Măsurarea, notarea şi

interpretarea respiraţiei
AsiMed
23 ianuarie 2023

Măsurarea, notarea și interpretarea respirației sunt activități uzuale pe care fiecare

asistent medical trebuie să știe să le execute cât mai corect și într-un timp cât mai
scurt. Orice abateri de la valorile normale ale frecvenței respiratorii trebuie
transmise imediat medicului pentru a evita apariția unor complicații ce ar putea
pune în pericol viața pacientului.

Cuprins
 Ce este respirația?
 Scopul măsurării și interpretării respirației
 Obiectivele procedurii
 Elemente de apreciat
 Pregătirea materialelor
 Pregătirea pacientului
 Efectuarea procedurii și notarea
 Interpretarea valorilor obținute
 Valorile normale caracteristice vârstei
 Cauzele frecvenței respiratorii crescute
 Cauzele frecvenței respiratorii scăzute
 Concluzie
  Bibliografie
Ce este respirația?
Respiraţia reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din mediul
înconjurator, necesar procesului de oxidare din organism și de eliminare a dioxidul
de carbon rezultat din arderile celulare.

Scopul măsurării și interpretării respirației

 evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, aceasta fiind un indiciu al
evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Obiectivele procedurii
 determinarea frecvenței respiratorii la internare, pentru a servi ca baza
de comparare cu măsurătorile ulterioare;
 monitorizarea efectelor bolii, traumatismului sau stresului asupra
sistemului respirator;
 evaluarea răspunsului pacientului la medicația sau tratamentele care
afectează sistemul respirator.
Elemente de apreciat
 Tipul de respirație: costal superior (femei); costal inferior (bărbaţi);
abdominal (copii, bătrâni);
 Amplitudinea mişcărilor respiratorii;
 Ritmul respirator;
 Frecvenţa respiraţiei;
 Simetria mişcărilor toracice.
Pregătirea materialelor
 cronometru (ceas cu secundar);
 creion verde;
 foaie de temperatură.
Pregătirea pacientului
 Nu se anunţă pacientul şi nu se explică tehnica → pacientul îşi poate
modifica voluntar caracterele respiraţiei (frecvenţa) rezultând valori
eronate în urma măsurării;
 Se aşază pacientul în decubit dorsal.
Efectuarea procedurii și notarea
 Se observă mișcările de ridicare și coborâre a toracelui cu fiecare
inspirație și expirație prin aplicarea mâinii, cu fața palmară pe
suprafața toracelui bolnavului;
 Se numără inspiraţiile timp de 1 minut;
 Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură
asezat direct pe linia orizontală din rubrica corespunzatoare pentru
dimineata ( D ) sau seara ( S );
 Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea
curbei;
 Se poate nota și cifric valoarea obţinută cât şi caracteristicile
respiraţiilor:
 Ex. Rs = 20 resp/min;
 Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare,
ritm regulat.
 Prin unirea valorilor succesive rezultă → CURBA RESPIRAŢIEI.
Interpretarea valorilor obținute
1. Normal
 Frecvența respiratorie în repaus și în limitele normale
caracteristice vârstei: respirația se face pe nas, este liniștită,
fără zgomote, fără efort, regulată;
 Tegumentele și mucoasele sunt normal colorate, pacientul
este conștient, orientat temporo-spațial;
 Frecvenţa normală: în funcţie de vârstă, sex, poziţie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe/somn:
 Bărbat 18 r/minut;
 Femeie 16 r/minut.
2. Patologic
 Frecvența respiratorie este mai mare sau mai mică față de
valorile normale caracteristice vârstei;
 Pacientul trece printr-o detresă respiratorie manifestată prin
zgomote respiratorii anormale, efort respirator, utilizarea
mușchilor respiratori accesori, ortopnee, piele palidă sau
cianotică;
 Pacientul poate avea una sau mai multe probleme de
dependență intoleranță la activitate, anxietate, alterarea
confortului, clearance ineficient al căilor respiratorii,
posibilă insuficiență respiratorie, alterarea schimburilor
gazoase.
Valorile normale caracteristice vârstei
Categoria de vârstă

Nou-născut

Copil mic

Copil mare

Adult

Bărbat

Femeie

Vârstnic

Cauzele frecvenței respiratorii crescute

 Anxietatea – oamenii pot respira mai repede atunci când le este frică
sau sunt anxioși. Respirația rapidă sau hiperventilația este un
simptom comun al atacurilor de panică. Respirația rapidă va trece de
obicei odată ce anxietatea dispare.
 Febra – pe măsură ce temperatura corpului crește din cauza febrei,
se vor putea observa și valori crescute ale frecvenței respiratorii.
Aceste creșteri ale frecvenței respiratorii reprezintă modul în care
organismul încearcă să scape de căldură.
 Bolile respiratorii – diverse boli pulmonare, cum ar fi astmul,
pneumonia și BPOC, pot îngreuna respirația, ceea ce poate duce la o
creștere a frecvenței respiratorii.
 Probleme cardiace – dacă inima nu pompează în mod corespunzător
oxigenul către organe, corpul poate reacționa crescând frecvența
respiratorie.
 Deshidratarea – deshidratarea poate crește frecvența respiratorie pe
măsură ce corpul încearcă să aducă energie către celule.
  Tahipnee tranzitorie (nou-născuți) – Această afecțiune acută apare
la nou-născuți și se caracterizează prin respirație rapidă, uneori
obosită. Pe măsură ce nou-născuții își fac primele respirații, lichidul
care era în plămâni este expulzat. Când bebelușul nu poate expulza
lichidul în întregime, frecvența respiratorie poate crește pentru a lua
mai mult oxigen. Tahipneea tranzitorie se curăță de obicei în câteva
zile, dar uneori necesită o monitorizare suplimentară în spital după
naștere.
Cauzele frecvenței respiratorii scăzute
 Supradoza de droguri – o supradoză cu anumite droguri, cum ar fi
narcoticele, poate scădea impulsul de respirație din creier, ducând la
frecvențe respiratorii scăzute.
 Apneea obstructivă în somn – aceasta implică un blocaj al căilor
respiratorii, adesea datorită relaxării țesuturilor moi din gât. Blocajul
provoacă pauze scurte în respirație și poate reduce frecvența
respiratorie generală.
 Traumatism cranian – traumatismele craniene pot afecta zona din
creier care are rol în reglarea respirației, ceea ce poate duce la
scăderea frecvenței respiratorii.
 Alcoolul – este un depresiv care afectează sistemul nervos central.
Efectele alcoolului continuă să crească cu cât crește cantitatea de
alcool consumat. Aproximativ patru până la șase porții de alcool sunt
suficiente pentru a avea un impact negativ asupra funcționării
sistemului nervos central.
 Probleme metabolice – Hipotiroidismul este cauzat de o glandă
tiroidă hiperactivă. Hormonul tiroidian joacă un rol important în
multe procese ale corpului, inclusiv în respirație. Hipotiroidismul
poate slăbi mușchii plămânilor, îngreunând respirația. Acest lucru
poate încetini frecvența respiratorie normală.
Concluzie
O frecvență respiratorie normală variază în funcție de vârstă și nivelurile de
activitate. Dar diferite condiții, inclusiv boli și leziuni, pot duce, de asemenea, la o
frecvență respiratorie prea mare sau prea mică. Este important să se măsoare cu
exactitate frecvența respiratorie pentru a determina dacă este sau nu anormală. În
unele cazuri, o frecvență respiratorie anormală poate fi o indicație a unei probleme
medicale de bază, care necesită tratament.
Bibliografie
1. Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de
Absolvire 2021, Ediția a XI-a, Calificarea profesională: asistent
medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore
Ghica Vodă”, Iași;
2. Eleesha Lockett – What Is a Normal Respiratory Rate for Kids
and Adults? Healthline-Health, healthline.com, martie 2019;
3. Gerhard Whitworth – What is a normal respiratory
rate? medicalnewstoday.com, februarie 2019.