Master AEIPP, An 2

Disciplina: Analiza administrației și guvernării – studii de caz

Grile
1. Ce reprezintă studiile de impact?

a) Evaluări sistematice ale consecințelor potențiale pe diferite acțiuni

b) Evaluări metodologice ale consecințelor potențiale pe diferite acțiuni
c) Evaluări sistematice și metodologice ale unor informații

2. Ce analizează impactul asupra drepturilor omului?

a) Analizează consecințele sociale ale unor proiecte sau politici

b) Evaluează efectele potențiale ale unor politici
c) Analizează modul în care politicile afectează drepturile fundamentale ale individului

3. Cum se numește metoda ce evaluează costurile și eficiența alternativelor de politici?

a) CIA
b) CEA
c) CBA

4. Ce provocări întâmpină implementarea studiilor de impact în România?

a) Cadre legislative complete.

b) Resurse ample și capacități instituționale adecvate.
c) Tendințe globale de integrare a evaluărilor bazate pe dovezi.
d) Cadre legislative incomplete și resurse limitate.

5. Care dintre următoarele legi stabilește cerințe pentru efectuarea evaluărilor de impact asupra mediului
în România?

a) Legea nr. 52/2003.

b) Legea nr. 214/2001.
c) Legea nr. 24/2007.
d) Legea nr. 52/2011.

6. Desfasurarea misiunii de audit public intern se realizeaza conform:

a) Planului anual al Compartimentului de Audit Public Intern

b) Planului strategic al entitatii publice
c) Planului de autoevaluare a sistemului de control intern managerial
7. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o etapa derularii misiunii de audit intern:

a) Pregatirea misiunii de audit

b) Raportarea rezultatelor misiunii de audit
c) Recrutarea auditorilor interni

8. Ordinul de serviciu se intocmeste de:

a) Conducatorul compartimentului audit public intern

b) Conducatorul compartimentului Resurse umane
c) Conducatorul Comitetului de audit al entitatii

9. Notificarea privind declansarea misiunii de audit se transmite compartimentului auditat cu .... inainte
de data de declansare a misiunii de audit prevazuta in planul de audit:

a) 3 zile
b) 15 zile
c) 1 luna

10. Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern contine informatii referitoare la:

a) durata misiunii de audit, raportul de autoevaluare al structurii auditate, chestionarul de luare

la cunostinta si informatii cu privire la data sedintei de deschidere
b) scopul, obiectivele compartimentului auditat, procedurile compartimentului auditat si
informatii cu privire la desfasurarea auditului
c) scopul, obiectivele generale, durata misiunii, documentele care urmeaza a fi puse la
dispozitie de structura auditata, precum si informatii cu privire la data sedintei de deschidere

11. Sedinta de deschidere a misiunii de audit public intern are rolul de:

a) a permite realizarea de discutii cu privire la rolul misiunii de audit public intern, obiectivele
generale si modalitatile de lucru in vederea realizarii misiunii de audit public intern, precum si
pentru a stabili persoanele de contact pe perioada derularii misiunii de audit public intern
b) a stabili obiectivele generale ale compartimentului auditat, planul de masuri pentru corectia
neconformitatilor, modul de implementare al cerintelor standardelor de control intern
managerial.
c) a stabili obiectivele generale ale compartimentului auditat, planul de masuri pentru corectia
neconformitatilor, modul de evaluare al personalului.

12. Studiul preliminar este elaborat de:

a) Seful compartimentului de audit intern

b) Seful compartimentului auditat
c) Auditorii interni
13. Evaluarea initiala a controlului intern are rolul de a

a) monitoriza controalele interne existente in entitate;

b) identifica existenta controalelor interne existente si asteptate pentru fiecare activitate/actiune
auditabila;
c) urmari implementarea planului strategic al entitatii.

14. Obligativitatea implementarii sistemului de control intern managerial are la baza:

a) Codul controlului intern conform Ordinului Secretarului General al Guvernului Nr. 600 / 2018
b) Codul controlului intern conform Ordinului Secretarului General al Guvernului Nr. 400 / 2015
c) Legea nr. 191/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public
intern

15. Pentru evaluarea initiala a controlului intern se utilizeaza:

a) formularul de autoevaluare a stadiului implementarii sistemului de control intern managerial

la nivelul entitatii publice.
b) o scala, pe 3 niveluri, astfel: control intern conform, control intern partial conform si control
intern neconform.
c) o scala, pe 3 niveluri, astfel: risc conform, risc partial conform si risc neconform

16. “Elaborarea proiectului de buget corelat cu necesitățile reale, fundamentate temeinic, precum și
analiza permanentă a execuției bugetare pentru eficientizarea utilizării fondurilor publice”, prezintă:

a) Concluzie
b) Problema
c) Recomandare

17. Care dintre urmatoarele combinatii de participanti la intalnirea de inchidere a misiunii de audit, este
cea mai potrivita:

a) auditorii interni si reprezentantii managementului procesului/compartimentului auditat

b) Seful Serviciului Audit si Managerul de resurse umane;
c) unul dintre auditorii interni si Directorul General

18. O misiune de audit ce a vizat compartimentul de personal - salarizare a scos in evidenta numeroase
deficiente. Aceste deficiente impreuna cu recomandarile auditorului privind masurile corective, au fost
communicate la intalnirea de inchidere a misiunii. Cui credeti ca i-a fost cea mai utila aceasta
comunicare:

a) Auditorului
b) Managerului de salarizare
c) Responsabilului Realatii Publice si Comunicare
19. Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul public intern, UCAAPI, avand atributii de
coordonare, evaluare, sinteza in domeniul activitatii de audit public intern la nivel national este o
structura constituita in cadrul :

a) Ministerului de Interne
b) Ministerul Finantelor Publice
c) Curtea de Conturi a Romaniei

20. Fisa de identificare si analiza a problemei cuprinde:

a) problema, raportarea, cauza, consecinta si recomandarea

b) deficienta, constatarea, cauza, opinia si recomandarea
c) problema, constatarea, cauza, consecinta si recomandarea

21. “Efectuarea, in perioada 20xx -20xx a unor plati duble sau eronate in cuantum total de 200.000 lei
aferente unui numar de 10 contracte incheiate.” reprezinta:

a) Cauza
b) Problema
c) Recomandarea

22. „Din analiza modului de efectuare a platilor aferente contractelor incheiate s-a constatat existenta
unor plati duble catre 10 furnizori, in cuantum total de 150.000 lei, reprezentand 10% din totalul platilor
efectuate, asa cum rezulta din situatia prezentata in anexa nr. 1.” reprezinta:

a) Constatare
b) Recomandare
c) Opinia auditorului

23. Care sunt activitatile care se desfasoara pentru pregatirea auditului la fata locului:

a) pregatirea programului de audit, alocarea responsabiliatilor si autoritatilor in cadrul echipei de

audit si pregatirea documentelor aferente auditului;
b) elaborarea raportului de audit;
c) implementarea planului de masuri.

24. Ce este necesar sa se ia in considerare la stabilirea programului de audit:

a) perioada din an aferenta raportarii contabile

b) obiectivele, amploarea, resursele, responsabilitatile si analiza de risc
c) marimea compartimentului asigurarea calitatii

25. Care dintre urmatoarele situatii asigura reusita unui interviu in cadrul auditului:

a) intreruperea interlocutorului in timpul unei explicatii date de acesta

b) scoaterea in evidenta a elementelor pozitive si aprecierea acestora
 c) purtarea de discutii paralele, cu alti participanti la audit

26. Veridicitatea unei informatii trebuie verificata:

a) prin reintervievarea aceleiasi persoane

b) prin analizarea documentelor si coroborarea lor cu raspunsurile intervievatului
c) prin intervievarea unei alte persoane, neimplicate in activitatea auditata.

27. Care dintre urmatoarele atitudini vor trebui evitate, pentru realizarea unui interviu corect al
auditatului:

a) atacurile verbale si intrebarile agresive

b) utilizarea unor intrebari adecvate situatiei
c) mentinerea contactului visual

28. Administrația centrală cuprinde:

a) organele principale, cele care au autoritate supremă în această sferă, Guvernul și Președintele
României;
b) organe centrale de specialitate, ministerele și alte organe subordonate Guvernului, respectiv
autoritățile autonome;
c) instituții centrale subordonate ministerelor sau autorităților autonome;

29. Primarul este:

a) autoritatea executivă a administrației publice locale, reprezentând comuna sau orașul în raporturile
cu terții.
b) autoritatea deliberativă la nivel local;
c) ales pentru un mandat de patru ani

30. Descentralizarea se referă la:

a) procesul prin intermediul căruia autoritățile administrative centrale transferă competențe de natură
administrativă autorităților administrative de la nivelul unităților administrativ-teritoriale
b) procesul prin intermediul căruia autoritățile administrative centrale transferă competențe de natură
financiară, autorităților administrative de la nivelul unităților administrativ-teritoriale
c) cedarea de sarcini către autorități asemenea consiliilor județene și entităților cu care colaborează sau
care se subordonează ierarhic acestora, în scopul eficientizării procedurii decizionale referitoare la
problemele locale, dar și a implicării cetățenilor în aceasta.

31. Printre obiectivele procesului de descentralizare se numără:

a) buna administrare a serviciilor și a situațiilor întâmpinate la nivel local de către autorități;

b) implicarea cetățenilor în mecanismul de identificare și conștientizare a problemelor;
c) implicarea cetățenilor în mecanismul de soluționare a problemelor;

32. Obiectivele cheie ale descentralizării sunt:

a) îmbunătățirea calității serviciilor publice;
b) sporirea eficienței administrative;
c) dezvoltarea regională și consolidarea democrației participative.

33. Care dintre următoarele afirmații este adevărată în legătură cu Legea nr. 544/2001 privind liberul
acces la informațiile de interes public din România?

a) Legea a fost adoptată pentru a restricționa accesul cetățenilor la informațiile deținute de autoritățile
publice.
b) Legea a fost adoptată pentru a promova transparența și responsabilitatea în administrația publică,
asigurând cetățenilor dreptul de a accesa informațiile de interes public.
c) Legea a fost adoptată pentru a acorda autorităților publice control total asupra informațiilor deținute,
fără a lua în considerare cererile cetățenilor.

34. Care dintre următoarele afirmații este adevărată în legătură cu transparența decizională în
administrația publică?

a) Transparența decizională nu este importantă în guvernarea democratică.

b) Transparența decizională implică închiderea și restricționarea accesului cetățenilor la procesul
decizional al autorităților publice.
c) Transparența decizională reprezintă un principiu fundamental al guvernării democratice, asigurând
deschiderea și accesibilitatea procesului decizional al autorităților publice pentru cetățeni și alte părți
interesate.

35. Care dintre următoarele afirmații este adevărată în legătură cu principiul transparenței decizionale
în administrația publică?

a) Principiul transparenței decizionale se referă la restricționarea accesului cetățenilor și a altor factori

interesați la informațiile privind procesul de elaborare și implementare a deciziilor autorităților
administrației publice.
b) Principiul transparenței decizionale presupune asigurarea accesului deplin al cetățenilor și a altor
factori interesați la informațiile privind procesul de elaborare și implementare a deciziilor autorităților
administrației publice.
c) Principiul transparenței decizionale se aplică doar la nivelul autorităților administrației publice
centrale, nu și la nivelul autorităților administrației publice locale.

36. Care dintre următoarele afirmații este adevărată în legătură cu Legea nr. 52/2003 privind
transparența decizională în administrația publică din România?
a) Legea nr. 52/2003 restricționează accesul cetățenilor la informațiile privind procesul decizional al
autorităților publice.
b) Legea nr. 52/2003 stabilește obligații pentru autoritățile publice de a furniza informații relevante
cetățenilor și de a desfășura consultări publice în anumite cazuri.
c) Legea nr. 52/2003 nu reglementează proceduri și măsuri pentru asigurarea transparenței în procesul
decizional al autorităților publice din România.
37. Care dintre următoarele afirmații este adevărată în legătură cu rolul liberului acces la informațiile
de interes public și al transparenței decizionale într-o societate democratică?
a) Aceste instrumente nu au niciun impact asupra administrării într-o societate democratică.
b) Liberul acces la informațiile de interes public și transparența decizională contribuie la creșterea
responsabilității și eficacității guvernării, la îmbunătățirea calității deciziilor administrative și la
consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile publice.
c) Liberul acces la informațiile de interes public și transparența decizională restricționează drepturile
cetățenilor într-o societate democratică.

38. Care este rolul prefectului în procesul de deconcentrare a instituțiilor administrației publice?

a) Implementarea politicilor guvernamentale la nivel central

b) Asigurarea cooperării între autoritățile locale și cele centrale
c) Promovarea dezvoltării economice regionale

39.Ce reprezintă autonomia locală în contextul descentralizării administrative?

a) Eliminarea intervenției statului în activitățile locale

b) Dreptul unităților administrativ-teritoriale de a-și satisface interesele proprii
c) Centralizarea puterii administrative la nivel regional

40. Ce sunt serviciile publice deconcentrate?

a) Instituții guvernamentale la nivel central

b) Organizații autonome la nivel local
c) Instituții guvernamentale care își desfășoară activitatea la nivel regional sau local

41. Care este unul dintre obiectivele descentralizării administrative?

a) Creșterea birocrației
b) Reducerea implicării cetățenilor în procesul decizional
c) Reducerea disparităților sociale și economice între diferitele regiuni sau localități

42. Ce reprezintă instituțiile și capacitățile administrative în cadrul descentralizării?

a) Structuri și abilități necesare pentru guvernarea eficientă

b) Organizații neguvernamentale la nivel regional
c) Instituții centrale responsabile de implementarea politicilor publice.

43. Care sunt caracteristicile administrației defectuoase:

a) Administrația defectuoasă se caracterizează prin eficiență, responsabilitate și transparență.

b) Administrația defectuoasă implică ineficiență, corupție și lipsă de responsabilitate în fața cetățenilor.
c) Administrația defectuoasă promovează interesul public și funcționează în conformitate cu standardele
etice ridicate.
44. Care dintre următoarele afirmații este corectă despre bună administrare:

a) Bună administrare implică doar eficiență și responsabilitate.

b) Bună administrare include respectarea standardelor ridicate de transparență, integritate și participare
publică.
c) Bună administrare nu are legătură cu selectarea și promovarea funcționarilor publici pe criterii de
competență și merit.

45. Care este rolul Instituției Avocatul Poporului?

a) Apară drepturile și libertățile persoanelor fizice în raporturile cu autoritățile publice.

b) Rezolvă disputele civile între cetățeni.
c) Asigură ordinea publică în comunități.

46. Care dintre următoarele afirmații este corectă în legătură cu drepturile consacrate în Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene:

a) Articolul 41 consacră dreptul la o bună administrare, care include dreptul la tratament discriminatoriu
din partea instituțiilor Uniunii Europene.
b) Articolul 42 stabilește dreptul de acces la documentele instituțiilor Uniunii Europene doar pentru
cetățenii Uniunii Europene.
c) Articolul 41 consacră dreptul la o bună administrare, care include dreptul de a fi ascultat înainte de
luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să-i aducă atingere.

47. Care dintre următoarele măsuri este considerată una dintre cele mai importante pentru remedierea
deficiențelor administrației defectuoase și promovarea a administrării corecte și a bunei administrări,
conform descrierii date:

a) Reducerea transparenței și responsabilității în procesul decizional.

b) Consolidarea capacității administrative a funcționarilor publici prin traininguri și programe de
dezvoltare profesională.
c) Încurajarea corupției și nepotismului în instituțiile guvernamentale.

48. Care a fost ultima reformă administrativ-teritorială în România?

a) Reforma din 2007

b) Reforma din 1968
c) Reforma din 1989
49. Din punct de vedere administrativ, județul este:

a) Unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de
interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice,
socialculturale, geografice şi demografice
b) Unitatea administrativ-teritorială de bază declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii criteriilor
prevăzute de legislația privind amenajarea teritoriului național
c) Unitatea administrativ-teritorială alcătuită din comune, orașe și, după caz, municipii în funcție de
condițiile geografice, economice, sociale, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației,
declarată ca atare prin lege

50. Cu ce motiv au fost înființate regiunile de dezvoltare ale statului?

a) Pentru a coordona dezvoltarea regională necesară aderării la U.E.

b) Pentru facilitarea accesului informatic
c) Pentru întărirea relațiilor intercomunitare

51. Prin legea dezvoltării regionale se stabilesc:

a) Individualizări ale județelor

b) Cadrul instituțional, obiectivele, competențele și instrumentele specifice politicii de dezvoltare
regională în România
c) Condițiile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii

52. Codurile NUTS (Nomenclatura Unităților Teritoriale pentru Statistică) pentru România sunt ordonate
pe:

a) 3 niveluri, respectiv NUTS 1: macroregiuni, NUTS 2: regiuni și NUTS 3: județele + București

b) 2 niveluri, respectiv NUTS 1 și NUTS 2
c) 4 niveluri, respectiv NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3 și NUTS 4

53. Care sunt avantajele utilizării e-guvernării în administrația publică?

a) Crește nivelul de transparentizare instituțională

b) Reducerea timpului și costurilor pentru serviciile publice
c) Creșterea nivelului de birocrație
54. Ce reprezintă administrația electronică de la instituție la instituție (G2G)?

a) Facilitarea comunicării între guvern și cetățeni

b) Schimbul de informații și baze de date între instituții
c) Transferul online al salariilor pentru angajați
55. Care sunt beneficiile guvernării electronice de la guvern la afaceri (G2B)?

a) Simplificarea procesului de participare la achiziții publice

b) Facilitarea comunicării inter-instituționale
c) Dezvoltarea continuă a personalului prin traininguri online
56. Care sunt obiectivele Hotărârii nr.89/2020?

a) Facilitarea comunicării online între instituțiile publice și cetățeni

b) Modernizarea administrației publice cu ajutorul tehnicilor comunicaționale și informaționale.
c) Implementarea legislației privind acceptarea actelor în format electronic de către instituțiile publice.
57. Care sunt prevederile introduse de Ordonanța de Urgență nr. 41/2016?

a) Obligativitatea instituțiilor publice de a accepta actele în format electronic la cererea cetățenilor

b) Înființarea funcției de Ofițer Șef de Informații (CIO)
c) Toate variantele de mai sus

58.