MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

MEdCTCNDIPT / UIP

CONSERVAREA BIODIVERSITII MATERIALE DE NVARE PENTRU CLASA a-XI-a

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic

Noiembrie 2008

Materiale de invatare

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC

DOMENIUL: RESURSE NATURALE CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI MODULUL: CONSERVAREA BIODIVERSITATII (clasa a -XI -a)

NIVELUL 3

2008

AUTORI:

Prof. SARB IOAN DOREL Colegiul Tehnic de Construcii i Protecia Mediului ARAD Prof.Ing.MICALACIAN LUCICA Colegiul Tehnic de Construcii i Protecia Mediului ARAD Prof.BOCHIS CARMEN ADRIANA Colegiul Tehnic de Construcii i Protecia Mediului ARAD

CONSULTAN: Ivan Mykytyn-expert CNDIPT Catinca Scrioteanu expert CNDIPT Calinescu Claudia- expert CNDIPT

CUPRINS INTRODUCERE ....................................................................... 3 COMPETENTE............................................................................4 OBIECTIVE..................................................................................6 INFORMATII PENTRU PROFESORI.......................................7 FISE DE REZUMAT.....................................................................8 CUVINTE CHEIE/GLOSAR........................................................33 INFORMATII PENTRU ELEVI....................................................34 ACTIVITATI DE INVATARE........................................................34 SOLUTII DE ACTIVITATE...........................................................43 BIBLIOGRAFIE............................................................................71

Introducere

Prin acest material ne-am propus sa va apropiem de natura, sa va ajutam sa-i apreciati frumusetea, sa-i descoperiti componentele, sa o intelegeti si sa o protejati. Acest material este destinat pregtirii elevilor din ciclul superior al liceului tehnologic, din domeniul Protecia Mediului, n calificarea Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului se refer la modulul Conservarea biodiversitatii . Materialul se adreseaz att elevilor, ct i profesorilor, fiind structurat n trei pri: o parte cuprinznd materiale de referin pentru profesor, o parte cu activiti pentru elevi i o parte cu soluii i sugestii metodologice. Precizm faptul c auxiliarul nu acoper toate cerinele din Standardul de Pregtire Profesional; pentru obinerea certificatului de calificare este necesar validarea integral a competenelor, conform probelor de evaluare din Standardul de Pregtire Profesional. Materialele elaborate au ncercat s surprind cteva criterii de performan din standard i se bazeaz n cea mai mare msur pe activitatii practice. Pentru atingerea competenelor specifice n integralitatea lor, profesorul trebuie s dezvolte aria coninuturilor prezente n materialul de fa, avnd libertatea de a dezvolta anumite coninuturi, de a le ealona n timp. Coninuturile incluse n structura modulului Conservarea biodiversitatii ofer elevilor cunotine care le permit dezvoltarea abilitilor practice i creative. nainte de aplicarea materialelor de nvare propuse, profesorul trebuie s cunoasc particularitile colectivului de elevi i, ndeosebi, stilurile de nvare ale acestora, pentru reuita centrrii pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele n raport cu cerinele clasei, utiliznd activiti variate de nvare i, n special, cele cu caracter aplicativ. Materialele de nvare propuse sunt uor de citit i de neles, informaiile i cerinele fiind formulate ntr-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil i susinut prin exemple sugestive i prin imagini. Evaluarea trebuie s fie un proces continuu i sumativ, referindu-se n mod explicit la criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul probelor de evaluare specificate n Standardul de Pregtire Profesional, pentru fiecare competen.

Competente

In modulul Conservarea biodiversitatii au fost vizate urmtoarele uniti de competen : 16.1 Monitorizeaza biodiversitatea locala si zonala : Tipuri de biodiversitate :genetica,specifica,a ecosistemelor,a peisajului ; Metode de studio:indici de biodiversitate,releveuri,bioforme, geoelemente,indici autoecologici, abundenta,frecventa ; Prelucrarea datelor :spectre ecologice ; 16.2 Analizeaz factorii care conduc la modificarea biodiversitii : Factori ce modific biodiversitatea: factorul istoric, heterogenitatea mediului, competiia, pradatorismul, variabilitatea climatic, productivitatea Zone de studiu: ecosistem de cmpie, pdure, lac, ru; (zoocenoze :pasarii,insecte,lilieci). Reprezentri grafice:tabele, histograme, reprezentri liniare, exponeniale sau logaritmice

Obiective:

n urma parcurgerii coninuturilor modulului, urmrind atingerea tuturor competenelor specifice, elevii vor fi capabili s: 16.1.1 studierea conceptului de biodiversitate ; compararea tipurilor de biodiversitate i a caracteristicilor acestora ; utilizarea determinatoarelor i truselor de teren; executarea releveelor; sa cunoasca aplicarea metodelor de studiu a biodiversitii; prelucrarea datelor obinute, n laborator; 16.2.2 evidenieze factori care produc modificri ale biodiversitii; compararea influenei diverilor factori asupra gradientului de biodiversitate al diverselor zone ; analizarea unor rezultate obinute pe teren; executarea de tabele si reprezentri grafice;

Informatii pentru profesori

Modulului 7 CONSERVAREA BIODIVERSITII i sunt alocate conform planului de nvmnt un numr total de 132 ore / an (4 ore / sptmn), care se desfoar paralel cu modulele 1-4. Ordinea cronologic recomandat pentru parcurgerea coninuturilor poate fi la alegerea profesorului impunndu-se doar tratarea succesiv a coninuturilor corespunztoare aceleiai competene, ordinea competenelor nefiind obligatorie. Numrul de ore alocate fiecrei teme n parte este orientativ, profesorul rmnnd a hotr asupra acestora n funcie de resursele materiale de care dispune i de importana pe care o acord fiecrei teme. Orele de instruire teoretic vor avea un caracter activ participativ din partea elevilor, n demersul didactic utilizndu-se fie de lucru sau fie de observaie, aplicnd metodele didactice precizate anterior. Activitile practice se vor desfura exclusiv pe teren, pentru ca datele obinute pe teren s fie apoi prelucrate n timpul orelor. Modulul CONSERVAREA BIODIVERSITII are un caracter predominant aplicativ, de aceea e necesar ca cele 4 ore s fie grupate n cadrul orarului pentru a permite activitile aplicative de teren. Formarea , la elevi , a competenelor prevzute n Standardul de Pregtire Profesional i cuprinse n program presupune aplicarea unor metode activ participative de predare nvare. Fiind un modul cu caracter practic aplicativ o pondere foarte mare n cadrul acestor metode o ocup experimentul. Acesta va fi realizat att de ctre profesor, cu caracter demonstrativ, ct i de ctre elevi, pentru dobndirea unor abiliti cu caracter practic. Pe lng experiment se mai recomand i alte metode moderne de nvare: descoperirea, problematizarea, ntocmirea unor proiecte i portofolii, etc. Alegerea metodei i a tehnicilor didactice rmne la latitudinea profesorului, care, cunoscnd elevii i stilurile de nvare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularitile clasei i ale elevilor. O metod didactic aplicabil mai ales n condiiile n care laboratoarele colare nu dispun ntotdeauna de materiale, instrumente i echipamente de ultim or necesare n formarea anumitor competene prevzute n Standardul de Pregtire Profesional este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituii sau ageni economici ale cror laboratoare dispun de dotare corespunztoare. Evaluarea cunotinelor i a abilitilor dobndite de elevi precum i a progreselor realizate de acetia se va corela cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare prevzute n Standardul de Pregtire Profesional, evalundu-se doar competenele prevzute n modul, nu i altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativ continu, iar n final, o evaluare sumativ pentru verificarea dobndirii competenelor specificate n Standardul de Pregtire Profesional. Principala metod de evaluare a competenelor specifice acestui modul este proba practic. Pe lng aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematic, proiectul, portofoliul, tema n clas, autoevaluarea. Probele de evaluare i autoevaluare se pot concepe sub form de fie de observare, fie de autoevaluare, fie de evaluare ( teste) cuprinznd itemi obiectivi, semiobiectivi, subiecivi.

Fisa de rezumat

Titlul modulului Conservarea biodiversitii Numele elevului : Data inceperii : Data finalizarii :

Competente : Compententa 1. 1 6.1 Monitorizeaza biodiversitatea locala si zonala :

Activitatate de invatare Conceptul de biodiversitate Tipuri de biodiversitate: genetica, specifica, a ecosistemului, a peisajului; Metode de studio: indici de biodiversitate, releveuri, bioforme geoelemente, indici autoecologici, abundenta, frecventa; Factori ce modific biodiversitatea Zone de studiu: ec. de campie, padure, lac, rau, (zoocenoze: pasari, insecte, lilieci.) Reprezentari grafice. Tabele cu datele din teren al zoocenozelor)

Data indeplinirii

Verificat

16.2 Analizeaz factorii care conduc la modificarea biodiversitii (zoocenoze).

Fisa de rezumat activitate

Competenta

Activitate de invatare

Obiectivele invatarii Studierea conceptului de biodiversitate ; Compararea tipurilor de biodiversitate si caracteristicile acestora ; Executarea releveelor; Sa cunoasca aplicarea metodelor de studiu a biodiversitii; Sa prelucreze datele obinute, n laborator;

Realizat

16.1 Monitorizeaza biodiversitatea C16.1F1-Conceptul de locala si biodiversitate; zonala C16.1F2Tipuri de biodiversitate: genetica, specifica,a ecosistemului, a peisajului; C16.1F3 Metode de studio a biodiversitatii ; C16.1F4 Spectre ecologice ;

Comentariile elevului

Comentariile profesorului

10

Fiele de documentare activitati

Fiele de documentare activitati au fost incluse pentru prezentarea foarte sintetic a problemelor care se ridic n abordarea temelor asupra informaiilor pe care elevii trebuie s le primeasc. Prezentarile in programul Power Pointsunt o alternativa viabila pentru prezentarea frontala a informatiilor de catre profesor. n aceast seciune - Fisa de documentaret activitati sunt prezentate cteva exemple de slide-uri. (fisaCOMPETENTA 16. 1 Monitorizarea biodiversitatii locale si zonale. C16.1 F 1-Conceptul de biodiversitate ; C16.1 F 2-Tipuri de biodiversitat:-genetica; -specifica; -ecosistemelor; -peisajului; C16.1 F 3-Metode de studio a biodiversitatii ; -genetice; -specifice; -ecosistemelor; -peisajului; C16.1 F 4 Spectre ecologice ;. COMPETENTA 16. 2 Analizeaz factorii care conduc la modificarea biodiversitatii. C16.2F1-Factori care conduc la modificarea biodiversitatii C16.2F2,F3,F4-Zone de studiu:ecosistem de cimpie,padure, lac, rau;(zoocenoze:pasari, insecte, lilieci)

11

B IO
Competenta 16.1.F1
12

CE ESTE BIOD

Prima definitie a biodiversita National de Cercetare la prim (Washington, 1986): "Biodiv biologica Conform Conferintei de la Ha trebuie inteleasa ca un vast, e terestre ce se manifesta in integrare ale sistemelor vii, i biosfera

CE ESTE

La Earth Summit ECO92 de la Rio d Biodiversitatii care a

13

CE ESTE BIOD

Aici se defineste biodiversitate printre organismele vii de o sistemele terestre, marine si ecologice din care ele fac parte speciilor (genofondul popula ecosistemului) si diversitatea ec

CE ESTE

Aceeasi definitie este pr diversitatii biologice s 14 Aceasta isi propune sa

T IP U R

Competenta16.1F.2
15

B io d iv e r s

BIODIVERSITATEA

Este determinata de cantitatea de inf specii, respectiv de totalitatea genelor deoarece o specie este formata din prezinta un anumit fond genetic , fondurilor genetice ale populatiilor car Variabilitatea genetica este determina de mutatii

BIODIVER

Specia= o grupare de p Specia sunt izolate reproductiv Numarul actual de spec 16 56% insecte) insa din ac

BIODIVER

17

BIODIVERSITAT

Repartizarea speciilor pe Terra biodiversitate specifica la nivelu Biodiversitatea scade de la E altitudine scazuta la zonele cu a Cca 90% din specii traiesc in r Tropice Arealul speciilor este redus la E

18

BIODIVERSITAT

Raspandirea speciilor este influe optimul ecologic Notiunea de valenta ecologicaa unei specii de a popula medii di mari sau mai mici ale factorilor eco Optimul ecologic este o valoare dezvolta cel mai bine

19

BIODIVERSITATEA E

Conform principiilor lui Thiene ecosistem este invers proportion

Stabilitatea ecosistemelor este mare de specii si cand acestea s

20

BIODIVERSITAT

Peisajul reprezinta un ansamb anumite biotopuri, determinat Cu putine exceptii, peisajul es naturale si ecosisteme antropi

21

Competenta 16.1F3

22

ME A B

METODE DE STUD BIODIVERITATII G

METODE DESCRIPTIVE

METODE BAZATE PE C

FIZIOLOGICE METODE DE S METODE CITOGENETI BIODIVERSITA METODE BAZATE PE U MARKERILOR MOLECU

Studierea
23

biodi existenta a dou O etapa de tere

M ETO E D ST D A D E U IU BIO IV D ERSITA ECO TII S

Biodiversitatea

ecosiste calcularea unor indic cum sunt abundenta A bundenta se refera dintr -o anum ita specie proba Frecvent a se refera om ogenitate a indivizilo unitatea de suprafata Diversitatea peisa
D =
n k =1

S k log 2 S k

METODE DE BIODIVERSIT

indicelui de divers

24

STUDIEREA BIOD SPECI

1. -

ETAPA DE TEREN Presupune executarea de Pentru aceasta , se aleg su cat m ai om ogene ( cu f spaciilor constante ) M arim ea esantioanelor e aria m inim a este de 400 m STUDIEREA Datele recoltate pe teren floristice , la care se adaug altitudine , expozitie , panta

2. ETA DE LA RA PA BO T - Presupune analizarea al bioform elor , geoele prin alcatuirea de sp 25 ( reprezentari grafice

STUDIEREA BIO SPEC

BIOFORMELE DUPA Raunkiaer-B - Fan lemn situa sol, STUDIERE func gase meg mez nano
26

STUDIEREA BIO SPEC

STUDIEREA S
27

STUDIEREA BIO SPEC

28

STUDIERE

STUDIEREA BIO SPEC

29

STUDIERE

STUDIEREA BIO SPEC

30

STUDIERE

In tara noastra e

31

urmatoarele cate importante geoelemente: Cp-circumpolare; Eua-eurasiatice; E-europene; Ec-central-Europen sM-submediteranee

STU
32

SPECTRUL GEOELEMENTELOR DIN FLORA GENERALA

Spectrul ecologic Redarea ponderii diverselor comportamente ale speciilor fata de factorii ecologici este realizata prin intermediul spectrelor ecologice.Acestea pot fi de doua tipuri: -spectrul ecologic analitic- care presupune marcarea tuturor valorilor celor trei indici ecologici; - spectre ecologic sintetic- in care figureaza sumele procentuale ale subdiviziunilor fiecarei specii.

Geoelementele Ponderea geoelementelor(/)

Eua 39

cE

sM 8

Cp 7

Cosm 4,5

23,5 11,5

AtlMed 2

B 2

Mp 1,5

DB 0,5

Adv 0,5

40 35 30 25 20 15 10 5 0 Ponderea geoelementelor(/)

Eua E cE sM Cp Cosm Atl-Med B Mp DB Adv

Competenta 16.1F4
Cuvinte cheie /Glosar
33

Urmatoarea list de termeni v va fi folositoare la nelegerea i absolvirea competenelor vizate. n cazul n care gsii i ali termeni care nu au fost inclui, adugai-i la sfritul acestei list Areal. = Aria specific de rspndire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale. Bioforme = (forme biologice live forms) categorii de plante care apartin unor unitati taxonomice diferite. Biom = ( gr.bios viata) comunitate majora de organisme vii,complex de comunitati de plante si animale, intr-o regune majora cu conditi relativ uniforme: tundra, padure, desert, munte,lac. Biomasa = greutatea totala a organismelor vii pe o unitate de suprafata. Specia = o grupare de populatii care sepot incrucisa intre ele dar care sunt izolate reproductiv de alte specii. Spectre ecologice = reprezentari grafice ale ponderii diverselor elemente. Releveu = Inventar floristic(lista specilor) la care se adauga date cantitative (abundenta,dominanta,frecventa) referitoare laspeciile intalnite, precum si diverse date ecologice Fitoplancton = planctonul alcatuit din plante uni- sau pluricelulare. Fitocenoza = comunitatile vegetale dintro biocenoza. Fanerofite = specii lemnoase cu muguri hibernali situatu la peste 30 cm de la sol protejati de catafile. Epifite = specii care traiesc pe alte plante pe care le folosesc drept suport. Geoelemente = (elemente floristice,elemente fitogeografice) constituie categorii de plante apartinand la diferite unitati taxonomice. Mutatii = fenomen prin care se produc modificari in structura si functile materialului genetic, care nu sunt consecinta recombinarii genetice. Taxon = (gr.taxis ordine) unitatile sistematice ierarhice de clasificare:specia,genul,familii,ordine,clase etc. Valenta ecologica = posibilitatea unei speci de a popula medii diferite. Zoocenoza = portiunea biocenozei reprezentata de specii de animale. Zooplanctonul = animale marunte careplutesc in masa apei.

34

35

ACTIVITATEA 1

Denumirea activitatii : - Tipuri de biodiversitate : genetica, specifica, a ecosistemelor, a peisajului; Denumirea modulului:- CONSERVAREA BIODIVERSITATII (clasa a -XI -a) Timpul alocat: Obiectivele activitatii : Dup parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili s inteleaga conceptul de biodiversitate si compararea tipurilor de biodiversitate si caracteristicile acestora ; Numele elevului : Data :

FIA DE

LUCRU 1

SARCINI DE LUCRU 1.Alegerea ustensilelor si materialelor necesare lucrarii in laborator si pe teren; 2.Sa studieze conceptul de biodiversitate ; 3. Compararea tipurilor de biodiversitate i a caracteristicilor acestora ; 4.Alegerea si utilizarea determinatoarelor i truselor de teren; 5Sa cunoasca metodele de studiu a biodiversitii ;

36

EXERCIIUL1 Precizai dac urmtoarele afirmaii sunt adevrate (A) sau false (F): a)Biodiversitatea se refera la varietatea biologica. b)Peisajul reprezinta un ansamblu de ecosisteme antropizate existente in anumite biotopuri,determinate de numarul de specii. c)Raspindirea speciilor este influientata de valenta ecologica si de optimul ecologic. d)Raspandirea speciilor este influentata de valenta ecologica si de optimul ecologic e) Biodiversitatea creste de la Ecuator spre poli. f)Stabilitatea ecosistemelor este mare atunci cand exista un numar mare de specii si cand acestea sunt in echilibru.

EXERCIIUL 2

Optimul ecologic este : ...

EXERCIIUL 3 Metode de studiu a biodiversitatii genetice sunt: 1.. .. . 4 2 3

37

EXERCIIUL 4 Completand irurile orizontale cu tipurile de biodiversitate vei obine pe verticala nsemnat denumirea probelor de teren.

5. 1. 2. 3. 4.

EXERCIIUL 5 Biomasa este : a)Materia organica vie ; b)Materia organica moarta ; c)Materia organica dizolvata ; d)Materia organica din sol ;

38

ACTIVITATEA 2

Denumirea activitatii : Indici de biodiversitate,releveuri,bioforme, geoelemente,indic autoecologici, abundenta,frecventa ; Denumirea modulului:- CONSERVAREA BIODIVERSITATII (clasa a -XI -a) Timpul alocat: Obiectivele activitatii : Aceasta activitate va ajuta sa intelegeti si sa calculatii,bioformele, indici, autoecologici, abundenta,frecventa,constanta,dominanta ; Numele elevului : Data :

FIA DE

LUCRU 2

SARCINI DE LUCRU 1. Alegerea si utilizarea determinatoarelor i truselor de teren; 2.Cunoasterea semnificatiei semnelor, bioformelor si geoelemente ; 3. Executarea releveelor; 4. Prelucrarea datelor obinute pe teren, n laborator (spectre ecologice ).

39

EXERCIIUL 1

Completati spatiile libere : Frecventa unei specii, este raportul dintre numarul de probe continand (1) data si numarul(2).de probe adunate in acelasi timp. Indicii se folosesc pentru a exprima unele raporturi (3)..intre speciile unei biomase, sau a exprima unele relatiide grup intre (4).unei biomase.

EXERCIIUL 2 Completai irurile orizontale dup indicaii. Vei obine pe verticala nsemnat cuvintul

cheie.

7. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

1.Subarbusti si unele specii lemnoase la care mugurii hibernali sunt situati pana la 25-30cm. de sol, fiind protejati de zapada, resturi organice sau propria tufa. 2.Plante la care mugurii regenerativi sunt protejati in sol. 3. Specii care traiesc pe alte plante pe care le folosesc drept support. 4 Specii ierboase perene,cu mugurii hibernali situati la nivelul solului. 5.Specii lemnoase cu muguri hibernali situati la peste 30 cm de la sol, protejati de catafile.

40

6. Specii care traverseaza perioada hibernala sub forma de seminte sau spori.

EXERCIIUL 3

Care din urmatorii termenii este un indice prin care se exprima influenta uneia sau a mai multor specii asupra structurii si functionarii biocenozei :

a)Abundenta relativa ; b)Frecventa ; c)Constanta ; d)Dominanta ; e)Fidelitatea ;

EXERCIIUL 4 In colana A sunt enumerati indicii biocenozei, iar in coloana B,sunt definiti. Scrieti asocierea corecta dintre fiecare cifra din coloana A si litera corespunzatoare din coloana B.

A 1.Abundenta relativa

B a)Raportul dintre numarul de probe continand specia data si numarul total de probe adunate in acelasi timp. b)Exprima influenta uneia sau a mai multor specii asupra structuri si functionarii biocenozei. c)Raportul dintre numarul sau masa indivizilor unei specii fata de ale celorlalte specii dintr-o proba sau din totalul probelor adunate in acelasi timp.

2.Frecventa

3.Constanta

41

4.Dominanta EXERCIIUL 5

d)Se exprima de obicei in functie de frecventa.

Aria minima a unui releveu pentru ecosistemul de padure este de : a) 400 mp; b) 300 mp; c) 200 mp; d) 500 mp; e) 600 mp;

EXERCIIUL 6 Intr-o padure de fag se fac observatii timp de 2 ore zilnic, in 3 zile din sezoane diferite. Raportul observatiei, dup terminarea investigaiilor se prezinta astfel: -ziua 1: 5 indivizi de mierla, 10 indivizi de pitigoi mare, 3 indivizi de uliu sorecar si 14 indivizi de vrabie; - ziua 2: 4 indivizi de pitigoi albastru, 6 indivizi de mierla si 5 indivizi de ticlan; -ziua 3: 10 indivizi de vrabie si 4 indivizi de mierla; Se cere sa se determine: a)frecventa speciilor de vrabie si pitigoi mare; b) abundenta relativa a uliului soricar;

EXERCIIUL7

Transcrieti pe foaia de concurs literele corespunzatoare fiecarui enunt (a,b,c,d,e,) si notati in dreptul lor litera (A) daca apreciati ca enuntul este adevarat si litera (F) daca apreciati ca enuntul este fals. a) Biodiversitatea reprezinta varietatea Biologica b) Speciile cu valenta ecologica larga ocupa mai putine biotipuri decat speciile cu valenta ecologica mica

42

c) Indicii ontoecologici sunt: umiditatea (U), temperatura (T), abundenta d) Speciile termofile se intlnesc n zonele polare i subpolare e) Geofitele sunt specii la care mugurii hibernali sunt protejati

sol

EXERCIIUL 8 In coloana A sunt indicate valorile constantei K,iar in coloana B este indicata scala de specii din relevee.Scriti pe foaia de concurs,asocierea corecta dintre fiecare litera din coloana B si cifra corespunzatoare din coloana A. A.Constanta K 1I 2 II 3 III 4 IV 5V B.Scala de specii din relevee a) specie prezenta in 3/4 relevee b) specie prezenta in 1/3 relevee c) specie prezenta in 2/5 relevee d) specie prezenta in 4/5 relevee e) specie prezenta in mai putin de 1/5 relevee f) specie prezenta in 5/5 relevee

43

44

Solutii de activitate
ACTIVITATEA 1 Fisa de lucru 1 Exercitiul 1 a).A b).F c).A d).F e).A Exercitiul 2 Optimul ecologic este o valoare a factoriloe ecologici la care specia se dezvolta cel mai bine. Exercitul 3 1.specifica 2.ecositemelor 3.peisajului 4.genetica Exercitiul 4 5. R E L E V E U

2.

1. T

G E 3.

E M S 4.

N E P P

T O C I

I R I S

C F A

A I J C U A L U I

Exercitiul 5 Biomasa este : c.

ACTIVITATEA 2 45

Fisa de lucru 2 Exercitiul 1 1. specia 2. total 3. cantitative 4.speciile Exercitiul 2

1.

A 3. R F

4.

C 5.

M 2. E I A

E F G E P I P T N E 6. T

7. B I O F O R M E

T F I F O R

E I T I F O

L T E T I F

E E L E T I

L E L E T

E E

Exercitiul 3. d. Exercitiul 4 1.c 2.a 3.d 4.b Exercitiul 5 a.

46

Exercitiul 6 frecventa(F) F=100 x p/P unde, F=frecventa taxonului in procente p= numarul total de probe in care apare taxonul considerat. P= numarul total de probe prelevate

b.Abundenta relativa(A) A=100xn/N unde, A= abundenta relativa in procente n= numarul de indivizi apartinand taxonului considerat N= numarul total de indivizi colectati in proba, indiferent de taxonul caruia ii apartine.

Exercitiul 7 a.A b.F c.F d.F e.A

Exercitul 8 1.I-e 2.II-b 3.III-c 4.IV-a 5.V-d

47

Competenta

Activitate de invatare

Obiectivele invatarii Evidenieze factori care produc modificri ale biodiversitii. Compararea influientei diversilor factorii asupra gradientului de biodiversitate al diverselor zone. Analizarea unor rezultate obinute pe teren. Executarea de tabele si reprezentari grafice cu datele obtinute.

Realizat

16. 2 Analizeaz factorii care conduc la C16.2F1-Factori care modificarea conduc la modificarea biodiversitii biodiversitatii : C16.2F2,F3,F4-Zone de studiu:ecosistem de cimpie,padure, lac, rau; (zoocenoze:pasari, insecte, lilieci)

Comentariile elevului

Comentariile profesorului

48

FISA DE DOCUMENTARE ACTIVITATE c2 Competena 16.2 F. 1

FACTO L AM
49

 Viata

si implicit biodivers atat pe suprafata paman picatura de apa ce exista

Cu

toate ca datele exis pentru a aprecia gra distributia diverselor biodiversitatii , totusi ele de utile De exemplu , studierea aproximative despre bio comunitati
STUDIEREA BIOMILOR OFERA DATE APROXIMATIVE DESPRE BIODIVERSITATEA DIVERSELOR COMUNITATI

50

51

B a za n d-n e p e in f u b io d iv e rsita te a a ct
52

d e sp re m se o cu m

 Din

nefericire , mult studiate , nefiind cu extinctie a lor, la fe disparitia totala a s

12-52%
53

dintre spec amenintate cu extin

In ic le d e p p la o u tiilo tiil in lu ed te c d a ds ep 3 3 s e ii 2 pc d aa e p m rin a e Aet cs in ic d e as c s20 i 00 3 %la 0 la s e iile pc d aa e p s e iile pc m rin a e

54

care produc pot fi clasificati in: Factori directi : schim modificarea habitatelo Efectele modifica supraexploatarea si Factori indirecti : mo Scaderea sibiodiversitatii umane ale veniturilo

55

Factorii

Scaderea cantitatii si ca

Cresterea riscului inund

56

E ce fe t le

m d ic r o if a ilo
b d e ita io iv rs tii c n tii a tita ris u i c lu p dc i ro u tie

Sa e a c d re Sa e a c d re C s re re te a Sa e a c d re

s c i a d e

in n a udt

C s re re te a n m ru i u a lu h le o ra , fe ra D n u , b ege Sa e a c d re md a o ific rile c p c tii a a ita fa to r c rilo

d e m

d e e c

57

58

59

Zone de studiu: ecosistem de cmpie, pdure, lac, ru.

60

STUDIUL ZOOCENOZELOR
STUDIUL ZOOCENOZELOR PASARI Competenta16.2 F. 2

61

Studiul

Se poate face: tiin ific sau doar c Pe teren sau n labo

Topografia psrilor Studiu n laborator

Lucrri practice : Cunotinele despre topogra Observa ii ale acestora pdure sunt folosite la dete deoaree i zon umed ) Capturarea unor psri cu msurarea acestora
62

Studiu pe teren

Cel mai indicat timp pentru observar seara, cnd exist un maxim de ac

Ieirile n teren s fie planificate perioadele de migra ie cnd unu psrile de pasaj

Pentru observarea psrilor rpitoar fac alte psri dac le observ

Penajul juvenil: Psrile tinere un penaj Observatorul trau ebuie s aib o c complet pn la sfr itul verii ochi i de asemenea pstrarea lini

Observa ii i Pentru o bun observare este absolu determinator, a unui binoclu i lucrulu

63

S pecii

M ierla,

T urdus m erula

S frncioc ro
S ia d ilv e

iatic,
64

Lanius collurio

cm , S lv co m n p y ia m u is

Vrabia de cmp,

Passer montanus

Presura galben

Strc cenu iu, Ardea cinerea

65

, Em beriza citrinella

STUDIUL ZOOCENOZELOR LILIECILOR Competenta16.2 F.3

C aracteristicile

A par in clasei M m am alia, or S ingurele m ifere capabile am M brul anterior este transf em A via nocturn u au a neexploatat n Europa exist lilieci exclu de specii, 3 f am (dintr ilii gsesc i la noi) S orienteaz cu ajutorul ult e fenom enul de ecoloca
66

T opogr ia ar af

S peciile
M yotis daubentonii

Liliacul S pecie de talie m ic : - lungim corp 45 e 55 - lungim antebra e 33 - spate gri m aroniu, burta gr - form eaz colonii de pn la - noctula N yctalus hiberneaz n pe teria Liliacul de

Specie de talie mare: - lungime corp 60 82 - lungime antebra 48 - ureche lat , t riunghiul - spate brun ruginiu lucios STUDIUL ZOOCENOZELOR INSECTE Competenta16.2 F.4 - burt m aronie
67

C r c r tic I a a te is ile
F cp r ed a a t in

Is ca net

n r n cegt

A crusg ett u o p l e mn a , t r c le oa e i a d m n l, bo eu c it o s h in a Mj r a e s n c p b d z a o it t a u t a a ile e b S ha ec e rns ng n r l c eea u c ia h r i c p u e t m i i ic

Carabus ulrichii
68

ACTIVITATI PENTRU ELEVI

ACTIVITATEA 1

Coreus marginatus

H yles euphor

Denumirea activitatii : - Scoala de Pregatire in Stiintele Mediului(biodiversitati). Denumirea modulului:- CONSERVAREA BIODIVERSITATII (clasa a -XI -a) Timpul alocat: Obiectivele activitatii : Zone de studiu-zoocenoze(pasari,lilieci,insecte) interen sau in laborator,stiintific sau doar ca divertisment; Bezdin-ARAD(2006-2007). Cercopis sanguinolenta Bombus Numele elevului : Data :

terres

FIA DE LUCRU 1 SARCINI DE LUCRU 1.Alegerea ustensilelor si materialelor necesare lucrarilor din laborator si din teren(determinator,binoclu plase,luneta etc.); 2.Alegerea si utilizarea determinatoarelor i truselor de teren; 3. Compararea tipurilor de biodiversitate i a caracteristicilor acestora ; 4. Studierea biodiversitati zonei; 5.Cunoasterea metodele de studiu a biodiversitii(zoocenozelor) ; 6.Tinuta vestimentara care sa nu bata la ochi; 7.Capturarea unor pasari cu ajutorul unor plase si masurarea acestora; 69

LUCRAREA 1 1.STUDIUL PASARILOR

Cerinte:-cunoasterea caracteristicilor pasarilor; -topografia pasarilor; -studiul pe teren; -planificarea iesirilor pe teren;

IIlui l zi uz i
L m a v ib a e , f n a l u in , iz ilit t a u d lu i v n u a u r l im o t n tl u n o prat
-observatii si rezultatele in urma lucrului pe teren; -date despre pasarile capturate;

Iluzii d atora contraste te lor

70

SOLUTII DE ACTIVITATE
Observatii si rezultate in urma lucrari efectuate pe teren: 1.Penajul juvenil:-pasarile tinere au un penaj,cel juvenil, pe care il pierd partial sau complet pina la sfarsitul verii. 2.Date despre pasarile capturate:

Date despre
N r Plas Specia . 1 2 3 lac lac lac
71

L A 87,71 63,57 72,14

Emb cit Pas m on Pas dom

3.Alte pasarii capturate:

Alte psri observate

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

4.Zona in care s-a realizat lucrarea prezentata-Bezdin(ARAD) prezinta o mare diversitate de pasari, lilieci dar si de multe alte grupe de nimale(reptile,insecte,amfibieni sipesti) un mediupotrivit de studiu pentru toate tipurile de vetuitoare.

Corcodel mare (juv.) Strc pitic Ixobrychu Barz neagr Ciconia n Ra mare Anas platyr Viespar Pernis apivorus Erete de stuf Circus a Lii Fulica atra Chirighi cu aripi albe Strig Tyto alba Pescra albastru Alc Ciocnitoare pestri m Ciocnitoare pestri m
72

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Galdean,Gabriela Staicu, Dorel Rusti, 2002- Ecologie si Protectia Mediului, Editura Economica Preuniversitaria Borza Al.,Boscaiu N.,1965 Introducere in studiul covorului vegetal, Edit. Academica Bucuresti Cristea V.,1991-Fitocenologie si vegetatia Romaniei, Universitaea Cluj Napoca Dragulescu C.,1993-Botanica sistematica si ecologie, Universitaea Sibiu Directia Silvica Arad-materiale documentare pentru lucrari practice

73