FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj‐Napoca
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia
1.2 Facultatea
Informaţiei
1.3 Departamentul Bazele Electronicii
Inginerie electronică, telecomunicații şi tehnologii
1.4 Domeniul de studii
informaţionale
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii / Calificarea Tehnologii şi Sisteme de Telecomunicaţii/ Inginer
1.7 Forma de învăţământ IF – învăţământ cu frecvenţă
1.8 Codul disciplinei TST53.10

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Sisteme optoelectronice in telecomunicatii
Arie teoretică:
2.2 Aria de conţinut Arie metodologică:
Arie de analiză:
Prof.dr.ing Ramona‐Voichita GALATUS –
2.3 Responsabil de curs
[email protected]
Prof.dr.ing Ramona‐Voichita GALATUS –
2.4 Titularul activităţilor de seminar
[email protected]
/ laborator / proiect
Conf.dr.ing Lorant SZOLGA – [email protected]
2.5 Anul de studiu IV 2.6 Semestrul 8 2.7 Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei DS/DO

3. Timpul total estimat

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar / laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar / laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 13
Examinări 5
Alte activităţi: ................................... 0
3.7 Total ore studiu individual 69
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Promovarea disciplinei de Optoelectronica, sem 1, an 3, disciplina obligatorie
4.2 de competenţe ‐
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Cluj‐Napoca, Amfiteatru, Baritiu 26‐28
5.2. de desfăşurare a seminarului /
Cluj‐Napoca, Sala 328, Baritiu 26‐28
laboratorului / proiectului

6. Competenţele specifice acumulate

C4. Conceperea, implementarea si operarea serviciilor de date, voce, video, multimedia,
bazate pe întelegerea si aplicarea notiunilor fundamentale din domeniul comunicatiilor si
transmisiunii informatiei
C4.2 Rezolvarea de probleme practice utilizând cunostinte generale privind tehnicile
multimedia
C4.4 Utilizarea principalilor parametri specifici în evaluari bazate pe conceptul de calitate a
serviciilor în comunicatii
C5. Selectarea, instalarea, configurarea si exploatarea echipamentelor de telecomunicatii
fixe sau mobile si echiparea unui amplasament cu retele uzuale de telecomunicatii
C5.1 Definirea principiilor ce stau la baza principalelor tehnologii de telecomunicatii, fixe si
Competenţe profesionale

mobile, prin diverse

medii de transmisiune
C5.3 Instalarea, configurarea si exploatarea retelelor de comunicatii
C5.4 Utilizarea tehnicilor de evaluare si diagnoza a sistemelor si echipamentelor de comunicatii
C6. Rezolvarea problemelor specifice pentru retele de comunicatii de banda larga: propagare
în diferite medii de transmisiune, circuite si echipamente pentru frecvente înalte (microunde
si optice).
C6.1 Identificarea/ Definirea/ Prezentarea legilor câmpului electromagnetic în abordarea
problemelor specifice propagarii si transmisiei, precum si a circuitelor specifice
C6.2 Explicarea metodelor specifice de implementare a tehnicilor de comunicatii
C6.3 Rezolvarea de probleme practice utilizând metode de proiectare a circuitelor de
microunde, planificare, acoperire, selectie si amplasarea echipamentelor de emisie receptie
C6.4 Utilizarea principalilor parametri de calitate si a tehnicilor de masura specifice mediilor de
propagare si transmisie
C6.5 Elaborarea de proiecte de complexitate mica/ medie privind echipamentele de emisie‐
receptie
C6.6 Sustinerea si promovarea unei probe vizând principiile de functionare si utilizarea
echipamentelor de emisie receptie
N/A
Competenţe
transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Dezvoltarea de competente in domeniul proiectarii, monitorizarii,
optimizarii si depanarii componentelor optoelectronice in telecomunicatii
7.1 Obiectivul general al optice
disciplinei După parcurgerea disciplinei studenţii vor vor fi capabili:
− sa proiecteze componente optice integrate si sa le utilizeze in sisteme
de comunicatii optice
 − sa proiecteze sisteme optice integrate pentru o gama larga de aplicatii
(ex. Senzori optici de monitorizare a securitatii functionarii)
− sa proiecteze o legatura de comunicatie optica
‐ sa aleaga optimal, dupa date de catalog, tipuri de componente
optoelectronice, ghiduri optice, fibre optice, conectori optici in functie de
specificul aplicatiilor moderne (WDM, DWDM) si sa elaboreze
documentatia tehnica
− sa aleaga strategia optima de masurare cu OTDR‐ul (Optical Time
Domain Reflectometer) si sa interpreteze diagramele rezultate (System
Trace Software)
1. Asimilarea cunostintelor teoretice privind notiunile fundamentale
legate de componentele optoelectronice si sistemele optice integrate
7.2 Obiectivele specifice utilizate in sistemele de comunicatii optice
2. Obtinerea deprinderilor pentru proiectarea componentelor si
sistemelor integrate din retelele de comunicatii optice si a metodelor
de monitorizare, interpretare si depanare a lor

8. Conţinuturi
Metode de
8.1 Curs Observaţii
predare
1. Recapitulare notiuni de optica si optoelectronica. Istoric al sistemelor
optoelectronice in telecomunicatii
2. Surse fotonice: LED‐uri, diode laser. Partea I – LED‐ul si efectul
fotovoltaic in telecomunicatii optice
3. Surse fotonice. Partea II ‐ Lasere in telecomunicatii : VCSELs, DFB/
DBRs, lasere cu cavitate externa, lasere reglabile.
4. Receptoare fotonice/ Fotodetectori
5. Introducere in comunicatii optice: Ghiduri optice integrate, fibre
optice. Partea I – Ghiduri optice (2D,3D)
6. Introducere in comunicatii optice. Partea II – fibre optice: Fibre optice
cu indice treapta. Dispersia de ghid, dispersia de material, DSF
(dispersion shifted fibers), FDF (flat dispersion fibers). Fibre optice cu
indice gradat. Moduri, traiectorii, compensarea dispersiei. Fibre Expunere la
optice monomod: camp electromagnetic, putere optica, arie efectiva tablă,
Nu este
(effective area), MFD (mode field diameter). prezentare cu
cazul.
7. Fibre optice speciale (Holey fiber, birefringente, photonic crystal) videoproiector,
utilizate in sistemele de comunicatii moderne, Fibre optice dopate, discuţii.
amplificatoare optice
8. Ghiduri plate. Izolatoare, modulatoare (interferometre),
circulatoare. Retele optice: fiber to the home, building, curb. Gigabit
Ethernet on Fiber to the Home. Dimensionarea link‐ului de
comunicatie, utilizand harta‐semnale (signal‐map), atenuari si
dispersii. (Optional schimb de experienta si seminarizare la o firma cu
profil de comunicatie continand echipamente de ultima generatie.
9. Filtre (retele de difractie) si alte componente optice integrate active
si pasive, (polarizatoare, circulatoare, multiplexoare, rutere AWG –
structura). Mod de operare.
10. Software de proiectare a sistemelor optice in telecomunicatii si a
componentelor integrate optice
11. Senzori optici utilizati in monitorizarea sistemelor de comunicatie
optice si industriale. Comunicatie optica de tip wireless
12. Aplicatii fotonice industriale cu monitorizare de la distanta folosind
IoT, Raport Comisia Europeana, Partea I
13. Aplicatii fotonice industriale cu monitorizare de la distanta folosind
IoT, Raport Comisia Europeana, Partea II
14. Recapitulare si sustinere examen partial oral ‐Eseu
Bibliografie:
1. Emil Voiculescu, Tiberiu Marita ‐ Optoelectronica, Editura Albastra, 2001, ISBN 973‐9443‐96‐6
2. 2. Galatus Ramona –Senzori optici – Editura Casa Cartii de stiinta 2015, ISBN 978‐606‐17‐0748‐5
3. Harry J.R. Dutton ‐ Understanding Optical Communications, IBM RedBook,
http://www.redbooks.ibm.com
4. Niculae Puscas – Sisteme de Comunicatii Optice, Ed. Matrix, Bucuresti, 2006, ISBN 973‐755‐021‐8
5. Niculae N. Puscas – Fizica Dispozitivelor Optoelectronice Integrate, Ed. ALL Educational, Bucuresti,
1998, ISBN 973‐9937‐60‐0
6. Walter Ciciora, s.a., Modern Cable Television Technology: Video, Voice and Data Communications,
2nd ed., Morgan Kaufmann Publishers, 2004
Metode de
8.2 Seminar / laborator / proiect Observaţii
predare
1. Introducere – recapitulare notiuni de optica, prezentarea
instrumentatiei laboratorului, reguli de protectia muncii. Aparat de
diagnosticare OTDR pentru retelele de comunicatii optice
2. Ghiduri optice 2D si 3D cu indice treapta – studiul modurilor TE si TM.
Simulari software.
3. Cuplarea in ghidurile paralele. Simulari software.
4. Interferometrul Mach‐Zender ca modulator electro‐optic (software)
5. Interferometrul Micheloson ca modulator electro‐optic (practic)
6. Metode de proiectare a unui sistem optic, cu date de catalog –
ecuatia bugetului de flux. Lucrări practice
7. Bazele propagarii pe fibre optice. Proiectarea, analiza unui link optic pe platforme
digital. software si
8. Evaluarea fotometrica a unor componente optice si a fibrelor optice bancuri de lucru Nu este
‐KIT Fotometru Industrial Fiber Optics(practic) pentru cazul.
9. Retele de difractie. Principiul de functionare spectrometru/ implementare
implementare practica (echipament Kit Educational Industrial Fiber practica
Optics) si caracterizare materiale dupa principii fotonice
10. Evaluarea spectrometrica a unor componente optice (echipament
KIT K‐MAC)
11. Holografie (kit Industrial Fiber Optics)
12. Evaluarea si interpretarea evenimentelor unui link comunicatie
optica, monitorizat cu OTDR, vizualizand datele salvate, cu TraceView
(practic)
13. Proiectare filtre de tip microring (software)
14. Efecte de polarizare a luminii in ghidurile optice (KIT Industrial Fiber
Optics combinat cu K‐MAC, monitorizare fenomene pe fibra optica)
Bibliografie
1. Emil Voiculescu, Lucian Rotaru,ş.a.–Comunicatii pe fibra optica.Indrumător de laborator, U.T. PRES,
2003
2. KIT Industrial Fiber Optics – Manual descriere lucrari, 2016
 3. Optiwave – Tutoriale proiectare software a componente optice, 2016
4. Laboratoare de sinteza, editate si accesibile la orele de Laborator, 2016

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Competentele dobandite vor fi folosite in urmatoarele ocupatii conform COR (Clasificarea Ocupațiilor din
România): Inginer electronist, telecomunicatii; Proiectant inginer electronist; Proiectant inginer de sisteme
si calculatoare; Inginer proiectant comunicatii; Inginer sisteme de securitate; Inginer suport vânzari;
Dezvoltator de aplicatii multimedia; Inginer operare retea; Inginer testare sisteme de comunicatii; Manager
proiect; Consultant pentru sisteme comunicatii.

10. Evaluare
10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
din nota finală
2 teste de evaluare:
‐raspunsuri la intrebari T (max. 12p.)
10.4 Curs Nivelul cunostintelor teoretice si a
teoretice, scris 90%=50% scris,
deprinderilor dobandite
‐ sustinere examen partial 40% oral
oral
test de evaluare
10.5 Seminar/Laborator (raspunsuri scrise la P (max. 6p.)
Nivelul abilitatilor practice dobandite
intrebari practice in timpul 10%
orelor de laborator)
10.6 Standard minim de performanţă
0.5T+0.5L ≥ 4.5

Data completării: Titulari Titlu Prenume NUME Semnătura

13.09.2022 Curs Prof.dr.ing. Ramona GALATUS
Aplicații Prof.dr.ing. Ramona GALATUS

Conf.dr.ing Lorant SZOLGA

Data avizării în Consiliul Departamentului COM Director Departament Comunicatii.

13.09.2022 Prof.dr.ing. Virgil DOBROTA

Data aprobării în Consiliul Facultății ETTI Prof.dr.ing. Ovidiu POP

21.09.2022