Test pentru promovarea rezidenților obstetricieni

ginecologi de la an. II la an.III.

15 octombrie 2020
Varianta IV
1. CM. Enumeraţi factorii de risc în endometrite:
a. Multiple tacte vaginale în travaliu
b. Lichid amniotic meconial
c. Operaţie cezariană prelungită
d. Chiuretaj în anamneză
e. Statut alergic compromise

2. CM. Enumeraţi factorii de risc în endometrite non-obstetricali:

a. Dispozitive intrauterine
b. Asocierea vaginozei bacteriene
c. Stări postavort
d. Laparascopia
e. Histeroscopia

3. CM. Enumerati formele usoare a CSPP:

a. Dehiscenta plagii pe perineu
b. Endometrita
c. Mastita postpartum
d. Supurarea plagii abdominale postcezariana
e. Tromboflebita postpartum

4. CS. Enumerati formele grave ale complicațiile septico-purulente postnatale cu

exceptia:
a. Dehiscenta plagii uterine postcezariana
b. Peritonita difuza
c. Sepsisul obstetrical
d. Pelvioperitonita purulenta
e. Mastita necrotica

5. CM. Descrieţi tabloul clinic în endometrite:

a. Dureri la mobilizarea colului uterin
b. Palpator uterul rămolat, dureros
c. Strigăt de Duglas
d. Menstruatie
e. Uter dur, contractat dureros

6. CS. Numiţi metoda de elecţie în stabilirea diagnozei la pacientele cu endometrită

postavort şi postpartum:
a. Radiologic
 b. USG
c. Examen vaginal
d. Tomografia compiuterizată
e. Examen de laborator

7. CM. Tratamentul endometritei pe fond de DIU va fi:

a. Extragerea DIU
b. Histeroscopia
c. Laparascopia
d. Histerografia
e. Antibioticoterapia

8. CM. Toxoplasma gondii este:

a. Agent parazit intracelular
b. Gazda finală estefamilia felidae, subfamilia felinae
c. În toate stadiile de dezvoltare este contagioasă
d. Doar în unele stadiile de dezvoltare este contagioasă

9. CM. Semnele caracteristice pentru toxoplasmoză sunt:

a. Slăbiciune generală
b. Limfadenopatie cervicală bilaterală
c. Limfadenopatie cervicală unilaterală
d. Este asimptomatică

10. CM. Toxoplasmoza se diagnostichează prin examen:

a. Doar serologic matern
b. Doar serologic al nou-născutului
c. Serologic matern și al nou-născutului
d. Ecografic

11. CM. Rezultatele IgM și IgG negative în diagnosticul toxoplasmei, semnifică

următoarele:
a. Infecția este absentă
b. Infecția cronică este prezentă
c. Testul nu se mai repetă în sarcină
d. Testul se repetă peste 8-12 săptămâni

12. CS. Rezultatele IgM pozitiv și IgG negativ în diagnosticul toxoplasmei, semnifică
următoarele:
a. Există infecție în antecedente peste 1 an
b. Există infecție în antecedente peste 2 ani
c. Există infecție în antecedente peste 3 ani
d. Testul se repetă peste 2-3 săptămâni

13. CS. Infectia herpetica face parte din:

a. TORCH
b. Infectii bacteriene sexual transmisibile
c. Rotavirus
 d. Papilomavirus
e. Infectii enterovirale

14. CM. Selectati agentul patogen al infectiei herpetice:

a. HVS1
b. CMV
c. HVS2
d. Ebstein-Barr
e. Varicelo-Zoster

15. CS Selectati organul de selectie a infectiei herpetice:

a. SNC
b. Sistemul gastric
c. Sistemul renal
d. Ficat
e. Tegumente si mucosa

16. CM Enumerati caracteisticele eruptiilor herpetice:

a. Vezicule
b. Elemente primare
c. Sancru
d. Papule, pustule
e. Cruste, ulceratii

17. CS Durata medie a replicarii virale herpetice este:

a. 7 zile
b. 7 saptamini
c. 1 luna
d. 2 luni
e. 10 zile

18 . CS. Care valori ale glicemiei a jeiun se consideră normale?

a. sub 6 mmol/l
b. mai mari de 6 mmol/l

19. CM. Care dintre simptomele enumerate nu sunt caracteristice pentru DZ la gravide?
a. Uscăciunea pielii
b. Edeme generalizate
c. Sete
d. Caderea parului
e. Poliurie
f. Prurită

20. CS. Ce stă la baza dezvoltării diabetului zaharat?

a. Insuficiența (relativă sau absolută) de insulină
b. Dereglarea metabolismului lipidic
 c. Disfuncția ovariană

21. CS. Activitatea insulinei este similara cu activtatea căror hormoni placentari?
a. Lacogenul placentar
b. Glucocorticosteroizi
c. Progesteron
d. Testosteron

22. CS. La femeile, care suferă de diabet zaharat, în sarcină pot apărea următoarele
complicaţii:
a. preeclampsia severă;
b. dezlipirea retinei la cele cu angiopatia retinei diabetice;
c. activarea infecţiei cronice în căile urinare;
d. sunt corecte răspunsurile a) şi b);
e. toate răspunsurile sunt corecte.

23. CS. Care este cea mai frecventă complicație a gripei în sarcină?
a. Sinusita
b. Otita
c. Bronhopneumonia
d. Pneumonia

24. CM. Etiopatogenia IRVA se caracterizează prin:

a. Tipurile de virus care generează manifestarea IRVA sunt А, В, С
b. Tipurile de virus care generează manifestarea IRVA sunt А,С
c. Creșterea permeabilității peretelui se manifestă prin
dereglareamicrocirculației
d. Se atestă manifestări hemoragice

25. CS. Care este perioada de incubație în caz de IRVA?

a. 6-12 ore
b. 12-24 ore
c. 24-72 ore
d. 3-7 zile

26. CM. Care este perioada de contagiozitate în caz de IRVA?

a. 3-5 zile
b. 5-7 zile
c. Perioada cât se manifestă semnele catarale
d. Perioada când semnele catarale se atenuează

27. CM. IRVA debutează prin următoarele semne clinice:

a. Febră 38-40°С
b. Durere musculară, lombalgii, oculară
c. Simptome catarale într-a 3-a zi dela debutul febrei
d. Lipsa semnelor de intoxicație

28. CM. IRVA debutează prin următoarele semne clinice:

a. Febră 38-40°С
b. Intoxicație pronunțată
 c. Durere musculară
d. Nas astupat

29. CM. Care sunt complicațiile pentru făt în caz de IRVA?

a. Aberațiile cromozomiale
b. Malformațiile fetale
c. Encefalopatia hipoxico-ischemică
d. Infecția intrauterină

30. CM. În caz de IRVA, se atestă următoarele modificări ale complexului placentar:
a. Tromboza intervilozitară
b. Dereglarea circulației placentare
c. Infarcte
d. Vasculite

31. CM. Conduita oricărei forme de IRVA în sarcină este caracterizată prin:
a. Izolarea pacientei
b. Detoxicare
c. Tratamentantipireticși antalgic
d. Spitalizare.

32. CS. Care afirmație este incorectă, în cazul sindrom de ruptură a uterului
cicatricial?
a. Abordul unei singure linii venoase
b. Reechilibrare volemică
c. Administrarea de O₂
d. Mobilizarea personalului ATI, NN și a sălii de operație
e. Cezariană de urgență

33. CS Histerectomia după o ruptură uterină nu este justificată în caz de:

a. Ruptură anfractuasă
b. Ruptură liniară, limitată la cicatricea uterină
c. Atonie uterină
d. Hemoragie masivă
e. Aderența anormală a placentei

34. CS Care din următoarele afirmații este o condiție favorabilă pentru naștere
vaginala dupa cezariana (NVDC)?
a. Placenta previa
b. Incizie verticală a uterului
c. Pacienta a mai avut o naștere vaginală sau NVDC în antecedente
d. Existența a 2 sau mai multe cicatricii uterine
e. Cicatrice situată deasupra părții inferioare, fine a uterului

35. CS. În ce caz datele ecografice ale cicactricei postcezariene indică o cicatrice
suficientă pentru NVDC?
a. Prezența țesutului conjugtiv-fibros în structura cicatricei
 b. Depistarea nișelor la nivelul segmentului inferior
c. Cicatrice slab vascularizată
d. Cicatrice slab muscularizată
e. Zona segmentului inferior de 5-8 mm grosime, cu contur uniform, omogen,
cicatricea postoperatorie practic nu se vizualizează

36. CS. Care din următoarele semne indică cu certitudine ruptura uterină?
a. Contracții de tip hiperkinetic
b. Col gros edemațiat
c. BCF absente
d. Parturienta anxiosă
e. Șoc dolor, fătul poate fi palpat prin abdomen, matitate în flancuri

37. CM. Care sunt cauzele principale ale uterului cicatricial?

a. Operația Cezariană
b. Histerotomie
c. Miomectomie
d. Metroplastie
e. Tubectomie

38. CM. Care sunt riscurile nașterii vaginale pe uter cicatricial?

a. Ruptura uterină
b. Leziuni intraoperatorii
c. Hemoragii
d. Hipoxie gravă
e. Placenta accreta

39. CM. În ce condiții șansele de a naște natural pe un uter cicatricial sunt crescute?
a. Naștere vaginală în antecedente
b. Debut de travaliu spontan, cervixul se dilată normal
c. Pacienta cu vîrsta ≥35 ani
d. Cicatrice bine vascularizată și muscularizată
e. Făt macrosom

40. CM Ce condiții micșorează posibilitatea unei nașteri vaginale pe un uter

cicatricial ?
a. Cezariana anterioară efectuată din cauza travaliului distocic
b. Pacienta mai tînără de 35 ani
c. Sarcina peste 40 saptămîni
d. Făt macrosom
e. Grosimea cicatricelui sub 2mm

41. CM. Cum se clasifică ruptura uterină?

a. Iminență de ruptură
b. Ruptură gr. I
 c. Ruptură incipientă
d. Ruptură gr.II
e. Ruptură propriu-zisă

42. CM. Traida Bandl-Frommel constă din:

a. Hipertonie uterină
b. Hipotonie uterină
c. Ascensionarea inelului de retracție Bandl
d. Tensiunea ligamentelor rotunde
e. Inelul de contracție se deplasează mai jos de inelul ombilical

43. CS. Nu este o indicație absolută efectuarea operației cezariene în caz de:
a. sterilitatea îndelungată în combinaţie cu altă patologie
b. bazin anatomic absolut strâmtat;
c. prezentație placentară totală;
d. prezentaţie placentară incompletă la căi de naştere nepregătite şi hemoragie
puterinică;
e. insuficienţa cicatricei pe uter.

44. CS. Contraindicații pentru efectuarea operației cezariene sunt următoarele, cu

excepția:
a) moartea intrauterină a fătului;
b) viciu sau prematuritate adâncă a fătului;
c) stare terminală;
d) maladie infecţioasă acută a femeii;
e) prematuritatea.

45. CS. Selectați afirmația incorectă ce se referă la incizia în segmentul inferior al

peretelui uterin:
a. marginile segmentului sunt groase şi deaceia sunt dificultăţi în apropierea lor;
b. marginile segmentului inferior sunt subţiri şi suturarea este mai bună;
c. probabilitatea de ruptură uterină în următoarea sarcină este cu mult mai mică;
d. este un segment pasiv deoarece nu se contractă, astfel vindicarea este mai bună;
e. este acoperit de peritoneu, rămâne în pelvis, de aceea probabilitatea de formare a
aderenţelor este mică.

46. CS. Cauzele mortalitatății perinatale în operațiile cezariene sunt următoarele, cu

excepția:
a. Prezentația pelvină;
b. Asfixia fetale (SDR);
c. Prematuritatea;
d. Infecţiile;
e. Hemoragia intracraniană.
47. CM. Indicații absolute pentru operația cezariană sunt următoarele:
a. bazin anatomic absolut strâmtat;
b. prezentaţie placentară incompletă la căi de naştere nepregătite şi hemoragie
puterinică;
c. sterilitatea îndelungată în combinaţie cu altă patologie
d. prezentație placentară totală;
e. vicii de dezvoltare a uterului.
f. insuficienţa cicatricei pe uter;
g. insiminaţie artificială în combinaţie cu o oarecare patologie
h. tumori ale organelor bazinului mic, care fac obstacol în naşterea fătului.

48. CM. Indicații relative pentru operația cezariană sunt:

a. Insuficiența cicatricei uterine;
b. Angajări şi prezentaţii fetale incorecte;
c. Vicii de dezvoltare a uterului;
d. Iminență sau ruptură de uter;
e. Fertilizare in vitro în combinaţie cu o oarecare patologie;

49. CM. Contraindicații pentru efectuarea operației cezariene sunt:

a. moartea intrauterină a fătului;
b. viciu sau prematuritate adâncă a fătului;
c. vârsta pacientei mai mică de 20 ani;
d. maladie infecţioasă acută a femeii;
e. prematuritatea.

50. CM. Testarea preoperatorie conform ALSO presupune:

a. acordul informat semnat;
b. consultația medicului anesteziolog;
c. consultația medicului cardiolog;
d. introducerea cateterului permanent în vezica urinară;
e. înlăturarea pilozităţii porţiunii inferioare a abdomenului.

51. CM. Enumerati metodele de corectie a distociei uterine:

a. Administrarea sol Oxitocini
b. Amniotomia
c. Efectuarea operatiei cezariene
d. Psihoterapia
e. Epiziotomia

52. CM. Enumerati conditiile pentru amniotomia cu scop de corectie a distociei

uterine:
a. Prezentaria craniana
b. Prezentatia pelviana
c. Partea prezentanta aplicata la intrarea in bazinul mic
 d. Dilatarea 4-5 cm pentru primipare si 6-7 cm pentru multipare
e. Punga amniotica plata

53. CM. Enumerati complicatiile posibile administrarii Sol Oxitocini:

a. Hiperkinezie
b. Dereglari de ritm cardiac
c. Cefalee
d. Crampe musculare
e. Ruptura de uter

54. CM. Enumerati complicatiile materne posibile in distocii de dinamica uterine:

a. ruptura perineului
b. ruptura vaginului
c. decolarea partiala a placentei
d. hipotonie uterina complicata cu hemoragii

55. CM. Enumerati care sunt complicatiile fetale posibile in distocii de dinamica
uterina :
a. asfixia fatului
b. traumatism intracranian cu hemoragii intracerebrale
c. ruperea cordonului ombilical
d. starea fatului nu este afectata
e. nici un raspuns corect

56. CM. Enumerati complicatiile feto-materne ce survin in insuficienta primara de

dinamica uterine:
a. corioamnionita
b. hipoxie intrauterina a fatului
c. dereglarea decolarii de placenta cu aparitia hemoragiilor
d. travaliul decurge fara complicatii
e. starea materna nu este afectata

57. CS. Insuficienta scremetelor apare?

a. In perioada a II a activitatii de nastere
b. In perioada a I si a II a nasterii
c. In perioada a III a nasterii
d. In perioada a I si a III a nasterii
e. Toate enumerate sunt incorecte

58. CM. Insuficiența scremetelor poate fi cauzată de:

a. Epuizarea parturientei
b. Distocie feto-pelvină
c. Ruperea prematură a pungii amniotice

59. CM. La gravidele HIV infectate care nu au administrat TARV anterior sarcinii,
se recomandă:
a. Tenofovir 300mg + Emtricitabină 300mg (Lamivudină 300mg) + Efavirenz
600mg, o dată pe zi
 b. Dacă la săptămâna a 36 –a ARN HIV este nedetectabil (sub 40 copii/ml), trebuie
de așteptat nașterea natural
c. Dacă la săptămâna a 36-a ARN HIV este detectabilă (>40 copii/ml), e necesară
operația cezariană planificată la săptămâna a 40-a. (1A)
d. Dacă la săptămâna a 36-a ARN HIV este detectabilă (>40 copii/ml), e necesară
operația cezariană planificată la săptămâna a 38-a. (1A)
e. Dacă ARN HIV nu este cunoscută și nu poate fi determinată, iar gravida se
internează deja în travaliu, indiferent dacă punga este intactă sau ruptă – decizia
privind modalitatea de naștere (cezariană sau per vias naturalis) se ia reieșind
din indicațiile obstetricale și nu statutul HIV.

60. CM. Reducerea riscului de transmitere materno-fetale a infecției cu HIV la

valori sub 2% se poate realiza prin:
a. Tratamentul ARV a gravidei cu HIV pe parcursul vieții; ideal – TARV inițiat
încă înainte de concepție;
b. Măsuri obstetricale speciale: operația cezariană pe membrane intacte,
programată înainte de termen (la 38 săptămâni) la indicațiile medicului
infecționist specialist în infecția HIV și a medicului obstetrician-ginecolog;
c. Alimentația artificială a nou-născutului (mai ales în cazul ARN HIV materne
detectabile sau a aderenței slabe la TARV, sau când mama în general nu
primește TARV).
d. Operația cezariană urgentă
e. Tratamentul ARV profilactic a nou-născutului.

61. CM. Testarea corectă a nou-născutului, include:

a. Colectarea sângelui din vena periferică a copilului pentru testul ADN PCR
înainte de administrarea primei doze de preparat ARV la copil
b. Colectarea sângelui din vena periferică a copilului pentru testul ADN PCR după
administrarea primei doze de preparat ARV la copil
c. Prima testare la HIV a nou-născutului se recomandă a fi efectuată în primele 48
de ore de la naștere și obligator până la începerea tratamentului profilactic ARV
d. Prima testare trebuie efectuată primele 3 luni
e. Colectarea sângelui la nou-născut poate fi efectuată din cordonul ombilical.

62. CM. Profilaxia ARV a nou-născutului, include:

a. AZT (Zidovudinum) + NVP** (Nevirapină) , dacă la termenul sarcinii 36 săptămâni

ARN HIV la gravidă a fost nedetectabilă
b. AZT (Zidovudinum), dacă la termenul sarcinii 36 săptămâni ARN HIV la
gravidă a fost nedetectabilă
c. AZT (Zidovudinum) + NVP** (Nevirapină) , dacă la termenul sarcinii 36
săptămâni ARN HIV la gravidă a fost detectabilă
d. Se începe în primele 9 ore după naștere.
e. Copilul va fi alimentat cu formule de lapte
63. CS. Care este eficiența contraceptivelor orale combinate?
a. 20 sarcini la 100 femei într-un an de utilizare
 b. 1 sarcină la 100 femei într-un an de utilizare
c. 8 sarcini la 100 femei într-un an de utilizare
d. 18 sarcini la 100 femei într-un an de utilizare
e. 28 sarcini la 100 femei într-un an de utilizare

64. CM. Numiți metodele de contracepție ce conțin doar progesteron.

a. inel vaginal
b. pilule cu progesteron
c. plasture vaginal
d. implantul
e. injectabile

65.CM. În care din situațiile de mai jos COC sunt contraindicate?

a. ciroza hepatică
b. hipertensiune arterială
c. miopie
d. dilatarea varicoasă a venelor
e. pacienților cu HIV

66.CM. Cum credeți ce subiecte trebuie abordate în timpul consilierii/discuției cu femeia

despre metodele de contracepție? Bifați răspunsurile corecte.
a. Avantajele și dezavantajele principale ale metodei de contracepție
b. Părerea personală despre eficacitatea metodelor
c. Experiența medicului în prescrierea metodei
d. Posibilele efecte adverse cu care se poate întâlni femeia
e. Peste cât timp să revină la control

67. CM. În ce situații Contraceptivele orale combinate nu pot fi utilizate?

a. Hepatita cronică
b. Imobilizare la pat de lungă durată, mai mult de 2 săptămâni
c. Accident cerebral vascular în anamneză
d. Diabet zaharat cu nefropatie
e. Cefalee cu aură migrenoasă

68. CM. Dispozitivul intrauterin este categoric contraindicat în următoarele:

a. În caz de HIV infecție
b. În caz de diabet zaharat cu retinopatie
c. Fibrom uterin
d. Anomalii de dezvoltare a uterului (uter dedublat)
e. Prezența ITS precum Gonorrhea și Chlamidia

69. CS. Indicați modul de placentaie a unei sarcini multiple bizigote

a. Bicorial biamniotic
b. Monocorial biamniotic
c. Monocorial monoamniotic

70. CS. Factorii predispozanți pentru survenirea unei sarcini multiple sunt
următoarele , cu excepția
a. Sarcină multiplă in antecedente eredo-colaterale
 b. Utilizarea gonadotropinei corionice pentru tratamentul infertilității
c. Stimularea ovulației cu clomifen
d. Primiparitatea
e. Fertilizarea in vitro

71. CS. Incidența sarcinilor multiple crește la femeile mai în varstă de 35 ani
a. Da
b. Nu

72. CS. Cea mai sigură metodă de diagnostic a sarcinii gemelare este:
a. Auscultația BCF
b. Palparea după Leopold
c. CTG
d. Examenul USG
e. Examenul radiologic

73. CM. Indicați, care din complicațiile enumerate NU sunt regăsite cu incidență
crescută în sarcina gemelară
a. Polihidramniosul
b. Placenta previa
c. Macrosomia fetală
d. Malformații fetale
e. Ruperea prematură a pungii amniotice

74. CS. Cea mai frecventă complicație a sarcinii multiple este:

a. Macrosomia fetală
b. Sarcina post-termen
c. Nașterea prematură

75. CS. Cele mai frecvente complicații ale evoluției nașterii multiple sunt următoarele,
cu excepția:
a. Ruperea prematură a pungii amniotice
b. Insuficiența forțelor de contracție
c. Așezarea transversă a fătului II
d. Decolarea prematură a placentei
e. Hemoragii coagulopatice

76. CM. Care sunt cele mai frecvente complicații ale sarcinii multiple în caz de moarte
antenatală a unui făt din duplex:
a. Moartea celuilat făt
b. Infecția intrauterină a celuilat făt
c. Hemoragie coagulopatică în perioada de delivrență și/sau lăuzie imediată
 d. Ruperea prematură a pungii amniotice

77. CS. Mecanismul de bază de survenire a unei coagulopatii în caz de moarte

intrauterină a unui făt din duplex este:
a. Pătrunderea substanțelor tromboplastice din țesuturile fătului mort în
circuitul sanguin matern
b. Embolia cu lichid amniotic
c. Decolarea prematură a placentei norma inserate

78. CS. În caz de deces antenatal a unui făt din duplexul bicorial biamniotic tactica
obstetricală este:
a. Declanșarea imediată a travaliului
b. Tactica expectativă cu supravegherea stării fătului viu și a mamei
c. Operația cezariană de urgență

79. CS. Sindromul hemotransfuziei feto-fetale complica sarcina:

a. Monocorială monoamniotică
b. Bicorială biamniotică
c. Monocorială biamniotică

80. CS. În caz de naștere cu duplex, când după nașterea primului făt în prezentație
craniană și punga amniotică la II făt întreagă se stabilește diagnosticul de așezare
transversă la II făt, tactica obstetricală este:
a. Operație cezariană de urgență
b. Tactică expectativă
c. Amniotomie, apoi conduită expectativă
d. Amniotomie și versiune internă a fătului pe picioruș

81. CS. La palparea după Leopold, semnele care facilitează diagnosticul de prezentație
pelvină a fătului sunt depistate la:
a. Primul moment
b. Al doilea moment
c. Al treilea moment
d. Al patrulea moment
e. Palparea după Leopold nu este utilă în diagnosticul prezentației pelvine

82. CS Diagnosticul de prezentatie pelvină se stabileste în baza următoarelor semne, cu

excepția:
a. Palparea la intrarea in bazinul mic a unei părți mari moi, care nu balotează
b. Palparea la fundul uterului a unei părți sferice, dure, care balotează
c. Auscultarea BCF din stânga, mai jos de ombilic
d. Auscultarea BCF din dreapta, mai sus de ombilic
e. Auscultarea BCF din stânga, mai sus de ombilic
83. CM Complicațiile specifice pentru nașterea în prezentație pelvină sunt:
a. Insuficiența forțelor de contracție
b. Ruperea prematură a pungii amniotice
c. Deflexia capului și ridicarea manuțelor
d. Moartea antenatală a fătului
e. Traumatism matern și fetal sporit

84. CS Care este tactica obstetricală în caz de naștere în prezentație pelvină complicată
cu ridicarea manuțelor fetale?
a. Aplicarea procedeului clasic de eliberare a mânuțelor
b. Extracția fătului
c. Aplicarea procedeului Bracht-Țovianov
d. Operația cezariană

85. CM. Evoluția pneumoniei în sarcină este:

a. Tipică
b. Atipică
c. Obișnuită
d. Mai severă, frecvent complicații

86. Modificările sistemului respirator în sarcină sunt:

a. Crește diametrului transvers a cutiei toracice cu 2,1 cm
b. Crește diametrului transvers a cutiei toracice cu 3,1 cm
c. Crește diametrul cutiei toracice cu 3-5 cm
d. Crește diametrul cutiei toracice cu 5-7 cm

87. CM. Factorii de risc ce conduc la manfiestarea pneumoniei în sarcină sunt:

a. Anemia
b. Istoricul de astm bronșic
c. Tabagism
d. Tocoliza

88. CM. Simptomele pneumoniei în sarcină sunt:

a. Dispnee
b. Durere abdominală
c. Tuse
d. Febră

89. CM. Complicațiile sarcinii pe fondal de pneumonie sunt:

a. Infecţia intrauterină a fătului
b. RCIU a fătului
c. Hipoxia fetală
d. Moartea antenatală a fătului

90. CM. Diagnosticul diferenţial al crizei hipertonice la o gravidă trebuie efectuat

ţinându-se cont de următoarele patologii:
a. epilepsia;
 b. eclampsia;
c. infarctul miocardic acut;
d. hipertensiunea intracraniană.

91. CS. La acutizarea pielonefritei cronice la gravidă, de regulă, are loc:

a. infectarea transplacentară a fătului;
b. infectarea hematogenă a fătului;
c. infectarea ascendentă a fătului şi placentei;
d. sunt corecte răspunsurile a) şi b);
e. toate răspunsurile sunt corecte.

92. CM. Rubeola la gravidă se soldează cu următoarele complicaţii:

a. întreruperea prematură a sarcinii;
b. anomalii de dezvoltare la făt;
c. afectarea gravă a organismului matern;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt incorecte.

93. CM. Odată cu apariţia icterului în hepatita virală la gravidă, în tabloul clinic
predomină următoarele semne:
a. intoxicaţie;
b. manifestări dispeptice;
c. dureri în regiunea ficatului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt incorecte.

94. CS. Hepatita virală la gravide se poate complica prin următoarele stări:
a. insuficienţă renală;
b. afectarea sistemului cardiovascular;
c. necroză acută masivă a ficatului;
d. afectarea SNC;
e. toate răspunsurile sunt incorecte.

95. CS. Căile posibile de infectare a fătului de la o mamă cu citomegalo virus sunt
următoarele:
a. transplacentară;
b. la trecerea fătului prin căile de naştere;
c. prin intermediul alăptării;
d. sunt corecte răspunsurile a) şi c);
e. toate răspunsurile sunt corecte.

96. CS. Helmintozele la gravide imită frecvent afecţiuni ca:

a. insuficienţa hepatică;
b. ulcerul gastric şi duodenal;
c. colecistita;
d. disgravidiile.

97. CM. Complicaţiile frecvente ale invaziei helmintice la gravide sunt:

a. întreruperea sarcinii;
b. dezvoltarea anemiei;
 c. disgravidiile;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt incorecte.

98. CS. La gavidele cu helmintoză deseori se constată:

a. greţuri şi vome;
b. anemie hipocromă;
c. hipotensiune arterială;
d. sunt corecte răspunsurile a) şi b);
e. toate răspunsurile sunt corecte.

99. CS. Excluderea scremetelor la o gravidă cu patologie cardiacă, la naşterea pe cale

naturală, se efectuează în caz de:
a. insuficienţă cardiocirculatorie acută;
b. hipertensiune pulmonară pronunţată;
c. aritmie fibrilară;
d. toate răspunsurile sunt incorecte.

100. CM. Operaţia cezariană este indicată gravidelor cu patologie cardiacă în caz de:
a. insuficienţă cardio-circulatorie de gr. IIB–III;
b. edem pulmonar;
c. insuficienţă cardiacă acută în naştere;
d. toate răspunsurile sunt incorecte.