Preparate pentru diete în bolile digestive

Rolul sistemului digestiv este acela de a descompune si transforma mancarea prin procese
complexe de digestie mecanica si chimica in vitamine, minerale, nutrienti, elemente vitale bunei
functionari a organismului si de a le separa de substantele toxice eliminate prin defecatie.

Sistemul digestiv este compus din tubul digestiv si din grandele anexe ale aparatului digestiv
ancorate de tractul digestiv.
Tubul digestiv este format din urmatoarele organe:

 cavitatea bucala,
 faringe,
 esofag,
 stomac,
 intestin subtire,
 intestin gros.
Afectiunile digestive pot aparea pe tractul gastro-intestinal de la cavitatea bucala si pana la anus.
Unele boli sunt silentioase, in timp ce altele se manifesta prin simptome clare, precum greata
varsaturi, diaree.
Printre bolile sistemului digestiv se numara:
 gastrita,
 ulcer,
 enterocolita,
 sindromul de colon iritabil ( colopatie functionala),
 boala celiaca enteropatia glutenica;

Care sunt factorii declansatori ai bolilor digestive?

Principalii factori declansatori ai unor boli digestive sunt:

 dieta alimentara saraca in fibre,
 sedentarism, lipsa de exercitiu fizic,
 calatorii si schimbari in rutina zilnica,
 consumul de produse lactate,
 alergii alimentare,
 expunere la stres,
 medicamente antidiareice in exces,
 administrarea de medicamente antiacide,
 administrarea de medicamente antidepresive sau contra durerii,
 sarcina.

Multe boli pot fi prevenite sau minimizate prin mentinerea unui stil de viata sanatos, practicarea
obiceiurilor de digestie bune

Mentinerea unei bune igiene a sistemului digestiv poate preveni bolile digestive.

Iata cateva sfaturi utile atat pentru adulti cat si pentru cei mici:

 Hidratarea: O digestie buna depinde de un aport zilnic de minimum 1,5 litri de lichide. Apa cu un
Ph ridicat (peste 7,9), adica apa alcalina este cea mai indicata pentru a obtine o digestie adecvata.
 Program zilnic de masa: Programul meselor zilei se organizeaza dupa un orar care trebuie
respectat. Nu trebuie sarite mesele. Nu se mananca la ore inaintate.
 Portionarea alimentelor: Cele mai consistente alimente sunt consumate la micul dejun si la ora
pranzului. Masa de seara trebuie sa fie usoara. Nu se mai consuma alimente solide dupa ora 8
p.m. sau cu 2-3 ore inaintea orei de culcare.
 Mestecarea alimentelor: Mancarea se mestecata lent in gura pana la triturarea completa a
alimentelor pentru a proteja tractul digestiv si a beneficia de o digestie optima.
 Dieta sanatoasa si echilibrata: Fructele, vitaminele, produse cu continut ridicat de fibre in
compozitie, suplimentele digestive si probioticele sunt un aliat in stimularea unei digestii
sanatoase. Alegerea mancarurilor potrivite pe durata sarcinii.
 Evitarea consumului de produse procesate industrial si a celor de tip fast-food. Produsele tip fast
food nu contin nutrienti, nu sunt usor digerabile si pot ramane in stomac pana la 10 ore.
 Evitarea consumului de ciocolata si dulciuri procesate industrial. Consumul acestor produse
poate creste aciditatea gastrica avand efecte negative asupra digestiei.
 Evitarea consumului de lichide carbogazoase si a alcoolului. Consumul acestor produse provoaca
o crestere a nivelului de aciditate la nivelul stomacului si alterand digestia.
 Practicarea unei activitati fizice sustinute: Miscarea postprandiala, dupa luarea masei, este
recomandata pentru activarea sistemului digestiv dar mai ales a intestinului.

Rolul dietei în gestionarea simptomelor bolii inflamatorii intestinale

Dieta joacă un rol crucial în managementul bolilor digestive, putând influența frecvența și
severitatea simptomelor. O abordare nutrițională personalizată poate ajuta la reducerea
inflamației, ameliorarea disconfortului și îmbunătățirea absorbției nutrienților. Identificarea
alimentelor declanșatoare și adoptarea unei diete adecvate în perioadele de acutizare sunt
esențiale pentru menținerea remisiunii și îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Alimente cu conținut scăzut de fibre: În perioadele de acutizare a bolii inflamatorii intestinale,

adoptarea unei diete cu conținut scăzut de fibre poate ajuta la reducerea iritației intestinale și la
ameliorarea simptomelor. Aceste alimente sunt mai ușor de digerat și pot reduce frecvența și
volumul scaunelor. Se recomandă consumul de pâine albă, paste făinoase din făină albă, orez alb
și cereale rafinate. Fructele și legumele pot fi consumate, dar în forme care reduc conținutul de
fibre, cum ar fi fructele coapte fără coajă, sucurile de fructe fără pulpă și legumele bine fierte.
Carnea slabă, peștele și ouăle sunt surse bune de proteine în această perioadă. Este important să
se evite alimentele integrale, nucile, semințele și legumele crude. Această abordare nutrițională
trebuie adaptată individual și nu trebuie menținută pe termen lung, pentru a preveni deficiențele

Proteine ușor digerabile: În perioadele de acutizare a bolii inflamatorii intestinale, consumul de

proteine ușor digerabile este esențial pentru menținerea masei musculare și sprijinirea procesului
de vindecare. Sursele recomandate includ carnea slabă de pui sau curcan, peștele alb (cod, sole,
păstrăv), ouăle fierte sau preparate sub formă de omletă, și tofu. Aceste alimente oferă proteine
de înaltă calitate fără a suprasolicita sistemul digestiv. Produsele lactate cu conținut scăzut de
grăsimi, cum ar fi iaurtul grecesc sau brânza cottage, pot fi tolerate de unii pacienți, dar trebuie
introduse cu precauție. Suplimentele proteice sub formă de shake-uri sau pudre pot fi utile pentru
cei care au dificultăți în a consuma suficiente proteine din surse solide. Este important ca aceste
alimente să fie preparate prin fierbere, coacere sau la grătar, evitând prăjirea care poate adăuga
grăsimi greu de digerat.
Alimente ce trebuie evitate: În cadrul dietei cu conținut scăzut de reziduuri, anumite alimente
trebuie evitate pentru a reduce iritarea intestinală și a minimiza producția de reziduuri. Acestea
includ toate cerealele integrale, pâinea integrală, orezul brun și pastele integrale, care sunt bogate
în fibre insolubile. Legumele crude, în special cele cu coajă tare sau semințe, cum ar fi porumbul,
mazărea, fasolea și lintea, trebuie excluse. Fructele crude cu coajă și semințe, precum și fructele
uscate, la fel sunt contraindicate. Nucile, semințele și leguminoasele sunt greu de digerat și
trebuie evitate. Produsele lactate integrale și alimentele bogate în grăsimi, inclusiv prăjelile și
alimentele procesate, pot exacerba simptomele și trebuie limitate. Condimentele puternice,
alimentele picante și băuturile care conțin cofeină sau alcool la fel trebuie de evitat. Este
important să se excludă orice aliment care a provocat în trecut disconfort sau simptome.
CASEROLA PENTRU GASTRITA DE CARNE TOCATĂ ȘI CARTOFI

Alimentare cu gastrita nu presupune consumul de alimente prajite chiftele, dar caserola de carne
tocată și cartofi va fi capabil de a le înlocui.

Materii prime și auxiliare necesare:

o 500 de grame de cartofi;

o 500 de grame de carne tocată;
o 1 cana de lapte;
o sare dupa gust.
Mod de preparare:
1. Cartofii curățați, se fierbe până la gata, și se pisează, se amesteca cu lapte cald și sare l.
2. Carnea tocată se condimentează cu sare și un pic de bucătar în apă.
3. Ia-o forma pentru copt, ungeți-l în partea de jos cu unt, se pune un strat uniform piure de
cartofi. Pe partea de sus pune umplutura.
Timp de gătie -1 oră.
SUPA DE CONOPIDA"

Materii prime și auxiliare necesare:

Inflorescențele de la o conopidă
1,5l apă, sare,1 foaie de dafin.
Pentru dres:1 lingura de lapte fiert,1 gălbenuș și 60g de smîntînă
Inflorescențele de la o conopidă se fierb în 1,5 litri de ușor sărată apă timp de 3-5 minute.
Intr-un blender facem conopida piure , pre-adăugând sos de făină și 1 lingură de lapte fiert. Într-
un ușor răcit un vas se adauga 1 ou, bătut cu smântână – 60 a

BUDINCA(JELEU DE FRUCTE DE PĂDURE)

Materii prime și auxiliare necesare:
o fructe de padure – 500 g
o Amidon – 100 g;
o Apa – 3 l;
o Zahăr – 300 g
Într-o cratiță, se aduce apa la fierbere, se adaugă zahăr și fructe de padure. In alt recipient se
amestecă bine amidonul în apă rece și se amestecă cu fructe de padure. Pentru un efect bun în
valoare de budinca se fierbe timp de 10 minute. Serviti cald sau rece formă.
 DIETA ÎN BOLILE HEPATOBILIARE

Ficatul este cunoscut drept cea mai mare glanda din organism, fiind si cel mai voluminos organ
din abdomen. Are numeroase functii cu rol metabolic si este esential pentru digerarea
alimentelor, dar si pentru eliberarea corpului de toxine.
Desi vorbim despre un organ atat de important pentru buna functionare a organismului, exista
numeroase persoane care se confrunta cu afectiuni hepatice usoare sau grave. In aceste situatii, se
recomanda un regim alimentar pentru afectiuni hepatice pentru a tine in frau simptomele
bolii.Din fericire, nu vorbim despre un regim alimentar prea restrictiv. Pacientii care sufera de
boli hepatice trebuie doar sa aiba grija la hrana pe care o consuma, urmand un stil de viata
sanatos.

Despre afectiunile hepatice

Trebuie sa stii ca exista numeroase semne sau simptome care pot confirma o afectiune hepatica.
Printre ele, se numara:

 durerile abdominale sau umflarea abdomenului;

 urina de culoare inchisa;
 oboseala excesiva;
 icter;
 senzatie de greata sau lipsa poftei de mancare;
 scaun inchis sau prea deschis la culoare;
 scadere inexplicabila in greutate.
Exista numeroase afectiuni ale ficatului care pot fi mostenite sau dobandite. Chiar daca unele
afectiuni hepatice sunt usoare si se vindeca de la sine, altele pot duce la aparitia unor complicatii
grave.

In ce consta un regim alimentar pentru ficat?

 evita consumul mare de alcool si fumatul, doi factori principali ai bolilor hepatice;
 consuma doar fructe si legume proaspete;
 evita mezelurile si preparatele din conserva care sunt greu de digerat si contin coloranti si
conservanti care dauneaza ficatului;
 lasa deoparte grasimile solide;
 respecta un regim cumpatat, fara consumul alimentelor in exces; un regim alimentar pentru
afectiuni hepatice trebuie sa contina toate categoriile de nutrienti: minerale, vitamine, lipide,
glucide sau proteine.
 limiteaza cantitatea de zahar si sare din dieta zilnica, in special consumul de bauturi dulci,
precum sucurile sau ceaiurile;

Alimente permise in bolile de ficat

 supe slabe de legume, de carne sau supe creme;

 carne slaba de vita, curcan sau pui; un regim alimentar pentru afectiuni hepatice trebuie sa
includa carnea fiarta, inabusita sau pregatita pe gratar;
 oua posate;
 lapte dulce slab in grasimi, iaurt, branza de vaci, urda sau telemea;
spanac, fasole verde sau urzici;
 condimente–evita-le pe cele iuti, dar poti folosi marar, patrunjel, oregano, foi de dafin sau
cimbru;
 sucuri naturale de legume sau fructe;
 uleiuri sanatoase–de masline extravirgin, avocado, nuci;
 orez brun, couscous, quinoa, ovaz, paine din grau, paste integrale;
 cafea neagra, neindulcita–contribuie la sanatatea ficatului.

Alimente interzise in bolile de ficat

 oua ochiuri prajite, oua fierte sau omlete;

 ciorbe sau supe grase: de burta, de fasole sau drese cu smantana;
 carne de miel, de berbec, de rata si orice tip de carne bogata in grasimi;
 salam, carnati, mici, slanina;
 produse lactate fermentate: cascaval, branza, smantana, unt, branza topita, frisca (interzise intr-
un regim pentru ficat gras);
 peste precum crap sau somn, icre si conserve din peste;
 printre legumele interzise in bolile de ficat se numara si varza, ceapa, ciupercile sau ardeii iuti;
 fainoase–paine alba, pateuri sau produse de patiserie care au continut mare de grasimi;
 condimente si sosuri–piper, ardei iute, maioneza, ketchup, otet, hrean;
 alcool, bauturi carbogazoase sau ceaiuri indulcite;
 ciocolata, torturi, inghetate, prajituri cu frisca, produse de cofetarie, gogosi;

BUDINCĂ DE OVĂZ CU PERE

Ingrediente:

 2 căni de apă
 2 cani de lapte degresat
 1 cană de ovăz tăiat în lamă de oțel
 1/3 cană stafide
 2 linguri zahăr brun
 1/2 linguriță scorțișoară
 1/4 linguriță sare
 Fructe dulci-pere

Mod de preparare:

1. Cu 7-8 ore înainte de a mânca ovăzul tăiat în lame de oțel, adaugă apa, laptele degresat, ovăzul,
stafidele, zahărul brun, scorțișoara și sarea într-o oală cu gătire lentă (crock-pot) de 4 litri.
2. Amestecă ușor ingredientele până când sunt bine combinate, apoi pune capacul și gătește la
minim timp de 7-8 ore, până când ovăzul este fraged și complet gătit.
3. Pune amestecul în boluri, adaugă fructe dulci tăiate și servește. Opțional, dacă este nevoie, mai
adaugă o cantitate mică de lapte suplimentar

. Smoothie de legume cu frunze verzi

 Această rețetă conține verdețuri care ajută la curățarea ficatului și îți oferă o plus de energie
pentru toată ziua.
ngrediente:

 1 banană
 Sucul de la 1 portocală
 1 cană de kale
 1/4 cană pătrunjel proaspăt
 1/4 cană coriandru proaspăt
 1/4 cană frunze de mentă

Mod de preparare:

1. Adaugă toate ingredientele într-un blender și amestecă bine.

2. Dacă vrei o băutură mai lichidă, ajustează cu mai mult suc de portocale, iar dacă o preferi mai
rece, adaugă și un cub de gheață.