TEHNOLOGII MODERNE UTILIZATE N TERMOCENTRALE PE CRBUNE

Carbunele este sursa de energie aflata la originea evolutiei industriale. Tot el este unul dintre marii producatori de gaze cu efect de sera, atunci cnd este folosit pentru a genera energie. n acest secol XXI cnd am devenit constienti de faptul ca nu am fost atenti cu mediul nconjurator si ca am aruncat n atmosfera gaze care provoaca modificarea climei, ar putea sa para ca aceasta veche sursa de energie, carbunele, este condamnat la moarte, n ciuda faptului avem rezerve considerabile, ca este ieftin si relativ usor de procurat. Totusi s-ar putea ca aceasta condamnare sa nu se materializeze niciodata. Tehnologiile actuale, utilizate cu ndrazneala, ar putea pastra carbunele, ca sursa de energie, pentru foarte multe decenii de acum nainte. O termocentrala, genernd energie electrica prin arderea carbunelui, arunca n aer uriase cantitati de bioxid de carbon. Ea devine, pe zi ce trece, o adevarata ncalzitoare a planetei. Si totusi, la scara mondiala, cea mai mare parte a energiei electrice de pe planeta asta este produsa n termocentrale. Ele devin un pericol mortal pentru clima terestra, dar nu este realist sa le nchidem. Aici intervine partea frumoasa a ingineriei. Ea trebuie sa gaseasca solutii concrete la probleme reale, prin exploatarea la maximum a cunostintelor dintr-un anumit moment. Sa analizam cazul generarii de energie electrica n termocentrale. Simplificnd, putem spune ca ardem carbune pentru a transforma apa n vapori sub presiune care, mai apoi, antreneaza o turbina conectata la un generator de electricitate. Arderea carbunelui produce bioxid de carbon si o serie de compusi chimici (cum ar fi oxizii de sulf si de azot). n prezent, termocentralele moderne sunt echipate cu filtre speciale, care retin particulele solide (aerosolii). Am putea merge un pic mai departe si sa retinem si bioxidul de carbon? Desigur. Tehnologia exista deja si este folosita, de exemplu, n uzinele chimice. Schema ar fi urmatoare: se iau gazele de ardere, se comprima si se racesc pna se lichefiaza si apoi, prin distilare, separam componentele. Subliniem: tehnologia aceasta exista deja si chiar este utilizata. Desigur, ea nu este folosita pentru a rezolva problemele climei. Din pacate, daca mergem un pic mai departe cu analiza, vom remarca unele impedimente. n primul rnd, gazele de ardere contin prea putin... CO2! n ele vom gasi mai mult azot, deoarece arderea se face n aer. Apoi, arderea se face la presiune normala, deci vor trebui procesate volume foarte mari de gaze de ardere. Si mai este ceva, lucrul cel mai important. Procesul pe care l-am descris mai sus este un mare consumator de energie, ceea ce nseamna, de fapt, o reducere semnificativa a energiei utile produse n termocentrala, deoarece vom cheltui multa energie pentru a captura bioxidul de carbon din gazele de ardere. Schema noastra este simpla, e adevarat, dar este inaplicabila. E nevoie de altceva, de o alta schema, la fel de simpla, dar care sa fie si eficienta. Ideea ce urmeaza nu este a noastra. Nu este nici macar una noua. Motivul pentru care ceea ce va vom povesti n continuare nu a trecut la aplicare pe scara larga tine de ceea ce s-ar putea sintetiza n: de ce sa schimbam un lucru atunci cnd el ne satisface asa cum este el acum?. n vremea n care problemele legate de consecintele emisiilor de gaze ce produc efect de sera nu interesau prea multa lume, principiul de mai sus, aplicat clasicelor termocentrale pe carbune, era ct se poate de corect. Acum, stiind mai multe, ntelegem ca ele nu ne satisfac. Avem o problema mare cu bioxidul de carbon, asa ca realizarea unui nou concept de termocentrala, care sa utilizeze numai tehnologii existente pentru producerea energiei

electrice si capturarea bioxidului de carbon, devine mai mult dect interesanta. Pe scurt: ne putem imagina o termocentrala n care carbunele nu va mai fi ars, ci gazificat, pentru a produce energia termica necesara. Exista mai multe cai pentru gazificarea carbunelui, dar pe noi ne intereseaza o varianta anume. n acest caz, carbunele este partial oxidat, rezultnd monoxid de carbon. n reactorul de gazificare sunt introdusi si vapori de apa sub presiune care vor reactiona chimic cu carbonul neoxidat, rezultnd monoxid de carbon si hidrogen. n etapa urmatoare, gazul obtinut este racit si curatat de particulele solide, dupa care este introdus ntr-un reactor chimic, n care vor fi introdusi si vapori de apa. Urmeaza o reactie chimica simpla: monoxidul de carbon reactioneaza cu vaporii de apa rezultnd bioxid de carbon si hidrogen. Bioxidul de carbon este extras si trimis catre statia de stocare. Gazul de sinteza care iese din reactorul chimic este acum bogat n hidrogen si va fi folosit mai departe, prin ardere, pentru antrenarea unor turbine. Gazele de ardere iesite din turbina vor fi fierbinti si sarace n CO2 (gazul de sinteza care intra n turbina contine doar cantitati mici de compusi pe baza de carbon). Gazele de ardere vor fi suficient de fierbinti pentru a merita sa le fie recuperata caldura, care va fi folosita pentru generarea de aburi cu care vor fi antrenate o a doua serie de turbine (turbine similare celor care echipeaza termocentralele actuale). Aburii trecuti de turbina vor fi trimisi catre instalatia de gazificare si catre reactorul chimic, astfel ca procesul poate fi reluat. Schema aceasta este ceva mai complicata dect cea pe care v-am prezentat-o la nceputul articolului. De aceea vom mai spune ceva. Procesul de gazificare a carbunelui si cel de extragere a bioxidului de carbon nu consuma energie, ci, dimpotriva, produc caldura, care, eventual, ar putea fi folosita pentru diferite utilizari. Si mai este un lucru de remarcat. Instalatia de gazificare poate fi adaptata astfel nct sa foloseasca si altceva dect carbunele, de exemplu, deseurile menajere... Pe noi n acest articol ne intereseaza ce se ntmpla cu bioxidul de carbon. n varianta de mai sus, spre deosebire de prima varianta propusa de noi, bioxidul de carbon este produs n cantitati si la presiuni mari. n plus, nu mai avem nevoie sa consumam energie suplimentara si sa folosim instalatii complicate. Astfel am depasit obstacolele primei scheme de extragere a bioxidului de carbon. Am putea sa afirmam ca acum suntem multumiti. Numai ca n inginerie exista un principiu greu de ncalcat. n varianta simpla el se enunta asa: orice avantaj obtii ntr-o parte, el se materializeaza printr-un dezavantaj n alta parte. Despre avantajele celei de a doua scheme vom vorbi mai ncolo. Acum ne intereseaza dezavantajele. Ei bine, problema cea mai mare apare din faptul ca nu putem moderniza actualele termocentrale pentru a le converti astfel nct sa functioneze conform celei de a doua scheme. (n cazul primei scheme era suficienta construirea unei uzine de extragere a bioxidului de carbon din gazele de ardere.) Este nevoie sa construim termocentrale noi, numite centrale cu ciclu combinat de gazificare integrat (IGCC - integrated gasification combined cycle). Ele nu sunt ieftine. S-au construit deja cteva, dar ele sunt mai degraba demonstratoare tehnologice. Este bine de stiu ca n timp ce fiecare kilowatt de putere electrica instalat ntr-o centrala pe carbune clasica cere o investitie de 1.200 euro. Comparati aceasta cifra cu 1.900 euro, ct costa investitia pe kilowatt ntr-o centrala IGCC, si veti vedea ca solutia ecologica este mai scumpa cu mai bine de 50% fata de solutia clasica. Dar, atunci cnd este vorba despre solutii curate trebuie sa fim atenti cum judecam lucrurile. Putem alege oricnd o solutie ieftina, cta vreme nu ne pasa de consecintele pe termen lung. Putem produce n continuare energie electrica prin metode poluante, dar apare o problema. Daca vom continua cu sursele poluante de energie nu va mai trece multa vreme (desigur, la scara istoriei) si nu va mai avea cine sa consume acea energie electrica pe aceasta planeta.

Exist dou elemente care fac ca problema transportului energiei electrice s fie de maxim importan: pe de o parte, uurina de transformare a energiei electrice n alte tipuri de energie a fcut ca ea s fie solicitat pentru cele mai diverse utilizri (acionarea motoarelor electrice, iluminat public, transport pe cablu etc.); pe de alt parte, imposibilitatea de a stoca n cantiti mari energia electric impune ca n fiecare moment s se produc att care reprezint principalii furnizori de energie electric i pentru c n diverse zone din ar condiiile de amplasare a diferitelor tipuri de centrale este diferit, iar cererea de current variaz n mod diferit de la o zon la alta, soluia const n interconectarea tuturor consumatorilor i productorilor de energie electric n cadrul unui sistem energetic naional unic. Prin intermediul su, se pot acoperi n modul cel mai avantajos toate cererile de energie electric, ceea ce presupune ns transportul curentului electric pe distane lungi de-a lungul ntregii suprafee a rii.

Termocentralele de carbune sunt responsabile pentru o cantitate foarte mare de emisii de dioxid de sulf. Furnalele lor disperseaza fumul pe o zona foarte intinsa. Dioxidul de sulf din acest fum impreuna cu oxizii de azot au o mare contributie la producerea ploii acide (Obs. denumirea de ploaie acida provine de la combinatia oxizilor mai sus amintiti cu apa, combinatie care genereaza acizi ce ajung pe sol sau in apa odata cu precipitatiile); si daca fumul unei termocentrale din Marea Britanie poate cauza ploaia acida in Norvegia, atunci putem vorbi de efectul regional al poluarii aerului. Fumul din termocentrale poate fi detoxificat folosindu-se unitati de desulfurizare, care pot elimina SO2, dar care nu pot stopa, insa, emisia de CO2, principala cauza a efectului de sera.

Dezvoltarea durabil a sectorului de producere a energie electrice n Romnia

Dezvoltarea economica si sociala durabila, intr-un mediu curat a Romaniei este dependent de dezvoltarea sectorului energetic, sector strategic in cadrul societatii. Dezvoltarea sectorului energetic se face in stransa corelare cu dezvoltarea generala a tarii, fiind influentata de resursele energetice primare variate, dar limitate din Romania. Particularitatile specifice ale acestui sector sunt: impactul pretului si calitatii energiei electrice furnizate, modificarea continua a cererii de energie electrica corespunzator activitatilor de productie si sociale, necesitatea unui grad inalt de coordonare a activitatilor de productie, transport, distributie pe intreg teritoriul tarii. De asemenea, s-au luat in considerare tehnologiile moderne disponibile, structura mixtului de energie primara, pretul hidrocarburilor pe piata internationala, dependenta de importuri de resurse de energie primara, impactul asupra mediului, reducerea CO2 si cresterea eficientei producerii de energie electrica, cat si introducerea resurselor regenerabile de energie. Situatia actuala a sistemului energetic romanesc Principalele caracteristici ale sistemului electroenergetic romnesc (SEN) n perioada 2000-2006 sunt:

Tabelul nr.1
Anul 2000 2004 2006 Producia brut de energie electric GWh 51935 56482 62207*) Producia net de energie electric GWh 47066 51934 56392 Vrful brut al cererii de energie electric MW 8265 8761 9620

Sursa : - Institutul Naional de Statistic Anuarul Statistic pentru producia brut. - CN Transelectrica SA DEN producia net i vrful brut. Observaii : *) Estimri prezentate n Buletinul Statistic de Industrie nr. 12/2006.

Structura produciei de energie electric n perioada 2000-2006 a fost: Tabelul nr.2

2000 TWh Producia brut din care: -Centrala nuclearoelectric -Centrale hidroelectrice -Centrale termoelectrice din care: pe crbune pe hidrocarburi 51,93 5,46 14,78 % 100 10,5 28,5 2004 TWh 56,48 5,55 16,52 % 100 9,8 29,3 2006 TWh 62,20 5,63 18,33 % 100 9,1 29,5 2007 TWh 61,39 7,71 15,92* % 100 12.55 25.94

31,69 18,91 12.78

61,0 36,1 24.9

34,41 21,47 12.94

60,9 38,0 22.9

38,24 26,72 11.52

61,4 42,9 18.5

37,76 26,71 11.05

61.51 70.73 29.27

Sursa : - Institutul Naional de Statistic Anuarul Statistic. - EC-DGET Statistical packetbook 2000-2006. * include 7 GWh in centrale eoliene

Tabelul nr.3
2000 Total putere instalat din care: - n centrala nuclearoelect ric - n centrale hidroelectrice - n centrale termoelectric e 21905 2004 19626 2005 19042 2006*) 18835

706

706

706

706

6120

6279

6289

6363

15079

12641

12047

11766

Sursa : - Institutul Naional de Statistic Anuarul Statistic Not : *) estimri.

n centralele termoelectrice au fost retehnologizate i/sau modernizate (aducerea la parametrii de proiect) grupuri nsumnd circa 1800 MW. Marea majoritate a grupurilor termoenergetice nu sunt echipate cu instalaii performante pentru reducerea emisiilor i ncadrarea n normele impuse de Uniunea European (UE). n vederea ncadrrii n normele UE, Ministerul Administraiei i Internelor a emis Ordinul nr. 859 din 29.09.2005 ce conine Programul naional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxid de azot i pulberilor provenite din instalaiile mari de ardere. Toate grupurile termoenergetice care rmn n funciune dup anul 2014 trebuie s se ncadreze n cerinele de mediu din Ordinul MIRA nr. 859 /2005.

n Romnia, n 2004 au fost create trei complexe energetice n Rovinari, Turceni i Craiova prin asocierea unor uniti miniere din cadrul Societii Naionale a Lignitului Oltenia mpreun cu cele trei termocentrale existente n localitile mai sus menionate. In Oltenia ar putea fi construite inca doua termocentrale, valoarea investitiei fiind estimata la aproximativ doua miliarde euro. Companiile energetice EnBW din Germania si Riviera din Portugalia au achizitionat deja aproximativ 140 de hectare de teren in zona Gorjului.

Noile termocentrale, planuite sa aiba un randament de doua ori mai mare decat cele realizate in anii "70, vor utiliza lignit extras din bazinul minier al Olteniei. "Modernizarea si aplicarea masurilor de protectie a mediului conform directivelor europene si internationale pentru actualele complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova) sunt estimate la circa 2,2 miliarde euro. Majoritatea grupurilor energetice sunt construite in anii '70-'80, unele si-au depasit durata de viata, iar randamentele sunt foarte scazute. O solutie foarte buna este construirea unor grupuri energetice noi, cu randamente de 45-49%, fata de 22-33% cat au in prezent. Pana in 2013 cateva companii care probabil se vor asocia in consortii vor construi doua termocentrale in judetul Gorj", a declarat Marin Condescu, presedintele Federatiei Nationale Mine si Energie (FNME), citat de Romania Libera. Prima termocentrala, cu o putere de 800 MW, ar putea fi construita la Plopsoru, in satul Sardanesti, situat intre complexurile energetice Turceni si Rovinari. Capacitatea de productie a unitatii ar putea fi majorata pana la 2.500 MW. Cea de a doua termocentrala, de 500 MW, ar urma sa fie amplasata la Motru. Pentru prima centrala au fost achizitionate 71 de hectare, iar pentru a doua circa 70 de hectare. "Comasarea de termocentrale in zona, unde sunt deja complexurile energetice, ar putea ridica problema asigurarii necesarului de carbune pentru toate capacitatile. Aceste complexuri energetice pentru eficientizare ar fi trebuit sa fi fost privatizate pana acum, si nu doar sa se faca cheltuieli cu reabilitarea lor, fara retehnologizare

Termocentrala Rovinari Date tehnice

Schema de principiu pentru o termocentrala pe carbune Cazan:

tip: Benson, constructie turn presiune abur viu 196 ata temperatura abur viu 540 C temperatura apa de alimentare 260 C presiune apa de alimentare 251 ata debitul de abur la intrarea in supraincalzitorul intermediar 974 t/h presiunea aburului la intrare in supraincalzitorul intermediar 51,2 ata presiunea aburului la iesire din supraincalzitorul intermediar 49,2 ata temperatura aburului la intrare in supraincalzitorul intermediar 348 C temperatura aburului la iesire din supraincalzitorul intermediar 540 C

Turbina

viteza de rotatie 3.000 rot/min debitul de abur la intrare in corpul de inalta presiune 984 t/h presiunea aburului la intrare in corpul de inalta presiune 186 ata temperatura aburului la intrare in corpul de inalta presiune 535 C debitul de abur la intrare in corpul de medie presiune 921 t/h presiunea aburului la intrare in corpul de medie presiune 43,1 ata temperatura aburului la intrare in corpul de medie presiune 535 C

Generator:

Puterea activa 330 MW Putere aparenta 388 MVA Cos 0,85 Turatia 3.000 rot/min

Lectia nemteasca despre termocentralele viitorului

Un numar de 500 de oameni lucreaza de zor, 24 de ore din 24, la constructia celui mai mare grup termoelectric pe carbune din lume, cu o capacitate de 1.100 MW, care trebuie sa fie gata pana in primavara lui 2011. Criza financiara nu isi arata efectele aici. Macarale uriase se inalta spre cer intr-o forfota continua. In localitatea Datteln, din vestul Germaniei, pe un teren de 64 de hectare, ce ar insemna cam 90 de stadioane de fotbal puse cap la cap, gigantul energetic german E.ON va ridica o termocentrala care va fi una dintre cele mai eficiente din lume si al carei design va schimba complet arhitectura centralelor din Europa. Datteln este o mica localitate din regiunea carbonifera Ruhr, cu aproximativ 36.000 de locuitori. In drum spre locatia viitorului grup de 1.100 MW, zarim de la distanta aburi uriasi, cenusii, cu o tenta galbena, ce se ridica deasupra unei termocentrale. Intram pe poarta centralei si, la cativa kilometri distanta de aceasta, oprim la o cladire mica, administrativa. Este noul centru de informare a publicului, pe care E.ON l-a gandit nu numai pentru locuitorii din zona, dornici sa afle impactul pe care uriasa termocentrala pe care o ridica il va avea asupra comunitatii locale, ci pentru oricine este interesat sa afle detalii despre aceasta constructie. Este un centru primitor, cald si colorat, dotat modern, unde cei care vor sa afle, de pilda, ce este o un turn de racire pot face acest lucru doar apasand cu degetul pe schita unei termocentrale desenate firav pe un geam de sticla, cu vedere spre santierul unde se inalta constructia gigantica a E.ON. Imediat se aude in difuzoare o voce care iti explica rolul unui turn de racire a apei.

In zilele deschise publicului, miercurea si sambata, avem circa 160 de vizitatori pe zi. Centrul a fost deschis pe 8 noiembrie, in acest an, si rolul lui este de a creste nivelul de intelegere al localnicilor asupra viitorului grup, de a avea un dialog public cu acestia. Vrem sa aratam ca nu facem nimic in spatele usilor inchise. Cand termocentrala va fi gata, putem muta acest centru in alta parte, poate chiar la Braila (rade), ne anunta Jrg Schlottmann, expert in cadrul E.ON, responsabilul centrului de informatii. Acest lucru chiar ar fi posibil, pentru ca a fost conceput sa poata fi mutat bucata cu bucata. La construirea noului grup lucreaza acum 500 de angajati, dar cand se va trece la partea interioara a centralei, numarul acestora va creste la 2.000. Aproximativ 75 de angajati vor lucra permanent la centrala, cand aceasta va fi gata ce-i drept, acestia vor fi luati din cei 100 de salariati de la vechea termocentrala, pe langa care trecuseram mai devreme si care va fi daramata -, dar alti 250 de oameni se vor ocupa de servicii externalizate - paza, intretinere a gradinilor si asa mai departe. Cantitatea de otel folosita aici este de 60.000 de tone, vom utiliza 300.000 de tone de ciment, iar turnul de racire va sta pe 860 de piloni. Pentru aprovizionarea cu combustibil, va fi necesar echivalentul a 18 camioane de cate 20 de tone de carbune pe ora, mai spune Schlottmann. Reziduurile de la centrala - praf, carbune ars etc. - vor fi refolosite pentru industrii precum cea a constructiilor. In total, peste 50 de companii - furnizori de servicii si echipamente - sunt implicate in proiect, printre care Alstom si ABB.

Investitii de peste 1,2 mld. Euro Aspectul noii centrale, asa cum apare in macheta, este frapant: arata ca un centru comercial, cu margini rotunde, prietenoase. A fost un efort mare al arhitectilor. Va fi prima termocentrala de acest gen din Europa. Trebuia sa se incadreze in peisaj, sa fie luminoasa si expresiva, afirma oficialul E.ON. Potrivit acestuia, o reglementare recenta din Germania impune ca 10% din costurile pentru noi cladiri publice sau industriale sa fie orientate catre arhitectura si arta (gradini, statui, fantani arteziene etc.). Lucrarile la noua termocentrala au inceput in februarie 2007. Potrivit lui Schlottmann, costurile totale pentru constructia acesteia se vor ridica la peste 1,2 mld. euro. Combustibilul folosit va fi huila. De ce carbunele? Pentru ca este o sursa de energie care va dura si, in plus, exista multe rute de aprovizionare. Din moment ce gazul se va termina si devine tot mai scump, termocentralele noi se orienteaza mai mult spre carbune, explica oficialul E.ON. La centrala Datteln 4, gradul de eficienta va fi de 45%, cel mai inalt posibil de pe piata la ora actuala, iar emisiile de CO2 vor fi cu aproape 30% mai mici fata de vechea centrala. Comparativ, media europeana este de 36%, in China si Rusia este de 23%, iar cea mondiala, de 30%, similara celei din Romania. Ca detalii de ordin tehnic, se va lucra la o presiune a aburului de 285 de bari (ca si cum ai cobori in apa la 3.000 de metri adancime, explica oficialii E.ON) si la o temperatura de 600-620 de grade Celsius. Marile grupuri energetice europene, E.ON, Enel, Electrabel, EDF, RWE, EnBW etc., fac de mai multi ani cercetari pentru a creste gradul de eficienta al termocentralelor la 50%. De altfel, grupul german E.ON va fi prima companie dintre acestea care va incepe, in 2010, construirea unei termocentrale-pilot pe carbune, de 508 MW, care va avea o eficienta de

50%, iar cantitatea de emisii de CO2 va fi de 670 grame pe KWh (comparativ, la complexurile energetice romanesti din bazinul Olteniei, emisiile de CO2 se ridica la peste un kilogram pe KWh). Investitia se va ridica la un miliard de euro, dublu aproape pe MW-ul instalat fata de o termocentrala obisnuita, si este programata sa se finalizeze in 2014. Gigantul german are un buget pentru cercetare de circa 60 mil. euro. Ce se face la Braila? Oficialii E.ON, care, recent, au semnat impreuna cu societatea romaneasca de stat de productie energie electrica si termica Termoelectrica, dar si cu Enel Italia, un acord pentru un nou grup la Braila, de 800 MW, spun ca si acesta va fi o centrala de inalta eficienta, avand o tehnologie similara celei folosite la cel mai mare grup pe huila din lume, de la Datteln. Lucrarile la noul grup de la Braila vor incepe, potrivit calendarului actual, in 2010, urmand sa fie finalizate in 2014. Acesta va avea un grad de eficienta de 45%, practic, cel mai ridicat, la ora actuala, din Romania. Centrala de la Braila, detinuta in prezent de compania de stat Termoelectrica, are patru grupuri, cu o capacitate totala instalata de aproape 1.000 MW, dintre care unitatile 3 si 4, puse in functiune in anii 1974, respectiv 1979, nu mai sunt operationale de cativa ani buni. Vom continua sa operam celelalte doua grupuri, puse in functiune in anul 1973 si cu o capacitate totala de 437 MW, pana le vom inchide. Le luam asa si, in timp, vom decide daca merita sa mai investim in ele sau nu, spune Martin Fischer, responsabilul E.ON cu implementarea proiectului de la Braila. Cele doua grupuri functioneaza pe gaz, iar de operarea lor se vor ocupa, din 2010, E.ON si Enel.

Termoelectrica, Cenusareasa sistemului energetic local In Romania, unde toate termocentralele sunt detinute de stat, investitii majore, de peste un miliard de euro in noi grupuri, s-au anuntat pana acum doar la Termoelectrica, asta in timp ce complexurile energetice din Oltenia, care, oricum, produc sub capacitatea lor, vor trebui sa aloce fonduri pentru alinierea la standardele europene de protectie a mediului. In ultimii ani, un singur grup nou pe termo a fost pus in functiune, la Paroseni, de 150 MW. Pentru viitor, la unitatile Termoelectrica de la Braila, Galati si Borzesti, ar urma sa fie construite grupuri noi, care totalizeaza 1.600 MW, in parteneriat cu gigantii E.ON, Enel, GDF SUEZ si CEZ. Investitiile totale se vor ridica la circa 1,7 mld. euro si ar trebui sa salveze, practic, compania Termoelectrica, numita gaura neagra a sistemului energetic romanesc, din cauza datoriilor ridicate pe care le-a adunat. Numai ca aceste investitii risca sa fie pierdute, daca nu se rezolva problema sechestrului pe activele Termoelectrica, firma cu datorii de peste 400 mil. euro. !!!Carbunele este o sursa de energie care va dura si, in plus, exista multe rute de aprovizionare. Din moment ce gazul se va termina si devine tot mai scump, termocentralele noi se orienteaza mai mult spre carbune.' Jrg Schlottmann reprezentant E.ON. Productorii de energie electric i termic din coordonarea Ministerului Economiei i Ministerului Administraiei i Internelor vor avea nevoie de 4,278 mld. lei (circa 1 mld. euro) pentru achiziia combustibililor necesari funcionrii n iarn 2009-2010. Firmele coordonate de Economie vor consuma 3,161 mld. lei (752 mil. euro). Sumele ar trebui s fie atrase din fonduri proprii i din credite interne.

Cine va fi partenerul statului la prima investitie in termocentrale?

Complexul Energetic Craiova, unul dintre primii cinci producatori de electricitate locali, controlat de stat, va selecta saptamana viitoare investitorul strain cu care va construi si opera in parteneriat o noua unitate de producere a energiei electrice, investitie estimata la maximum 700 milioane de euro, a declarat pentru Business Standard Constantin Balasoiu, directorul general al complexului.
Proiectul va fi un parteneriat public-privat in care investitorul strain va avea 51%. Au fost mai multe companii care si-au exprimat initial interesul pentru acest proiect, insa, pana la termenul stabilit, s-au inscris de fapt trei: CEZ, intrata pe piata locala de mai multa vreme, si alti doi jucatori puternici pe plan global, dar care nu au activitati in Romania: Edison, din Italia, si AES, din SUA, a explicat Balasoiu. Potrivit directorului general, in cursul saptamanii viitoare va fi selectata compania sau companiile cu care statul roman va negocia crearea societatii mixte. Din documentele depuse, se pare ca toate cele trei companii intrunesc conditiile pentru a trece la urmatoarea etapa, a spus oficialul companiei de stat. Investitia intr-o unitate noua de productie de 500 MW la Isalnita, judetul Dolj, echivalentul a aproape jumatate din puterea instalata a companiei, a fost anuntata de Ministerul Economiei, actionarul majoritar al Complexului Energetic Craiova, in a doua jumatate a lunii mai, potrivit Mediafax. Grupul energetic de la Isalnita ar urma sa fie prima termocentrala construita de stat in ultimii 20 de ani. Potrivit conditiilor impuse de autoritatile romane, investitorul strain cu care CE Craiova va constitui societatea mixta va avea o participatie majoritara si are obligatia sa asigure cash 51% din fondurile necesare. Conform programului, societatea mixta ar urma sa fie infiintata pana cel tarziu in toamna lui 2010, iar constructia propriu-zisa a grupului sa dureze maximum 36 de luni. Dintre cei trei investitori interesati, doar CEZ are activitate pe distributie in piata locala. Strategia grupului ceh are insa in vedere o extindere pe segmentul producerii de electricitate, atat in parteneriat cu statul, cat si cu alti investitori privati. Compania italiana Edison are o putere instalata de 12.000 de MW si o cota de 15% din distributia de electricitate pe teritoriul Italiei. Grupul american AES a incercat de mai multe ori sa intre pe piata locala de electricitate, fiind unul dintre competitori la privatizarile distribuitorului Electrica. AES este prezenta in Ungaria, Ucraina si Bulgaria, unde a construit si o mare termocentrala. Complexul Energetic Craiova este lider in ceea ce priveste tradingul cu electricitate si este unul dintre primii cinci producatori de energie. Compania are o putere instalata de 930 MW, fiind a treia termocentrala ca marime din zona Olteniei, dupa Turceni, cu 1.980 MW, si Rovinari, cu 1.320 MW. Compania are in vedere investitii de 600-700 milioane de euro, in intervalul 2010-2016, pentru cresterea

capacitatii de productie a energiei, in parteneriat cu alte companii. Astfel, producatorul de energie intentioneaza sa construiasca, pe langa unitatea de la Isalnita, si una de 150-200 MW la sucursala Craiova.