Control de gestiune

Capitolul Metoda Standard-Cost

III (Metoda costurilor standard)

Metoda standard-cost este o metodă de calculaţie complexă, ce integrează antecalculaţia

costurilor standard/normate cu postcalculaţia, aceasta din urmă constând dintr-un sistem operativ
de urmărire şi control al costurilor. Calculaţia costului standard a apărut tocmai din nevoia efectuării
controlului costurilor.

3.1. Delimitări conceptuale

Primele elemente specifice metodei standard-cost au apărut la începutul secolului XX , în SUA,

fiind caracterizate printr-o nouă categorie de costuri care se bazau pe calcule tehnice, pe studii ale
consumurilor productive şi pe evaluarea consumurilor materiale şi de timp cu ajutorul unor mărimi
previzionate. 1
Metoda a fost cunoscută la început sub denumirea de “sistemul costurilor estimative“ (engl.
Estimated cost-system) şi a apărut în anul 1901 în SUA, fiind primul sistem care presupunea
antecalcularea costurilor de fabricaţie înaintea începerii procesului de producţie. Ulterior, în
perioada 1910-1911, metoda a fost îmbunătăţită, devenind cunoscută sub denumirea de metoda de
calculaţie a costurilor standard (engl. Standard Cost Accounting).
Prima prezentare a acestei metode a fost făcută în 1918 de către G. Charter Harrison, care a
experimentat-o începând din 1911 în mai multe firme. În prima ei formă, metoda de calculaţie a
costurilor standard s-a caracterizat prin stabilirea costurilor standard pe unitatea de produs pe baza
unor costuri fundamentate şi integrarea calculaţiei costurilor în sistemul planificării firmei, creându-
se condiţiile necesare unui control eficient al costurilor. 2
În esenţă, metoda costurilor standard constă în antecalcularea costul de producţie şi
urmărirea respectării costurilor normate/standard, determinându-se, dacă este cazul, abaterile
corespunzătoare. Antecalcularea cheltuielilor, ce formează costul de producţie, se face detaliat pe
grupele de cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte (regie), acestea din urmă fiind împărţite în fixe şi
variabile. Costurile standard sunt costuri fundamentate pe baze ştiinţifice, în funcţie de condiţiile
impuse de procesele de producţie, ele constituind etaloane de măsură şi de comparaţie a costurilor
efective de producţie.
Unii autori 3 consideră că prin viziunea pe care o propune şi prin utilitatea sa, costul standard
este cea mai mare inovaţie realizată vreodată în calculaţia şi controlul de gestiune al costurilor; acesta,
printre altele, stă la baza înregistrării în contabilitate a producţiei obţinute în timpul lunii, sau
furnizează informaţii tuturor metodelor evoluate (target costing, ABC, UVA etc.). Calculaţia costului

1 Aceste mărimi previzionate au apărut sub diferite denumiri, cum ar fi: costuri standard, costuri normate, costuri estimate,
costuri preliminate sau costuri bugetate.
2 Sabou F. (2007), Metoda standard cost, metoda direct costing – metode moderne ale contabilităţii manageriale, Studiu

Universitatis Seria Ştiinţe Economice, nr. 17 Partea I-II, 2007, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, pe
http://www.uvvg.ro/studia/economice/plugins/ p2_news/printarticle.php?p2_articleid=124, accesat pe 12 august
2009.
3 Dumitru M., Calu D.A. (2008), Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, Editura Contaplus, Ploieşti, 2008, p. 117.

1
 Control de gestiune

standard este un efect al nevoii exercitării controlului de gestiune al costurilor, întrucât costul istoric,
singur, nu oferă informaţii relevante pentru manageri.

Calculaţia standard poate fi considerat un sistem important de control al costurilor deoarece:

➢ este de neconceput realizarea unei activităţi fără a cunoaşte costul cu care se va opera şi
raportul în care se află costul real faţă de costul prestabilit;
➢ elimină risipa şi foloseşte eficient capacitatea de producţie prin elaborarea de standarde
pentru cheltuieli şi pentru performanţele producţiei;
➢ oferă un surplus de informaţii;
➢ elimină influenţele legate de fluctuaţia diferitelor structuri de cheltuieli şi care implică rata
de absorbţie corelate, deoarece calculaţia standard este definită ca un cost normal pentru o
producţie eficientă normală.

Etapele metodei pot fi sintetizate astfel:

(1) elaborarea calculaţiilor standard pentru fiecare element de cost (antecalcularea costurilor pe
bază de standarde, şi, pe această bază, a costurilor standard pe produse);
(2) înregistrarea cheltuielilor de producţie şi controlul acestora:
- urmărirea şi controlul operativ al cheltuielilor de producţie;
- înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de producţie şi a abaterilor de la costurile
standard, precum şi a producţiei obţinute;
(3) determinarea costurilor efective unitare pe produse (postcalcularea costurilor), determinarea şi
analiza abaterilor corespunzătoare de la costurilor standard pentru identificarea cauzelor
apariţiei lor.

3.2. Calculul costurilor standard

Calculul costurilor standard pe produs presupune:

(1) stabilirea standardelor pe articole de calculaţie, respectiv: materii prime şi materiale directe,
manopera directă şi cheltuieli de regie, corespunzătoare costului de producţie;
(2) însumarea standardelor la nivel de produs.

(1) Stabilirea standardelor pentru fiecare dintre articolele de calculaţie:

(a) determinarea standardelor pentru cheltuielile directe (materii prime şi materiale,
manoperă)
 costurile standard la nivel de produs se determină ponderând standardele naturale
(cantităţi de material /timp de muncă) cu preţurile standard ale materialelor / tarifele
standard pentru manoperă;
- standardele fizice sau cantitative sunt stabilite de organele tehnice în cadrul
documentaţiei tehnologice, de unde sunt extrase de către cei care calculează costurile
standard;
- preţurile unitare standard se stabilesc fie: aplicând metoda istorico-statistică (nivelul
mediu al preţurilor dintr-o perioadă de 5-10 ani); folosind metoda trend-ului (evoluţia
preţurilor din perioada curentă); folosind datele din perioada imediat precedentă;
- standardele de timp se stabilesc în funcţie de operaţiile tehnologice prin care vor trece
produsele prevăzute a se fabrica, apelând la procedeele de normare, cum sunt: procedeul
aprecierii, procedeul statistico-experimental, procedeul cronometrării etc.;

2
 Control de gestiune

tarifele de salarizare standard se determină în funcţie de complexitatea operaţiilor

-
tehnologice, de salariile din perioadele anterioare sau cele valabile în momentul
elaborării standardului, de forma de salarizare utilizată: (acord simplu /progresiv, regie
etc.); contribuţiile aferente salariilor sunt calculate aplicând cotele procentuale valabile
perioadei sau apreciate ca fiind valabile în perioada pentru care se elaborează
standardul, la cheltuielile standard cu salariile directe.
 cheltuielile standard directe se stabilesc prin ponderarea costului (materiale, manoperă)
standard unitar cu cantitatea de produs

(b) determinarea standardelor pentru cheltuielile standard de regie

Ţinând cont de conţinutul eterogen al acestor cheltuieli şi de comportamentul pe care îl au faţă
de modificarea volumului producţiei, pentru stabilirea standardelor se aplică diferite procedee,
dintre care menţionăm: procedeul global şi procedeul analitic.

Procedeul global presupune:

➢ stabilirea sub formă globală a cheltuielilor de regie standard pe articole de calculaţie (cheltuielile
indirecte de producţie sau regia secţiei; cheltuieli generale de administraţie sau regia
administrativă; cheltuieli de desfacere);
➢ pentru stabilirea standardelor, sunt luate în considerare fie nivelul mediu al cheltuielilor de regie
pe o perioadă anterioară de 5-10 ani, fie cheltuielile efective din perioada imediat precedentă,
corectate, dacă este cazul, în funcţie de volumul producţiei (exprimat cantitativ / valoric / ore de
muncă standard), pentru asigurarea unui caracter realist şi stimulativ.

De exemplu, în cazul în care sunt calculate cheltuieli de regie medii pentru perioada de referinţă,
se întâlnesc două situaţii:
- dacă volumul mediu al producţiei este egal cu volumul standard al acesteia, atunci cheltuielile
medii pot fi considerate standard;
- dacă volumul mediu al producţiei diferă de volumul standard al acesteia, atunci cheltuielile de
regie medii trebuie corelate cu volumul producţiei standard, pentru a fi considerate standard,
astfel:
- se determină creşterea procentuală a producţiei standard faţă de producţia medie:
VQs P = creşterea procentuală
P= x100-100 VQs = producţiei standard
VQ VQ = producţia medie

- se determină cheltuielile corelate (considerate cheltuieli de regie standard) prin corectarea

cheltuielilor de regie medii cu procentul de creştere a volumului producţiei:
Ch x P Chc = cheltuieli corelate
Chc = Ch+ Ch = cheltuieli de regie medii
100 P = procentul de creştere a producţiei

- dacă cheltuielile de regie corelate nu se pot considera drept cheltuieli standard deoarece
nu sunt suficient de stimulative 4, sunt corectate prin factorul de stimulare;
Chc x Ps Chs = cheltuieli corelate corectate cu factorul de stimulare
Chs = Chc- Chc = cheltuieli corelate
100 Ps = procentul de stimulare

4 În sensul că nu implică suficiente eforturi din partea salariaţilor întreprinderii pentru respectarea lor.

3
 Control de gestiune

Procedeul analitic presupune:

➢ stabilirea pe locuri de cheltuieli şi pe feluri de cheltuieli, a nivelului standard al cheltuielilor de
regie;
➢ pentru stabilirea standardelor, sunt luate în considerare fie media anuală a cheltuielilor din
ultimii 5-10 ani, fie datele efective din perioada imediat precedentă. Se întâlnesc două situaţii:
- dacă volumul mediu / efectiv din perioada imediat precedentă al producţiei este egal cu
volumul standard al acesteia, atunci cheltuielile medii pot fi considerate standard eventual
corectate pentru stimularea personalului în direcţia respectării standardelor;
- dacă volumul mediu / efectiv din perioada imediat precedentă al producţiei diferă de volumul
standard al acesteia, atunci standardele se stabilesc ţinând cont de comportamentul
cheltuielilor faţă de volumul fizic al producţiei, aplicându-se metode diferite pentru
cheltuielile fixe, cheltuielile variabile şi cheltuielile cu caracter mixt, astfel:
▪ în cazul cheltuielilor fixe, având în vedere caracterul lor imobil faţă de modificările
volumului producţiei, standardul poate fi nivelul din perioada precedentă;
▪ în cazul cheltuielilor de regie variabile, standardele se stabilesc prin corelarea cheltuielilor
medii/efective din perioada imediat precedentă cu volumul producţiei standard,
corectate cu factorul de stimulare:

Chv chv = cheltuielile variabile medii pe unitatea de produs în perioada

chv =
Q luată ca bază de calcul;
Chv = cheltuielile variabile totale medii în perioada luată ca bază de
calcul sau cele din anul precedent;
Chc = chv x Qs Q = volumul mediu al producţiei în perioada luată ca bază de calcul
sau cel din anul precedent;
Chc = cheltuielile variabile totale corelate cu volumul standard al
producţiei;
Qs = volumul standard al producţiei;
Chc x Ps
Chs =Chc - 100 Chs = cheltuielile variabile totale standard;
Ps = procentul corespunzător factorului stimulativ.

▪ în cazul cheltuielilor de regie cu caracter mixt, stabilirea standardelor presupune

separarea cheltuielilor în fixe şi variabile şi tratarea lor după procedurile prezentate mai
sus.

Odată stabilite, cheltuielile de regie standard sunt trecute în bugetele de cheltuieli, care pot fi
întocmite ca: bugete fixe, cheltuielile fiind stabilite pentru un anumit nivel de activitate considerat
neschimbat; bugete flexibile, cheltuielile fiind stabilite pentru diferite niveluri de activitate (100%,
110%, 75%),

3.3. Contabilitatea cheltuielilor de producție

şi controlul operativ al acestora

 Controlul operativ al cheltuielilor de producţie prin intermediul abaterilor

Controlul este una din funcţiile de bază ale managementului, prin care se urmăresc dacă
performanţele previzionate şi obiectivele stabilite corespund planului. Instrument ajutător al
controlului performanţei, analiza abaterilor serveşte la atingerea nivelului planificat al profitului.

4
 Control de gestiune

Abaterile se stabilesc prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv (realizat) cu cel
standard (previzionat). Ca urmare, pot rezulta abateri:
➢ favorabile, când nivelul efectiv al costurilor este mai mic decât cel standard;
➢ nefavorabile, când nivelul efectiv al costurilor este mai mare decât cel standard;
Un alt criteriu, care se referă la responsabilităţi, grupează abaterile în:
➢ controlabile, imputate unor responsabili;
➢ necontrolabile, generate de factori externi şi care nu pot fi imputate unor persoane
responsabile de apariţia acestora.

Apariţia abaterilor este consecinţa unor multitudini de cauze. Managementul, analizând

abaterile, trebuie să identifice persoanele responsabile şi să ia măsuri corective (mai ales în cazul
abaterilor nefavorabile), astfel încât obiectivele stabilite să poată fi atinse.
Procesul de stabilire şi analiză a abaterilor poate fi prezentat schematic astfel:

Întocmirea bugetelor pe baza previziunilor de

producţie, vânzare, cost şi rezultate Revizuire

bugete

Măsurarea performanţelor realizate Revizuire

performanţe

Comparare profit realizat – profit estimat

Analiza abaterilor

Investigare cauze

Stabilirea şi analiza abaterilor

(Sursa: Caraiani C., Dumitrana M. (coord.) ş.a. (2005), Contabilitate de gestiune şi control de gestiune, Editura
InfoMega, Bucureşti, p. 349)

De precizat că stabilirea şi analiza abaterilor se realizează pentru acelaşi nivel de activitate,

şi anume pentru nivelul real, efectiv.

Relaţia de calcul a abaterii totale este: At = abaterea totală

At = R - S R = nivelul real, efectiv
S = nivelul standard, prestabilit

Abaterea totală este formată din abateri parţiale, respectiv:

5
 Control de gestiune

ABATEREA TOTALĂ

Abateri de la costurile standard Abateri de la costurile Abateri de la cheltuielile de

pentru materii prime şi standard pentru manoperă regie standard
materiale

Abateri de Abateri de la Abateri de volum

cantitate eficienţa
muncii Abateri de
capacitate
Abateri de Abateri de
preţ cantitate Abateri de
randament

Abaterea totală şi abaterile parţiale

(1) Abaterile de la costurile standard pentru materii prime şi materiale directe pot fi:

(a) abateri de cantitate – se stabilesc prin compararea cantităţilor efectiv consumate cu

consumurile standard, pe zone de cheltuieli pe feluri de materii prime şi materiale directe. Se pot
determina pe baza următoarelor procedee:
 procedeul documentaţiei:
Avm = valoarea abaterilor de la consumul standard; Acm = abaterea
Avm = Acm x Ps
cantitativă de la consumul standard; Ps = costul de achiziţie standard

 procedeul debitării 5 - abaterile se calculează pe loturi de produse:

Cs = consumul cantitativ standard pe unitate de produs; Ce =
consumul cantitativ efectiv pe unitate de produs; Q = cantitatea de
Avm = (Ce - Cs)  Q  Ps
produse (piese) rezultate prin debitarea (croirea) lotului de materii
prime; Ps = costul de achiziţie standard

 procedeul inventarierii – presupune stabilirea abaterilor prin inventarierea la anumite

intervale de timp a materialelor rămase neconsumate şi stabilirea pe această bază a
consumurilor efective, care apoi se compară cu cele standard. În cazul acestor abateri,
cauzele posibile şi persoanele ce pot fi trase la răspundere pot fi:
cauze posibile responsabilitate
▪ pierderi nejustificate maistrul
▪ depozitare necorespunzătoare gestionarul
▪ standarde incorecte managerul de producţie
▪ verificare calitativă defectuoasă gestionarul
▪ întreţinerea necorespunzătoare a utilajelor inginerul de întreţinere

(b) abateri din diferenţa de preţ la materiale se stabilesc în funcţie de:

 materialele intrate, atunci când materialele sunt evaluate în contabilitate la costul
standard de achiziţie; abaterea se calculează după relaţia:

5 Procedeu specific materiilor prime ce se prelucrează în loturi, iar procesul tehnologic impune în prealabil debitarea
(croirea) materiilor respective după anumite dimensiuni.

6
 Control de gestiune

Apm = abaterea din diferenţe de preţ; Pe = costul efectiv de

Apm = (Pe-Ps) x Ci achiziţie Ps = costul standard de achiziţie; Ci = cantitatea de
materiale intrată

 materialele consumate, în situaţia în care evaluarea materialelor în contabilitate se face

la costul efectiv de achiziţie; abaterea se determină astfel:
Ce = consumul specific efectiv; Q = volumul producţiei
Apm = (Pe-Ps) x Ce x Q
fabricate.

În cazul acestor abateri, cauzele posibile şi persoanele ce pot fi trase la răspundere pot fi:
cauze posibile responsabilitate
▪ modificarea preţului de pe piaţă necontrolabilă
▪ cumpărări neeficiente responsabil aprovizionare
▪ cumpărări rapide în scopul satisfacerii unei comenzi managerul aprovizionării şi
producţiei
▪ schimbarea calităţii şi implicit a preţului, fără a fi necontrolabilă
corespunzătoare standardelor
▪ pierderea discount-ului managerul financiar

(2) Abaterile de la costurile standard pentru manoperă pot fi:

(a) abateri de la eficienţa muncii - datorate modului de folosire a orelor productive:
 se datorează diferenţei dintre timpul efectiv lucrat şi timpul standard aferent producţiei
obţinute.
 relaţia de calcul este:
te / ts = timpul exprimat în ore productive efectiv / standard; Q =
Aw = (te-ts) x Q x Trs
volumul producţiei fabricate; Trs = tarif de retribuire standard

În cazul acestor abateri, cauzele posibile şi persoanele ce pot fi trase la răspundere pot fi:
cauze posibile responsabilitate
▪ calificarea necorespunzătoare a personalului angajat managerul de personal
▪ calitatea defectuoasă a materialelor managerul de aprovizionare
▪ întreţinerea necorespunzătoare a utilajelor managerul de întreţinere
▪ stabilirea incorectă a standardelor managerul de costuri

(b) abateri din variaţia tarifului de salarizare:

 apare ca urmare a diferenţei dintre tariful standard şi cel efectiv;
 relaţia de calcul este:
te / ts = timpul exprimat în ore productive efectiv / standard; Q =
ATr = te x Q x (Tre-Trs)
volumul producţiei fabricate; Trs = tarif de retribuire standard

În cazul acestor abateri, cauzele posibile şi persoanele ce pot fi trase la răspundere pot fi:
cauze posibile responsabilitate
▪ creşterea generală a salariilor necontrolabilă
▪ plăţi suplimentare mai mari decât cele prevăzute, ca urmare a managerul de
unor comenzi urgente producţie şi vânzare
▪ angajarea personalului de categorii diferite, datorită lipsei de necontrolabilă
ofertă pe piaţa muncii

7
 Control de gestiune

(3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard pot fi:

(a) abaterile de volum - sunt abaterile cheltuielilor de regie efective faţă de buget.
 se stabilesc pe articole de cheltuieli de regie, ca abateri de la bugetul iniţial (abateri totale)
şi ca abateri de la bugetul recalculat (abateri efective);
 recalcularea bugetului se va face pe seama cheltuielilor variabile, cheltuielile fixe
rămânând la acelaşi nivel.
(b) abateri de capacitate – sunt datorate modificării gradului de utilizare a capacităţii de producţie
a întreprinderii:
 sunt cheltuielile de regie standard, corespunzătoare orelor nelucrate;
 reprezintă diferenţă între cheltuielile de regie conform bugetului (recalculat sau nu) şi
cheltuielile de regie standard aferente orelor efective de activitate.
(c) abateri de randament
 reprezintă costul de regie standard al diferenţei dintre orele efectiv lucrate şi cele admise
prin standard (buget) pentru cantitatea de produse fabricate, determinată ponderând
economia de ore cu costul de regie standard al unei ore productive.

 Organizarea contabilităţii în condiţiile costului standard

Evidenţa analitică a cheltuielilor de producţie se ţine la costurile standard (considerate
costuri reale) doar pe zone, pe feluri de cheltuieli şi pe cauze, înregistrându-se, dacă este cazul,
abaterile. Contabilitatea poate fi organizată prin metoda costurilor standard în variantele:
(1) standard - cost parţial; (2) standard - cost unic; (3) standard - cost dublu.

1) METODA STANDARD - COST PARŢIAL

 abaterile de la costurile standard sunt determinate prin intermediul contului sintetic

921 Cheltuielile activităţii de bază dezvoltat pe analitice pe zone de cheltuieli (secţii, ateliere,
linii tehnologice) şi pe articole de calculaţie (materiale, manoperă, cheltuieli de regie);
 înregistrările contabile specifice sunt următoarele:

a) colectarea cheltuielilor efectuate 921 = 901

b) decontarea producţiei la cost 902 = 921
standard
c) stabilirea şi înregistrarea abaterilor Abateri de la = 921
(ca sold al contului 921) costurile standard - în negru (depăşire)
- în roşu (economie)
d) decontarea abaterilor 902 = Abateri de la costurile
standard
- în negru sau în roşu
e) decontarea cheltuielilor 901 = 902

8
 Control de gestiune

2) METODA STANDARD - COST UNIC

 cheltuielile sunt înregistrate la nivel standard în contul 921 Cheltuielile activităţii de bază,
dezvoltat pe analitice, atât în debit cât şi în credit;
 abaterile sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul Abateri, în
negru (depăşiri) / roşu ( economii);
 înregistrările contabile specifice sunt următoarele:

a) colectarea cheltuielilor % = 901

efectuate: 921 (nivel standard)
Abaterile de la costurile
standard

b) decontarea producţiei la 902 = 921

cost standard

d) decontarea abaterilor 902 = Abaterile de la costurile

standard
- în negru sau în roşu

e) decontarea cheltuielilor 901 = 902

3) METODA STANDARD - COST DUBLU

 în analiticele contului 921 Cheltuielile activităţii de bază sunt înregistrate, atât la nivelul
efectiv, cât şi standard, consumurile ocazionate (în debit) şi decontarea acestor consumuri
înglobate în producţia finită şi în cea neterminată (în credit); acest cont intră în
corespondenţă cu 904 Contul de compensare standard, cont creat anume în acest scop;
 abaterile se stabilesc în mărimi relative, sub forma unor indici 6 de eficienţă, raportând
cheltuielile efective de producţie la cheltuielile de producţie standard:
Che Ie = indicele de eficienţă; Che = cheltuielile efective de producţie
Ie = Chs = cheltuielile de producţie standard
Chs

3.4. Calculul costurilor efective pe unitate de produs

Conform metodei costurilor standard sau normate, nu este necesară postcalculaţia (pentru
stabilirea costurilor efective) dacă standardele sunt considerate costuri reale. În condiţiile în care se
consideră ca justificată o nouă calculaţie a costurilor efective pe produse, abaterile trebuie stabilite
nu doar pe zone şi pe articole de calculaţie, ci şi pe purtători de costuri.
Costul efectiv se calculează după relaţia:
C1 = costul efectiv unitar pe produs; Cn = costul normat unitar pe produs
 = abaterea aferentă, repartizată produsului, prin aplicarea la nivelul normat al
C1 = Cn + Δ fiecărui articol de calculaţie a coeficientului de abateri corespunzător (K)
K = suma abaterilor totale la nivelul fiecărui articol / suma cheltuielilor totale la
articolul respectiv
Deoarece costurile efective unitare pe produse se stabilesc pornind de la costurile normate,
înseamnă că abaterea este diferenţa dintre cheltuielile efective şi cheltuielile normate aferente

6 Indicii subunitari indică economii, iar cei supraunitari depăşiri (abateri nefavorabile).

9
 Control de gestiune

producţiei efective (ce rezultă din ponderarea producţiei efective cu costurile unitare normate). Deci
abaterea se poate calcula:
Chn1 = cheltuielile normate aferente producţiei efective;
Δ = Chn1 – Ch1
Ch1 = cheltuielile efective aferente producţiei finite;
q1 = cantitatea efectivă de produse;
Chn1 = Σ q1 x cn
cn = costul normat al fiecărui produs la fiecare articol de calculaţie.

În ceea ce priveşte calcularea abaterii la nivelul purtătorilor de costuri sau la nivelul întregii
producţii, aceasta depinde de posibilitatea identificării cheltuielilor efective direct pe purtătorii de
costuri. Astfel, în cazul cheltuielilor directe (identificate direct pe purtători de costuri), abaterile se
pot calcula direct pe aceşti purtători. În cazul cheltuielilor indirecte (evidenţiate pe zone), abaterile
se vor stabili pe total zonă şi apoi se vor repartiza asupra purtătorilor de costuri, proporţional cu
costurile normate ale acestora:
- considerând eventuale modificări de norme (M), relaţia este: C1 = Cn ±  ± M

- dacă elementele de calcul se urmăresc pe total producţie (Q), relaţia este: C1 =

Chn  n + M
Q

3.5. Studiu de caz privind metoda costurilor standard

Presupunem că la întreprinderea ALFA, pentru o anumită perioadă de timp, există

următoarele date (pentru simplificare, menţionăm că nu există producţie neterminată):
Tabelul 1
Activitate normală
Explicaţii Cantitate Cantitate Valoare Valoare
unitară totală unitară totală
0 1 2 3 4=2x3
Producţia fizică (buc.) 300
Cheltuieli directe (lei) - - - 18.600
- Materii prime 10 3.000 4 12.000
- Manoperă 2 600 11 6.600
Cheltuieli de regie (lei) - - - 9.600
- cheltuieli variabile 2 600 7 4.200
- cheltuieli fixe 2 600 9 5.400
Total cost (lei) - - - 28.200
Cost unitar (lei/buc) - - - 94
Tabelul 2
Activitate reală
Explicaţii Cantitate Cantitate Valoare Valoare
unitară totală unitară totală
0 5 6 7 8=6x7
Producţia fizică (buc.) 270
Cheltuieli directe (lei) - - - 21.303
- Materii prime 11 2970 4,5 13.365
- Manoperă 2,1 567 14 7.938
Cheltuieli de regie (lei) - - - 10.503
- cheltuieli variabile - - - 5.103
- cheltuieli fixe - - - 5.400
Total cost (lei) - - - 31.806
Cost unitar (lei/buc) - - - 117,8

10
 Control de gestiune

1) Rezolvare după metoda standard – cost parţial

varianta I
a) colectarea cheltuielilor 921 = 901 31.806
921.Materiale: 13.365
921.Manoperă: 7.938
921.Regie: 10.503
b) înregistrarea producţiei la 931 = 902 25.380
cost standard 7
(270 buc x 94 lei/buc)
c) decontarea costului 902 = 921 25.380
standard al producţiei asupra 921.Materiale: 10.800
contului 921 pentru calcularea 921.Manoperă: 5.940
diferenţelor de preţ 921.Regie: 8.640
d) înregistrarea diferenţelor 903 = 921 6.426
de preţ (abateri nefavorabile = 903.Materiale: 2.565 921.Materiale: 2.565
depăşiri) 903.Manoperă: 1.998 921.Manoperă: 1.998
903.Regie: 1.863 921.Regie: 1.863
e) interfaţa cheltuieli-costuri 901 = % 31.806
931 25.380
903 6.426
903.Materiale: 2.565
903.Manoperă: 1.998
903.Regie: 8.640

După aceste înregistrări, toate conturile s-au soldat. Situaţia în conturi se prezintă după cum
urmează:
CARTEA-MARE

921.Materiale 921.Manoperă 921.Regie

13.365 10.800 7.938 5.940 10.503 8.640
(cost (cost (cost (cost (cost (cost
efectiv) standard) efectiv) standard) efectiv) standard)
2.565 2.565 1.998 1.998 1.863 1.863
(dif. (dif. nefav.) (dif. nefav.)
nefav.)

903.Materiale 903.Manoperă 903.Regie

2.565 2.565 1.998 1.998 1.863 1.863
(dif. (dif. (dif. nefav.)
nefav.) nefav.)

901 902 931

31.806 31.806 25.380 25.380 25.380 25.380

7 Această înregistrare nu este obligatorie.

11
 Control de gestiune

varianta 2
Dacă nu se înregistrează şi obţinerea producţiei la cost standard (operaţia b), atunci
înregistrările contabile sunt următoarele:

a) colectarea cheltuielilor 921 = 901 31.806

921.Materiale: 13.365
921.Manoperă: 7.938
921.Regie: 10.503
b) decontarea costului standard 902 = 921 25.380
al producţiei asupra contului 921.Materiale: 10.800
921 pentru calcularea 921.Manoperă: 5.940
diferenţelor de preţ 921.Regie: 8.640
c) înregistrarea diferenţelor de 903 = 921 6.426
preţ (abateri nefavorabile = 903.Materiale: 2.565 921.Materiale: 2.565
depăşiri) 903.Manoperă: 1.998 921.Manoperă: 1.998
903.Regie: 1.863 921.Regie: 1.863
d) decontarea abaterilor asupra 902 = 903 6.426
contului 902 903.Materiale: 2.565
903.Manoperă: 1.998
903.Regie: 8.640
e) interfaţa cheltuieli-costuri 901 = 902 31.806

2) Rezolvare după metoda standard – cost unic

Conform metodei, colectarea cheltuielilor se va face tot prin intermediul contului 921, deschis
pe analiticele: Materiale, Manoperă şi Regie, dar evidenţa acestora se va face la costul standard,
concomitent înregistrându-se, dacă este cazul, şi abaterile în negru sau în roşu (favorabile sau
nefavorabile).
Calculul abaterii totale:
- producţia realizată la cost standard 25.380 lei (270 buc x 94 lei/buc)
- producţia realizată la cost efectiv = 31.806 lei (270 buc x 117,8 lei/buc)
=abaterea totală (nefavorabilă) 6.426 lei

Abaterea totală este formată din abateri parţiale:

a) pentru Materiale:
- producţia realizată la cost standard 10.800 lei (270 x 10 x 4)
- producţia realizată la cost efectiv = 13.365 lei (270 x 11 x 4,5)
=abateri totale (nefavorabile) 2.565 lei
din care:
(a) abateri de cantitate 1.080 lei [270 x (11-10) x 4]
(b) abateri de preţ 1.485 lei [270 x 11 x (4,5-4)]
b) pentru Manoperă:
- producţia realizată la cost standard = 5.940 lei (270 x 2 x 11)
- producţia realizată la cost efectiv = 7.938 lei (270 x 2,1 x 14)
abateri totale (nefavorabile), 1.998 lei
din care:
(a) abateri de timp 297 lei [270 x (2,1-2) x 11]
(b) abateri de tarif 1.701 lei [270 x 2,1 x (14-11)]

12
 Control de gestiune

c) pentru Regie:
cheltuieli variabile cheltuieli fixe
- producţia realizată la cost standard = 8.640 lei (270 x 2 x 7) (270 x 2 x 9)
- producţia realizată la cost efectiv = 10.503 lei (270 x 2,1 x 9) (300 x 2 x 9)
abateri totale (nefavorabile), 1.863 lei
din care:
(a) abateri de volum 1.134 lei
(b) abateri de capacitate 297 lei
(c) abateri de randament 432 lei

(a) abateri de volum: 270 x 2,1 x 9 + 300 x 2 x 9 = 10.503 lei

(buget efectiv-buget recalculat) 270 x 2,1 x 7 + 300 x 2 x 9 = 9.369 lei
abatere = 1.134 lei

(b) abateri de capacitate: 270 x 2,1 x 7 + 300 x 2 x 9 = 9.369 lei

270 x 2,1 x 7 + 270 x 2,1 x 9 = 9.072 lei
abatere = 297 lei

(c) abateri de randament: 270 x 2,1 x 7 + 270 x 2,1 x 9 = 9.072 lei

270 x 2 x 7 + 270 x 2 x 9 = 8.640 lei
abatere = 432 lei

Înregistrări contabile:

1) % = 901 13.365
a) colectarea 921 10.800
cheltuielilor cu - 921.Materiale: 10.800
materialele 903 2.565
directe: - 903 Materiale-abat.cant.: 1.080
- 903 Materiale-abat.preţ: 1.485
b) colectarea % = 901 7.938
cheltuielilor cu 921 5.940
manopera: - 921.Manoperă: 5.940
903 1.998
- 903 Manoperă-abat.timp: 297
- 903 Manoperă-abat.tarif :1.701
c) colectarea % = 901 10.503
cheltuielilor cu 921 8.640
regia: - 921.Regie: 8.640
903 1.863
- 903 Regie-abat.volum: 1.134
- 903 Regie-abat.capacit:297
- 903 Regie-abat.randam: 432
2)
înregistrarea
producţiei 931 = 902 25.380
obţinute la cost
standard

13
 Control de gestiune

3) decontarea 902 = 921 25.380

costului - 921.Materiale: 10.800
standard - 921.Manoperă: 5.940
- 921.Regie: 8.640
4) interfaţa 901 = % 31.806
cheltuieli- 931 25.380
costuri 903 6.426
- 903 Mat.-abat.cant.: 1.080
- 903 Mat.-abat.preţ: 1.485
- 903 Manop-abat.timp: 297
- 903 Manop.-abat.tarif :1.701
- 903 Regie-abat.volum:1.134
- 903 Regie-abat.capacit:297
- 903 Regie-abat.randam.: 432

După aceste înregistrări, toate conturile s-au soldat. Situaţia în conturi se prezintă după cum
urmează:
CARTEA-MARE

921.Materiale 921.Manoperă 921.Regie

10.800 10.800 5.940 5.940 8.640 8.640

903.Materiale – abat. cantitate 903.Materiale – abat. preţ 903.Manoperă – abat. timp

1.080 1.080 1.485 1.485 297 297
(dif. nefav.) (dif. nefav.) (dif. nefav.)

903.Manoperă – abat. tarif 903.Regie – abat. volum 903.Regie – abat. capacitate

1.701 1.701 1.134 1.134 297 297
(dif. nefav.) (dif. nefav.) (dif. nefav.)

903.Regie – abat. randament 902 901 931

432 432 25.380 25.380 31.806 31.806 25.380 25.380
(dif. nefav.)

14
 Control de gestiune

Verificarea cunoștințelor

O singură variantă de răspuns este corectă.

1. Metoda standard-cost este o metodă de calculaţie care:

a) presupune doar antecalculaţia costurilor standard (normate);
b) integrează antecalculaţia costurilor standard (normate) cu postcalculaţia, aceasta din
urmă constând dintr-un sistem operativ de urmărire şi control al costurilor;
c) presupune doar postcalculaţia costurilor efective.

2. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producţie se realizează

prin intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv
(realizat) cu cel standard (previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este mai mic
decât cel standard, abaterile rezultate sunt:
a) favorabile;
b) nefavorabile;
c) zero.

3. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producţie se realizează

prin intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv
(realizat) cu cel standard (previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este mai mare
decât cel standard, abaterile rezultate sunt:
a) zero;
b) favorabile;
c) nefavorabile.

4. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producţie se realizează

prin intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv
(realizat) cu cel standard (previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este egal cu
costul cel standard, abaterile rezultate sunt:
a) nefavorabile;
b) favorabile;
c) zero.

5. În cazul metodei standard-cost, pentru materiile prime şi materialele directe, abaterile de la

costurile standard pot fi:
a) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament;
b) abateri de cantitate, abateri de preţ;
c) abateri de la eficienţa muncii, abateri din variaţia tarifului de salarizare.

6. În cazul metodei standard-cost, pentru manopera directă, abaterile de la costurile standard

pot fi:
a) abateri de la eficienţa muncii, abateri din variaţia tarifului de salarizare;
b) abateri de cantitate, abateri de preţ;
c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

7. În cazul metodei standard-cost, pentru cheltuielile de regie, abaterile de la costurile standard

pot fi:
a) abateri de cantitate, abateri de preţ;
b) abateri de la eficienţa muncii, abateri din variaţia tarifului de salarizare;
c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

15
 Control de gestiune

8. Se cere să se calculeze abaterea totală de la costurile standard pentru materialele directe,

cunoscând următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 1 kg/buc;
- consum specific efectiv = 1,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg;
- preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
a) +510 lei;
b) -600 lei;
c) +600 lei.

9. Se cere să se calculeze abaterile de la costurile standard pentru materialele directe (abateri

de cantitate şi abateri de preţ), cunoscând următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 1 kg/buc;
- consum specific efectiv = 1,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg;
- preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
a) abateri de cantitate = 150 lei abateri de preţ = 450 lei;
b) abateri de cantitate = 450 lei abateri de preţ = 150 lei;
c) abateri de cantitate = 300 lei abateri de preţ = 300 lei.

10. Se cunosc următoarele date referitoare la materialele directe:

- producţia fizică standard = 90 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 1 kg/buc;
- consum specific efectiv = 1,5 kg/buc;
- preţul unitar al materialelor directe standard = 10 lei/kg;
- preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
Se cere să se calculeze abaterea de cantitate de la costurile standard pentru materialele
directe şi să se stabilească dacă este o abatere favorabilă sau nefavorabilă pentru
întreprindere.
a) +500 lei, abatere nefavorabilă;
b) -500 lei, abatere favorabilă;
c) +600 lei, abatere nefavorabilă.

11. Se cunosc următoarele date referitoare la materialele directe:

- producţia fizică standard = 90 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = consum specific efectiv = 1 kg/buc;
- preţul unitar standard = preţul unitar efectiv = 10 lei/kg.
Abaterea totală de la costurile standard pentru materialele directe este:
a) favorabilă;
b) nefavorabilă;
c) nu există abatere întrucât consumul specific de materiale directe, precum şi preţul unitar
al materialelor au aceleaşi valori, atât la nivel standard, cât şi efectiv.

12. Se cere să se calculeze abaterea totală de la costurile standard pentru manopera directă,
cunoscând următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 2 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 2,5 ore/buc.;

16
 Control de gestiune

- tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;

- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
a) -700 lei;
b) +520 lei;
c) +700 lei.

13. Se cere să se calculeze abaterile de la costurile standard pentru manopera directă (abateri de
timp şi abateri de tarif de retribuire), cunoscând următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 2 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 2,5 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
a) abateri de timp = 250 lei abateri de tarif = 450 lei;
b) abateri de timp = 450 lei abateri de tarif = 250;
c) abateri de timp = 350 lei abateri de tarif = 350 lei.

14. Se cere să se calculeze abaterea de timp de la costurile standard pentru manopera directă,
cunoscând următoarele date:
- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 2,5 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 2 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 10 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
a) -500 lei;
b) 0 lei;
c) +500 lei.

15. În cazul metodei standard-cost, pentru manopera directă, nu există abatere de tarif de
retribuire de la costurile standard atunci când:
a) tariful de retribuire standard = timpul (ore productive) standard;
b) tariful de retribuire efectiv = timpul (ore productive) standard.
c) tariful de retribuire standard = tariful de retribuire efectiv;

15. Se cunosc următoarele date referitoare la manopera directă:

- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 2 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 2 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 10 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 9 lei/oră.
Se cere să se calculeze abaterea de tarif de retribuire de la costurile standard pentru
manopera directă şi să se stabilească dacă este o abatere favorabilă sau nefavorabilă pentru
întreprindere.
a) nu există abatere;
b) +200 lei, abatere favorabilă;
c) -200 lei, abatere favorabilă.

17
 Control de gestiune

16. În cazul metodei standard - cost parţial, colectarea cheltuielilor efectuate se înregistrează
astfel:

a) % = 901 Decontări costuri efective

921 Cheltuielile activităţii interne privind costuri standard
de bază cheltuielile
903 Abateri abateri de la costurile
standard

b) 921 Cheltuielile activităţii = 901 Decontări interne costuri efective

de bază privind cheltuielile

c) 921 Cheltuielile activităţii = 901 Decontări interne costuri standard

de bază privind cheltuielile

17. Având în vedere metoda standard - cost parţial, care afirmație este corectă?
a) abaterile sunt determinate prin intermediul contului sintetic 921 Cheltuielile activităţii
de bază;
b) abaterile sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul 903 Abateri,
în negru (depăşiri) / roşu (economii);
c) abaterile nu se înregistrează.

18. În cazul metodei standard - cost parţial, înregistrarea contabilă a abaterilor de la costurile
standard este:
a) 901 Decontări interne = 903 Abateri
privind cheltuielile

b) 903 Abateri = 901 Decontări interne privind cheltuielile

c) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii de bază

19. În cazul metodei standard - cost unic, abaterile:

a) nu se înregistrează;
b) sunt determinate prin intermediul contului sintetic 921 Cheltuielile activităţii de bază;
c) sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul 903 Abateri, în negru
(depăşiri) / roşu (economii).

20. În cazul metodei standard - cost unic, înregistrarea contabilă a abaterilor de la costurile
standard este:
a) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii de bază

b) 903 Abateri = 901 Decontări interne privind cheltuielile

c) 921 Cheltuielile activităţii = 903 Abateri

de bază

21. În cazul metodei standard - cost unic, colectarea cheltuielilor efectuate se înregistrează astfel:
a) % = 901 Decontări costuri efective
921 Cheltuielile activităţii interne privind costuri standard
de bază cheltuielile
903 Abateri abateri de la costurile standard

b) 921 Cheltuielile activităţii = 901 Decontări interne costuri standard

de bază privind cheltuielile

18
 Control de gestiune

c) 921 Cheltuielile activităţii = 901 Decontări interne costuri efective

de bază privind cheltuielile

22. În cazul metodei standard-cost, prin formula contabilă:

902 Decontări interne = 921 Cheltuielile activităţii
privind producţia obţinută de bază
se înregistrează:
a) decontarea producţiei la cost efectiv;
b) înregistrarea abaterilor;
c) decontarea producţiei la cost standard.

23. Referitor la materiile prime şi materialele directe, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 2 kg/buc;
- consum specific efectiv = 2,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg;
- preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
Se cere să se înregistreze în contabilitate consumul de materiale directe, conform metodei
standard–cost parţial.

a) 921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 1.980

- 921 Materiale = 1.980 privind cheltuielile

b) 921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 2.750

- 921 Materiale = 2.750 privind cheltuielile

c) 921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 2.500

- 921 Materiale = 2.500 privind cheltuielile

24. Referitor la materiile prime şi materialele directe, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 2 kg/buc;
- consum specific efectiv = 2,5 kg/buc;
- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg;
- preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
Se cere să se înregistreze în contabilitate abaterile de la costurile standard pentru materialele
directe, conform metodei standard–cost parţial.

a) 903 Abateri = 901 Decontări interne 700

- 903 Materiale = 700 privind cheltuielile

b) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii de bază 700

- 903 Materiale = 700 - 921 Materiale = 700

c) 903 Abateri = 902 Decontări interne privind 700

- 903 Materiale = 700 producţia obţinută

25. Referitor la materiile prime şi materialele directe, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- consum specific standard = 2 kg/buc;
- consum specific efectiv = 2,5 kg/buc;

19
 Control de gestiune

- preţul unitar standard al materialelor directe = 9 lei/kg;

- preţ unitar efectiv = 10 lei/kg.
Se cere să se înregistreze în contabilitate abaterile de la costurile standard pentru materialele
directe, conform metodei standard–cost unic.

a) 903 Abateri = 901 Decontări interne 700

- 903 Abateri de cantitate = 450 privind cheltuielile
- 903 Abateri de preţ = 250

b) 903 Abateri = 902 Decontări interne 700

- 903 Abateri de cantitate = 450 privind producţia obţinută
- 903 Abateri de preţ = 250

c) 903 Abateri = 921 Cheltuielile 700

- 903 Abateri de cantitate = 450 activităţii de bază
- 903 Abateri de preţ = 250 - 921 Materiale = 700

26. Referitor la manopera directă, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 3 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 3,5 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
Se cere să se înregistreze în contabilitate cheltuielile cu manopera directă, conform metodei
standard–cost parţial.

a) 921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 3.850

- 921 Manoperă = 3.850 privind cheltuielile

b) 921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 2.700

- 921 Manoperă = 2.700 privind cheltuielile

c) 921 Cheltuielile activităţii de bază = 901 Decontări interne 3.500

- 921 Manoperă = 3.500 privind cheltuielile

27. Referitor la manopera directă, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 3 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 3,5 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
Se cere să se înregistreze în contabilitate abaterile de la costurile standard pentru manopera
directă, conform metodei standard–cost parţial.

a) 903 Abateri = 902 Decontări interne privind 800

- 903 Manoperă = 800 producţia obţinută

b) 903 Abateri = 901 Decontări interne 800

- 903 Manoperă = 800 privind cheltuielile

c) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii de bază 800

- 903 Manoperă = 800 - 921 Manoperă = 800

20
 Control de gestiune

28. Referitor la manopera directă, se cunosc următoarele date:

- producţia fizică standard = 110 buc.;
- producţia fizică efectivă = 100 buc;
- timpul (ore productive) standard = 3 ore/buc.;
- timpul (ore productive) efectiv = 3,5 ore/buc.;
- tariful de retribuire standard = 9 lei/oră;
- tariful de retribuire efectiv = 10 lei/oră.
Se cere să se înregistreze în contabilitate abaterile de la costurile standard pentru manopera
directă, conform metodei standard–cost unic.

a) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităţii 800

- 903 Abateri de timp = 450 de bază
- 903 Abateri de tarif = 350 - 921 Manoperă = 800

b) 903 Abateri = 901 Decontări interne 800

- 903 Abateri de timp = 450 privind cheltuielile
- 903 Abateri de tarif = 350

c) 903 Abateri = 902 Decontări interne 800

- 903 Abateri de timp = 450 privind
- 903 Abateri de tarif = 350 producţia obţinută

21