EPSICOM

Ready Prototyping

Colecţia Idei şi Aplicaţii interesante EP 0031 ……..….

Cuprins
________________________________________

Introducere
1. Funcţionare 2
2. Schema 2
3. PCB 3
4. Lista de componente 3
6. Tutorial – LED - Fotodioda 4-8
________________________________________

LED FOTOCELULĂ
REVERSIBIL
Idei pentru afaceri
Avantaj Pret/Calitate
Livrare rapida Hobby & Proiecte Educationale
Design Industrial
Proiecte Modificabile
Adaptabile cu alte module
Module usor de asamblat
Idei Interesante

www.epsicom.com/kits.php
a division of EPSICO Manufacturing
 Un circuit care poate șoca orice electronist căutând un senzor de lumină, care aparent nu există, vazând ca un LED se stinge la
lumină și se aprinde la întuneric.
Magie sau realitate ?
LED-ul cu dublă funcție, realitate demonstrată.

Funcţionare
Dacă efectul este interesant, funcționarea este cel puțin la În cazul în care joncțiunea LED-ului nu este iluminată, sau
fel de interesantă. Se bazează pe generarea unor impulsuri slab iluminată, pragul este stabilit de divizorul de la intrarea
scurte de către un circuit astabil din circuitul CD4047, comparatorului, iesirea comparatorului trece în valoare High,
impulsuri care se aplică pe baza unui tranzistor ce are ca
sarcină un LED. Condiția de generare a impulsurilor este
dată de starea de iluminare a LED-ului. În cazul în care LED-
ul este iluminat, prin joncțiunea acestuia începe să circule un
curent care dezechilibrează starea comparatorului față de astabilul generează impulsuri pe baza tranzistorului care
referința stabilită prin divizorul realizat cu R6 și R7 și intră în conducție pe această durata de timp și prin curentul
determină inhibarea intrării 8 a monostabilului intern și din circuitul de colector determină aprinderea LED-ului.
blocarea intrării 12 (retrigherare). Acesta este regimul de
lucru ca fotodiodă.

Acesta este regimul de funcționare ca LED. Se deosebesc

așadar două regimuri pe cele două semiperioade ale
impulsurilor: Prima de analiză a stării de iluminare a
joncțiunii și a doua fază, decisă de prima stare, de validare
sau de blocare a impulsurilor.

Schema electrică
 Lista de componente
Nr.Crt. Componenta Denumire Valoare Cant
1 C1 Condensator n.p. 10nF 1
2 C2,C3 Condensator n.p. 100nF 2
3 D1 Led LED-rosu 1
4 J1 Conector CON2 1
5 Q1 Tranzistor BC327 1
6 R1 Rezistență 560KΩ 1
7 R2 Rezistență 2,2MΩ 1
8 R3 Rezistență 10KΩ 1
9 R4 Rezistență 470Ω 1
10 R5 Rezistență 4,7MΩ 1
11 R6 Rezistență 160KΩ 1
12 R7 Semireglabil 100KΩ 1
13 U1 C.I. CD4047B 1
14 U2 C.I. OP-90 1

Schema electrică

Amplasarea componetelor

Acest produs se livrează în varianta circuit imprimat, circuit imprimat + componente sau în varianta asamblată în scopuri
educaționale.

Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre produsele noastre, vizitaţi situl www.epsicom.com
Dacă aţi întâmpinat probleme cu oricare dintre produsele noastre sau dacă doriţi informaţii suplimentare, contactaţi-ne prin e-mail [email protected]
Pentru orice întrebări, comentarii sau propuneri de afaceri nu ezitaţi să ne contactaţi pe adresa [email protected]
31 Sararilor Street I 200570 Craiova, Dolj, Romania I 0723.377.426, 0743.377.426
Ce este un LED ?
Poate fi utilizat LED-ul pentru a detecta lumina?
Ce lungimi de undă sunt cel mai bine detectate?

Iată o imagine mărită de 50 de ori a LED-ului

LED (Light Emitting Diode), dioda emițătoare de lumină, este un dispozitiv semiconductor care emite lumină atunci când un
curent electric trece prin ea într-un circuit.
Este puțin cunoscut faptul că LED-urile pot fi utilizate nu numai pentru a genera lumina, dar de asemenea, să „simtă” lumina, ca
senzor optic. Cu toate acestea, din punctul de vedere al Fizicii Corpului Solid o diodă este pur și simplu o joncțiune PN; practic,
dioda redresoare, dioda emițătoare de lumină și fotodiodele sunt toate acelasi lucru astfel că dioda semiconductoare poate fi
folosită ca detector de lumină, dacă zona de joncțiune este expusă la lumină. La fel și LED-urile, acestea sunt bune detectoare de
lumină de culori specifice. În general, lungimea de undă a luminii detectate cu un LED este mai mică decât lungimea de undă a
luminii emise de același LED, de exemplu:
- LED-urile roșii sunt relativ bune detectoare de lumină portocalie.
- Spre deosebire de detectoarele special concepute pentru a detecta lumina, LED-urile detectează o bandă relativ îngustă a
lungimii de undă. De exemplu, un LED care emite lumina galben-verzuie, la o lungime de undă de aproximativ 555 nm detectează
lumina verde la o lungime de undă maximă de aproximativ 525 nm, pe o lățime spectrală de aproximativ 50 nm.
- Pe site-ul Haze-Span, Dr. Mims utilizează LED-ul pentru a construi un fotometru solar. Acesta este un dispozitiv care este
proiectat pentru măsurarea intensității luminii solare directe ce pătrunde în atmosfera și poate fi folosit pentru a măsura ceața,
deoarece aceasta blochează lumina directă a soarelui, iar fotometrul nu este conceput pentru a măsura lumina difuză sau
împrăștiate în atmosferă. Utilizand LED-ul a rezultat un instrument ieftin, eficient, practic pentru omul de știință amator, care poate
detecta câta ceață, abur există în atmosferă.
Pornind de la aceste observații, putem studia sensibilitatea LED-ului, ca senzor de lumină și analiza rezultatele la diverse lungimi
de undă folosind diverse LED-uri colorate și o sursă de lumină monocromă.
Pentru masurarea sensibilității LED-ului la lumina soarelui, vom folosi LED-uri de culori diferite pentru a evidenția diferențele.

Primul pas a fost de a înţelege mai clar fenomenul pentru a putea calibra senzorii de lumină. de echilibru .
Pentru LED verde:

Afară, la lumina soarelui cu cer senin, folosind LED-uri cu margini neaplatizate de diferite culori, s-au obţinut următoarele citiri pe
un multimetru:

roșu : ~ 0.1 µA
galben : ~ 330 µA
verde : ~ 365 µA

Măsurătorile s-au făcut pentru diverse tipuri de LED-uri: cu cap turtit, verde lucios, fără o lupă, cu lupă, diverse unghiuri de
incidenţă a luminii soarelui și s-au înregistrat valori de la 1,4 la 1,9 µA.

Daca ne-a fost incitată curiozitatea suficient de mult, să intrăm puțin în teorie.
Funcţionarea dispozitivelor optoelectronice se bazează pe următoarele fenomene fizice:
- conversia energiei electrice în energie de radiaţie electromagnetică datorită combinării radiative a purtătorilor mobili de sarcină în
semiconductoare (pentru LED-uri);
- conversia radiaţiei electromagnetice (absorbită în corpul solid) în energie electrică (pentru fotoelemente, fotodiode,
fototranzistoare, fototiristoare, etc.)

Dioda electroluminiscentă (LED Light Emitting Diode) reprezintă o joncțiune pn polarizată direct cu tensiuni suficient de mari
pentru a excita electronii din banda de valență (BV). Acest fenomen este urmat de recombinarea radiativă electron-gol care poate
fi datorată tranziției bandă-bandă sau prin intermediul nivelurilor locale ale impurităților de dopare. Pentru ca spectrul emis să se
situeze în domeniul vizibil, se folosesc semiconductoare cu bandă interzisă mai largă de 1,7 eV (de ex. GaAs, GaAsP etc). Pentru
utilizarea LED-urilor și a celorlalte dispozitive optoelectronice se va ține seama atât de parametrii optici (caracteristica spectrală
de emisie, intensitatea luminii emise) cât și de parametrii electrici maxim admiși:
- tensiunea UP de deschidere (“prag”) a joncțiunii pn polarizate direct, care variază funcție de tipul de dopaj, de la 1,2V pentru
LED-uri ce emit în infraroșu și până la 3V pentru cele ce emit în galben-verde;
- curentul direct maxim (Idmax) care este de ordinul 10-50 mA; c) tensiunea inversă maxim admisă de aproximativ 3-10V.
În figura de mai jos se prezintă modul de polarizare și caracteristica I-V tipică pentru un LED.

Fotodiodele sunt dispozitive semiconductoare fotosensibile în care curentul invers prin joncțiunea pn poate fi modulat de către
un flux de lumină ce pătrunde până în regiunea acesteia. Fotonii care au energia mai mare sau cel puțin egală cu lărgimea benzii
interzise vor genera perechi gol-electron, care sunt purtători suplimentari față de concentrația de echilibru. Fotopurtătorii generați
sub acțiunea luminii sunt separați de către câmpul de barieră a joncțiunii pn, golurile fiind dirijate spre regiunea p, iar electronii
spre regiunea n, la bornele diodei apărând o tensiune UD. Dacă la bornele diodei se montează o rezistență R, atunci prin circuitul
exterior ia naștere un curent electric IL datorat iluminării fotodiodei. Regimul de lucru se numește regim de fotoelement sau
element fotovoltaic, fig. a. În figura c se prezintă caracteristicile I-V ale fotodiodei pentru diverse niveluri de iluminare. Fiind o
joncțiune pn, în absența iluminării (E=0) ea va avea caracteristica I-V proprie unei diode.

Pentru diverse niveluri de iluminare (E2 >E1 >0) caracteristica I-V se modifică datorită apariției fotocurentului IL, produs de
fotopurtătorii de sarcină din semiconductor. Pentru că sensul de deplasare al fotocurentului este opus curentului de difuzie
caracteristic unei diode polarizate direct, prin rezistenta R (figura b de mai sus), va trece curentul descris aproximativ de relația:

qU D
I = I S (exp( ) − 1) − I L = − I D
kT

unde:
IS curentul invers de saturație, (numit aici curent de întuneric),
Q sarcina electronului,
UD tensiunea pe diodă,
K constanta lui Boltzman,
T temperatura în grade Kelvin,
Exp baza logaritmului natural.

În cadranul III caracteristicile corespund regimului de fotodiodă, pentru polarizarea inversă a dispozitivului cu tensiunea
exterioară UV. În cadranul IV (regim de fotoelement), tensiunea de polarizare directă a joncțiunii apare ca rezultat al separării
fotopurtatorilor de către câmpul electric intern. Tensiunea la borne (UD) are valoarea maximă pentru R=∞ (circuit deschis,
UD=UCD) când I=0. Din relația de mai sus rezultă:

kT I
U CD = ln(− L +1)
q IS

Fototranzistorul este un tranzistor bipolar cu joncţiuni plane. Radiaţia luminoasă incidentă generează în zona joncţiunii
colectoare a fototranzistorului perechi gol-electron, producând o creştere a curentului de colector (asemănătoare celei produse
prin creşterea curentului de bază la tranzistoare). De aceea în caracteristicile I-V de ieşire, care sunt asemănătoare cu cele ale
unui tranzistor, (fig. b de mai jos), parametrul este iluminarea fototranzistorului (pentru ca IB=0). La întuneric (E=0) prin
fototranzistorul montat în conexiunea EC va trece numai curentul de întuneric (II):

II=ICEO=(β+1) ICBO

Fotocurentul de colector (IF), dependent de iluminare, va produce prin efect de tranzistor un curent βIF (pentru că IF = IB), iar
curentul total de colector va fi:

IC=(β+1)(IF+ICBO)

Sensibilitatea fototranzistoarelor este de zeci până la sute de ori mai mare decât a fotodiodelor datorită amplificării. Curentul de
întuneric este însă mult mai mare (rel. II de mai sus). Unele fototranzistoare au disponibil şi terminalul pentru bază, ceea ce
permite o polarizare convenabilă de curent continuu în unele aplicaţii, precum şi stabilizarea termică a punctului static de
funcţionare.

http://www.altera.com/literature/wp/wp-01076-led-driver-reduces-power-adjusting-intensity-ambient-light.pdf
http://users.utcluj.ro/~mbirlea/s/09s.htm
 Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre produsele noastre, vizitaţi situl www.epsicom.com
Dacă aţi întâmpinat probleme cu oricare dintre produsele noastre sau dacă doriţi informaţii suplimentare, contactaţi-ne prin e-mail [email protected]
Pentru orice întrebări, comentarii sau propuneri de afaceri nu ezitaţi să ne contactaţi pe adresa [email protected]
31 Sararilor Street I 200570 Craiova, Dolj, Romania I 0723.377.426, 0743.377.426