. 2/3 din teritoriu este ocupat. În sud se crează "zona liberă"
cu capitala la Vichy.
Aug/oct- bătălia Angliei. Aviaţia hitleristă a fost înfrântă. Germania a trebuit să renunţe
la debarcarea în Anglia. A fost prima cotitură a războiului. Sufletul rezistenţei a fost
Winston Churchill.
Agresiunea Italiei împotriva Greciei. Bulgaria aderă la Pactul Tripartit.
Germania și Ungaria ocupă Iugoslavia.
ANUL 1941- 22 iunie, Hitler începe atacul împotriva URSS (Operațiunea Barbarossa)
cu scopul de a înlătura regimul comunist şi de a-şi însuşi petrolul şi cerealele ruseşti.
România a participat din dorinţa de a-şi recupera teritoriile răpite în 1940. Este cucerit
vestul Rusiei, dar, în decembrie, ofensiva germană este oprită la Moscova şi Leningrad.
Războiul fulger a suferit un eşec, iar mitul invincibilităţii armatei germane s-a
spulberat.
Cartea Atlanticului - prin care Anglia si S.U.A. si-au declarat interese politice
comune.
7 decembrie, Japonia atacă flota americană de la Pearl Harbour. SUA au intrat în război,
iar conflictul s-a generalizat.
ANUL1942- 1 ianuarie S.U.A. a semnat Declaratia Natiunilor Unite.
Iun, victoria americană la Midway, cea mai mare bătălie aeronavală din istorie. Este
oprită ofensiva japoneză în Pacific. Octombrie, englezii obţin victoria de la El Alamein
(nordul Africii). Este înlesnită debarcarea Aliaţilor în Maroc şi Algeria, apoi, în
anul următor, în Sicilia şi Italia. Mussolini a fost înlăturat, iar Italia a întors armele
împotriva Germaniei. Noiembrie, japonezii care ameninţau Australia sunt înfrânţi
la Guadalcanal.
Bătălia de la Stalingrad – cotitura războiului. Sept.1942-feb.1943, la Stalingrad a
fost cea mai mare bătălie din istoria războiului. Germanii au pierdut un număr foarte
mare de soldaţi. S-a pus capăt ofensivei germane.
ANUL 1943- Iulie-august, victoria Armatei Roşii la Kursk, cea mai mare bătălie de
tancuri din istorie.
10 iulie – Debarcarea în Sicilia.
Nov-Dec. – bombardamente masive aupra Berlinului.
Conferința de la Teheran (URSS, SUA, Anglia), s-a hotărât debarcarea în Franţa şi
ajutorul pentru rezistenţa iugoslavă.
ANUL 1944- Armata Roşie eliberează teritoriul sovietic şi înaintează spre Germania.
6 iunie, se deschide al doilea front în Europa prin debarcarea din Normandia (Ziua cea
mai lungă).
23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei, act ce a dus la
scurtarea războiului.
13 octombrie- eliberarea Atenei.
22-25 octombrie- înfrângerea japonezilor în bătălia Filipinelor.
Decembrie- contraofensiva germană în Munții Ardeni.
ANUL 1945- În primavara anului 1945, fortele coalitiei au strâns ca într-un cleste
Germania. Berlinul a fost cucerit de armatele sovietice, la 2 mai 1945. Razboiul lua
sfârsit în Europa prin capitulatea neconditionata a Germaniei, iar ziua anuntarii oficiale a
capitularii, 9 mai, a devenit „Ziua Victoriei“
Japonezii folosesc piloţii sinucigaşi (kamikaze) împotriva flotei americane din
Pacific.
6 şi 9 august 1945, două bombe atomice distrug oraşele Hiroshima şi Nagasaki.
2 septembrie, Japonia semnează capitularea, moment ce marchează sfârşitul
războiului.
Conferinţele interaliate
Februarie 1945 Yalta- W. Churchill, F.D.Roosevelt şi I.V.Stalin au dezbătut cooperarea
militară,organizarea lumii postbelice, condiţiile capitulării şi modul de administrare a
teritoriului german, împărţirea Europei în ţări libere (în apus) şi ţări supuse influenţei
sovietice şi comunismului (în centru şi est).
Iulie-august 1945 Potsdam, s-a decis împărţirea Germaniei şi a oraşului Berlin în 4 zone
de ocupaţie (americană, engleză, franceză şi rusă).
Bilanţul războiului
Durata – 6 ani (2.191 zile)
Au participat 72 de ţări, iar operaţiile militare s-au desfăşurat pe teritoriul a 40 de
state (80% din populaţia globului = 1,7 miliarde de oameni) Au fost mobilizaţi 110
milioane de oameni
Pierderi umane: peste 50 milioane morţi, peste 3 milioane dispăruţi, peste 35
milioane de răniţi şi mutilaţi
Fasciştii au exterminat milioane de oameni (evrei, slavi, ţigani) în ţările ocupate din
Asia şi Europa. În lagăre (Auschwitz, Dachau, Maidanek, Treblinka) cele mai multe
victime ale "holocaustului" au fost evreii (6 milioane)
Pierderi materiale: 930 miliarde dolari cheltuieli militare, 1.500 miliarde dolari
pagube, ţări pustiite, mii de oraşe ruinate, sute de mii de comune şi sate rase de pe
suprafaţa pământului, fabrici, uzine, milioane de monumente şi lucrări de artă,
edificii culturale şi locuinţe distruse.