1 Mai - PROBLEMA ECONOMETRIE
1 Mai - PROBLEMA ECONOMETRIE
1 Mai - PROBLEMA ECONOMETRIE
Problema:
Se considera variabilele veniturile populatiei (X t) şi volumul economiilor inregistrate
(Yt), în 20 de intervale de timp.
Veniturile Volumul
Nr crt populatiei economiilor
t Xt Yt
1 100 20
2 110 25
3 120 28
4 125 30
5 130 33
6 140 35
7 150 36
8 155 42
9 170 44
10 170 42
11 180 45
12 185 50
13 190 47
14 200 48
15 205 52
16 210 58
17 215 54
18 220 55
19 220 58
20 225 60
Se cere:
a) Reprezentaţi grafic legătura dintre valoarea economiilor (Yt) si veniturile populatiei
(Xt) apoi scrieţi modelul liniar al legăturii respective şi prezentaţi semnificaţia
parametrilor modelului;
b) Calculaţi prin metoda celor mai mici pătrate valorile estimatorilor pentru parametrii
modelului;
c) Estimaţi acurateţea ajustării realizate prin modelul de regresie;
d) Testaţi normalitatea distribuţiei erorilor;
e) Testati semnificatia estimatorilor
f) Testati autocorelarea erorilor
∑ 𝑦𝑡 = 𝑛 â0 + â1 ∑ 𝑥 𝑡
∑ 𝑥𝑡 𝑦𝑡 = â0 ∑ 𝑥 𝑡 + â1 ∑ 𝑥 2𝑡
862 = 20 â0 + 3420 â1
156270 = 3420 â0 + 615450 â1
20 3420
∆ = = 612600
3420 615450
862 3420
∆ â0 = = -3925500
156270 615450
20 862
∆ â1 = = 177360
3420 156270
∆ â𝟎 −3925500
â𝟎 = = = -6.4079
∆ 612600
∆ â𝟏 177360
â𝟏 = = = 0.2890
∆ 612600
∑ 𝑢2𝑡 ∑𝒀
𝑅2 = 1 ∑(𝐘 −𝒀)2
, unde Y= 𝒏
74 4710
R2 = 1 = 1 (0 0281 ) = 0,9719
2642
862
Y= = 43,1
20
(au fost folosite datele din Tabelul 1.2). Dinamica veniturilor populatiei ar putea explica 85%
din variatia volumului economiilor.
Tabel 1.2 Calcule de baza pentru modelul unifactorial de regresie liniara (continuare)
Pentru analiza normalitatii in cazul distributiei erorilor este utilizat testul Jarque-Bera
aplicat assupra rezidurilor din ecuatia de regresie.
𝐒 (𝐊−𝟑)
JB = n [ + ]
𝟏 𝟏
( ∑𝒏=𝟏 𝒖𝟑 ) ( ∑𝐧=𝟏 )
𝒏 𝐧
S=[ 𝟑 ] , respective 𝐊 = [ 𝟏
]
𝟏 ( ∑𝐧=𝟏 )
( ∑𝒏=𝟏 𝒖 ) 𝐧
𝒏
𝟏
( × 𝟏𝟏 𝟑 ) 𝟏 𝟎𝟓𝟖 𝟏 𝟎𝟓𝟖
S=[ 𝟎
𝟑 ]= [ 𝟑 ] = [𝟕 𝟏𝟖𝟓𝟏] = 0,1472
(
𝟏
×74 4710) (𝟑 𝟕 𝟑𝟓)
𝟎
𝟏 𝟑𝟓 𝟑𝟏𝟏𝟓
( × 𝟑𝟓 𝟑𝟏𝟏𝟓) ( ) 𝟑𝟏 𝟕 𝟓𝟓 𝟑𝟏 𝟕 𝟓𝟓
𝐊=[ 𝟎
]= [ 𝟎
] = [( ]=[ ] = 2,2910
(
𝟏
×𝟕 𝟕𝟏𝟎) (
𝟕 𝟕𝟏𝟎
) 𝟑 𝟕 𝟑𝟓) 𝟏𝟑 𝟖 𝟖
𝟎 𝟎
JB = 20 [ 𝟎 𝟏 𝟕
+
( , 𝟏𝟎−𝟑)
] = 20 [
𝟎𝟎 𝟏
+
𝟎,𝟓𝟎
] = 20 [𝟎, 𝟎 𝟓] = 0,4900
In calcule au fost utilizate datele din Tabelul 1.3 deoarece JB = 0,4900 < 𝝌 ;𝟎 𝟎𝟓 ≈
5.991, atunci sub presupunerea ca toate celelalte ipoeze specifice modelului de regresie
liniara sunt respectate, ipoteza nula 𝐇𝟎 :𝐒 = 𝟎 si K = 1 nu este respinsa, pentru un prag de
semnificatie 0.05 , cu alte cuvinte acceptam ipoteza de normalitate a erorilo r cu un grad de
incredere mai mare de 95%.
𝟑
t ut
â𝟎
𝒂𝟎= 𝒔
â𝟎
â𝟏
𝒂𝟏= 𝒔
â𝟏
Unde 𝑠â0 si 𝑠â1 sunt estimatori nedeplasati ai abaterilor standard calculate pentru
parametrii modelului.
Abaterile standard respective se determina prin extragerea radacinii patrate din valorile
corespunzatoare ale dispersiilor.
∑
𝐬 =
𝟎
74,4710 74,4710
𝑠𝑢2 = 20−2
= 18
= 4,1372
(au fost folosite datepe din tabelul 1.4), iar media variabilei X:
∑𝐗
𝐗=
𝟎
3420
𝑋= = 171
20
t Xt ut (𝐗 𝐗) ( −𝟏 )
𝟏 𝐗
𝐬â𝟎 = 𝐬 ( + )
𝟎 ∑(𝐗 𝐗)
𝟏
𝐬â𝟏 = 𝐬
∑(𝐗 𝐗)
1
𝑠â21 = 4,1372 30630
= 0 00014
( au fost folosite datele din Tabelul 1.4. si faptul ca volumul esantionului este n=20)
Se calculeaza:
−6,4079
𝑡â0 = 2,0387
= 3,1431
0,2890
𝑡â1 = 0,0118 = 24,4915
Avand in vedere ca numarul gradelor de libertate este n-2 = 18, rezulta urmatorul tabel de
analiza a riscului ca ipoteza nula (𝐻0 : estimatorul nu difera semnificativ de zero) sa fie
adevarata:
α =0 1 α =0 05 α =0 01
∗
𝑡18;α 1.330 1.734 2.552
∗
Deoarece: 𝑡â0 = -3,1421 > 𝑡18;α = 2,552
∗
𝑡â1 = 24,4915 > 𝑡18;α = 2,552
∑ =𝟎 ( −𝟏)
𝐝𝐰 = 𝟎
∑ =𝟏 𝒖
144,2075
dw = 74,4710
= 1,9364