UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

Nr. 1/2[70-71]/2019

Revistă ştiinţifică trimestrială, cu acces liber

şi prestigiu recunoscut de CNATDCU, indexată în baze de date
internaţionale (BDI): CEEOL, EBSCO, ProQuest, IndexCopernicus,
WorldCat, ROAD

EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE „CAROL I”

BUCUREŞTI

IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2018

 IMPACT STRATEGIC

CUPRINS

CUVÂNTUL EDITORULUI

Dr. Florian CÎRCIUMARU ............................................................................................................... 5

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Balcanii de Vest – Valențe ale (in)stabilității în actualul context de securitate european

Dr. Cristina BOGZEANU .................................................................................................................. 7

GEOPOLITICI ȘI GEOSTRATEGII – TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE

Regiunea extinsă a Mării Negre: definirea ca unitate de analiză

Daniel PETRESCU .......................................................................................................................... 20

Cooperarea intraregională post-Primăvara Arabă în Orientul Mijlociu și Africa de Nord

Dr. Mirela ATANASIU .................................................................................................................... 29

CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

Dezvoltarea conceptuală a comunicării strategice în domeniul securității

Dr. Ioan DEAC, dr. Ruxandra BULUC ........................................................................................... 40

Teoria controlului reflexiv: element al războiului neliniar

Dr. Marius-Titi POTÎRNICHE ........................................................................................................ 50

SECURITATE ȘI STRATEGIE MILITARĂ

Jocul de război, ca instrument de sprijin în planificarea operațiilor

Dr. Dan-Lucian PETRESCU ........................................................................................................... 61

STUDII DE INTELLIGENCE

Social media în analiza de intelligence

Teodor TROPOTEI, dr. Ioan DEAC ................................................................................................ 71

DINAMICA MEDIULUI DE SECURITATE

Forumul economic mondial 2019:

globalizarea 4.0 – o versiune mai bună a globalizării
Dr. Cristian BĂHNĂREANU .......................................................................................................... 82

IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019 3

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

DEZVOLTAREA CONCEPTUALĂ
A COMUNICĂRII STRATEGICE
ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII
Dr. Ioan DEAC*
Dr. Ruxandra BULUC**

Articolul de față își propune, în primul media, al intensificării atacurilor diferitelor

rând, o analiză a modului în care comunicarea entități statale și non-statale la adresa valorilor
strategică a evoluat în domeniul securității democratice pe care societatea occidentală
și apărării, a definițiilor pe care le-a primit, a se bazează. În acest context amplu, complex,
scopului în care a fost folosită, a instrumentelor comunicarea strategică interconectează valorile
pe care s-a bazat. În al doilea rând, autorii își democratice, instituțiile publice, instituțiile
propun să identifice rolul actual al procesului, suprastatale – precum NATO și UE –, mediile
dată fiind schimbarea contextului din ultimul de comunicare, diverse categorii naționale și
deceniu care necesită apelul la specificul internaționale de public. Procesul comunicării
comunicării strategice. Acest context e generat strategice poate constitui oportunitatea de care
de evoluțiile din mediul informațional și al este nevoie pentru a opri evoluția curentelor
comunicării publice, care transformă radical iliberale (populiste și/sau extremiste), pentru
modul de percepere și reprezentare a realității. a spori reziliența publicului la campaniile de
Comunicarea strategică poate deveni cel mai dezinformare și pentru a promova în rândul
eficient proces de gestionare a reprezentării tinerelor generații și al scepticilor valorile care
securității pe care îl au la îndemână guvernele au asigurat pacea și dezvoltarea în Europa, în
democratice pentru a apăra și promova valorile ultimii 60 de ani.
societăților pe care le reprezintă.
Cuvinte-cheie: comunicare strategică; 1. Evoluția conceptuală a comunicării
strategii narative proactive; public țintă. strategice în domeniul securității

Introducere Conceptualizarea comunicării strategice

în domeniul securității a apărut inițial cu
Articolul de față investighează utilitatea menționarea procesului în Department of
și rolul comunicării strategice în domeniul Defense Dictionary of Military and Associated
securității, în contextul sporirii amenințărilor Terms, Washington D.C., 2001, fiind anterior
hibride, al confruntărilor informaționale, al și ulterior utilizat și în alte domenii, deoarece
dezvoltării mediului informațional și a social comunicarea strategică este asumată, invocată

* Dr. Ioan DEAC este profesor universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”,
București. E-mail: [email protected]
** Dr. Ruxandra BULUC este conferențiar universitar în cadrul Departamentului de comunicare
strategică, publică și interculturală, Facultatea de Securitate și Apărare, Universitatea Națională
de Apărare „Carol I”, București. E-mail: [email protected]

40 IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

și practicată de instituții, organizații, companii regionale și globale, din perspectiva a ceea ce

care doresc să obțină un impact major, complex, SUA consideră a fi valori fundamentale pentru
pe termen mediu și lung, asupra categoriilor de o societate deschisă și liberă. Scopul ultim și
public pe care le relaționează și să-și promoveze extrem de ambițios este asigurarea securității la
astfel valorile fundamentale și definitorii. nivelul întregului glob, prin eliminarea acelor
Primul document oficial important în care elemente care contravin valorilor promovate.
este menționat rolul „comunicării strategice” În această strategie sunt stabilite obiectivele
în promovarea valorilor unui stat în lume este strategice, orientate către publicul străin :
Strategia națională a SUA pentru diplomația • SUA trebuie să ofere o viziune pozitivă
publică și comunicarea strategică, din iunie a speranței și posibilităților care se
2007. În acest document sunt menționate întemeiază pe valorile lor fundamentale;
obiectivele de securitate ale SUA, conform • SUA, împreună cu partenerii săi, caută
Strategiei de securitate națională a Statelor să izoleze și să marginalizeze extremiștii
Unite: 1) promovarea demnității umane; violenți care amenință libertatea și pacea
2) consolidarea alianțelor împotriva terorismului; dorite de cetățenii civilizați ai fiecărei
3) dezamorsarea conflictelor regionale; 4) pre- națiuni, culturi și credințe;
venirea amenințărilor cauzate de armele de • SUA trebuie să activeze pentru a facilita
distrugere în masă; 5) încurajarea dezvoltării dezvoltarea intereselor și valorilor
economiei globale; 6) extinderea zonelor comune între propriii cetățeni și cetățenii
dezvoltate; 7) cooperarea cu alte centre de altor naționalități, culturi și credințe din
putere globale și 8) transformarea instituțiilor de lume3.
securitate națională ale SUA pentru a putea face • În același timp, strategia definește
față provocărilor și oportunităților secolului al audiențele pe care le vizează:
XXI-lea1. În acest context, procesele de diplomație • formatorii de opinie: cei ale căror puncte
publică și de comunicare strategică au primit de vedere se pot propaga în societate;
drept scop susținerea valorilor fundamentale și • categoriile sociale vulnerabile: tinerii,
obiectivelor naționale de securitate, trebuind: persoanele de gen feminin, minoritățile;
• să sublinieze angajamentul SUA față de • publicul larg.
libertatea, drepturile omului, demnitatea Analiza acestei strategii prezintă o serie de
și egalitatea tuturor oamenilor; avantaje în înțelegerea proceselor de diplomație
• să creeze o punte către toți cei care publică și de comunicare strategică. Ea prezintă
împărtășesc idealurile democratice ale în mod clar care sunt valorile ce trebuie promo-
SUA; vate, acțiunile ce trebuie întreprinse pentru a
• să îi sprijine pe cei care luptă pentru le promova, obiectivele ce trebuie urmărite,
libertate și democrație; publicul ce trebuie vizat, măsurile de monitorizare
• să se opună celor care adoptă și impun a procesului, inclusiv modul de alocare a
ideologii ale urii și opresiunii2. resurselor. Din punct de vedere structural,
Se poate observa că această primă strategie această strategie atinge toate elementele necesare
privind diplomația publică și comunicarea construirii unei comunicări strategice eficiente și
strategică are ca obiectiv promovarea valorilor concordante cu interesele de securitate ale SUA.
democratice și liberale în plan internațional, nu Chiar dacă vizează o audiență externă SUA,
domestic, că accentul și orientarea cad nu pe odată cu realizarea obiectivelor propuse, SUA
situația internă, ci pe diverse situații și contexte își realizează și propriile interese de securitate
internă.
1
***, U.S. National Strategy for Public Diplomacy and Cu toate că Strategia națională a SUA pentru
Strategic Communication, 2007, URL: http://www. diplomația publică și comunicarea strategică
au.af.mil/au/awc/awcgate/state/natstrat_strat_comm.pdf,
accesat la 20.03.2019.
2
Ibidem. 3
Ibidem, p. 3.

IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019 41

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

oferă o bază clară pentru organizarea comunicării „afacerile publice, operațiile informaționale,
strategice, ea nu oferă o definiție propriu-zisă a implementarea doctrinelor, manevra forțelor”.
ceea ce este comunicarea strategică. Totuși, Această enumerare nu e chiar întâmplătoare
pentru a înțelege conceptul, putem apela la și nici confuză, deoarece ea surprinde, într-o
definițiile utilizate în domeniul apărării și în manieră eclectică e adevărat, complexitatea
alte domenii sociale pentru acest proces. Le spectrului de acțiuni și procese care trebuie
vom analiza pe rând, urmând ca, pe baza lor, să sincronizate pentru a da coerență comunicării
sintetizăm o definiție a ceea ce ar putea fi procesul strategice.
comunicării strategice în domeniul securității. În 2008, analizând termenul relativ nou la
În 2009, Statul Major Întrunit al Depar- acea vreme, S.A. Tatham propune o definiție
tamentului Apărării al SUA4 propunea, într-un a comunicării strategice în domeniul apărării
document destinat publicării, următoarea definiție pentru guvernul Marii Britanii: „o serie
pentru comunicarea strategică: „comunicarea sistematică de activități susținute și coerente,
strategică reprezintă alinierea unor multiple desfășurate la nivelurile strategic, operațional și
direcții de operare (de exemplu, implementarea tactic care permite înțelegerea audiențelor țintă,
doctrinelor, afacerile publice, manevra forțelor, identificarea canalelor celor mai eficiente și
operațiile informaționale etc.), care generează dezvoltarea și promovarea ideilor și opiniilor prin
împreună efecte pentru a sprijini obiectivele acele canale pentru a promova și susține anumite
naționale. În esență, comunicarea strategică comportamente”6. Această definiție e mult mai
înseamnă partajarea conținuturilor (respectiv, sintetică, surprinzând atât conotația efortului
comunicarea) în sprijinul obiectivelor naționale de sincronizare acțională, cât și conotația mult
(respectiv, strategice). Acest proces implică în mai clară a finalității procesului: „promovarea
egală măsură receptarea și transmiterea și se și susținerea anumitor comportamente”. De
aplică nu doar informațiilor, ci și comunicării această dată, este exprimat explicit faptul că rolul
fizice – acțiunilor care transmit înțelesuri”5. comunicării strategice este a de a schimba sau
Această definiție prezintă în mod evident o de a modela comportamente pentru a determina
formulare care servește scopurilor militare, acceptarea valorilor care sunt promovate.
fiind elaborată la nivelul șefilor categoriilor Altfel spus, este pus în evidență caracterul de
de forțe din armata americană: referirile la influențare a comunicării strategice. S.A. Tatham
manevra forțelor, la operațiile informaționale mai aduce în atenție încă o idee importantă:
etc. În același timp, chiar dacă pare să exprime deși fusese înțeleasă până în acel moment
oarecum confuz anumite idei din domeniul ca un proces destinat unor audiențe externe,
teoriilor comunicării, definiția are meritul de a comunicarea strategică poate fi folosită și pentru
indica foarte precis natura definitorie a acestui audiențele interne: „Există prezumția că folosirea
tip de comunicare: sincronizarea proceselor de comunicării strategice este direcționată către
comunicare – „alinierea unor multiple direcții de publicul extern. Este incorectă. Comunicarea
operare” – în vederea îndeplinirii unor misiuni strategică este la fel de importantă pentru publicul
fundamentale ale instituției în cauză – „pentru intern ca pentru cele externe”7. Această precizare
a sprijini obiectivele naționale”. Mai mult, devine extrem de importantă din două rațiuni:
autorii au găsit de cuviință să indice în definiție mai întâi, pentru faptul că admite posibilitatea
și elemente structurale, unele organizatorice, influențării audiențelor proprii cu mijloace și
altele procesuale, care îi asigură funcționalitatea: tehnici specifice comunicării strategice, iar, în
al doilea rând, pentru că, în contextul actual,
4
Department of Defense, Joint Staff, URL: https://dod. se susține apelul la comunicarea strategică în
defense.gov/, accesat la 20.03.2019. promovarea valorilor democratice.
5
***, Joint Staff’s October 2009 Joint Integrating
Concept for Strategic Communication, URL: https://apps. 6
Cdr. S.A. Tatham, Strategic Communication: A Primer,
dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a510204.pdf, p. ii, accesat la Defence Academy of the United Kingdom, 2008, p. 3.
21.03.2019. 7
Ibidem, p. 4.

42 IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

Noua tendință de angajare în domeniul • sincronizarea acțiunilor, imaginilor,

comunicării strategice a fost dezvoltată și în cadrul cuvintelor pentru a sprijini politicile și
NATO. În august 2010, NATO adoptă Concepția planificările pentru a îndeplini obiectivele
militară a NATO pentru Comunicarea Strategică, strategice cuprinzătoare;
care oferă o definiție a comunicării strategice din • recunoașterea faptului că toate operațiile și
perspectiva Alianței: „Comunicarea strategică activitățile au o componentă de comunicare
NATO este un proces specific de conducere care critică, pentru că tot ceea ce NATO face și
are drept scop dezvoltarea abilității Alianței de spune sau nu face și nu spune are consecințe
a-și prezenta în mod coerent strategiile narative, dorite sau nedorite pentru audiențele țintă
temele și mesajele audiențelor externe și interne. sau pentru alte audiențe;
Comunicarea strategică NATO oferă orientare • recunoașterea faptului că comunicarea
strategică politică și militară conform unei strategică nu este o funcție de sprijin, ci o
strategii de informare aprobată de Consiliul parte integrantă a planificării și desfășurării
Nord-Atlantic”8. Și de această dată, se poate tuturor operațiilor și activităților
constata că audiențele spre care este orientată militare” .9

comunicarea strategică sunt în egală măsură În 2017, aceste idei au apărut în noua politică
„externe și interne”. Un element important și de militară a NATO privind comunicarea strategică
noutate pe care îl prezintă definiția NATO este extinsă10. Conform acesteia, comunicarea strate-
legat de menționarea elementului care constituie gică în contextul NATO reprezintă „integrarea
diferența specifică a comunicării strategice capacităților de comunicare și personalului
față de alte procese de comunicare: „strategiile de informare (publică – n.n.) cu alte activități
narative”. Strategiile narative reprezintă militare pentru a înțelege și modela mediul
expresiile, formulele, ideile care au capacitatea informațional, în sprijinul obiectivelor și
de a genera teme și mesaje noi, diversificate, scopurilor NATO”11. Conform acestei doctrine,
dar coerente, de către orice membru al audienței implementarea comunicării strategice presupune
țintă, pe termen lung și chiar foarte lung. Prin un efort conjugat și se bazează pe următoarele
operaționalizarea strategiilor narative, spre principii:
deosebire de abordarea SUA, care e preponderent • toate activitățile sunt fondate pe valorile
acțională și mai puțin comunicațională, abordarea NATO;
NATO devine eminamente comunicațională. Mai • activitatea este dictată de obiectivele
mult, în cadrul NATO, comunicarea strategică derivate din strategiile narative, doctrinele
reprezintă în același timp o funcție a structurilor și strategia inițiate de cadrul politico-
de management, nu doar a celor executive, cum militar;
era inițial în abordarea SUA. • credibilitatea și încrederea sunt atribute
S.A. Tatham observă, în lucrarea sa din 2014, fundamentale și trebuie protejate;
că este nevoie de o clarificare a ceea ce înseamnă • cuvintele și acțiunile trebuie să fie în
și presupune strategia de comunicare strategică a consonanță;
NATO prin explicitarea unor componente cheie • mediul informațional trebuie înțeles;
ale procesului. În opinia lui Tatham, comunicare • comunicarea este un efort colectiv și
strategică presupune: integrat;
• „înțelegerea, informarea și angajarea audien- • accentul se pune pe atingerea efectelor și
țelor pentru a promova interesele și obiec- rezultatelor dorite;
tivele prin influențarea percepțiilor, atitu- 9
S. A. Tatham, R. Le Page, NATO Strategic Communication:
dinilor, convingerilor și comportamentelor; More to be Done?, National Defence Academy of Latvia,
Center for Security and Strategic Research, Riga 2014, pp.
8
***, Military Concept for NATO Strategic 4-5.
Communications, 12 august 2010, p. 2, URL: https:// 10
***, NATO Military Policy on Strategic Communications,
publicintelligence.net/nato-stratcom-concept/, accesat la 14 august 2017.
23.03.2019. 11
Ibidem, p. 4.

IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019 43

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

• comunicarea este autorizată la toate - comunicarea eficientă și promovarea

nivelurile.12 politicilor UE în zona vecinătății estice;
Definiția comunicării strategice și principiile - întărirea mediului informațional din zona
ei doctrinare, formulate în doctrina NATO din vecinătății estice și din statele membre ale UE,
2017, indică foarte clar modul în care accentul, inclusiv sprijinirea libertății presei și consolidarea
inițial pus doar pe componenta comunicațională mass-mediei independente;
a comunicării strategice, s-a deplasat spre cadrul - îmbunătățirea capacității de a anticipa,
acțional al operațiilor militare, cu o misiune clară de a gestiona și de a răspunde la activitățile de
de influențare socială – invocarea strategiilor dezinformare ale actorilor externi15.
narative, apelul la valori, menținerea credibilității Mecanismele comunicaționale, invocate în
și încrederii –, fără distincții în ceea ce privește Planul de acțiune pentru comunicarea strategică,
apartenența audienței vizate: externă sau internă, se referă la strategiile narative proactive, al
adversă, fidelă sau indiferentă. căror rol este să explice publicului beneficiile
apartenenței la UE, prezentând evenimente din
2. Evoluția comunicării strategice zona de interes a publicului vizat, narațiuni
în Uniunea Europeană strategice cu potențial empatic și de rezonanță,
exprimate într-un limbaj accesibil și care să
Preocupările pentru comunicarea strategică reflecte, în același timp, valorile UE.
în Uniunea Europeană încep în primăvara Interesul pentru vecinătatea estică a UE
anului 2015 și aparțin Serviciului European de este justificat, deoarece un an mai devreme, în
Acțiune Externă, în cadrul căruia s-a înființat 2014, Rusia anexase Crimeea, printr-o acțiune
Departamentul de Comunicare Strategică concentrată, specifică unui război hibrid,
(The Strategic Communications Division – alimentată intens cu mesaje și conținuturi de
“StratComms” / “StratCom”13). StratComms este comunicare manipulative și propagandistice. Ca
responsabil cu coordonarea eforturilor Uniunii urmare a situației create, a fost înființat grupul
Europene de diplomație publică și de comunicare de lucru East StratCom Taskforce, al cărui scop
în domeniul afacerilor externe și politicilor de declarat este să „dezvolte produse și campanii de
securitate, precum și în acțiunile externe, într-un comunicare care să explice mai bine politicile
mod general. Scopul acestui departament este de UE în țările din parteneriatul estic”16, dar care,
a proiecta și promova valorile și politicile cheie de fapt, se ocupă cu contracararea informațiilor
ale UE – respectul pentru demnitatea umană, false și a fake news, difuzate pe diferite canale
libertate, democrație, egalitate, statul de drept de către Rusia sau alți actori externi, ostile
și drepturile omului – la nivel global, dar și în UE, misiune stabilită explicit în Concluziile
rândul audienței din cadrul UE14. Valorile și Consiliului European, din 20 martie 2015,
obiectivele pe care Uniunea Europeană dorește punctul 13: „Consiliul European a subliniat
să le promoveze sunt enunțate în mod clar în necesitatea de a combate dezinformarea continuă
misiunea acestui departament și în Planul de a Rusiei și a invitat Înaltul Reprezentant, în
acțiune pentru comunicarea strategică, prezentat cooperare cu statele membre și cu instituții UE,
în iunie 2015, care se dorește a fi o manieră de să pregătească până în iunie un plan de acțiune
comunicare strategică în vecinătatea estică a UE: privind comunicarea strategică. Instituirea unei
echipe de comunicare (East StratCom Taskforce
12
Ibidem.
13
Pentru „comunicare strategică”, documentele UE
folosesc alternativ acronimele “StratComms” și 15
***, Action Plan on Strategic Communication, 22
“StratCom”. Indiferent de acronimul folosit, procesul la June 2015, URL: http://archive.eap-csf.eu/assets/files/
care se referă este același: comunicare strategică. Action%20PLan.pdf, accesat la 24.03.2019, p. 1.
14
***, Strategic communications, European External 16
***, Questions and Answers about the East StratCom
Action Service, URL: https://eeas.europa.eu/headquarters/ Task Force, 5 December 2018, URL: https://eeas.europa.
headquarters-homepage/100/strategic-communications_ eu/headquarters/headquarters-homepage_en/2116/,
en, accesat la 24.03.2019. accesat la 30.03.2019.

44 IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

n.n.) este un prim pas în această privință”17. bazează pe transparența și responsabilizarea

Astfel de produse de comunicare au drept scop ecosistemului online și care se concentrează pe
dezinformarea și slăbirea adeziunii națiunilor procesul electoral securizat și rezilient, deoarece,
din estul Europei la valorile UE, urmărindu-se în context electoral, de exemplu, dezinformarea
chiar periclitarea a însăși existenței UE. În acest produce consecințe importante pentru societățile
moment, comunicarea strategică a UE se axează democratice. Această idee privind necesitatea
primordial pe lupta împotriva dezinformării protejării procesului electoral împotriva
online. campaniilor de dezinformare se reflectă și în
În martie 2018, a fost publicat Raportul Planul de acțiune împotriva dezinformării, din
Grupului de experți de înalt nivel pentru decembrie 201820, care propune un răspuns
dezinformare și fake news18, care analizează coordonat, concertat și construit pe patru piloni:
fenomenul dezinformării în UE și care propune • îmbunătățirea capacităților instituțiilor
cinci măsuri pentru combaterea acestuia: Uniunii de a detecta, a analiza și a devoala
• sporirea transparenței partajării știrilor dezinformarea;
online; • consolidarea răspunsurilor coordonate și
• formarea abilităților media, de informare integrate împotriva dezinformării;
și de navigare în mediul digital media; • mobilizarea sectorului privat în combaterea
• dezvoltarea instrumentelor care să permită dezinformării;
utilizatorilor și jurnaliștilor să combată • sporirea gradului de conștientizare și
dezinformarea; îmbunătățirea rezilienței sociale.21
• protejarea diversității și durabilității Cel mai recent pas, întreprins de UE în
ecosistemului european al știrilor; combaterea dezinformării, datează din 18
• promovarea cercetării continue a martie 2019, când a fost lansat Sistemul de
dezinformării în Europa, evaluarea și Alertare Rapidă, o platformă digitală de reacție
adaptarea măsurilor adoptate. rapidă împotriva dezinformării. După cum
O lună mai târziu, în aprilie 2018, a fost se poate observa, măsurile luate la nivelul
publicată Comunicarea Comisiei (Europene) UE se concentrează exclusiv pe combaterea
către Parlamentul European, Consiliu, dezinformării digitale, mai precis pe dezvoltarea
Comitetul Economic și Social European și capacităților tehnologice și umane pentru a
Comitetul Regiunilor privind combaterea controla acest fenomen.
dezinformării online: o abordare europeană19, Cu toate acestea, părerea noastră este că un
care analizează cadrul și cauzele dezinformării astfel de control e dificil de realizat, dezinformarea
online, modalitățile de creare și diseminare a nefiind un fenomen nou sau unul a cărui înaintare
dezinformării și abordarea europeană pentru poate fi oprită. O modalitate mai eficientă de
combaterea dezinformării online, care se combatere a dezinformării și a efectelor negative
17
***, European Council meeting (19 and 20 March
ale acesteia asupra democrațiilor liberale este de
2015), Conclusions, 20 March 2015, URL: https://www. a promova în mod activ valorile, principiile și
consilium.europa.eu/media/21888/european-council- realizările acestor sisteme în rândul publicului
conclusions-19-20-march-2015-en.pdf, accesat la astfel încât dezinformarea să nu își mai găsească
30.03.2019.
18
***, Final report of the High Level Expert Group on atât de ușor ținte vulnerabile. Vom reveni asupra
Fake News and Online Disinformation, 12 March 2018, acestui rol al comunicării strategice în cele ce
URL: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/ urmează.
final-report-high-level-expert-group-fake-news-and-
online-disinformation, accesat la 30.03.2019. 20
***, Joint Communication to the European Parliament,
19
***, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, the European Council, the Council, the European Economic
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și and Social Committee and the Committee of the Regions,
Comitetul Regiunilor, Combaterea dezinformării online: o Action Plan against Disinformation, 12 December 2018,
abordare europeană, 26 April 2018, URL: https://eur-lex. URL: https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/action_plan_
europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:520 against_disinformation.pdf, accesat la 06.04.2019.
18DC0236&from=EN, accesat la 06.04.2019. 21
Ibidem, p. 6.

IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019 45

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

3. Viitorul comunicării strategice prevederilor doctrinare ale PsyOps și InfoOps,

potrivit cărora acțiunile specifice pe care le
Începând din 2010, comunicarea strategică desfășoară nu au drept țintă publicul propriu, ci
devine o necesitate în contextul dezvoltării doar publicul advers. Câtă vreme structurile de
exponențiale a social media, al intensificării PsyOps și cele de InfoOps lucrează doar pentru
campaniilor online de dezinformare, al misiunea lor, nu apare nici o problemă, dar atunci
diversificării mijloacelor, surselor și țintelor când aceste structuri lucrează pentru misiunea
campaniilor de influențare manipulativă, al comunicării strategice, lucrurile nu mai sunt la
acutizării deficitului de încredere în sistemul fel de simple, deoarece comunicarea strategică
democrațiilor liberal-occidentale, prin are drept scop determinarea și influențarea
inocularea și susținerea ideologiilor iliberale inclusiv a publicului propriu, ceea ce contravine
în țările din Europa și în SUA. Comunicarea prevederilor doctrinare ale PsyOps și ale InfoOps.
strategică este procesul conceput să contracareze Aceste structuri sunt puse într-o dilemă etică: să
efectele destructurante ale dezinformării și ale încalce principiile doctrinare în care s-au format
informării malițioase, având drept țintă nu doar sau să nu îndeplinească misiunea care le-a fost
publicul extern, în scopul promovării intereselor stabilită?
naționale, ci și publicul intern, în scopul sporirii Această dilemă are o soluție și nu este deloc
rezilienței acestuia la atacurile informaționale. una conjuncturală, ci chiar una care poate deveni
Cu toate că este mai mult decât evidentă doctrinară. După cum am arătat mai sus, prima
necesitatea și importanța comunicării strategice menționare a comunicării strategice, ca acțiune
în promovarea intereselor de securitate, în de sprijin a misiunilor militare, apare în SUA,
acest domeniu sunt mai puține realizări decât în 2001, în aceeași perioadă în care tot în SUA
documente doctrinare. Măsurile organizatorice, fusese identificat, pentru prima dată, un inamic
tehnologice și informatice sunt binevenite, pe care nu mai era o alianță, nu mai era un stat, nu
termen scurt, pentru că ele pot doar să blocheze era o grupare de forțe, ci un fenomen: terorismul.
conținuturi malițioase, ceea ce nu e puțin, SUA declanșase un război împotriva unui
dar e totuși insuficient, deoarece orice barieră fenomen, insidios, difuz, susținut, e adevărat,
tehnologică poate fi depășită și orice structură inclusiv de forțe înarmate, dar nu doar de ele.
organizatorică poate deveni inoperabilă. Cauza Războiul împotriva terorismului a fost și este
acestei situații se regăsește în înseși articulațiile încă un război, care se poartă în egală măsură atât
funcționale ale procesului comunicării strategice. în afara granițelor, cât și în interiorul lor. Altfel,
Le vom explica pe rând. acest război ar fi pierdut. Ca orice fenomen,
Dezvoltați și aplicați, în contextul misiunilor terorismul nu ține cont de granițele politice sau
militare de stabilitate, de impunere a păcii, de cele culturale. El se manifestă oriunde găsește
de reconstrucție socială, vectorii comunicării fisuri de securitate și oriunde găsește adepți.
strategice au fost structurile care aveau deja La fel se întâmplă azi cu un alt fenomen care
această misiune și care erau specializate în a căpătat mai multe nume, care se manifestă
astfel de procese: structurile de PsyOps și cele sub multiple forme și care nu mai e o serie
de InfoOps. Acestea desfășoară de multă vreme întâmplătoare de manifestări. El se bazează pe
activități de influențare socială și de promovare a difuzarea unor conținuturi informative care au
intereselor de securitate ale statelor, ale grupărilor rolul de a malforma percepția realității, de a
de forțe. Sprijinul acordat misiunilor militare slăbi încrederea în cadrul social și de a distruge
este cunoscut, iar uneori au fost în situația relațiile de solidaritate și coeziune socială. A
de a planifica și de a derula misiuni de primă fost numit manipulare, dezinformare, fake news,
importanță. Dar toate acestea au fost executate realitate alternativă. Aceasta din urmă sintagmă
având drept țintă un public extern, considerat este poate cea mai potrivită pentru scopul pe
de cele mai multe ori advers, dacă nu cumva care îl urmărește, pentru că fenomenul care se
chiar ostil. Această situație corespundea exact produce chiar sub ochii noștri nu este altceva

46 IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

decât o tentativă agresivă de alterare a realității comunicării strategice ar putea depăși în mod
publice. Acest fenomen este cu siguranță mult real reținerile de natură etică și doctrinară legate
mai insidios și, poate, mai periculos, prin de influențarea publicului intern, a publicului
amploarea și prin modul de manifestare, decât propriu, iar comunicarea strategică ar putea
terorismul. Terorismul este asumat de autorii deveni un instrument eficace aflat la dispoziția
săi, de cei care îl susțin și îl promovează. Autorii guvernelor democratice pentru combaterea
terorismului pot fi identificați și definiți ca fenomenului de alterare a realității publice.
ținte. Dar autorii acestui fenomen de alterare Orientarea definitorie a comunicării strategice
a percepției realității nu pot fi identificați ușor, ar viza combaterea conținuturilor informative,
nu pot fi declarați ținte. Mai ales că, în mod de tipul manipulărilor, dezinformărilor, fake
inconștient, victimele acestei agresiuni devin news, realităților alternative, iar nu influențarea
și vectorii ei inocenți, propagând mai departe publicului.
conținuturile manipulative, dezinformative, fake Trebuie spus însă că fenomenul alterării
news, realitățile alternative pe care le generează. realității publice nu poate fi combătut doar cu
Astfel, se ajunge la situația în care aceste victime strategiile narative proactive și cu mesajele de
devin adversarii din interiorul societăților, care influențare pe care le-ar difuza comunicarea
trăiesc în continuare în aceeași realitate publică, strategică. Comunicarea strategică nu poate decât
dar care o percep în modelarea indusă de inițiatorii să susțină pe termen mediu o astfel de misiune.
acestui fenomen. Victimele și agresorii devin, Pe termen lung, misiunea asigurării unei percepții
astfel, membrii legitimi ai aceleiași realități, adecvate a realității publice trebuie să revină
prinși în aceleași relații sociale pe care însă le proceselor educaționale din societate. Împreună,
valorizează diametral opus: o formulă de succes educarea competențelor de reprezentare a
pentru disoluția socială, statală. Această formulă realităților publice, generarea de strategii
a fost aplicată în Ucraina, în 2014, de către actori narative proactive și măsurile tehnologice și
statali interesați în destrămarea articulațiilor organizatorice au șansa să combată fenomenul
sociale, politice, economice ale acestei țări. alterării realității publice, instrumentat de actori
În acest context, devine oportună și necesară statali interesați în destabilizarea societăților și
redefinirea doctrinară a comunicării strategice, guvernelor democratice.
în ceea ce privește misiunea sa. Comunicarea În prezent, această luptă este lăsată mai mult
strategică trebuie să devină maniera de pe seama instituțiilor mediatice, considerându-se
combatere a conținuturilor informative care că problema vehiculării unor conținuturi
urmăresc alterarea realității publice. Capacitatea informative, indiferent de scopul și natura lor,
de realizare a acestei misiuni rezidă în strategiile este parte doar a vastului proces al comunicării
narative proactive, elemente care reprezintă de masă. Se scapă din vedere faptul că tocmai
specificul comunicării strategice. Strategiile aceste canale ale comunicării mediatice și
narative proactive au capacitatea de a menține canalele new media sunt cele utilizate de actorii
și de a restabili perceperea adecvată a realității statali, interesați în propagarea și întreținerea
publice, în concordanță cu interesele de securitate fenomenului alterării realității publice. Mai mult,
și cu interesele publice ale societății. instituțiile clasice media și cele ale new media nu
În acest fel, comunicarea strategică poate fi au misiunea de identifica amenințările externe
orientată inclusiv asupra publicului propriu, așa informaționale și de a adecva realitatea publică
cum anticipa S.A. Tatham, în lucrarea sa din cu interesele de securitate. Aceasta trebuie să
2008. E adevărat că Doctrina StratCom a NATO fie o misiune a instituțiilor responsabile de
din 2017 nu făcea distincții în ceea ce privește promovarea culturii de securitate.
publicul-țintă, pe care îl viza, dar nici nu era Un aspect care rămâne fundamental
explicită în acest sens, atât de explicită încât pentru procesul de comunicare strategică este
să anuleze prevederile doctrinare ale PsyOps necesitatea de a avea o coordonare strictă
și InfoOps. O recalibrare de această natură a și o consecvență clară a mesajelor pentru a

IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019 47

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

putea produce rezultatele dorite. De aceea 4. Evaluarea rezultatelor campaniilor

comunicarea strategică trebuie asumată, conce- de promovare și monitorizare a gradului de
pută și coordonată de la nivelul cel mai înalt al acceptare a valorilor publice și sociale vor
guvernării, acolo unde este realizată și strategia indica în ce măsură scopul comunicării strategice
de securitate, pentru a fi sincronizată cu aceasta a fost realizat, în ce măsură strategiile narative
și pentru a-i transpune în strategii narative proactive au reușit să creeze cadrul potrivit
proactive ideile și mesajele. Acestea vor fi pentru combaterea fenomenului de alterare a
promovate prin intermediul unor campanii de reprezentării realității publice și sociale, care ar
comunicare strategică, în care vor fi parcurse o putea să fie direcțiile viitoare de acțiune și de
serie de etape. adaptare proactivă a strategiilor narative.
1. Analizarea publicului țintă pentru a Parcurgerea asumată și consecventă a acestor
identifica categoriile în care se împarte cu privire etape poate conduce către campanii de comunicare
la: cunoașterea valorilor pe care le împărtășește, strategică, menite să îndeplinească scopul pe
a intereselor și valorilor securitare pe care le termen scurt și mediu declarat, și anume, acela
urmărește; surse de informare; identificarea de a susține și de a adecva realitatea publică
gradului de reziliență la dezinformare. dezirabilă de către publicul intern, astfel încât
2. Stabilirea obiectivelor comunicării reziliența acestuia la acțiunile de dezinformare,
strategice pentru fiecare grup țintă identificat. fake news, la realitățile alternative adverse să fie
În opinia noastră, este imposibil, în prezent, ca sporită și susținută în mod proactiv.
un singur obiectiv să acopere toate categoriile
de public țintă; diferențele dintre grupuri sunt Concluzii
foarte mari, fiind dictate nu doar de factorii
clasici: categorii de vârstă, gen, educație, dar Comunicarea strategică reflectă necesitatea
și de sursele de informare, de grupurile în care resimțită de instituțiile publice de a avea o
membrii publicului interacționează, de interesele componentă care să ghideze activitățile de
și experiențele personale; epoca social media comunicare publică, desfășurate în mod normal,
a creat oportunitatea de manifestare a fiecăruia dar ghidate de o viziune strategică. Strategia
și a creat premisa ca fiecare voce să își afirme presupune planificarea activităților pe termen
individualitatea și să se aștepte ca interesele și mediu și lung cu suficientă flexibilitate astfel
nevoile sale să fie luate în calcul în acțiunea încât să ia în calcul acele modificări ale sferei
socială. publice, care ar putea cauza deservicii misiunii
3. Conceperea și elaborarea mesajelor, sau imaginii respectivei instituții. Procesul de
concomitent cu realizarea planului de comunicare strategică trebuie să fie coerent,
acțiune pentru comunicarea strategică, în suficient de clar și de explicit astfel încât să
forma strategiilor narative proactive, care pot surprindă dinamica, complexitatea, flexibilitatea
transpune valorile universale pe care guvernele și utilitatea conceptului în organizarea campa-
democratice le promovează: democrația, statul niilor de comunicare ale instituțiilor cu atribuții
de drept, libertatea de exprimare, drepturile în domeniul securității și apărării. Comunicarea
omului, drepturile minorităților, lupta împotriva strategică subsumează diferite scopuri și metode
corupției, în mesaje pe care oamenii le înțeleg, specifice ale diferitelor tipuri de comunicare,
care rezonează și care adecvează reprezentările reunite într-o abordare unitară oferită de
cu realitatea. Strategiile narative proactive vor comunicarea strategică, accentul fiind pus pe
transpune concepte abstracte, informații și strategie, ca element integrator, menit să conducă
statistici publice și sociale în narațiuni care pot la modificarea sau influențarea atitudinilor,
fi reținute și redate, pe care oamenii pot să le comportamentelor și valorilor publicului țintă.
înțeleagă, să le asimileze și să le reproducă, Scopul final al comunicării strategice este ca
contribuind, astfel, la modificarea, influențarea fiecare membru al publicul țintă să perceapă
sau adaptarea unor comportamente. valorile, interesele și obiectivele publice și

48 IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019

 CONCEPTE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

sociale ca fiind necesare și reale, dacă nu chiar Social Committee and the Committee of the
vitale pentru bunăstarea individuală. Regions, Action Plan against Disinformation,
Astfel, comunicarea publică, comunicarea 12 December 2018, URL: https://eeas.europa.
mediatică, comunicarea online, relațiile publice, eu/sites/eeas/files/action_plan_against_
comunicarea de influențare, comunicarea orga- disinformation.pdf
nizațională contribuie, în cadrul campaniilor de 6. ***, Joint Staff’s October 2009 Joint
comunicare strategică, la organizarea coerentă și Integrating Concept for Strategic
eficientă a proceselor de percepere și reprezentare Communication URL: https://apps.dtic.mil/
a realității publice și sociale, adresându-se unui dtic/tr/fulltext/u2/a510204.pdf
public neomogen, cu profiluri variate, supus la 7. ***, Military Concept for NATO Strategic
diferite tipuri de dezinformare, care folosește Communications, 12 august 2010, URL:
surse de informare diverse, cu diferite grade https://publicintelligence.net/nato-stratcom-
de acuratețe. Fără o strategie coordonată, concept/
comunicarea de succes în aceste condiții ar fi 8. ***, NATO Military Policy on Strategic
imposibilă. Comunicarea strategică poate oferi Communications, 14 august 2017.
cadrul necesar desfășurării unor campanii de 9. ***, Questions and Answers about the East
comunicare flexibile, integratoare, capabile să StratCom Task Force, 5 December 2015,
combată fenomenul alterării realității publice, URL: https://eeas.europa.eu/headquarters/
susținut agresiv de actori statali interesați în headquarters-homepage_en/2116/
destabilizarea societăților democratice. 10. ***, Strategic communications, European
External Action Service, URL: https://
eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-
BIBLIOGRAFIE: homepage/100/strategic-communications_en
11. ***, U.S. National Strategy for Public
1. ***, Action Plan on strategic communication, Diplomacy and Strategic Communication,
22 June 2015, URL: http://archive.eap-csf. 2007, URL: http://www.au.af.mil/au/awc/
eu/assets/files/Action%20PLan.pdf awcgate/state/natstrat_strat_comm.pdf
2. ***, Comunicare a Comisiei către Parlamentul 12. Tatham, Steve, Strategic Communication:
European, Consiliu, Comitetul Economic A Primer, Defence Academy of the United
și Social European și Comitetul Regiunilor, Kingdom, 2008.
Combaterea dezinformării online: o abordare 13. Tatham, Steve; Le PAGE, Rita, NATO
europeană, 26 Aprilie 2018, URL: https:// Strategic Communication: More to be Done?,
eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PD National Defence Academy of Latvia, Center
F/?uri=CELEX:52018DC0236&from=EN for Security and Strategic Research, Riga,
3. ***, European Council meeting (19 and 20 2014.
March 2015) – Conclusions, 20 March 2015,
URL: https://www.consilium.europa.eu/
media/21888/european-council-conclusions-
19-20-march-2015-en.pdf
4. ***, Final report of the High Level
Expert Group on Fake News and Online
Disinformation, 12 March 2018, URL: https://
ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/
final-report-high-level-expert-group-fake-
news-and-online-disinformation
5. ***, Joint Communication to the European
Parliament, the European Council, the
Council, the European Economic and

IMPACT STRATEGIC Nr. 1-2/2019 49