Bizant dup Bizant.

Legturile romnilor cu alte Biserici cretine Legturile Tarii Romneti si ale Moldovei mai putin ale Transilvaniei cu Bisericile ortodoxe de limb greaca si slav, atestate documentar Inca din a doua jumtate a secolului al XIV-lea, au cunoscut o dezvoltare majora, In cursul secolului al XVI-lea. Aceste legturi s-au concretizat prin cltoriile unor patriarhi, mitropoliti, episcopi sau calugari greci In tri1e romnesti dupa ajutoare, prin numeroasele danii fcute de domnii romni Patriarhiilor apostolice de Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Ierusalim sau manastirilor de la Muntele Athos, Meteore, Sinai si altor asezaminte bisericeti din Rasrit, prin calugarii romni care calatoreau la <<Locurile Sfinte>> (Ierusalim, Athos s. a.), prin manuscrisele si carti1e tiprite In Tara Romneasca si Transilvania care circulau In toate trile ortodoxe, prin lupta comun pentru apararea Ortodoxiei. Dup 1453 tarile romne au devenit sustinatoarele Intregii Ortodoxii din spatiul balcanic si estmediteranean, adica din Carpatii nordici si pana la Egipt si de la Marea lonica pn In Siria si Tara Sfnt. Ajutoarele romnesti au contribuit nu numai la promovarea culturii si artei ortodoxe traditiona1e, ci se poate afirma, fr sa exageram, chiar la supravietuirea Ortodoxiei sub dominatie otoman. Cultura, arta si, In genere, spiritualitatea postbizantin au mai dainuit Inca patru secole dup cderea Constantinopolului, dezvoltndu-se pe teritoriul Tarii Romnesti si al Moldovei, cu sprijinul material si moral al domnitorilor acestor doua tari, socotiti ca adevarati urmai ai <<bazileilor>> bizantini de altdata. Peste patru veacuri, carti1e scrise sau imprimate in centre tipografice romneti, fie in limbi de larga circulatie, cum erau slavona si greaca, fie de circu1atie restrnsa, ca limbile araba, georgiana, srba si bulgar, au cunoscut o vasta rspndire In Balcani si In Orientul Apropiat, tinnd treaza constiinta nationala si ortodoxa a popoarelor oprimate de Semiluna, Intarindu-le Increderea in adevar, dreptate si libertate, precum si speranta In refacerea statelor lor de altadata. Picturile murale In bisericile Athosului sau In alte parti din lumea ortodox sud-slava si greaca, vesminte si broderii liturgice, piese de argintarie liturgica, icoane, toate lucrate de mesteri romni sau din iniativ si cu sprijin material romnesc, formeaz si azi o buna parte din patrimoniul cultural-artistic al multor asezminte bisericeti (centre patriarhale sau eparhiale, manastiri, biserici) si al unor prestigioase institutii culturale (muzee, biblioteci) din Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Grecia, insulele grecesti, Cipru, Turcia, Siria, Israel, Egipt. Datorita acestor circumstante, tari1e romnesti au devenit <<Bizantul dup Bizant>, dupa expresia pusa In circulatie de marele savant Nicolae lorga. Legturi1e cu Patriarhia ecumenic, Intrerupte dupa 1453, din motive usor de Inteles, au fost reluate In primii ani ai secolului al XVI-lea, prin mijlocirea fostului patriarh Nifon II, adus In Tara Romneasca de Radu cel Mare, pentru reorganizarea vieii bisericeti de aici. Urmaul sau, Ioachim I, a fcut o cltorie In Tara Romneasca, sfrsindu-si viata la Targoviste, iar patriarhul Pahomie a vizitat amndoua tarile. Patriarhul Teolipt I a fost invitat de Neagoe Basarab sa faca sfintirea ctitoriei sale de la Arges, la 15 august 1517, tot atunci fcndu-se si canonizarea patriarhului Nifon. In a doua jumatate a secolului au venit dupa ajutoare, In ambele tari, patriarhii Ioasaf II, Pahomie II, Teolipt II si Ieremia II. In afara de ajutoarele primite de acestia, Petru Schiopul, domnul Moldovei, a daruit Patriarhiei o cas in Constantinopol, iar Mihnea Turcitul al Tari Romnesti a daruit metocul romnesc de acolo, nunmit Vlah-Serai, In care s-a mutat insusi sediul Patriarhiei pentru cva ani. In ultimii ani ai secolului, tari1e romne au avut strnse legturi cu patriarhul Meletie Pigas al Alexandriei, care a fost, pentru scurt timp, si loctiitor de patriarh ecumenic (15961598). El a mijiocit incheierea pcii Intre Mihai Viteazul si sultanul Mehmed III, a purtat chiar o corespondent cu domnul roman In vederea mentierii pacii cu turcii. Ace1asi patriarh cerea ajutor mitropolitului Eftimie II, In vederea rascumparrii a doua biserici din Constantinopol. A fost in corespondent si cu Ieremia Movil al Moldovei si cu fratele sau, mitropolitul Gheorghe. Din acest secol se cunosc primele ajutoare romnesti ctre Patriarhia Ierusalimului si alte asezminte din Tara Sfnta. Ajutorul romnilor era necesar acum mai mult ca oricnd, cci in 1517 lerusalimul cazuse sub stpnire otomana. Legaturile politice dintre Turcia si Franta au favorizat asezarea unor calugari catolici In Tara Sfnt, inct Patriarhia trebuia s gaseasc noi mijloace de rezistena Impotriva actiunii de subminare a Ortodoxiei pe care o duceau acestia. Prin 1533 manastirea Sf. Sava de lnga lerusalim a fost refacut prin stradaniile domnilor <<Valahiei>> .(probabil Vlad Vintila) si ale egumenului Ioachim <<Vlahul>> de la Muntele Sinai. In a doua jumatate a secolului Patriarhia Ierusalimului primea ajutoare din partea lui Alexandru Lapusneanu si Petru Schiopul. Cu sprijinul celui din urm, clugarii de la mnstirea Sf. Sava au zidit In Iasi o biseric Inchinat instituiei tutelare, fapt pentru care era cunoscut tot sub numele de Sf.

Sava. Tot atunci au fost <<Inchinate>> Sfntului Mormnt manastirile Gruiu (la nord de Bucuresti) si Cluiu (jud. Olt). Se pare c patriarhul Sofronie IV al Ierusalimului (15791608) a fcut si o vizita In Moldova, unde domnea Petru $chiopul, apoi In Tara Romneasc, la curtea lui Mihnea Turcitul. In tezaurul Sfntului Mormnt se pastreaza cteva manuscrise de provenienta romneasca, din prima jumatate a secolului. Tot in acest secol sunt semnalate primele contacte cu Patriarhia ortodoxa de limba araba a Antiohiei, cu resedinta In Damasc. In 1587, patriarhul Ioachim V al Antiohiei, In drum spre Rusia, s-a oprit si In tarile romne. Un mitropolit Insotitor a fcut o descriere In versuri In limba arab a cltoriei lor. Daniile catre manstiri1e din Muntele Athos au continuat In tot cursul secolului al XVI-lea, domnii romni fiind si acum aproape singurii sprijinitori ai locasurilor sfinte de acolo. De o atentie speciala sa bucurat vechea ctitorie romneasca, manstirea Cut1umus, creia Neagoe Basarab i-a Intarit daniile mai vechi ale unor sate, o subvenjie anual de peste 10 000 de aspri si a ridicat o biserica noua, cu toate cladirile anexe (chilii, trapeza, bolnit, casa de oaspeti etc). Acelasi domn a acordat ajutoare manastirllor Dionisiu (unde a zidit o biseric noua), Hilandar, Ivir, Sf. Pavel, Xiropotam. Dintre urmasii sai trebuie consemnati mai cu seam Vlad Vintil (15321535) si Radu Paisie (15351545), care au facut danii In bani aproape tuturor manstirilor In care se efectuau lucrari de renovare si zugravire. In a doua jumatate a secolului s-au fcut primele Inchinari de manastiri muntene ctre unele lcasuri sfinte de la Athos. De pild, Mihnea Turcitul Inchina schitul Sf. Nicolae de lang Gherghita mnastirii Constamonitu, iar Colentina (Plumbuita de mai trziu) din Bucuresti o Inchina Xiropotamului. Acelasi domn acorda subventii anuale Hilandarului si Ivirului, lucru pe care-l vor face si urmaii sai altor mnstiri. Biserica Sf. Nicolae din Bucureti, refcuta In Intregime de Mihai Viteazul (fapt pentru care a ramas cu numele de ,,Mihai Vod), a fost Inchinat manastirii athonite Simonospetra. Domnul unirii, cu familia sa, i-au druit 15 sate, din veniturile crora manastirea a fost recladita In Intregime, iar chipul ctitorului zugravit acolo. Dintre domnii moldoveni, consemnam numele lui Petru Rares, care a rezidit din temelie mnastirea Caracalu, a refacut si zugravit biserica mare de la Dionisiu si a oferit subventii anuale Hilandarului. In a doua jumatate a secolului, manastirea Dohiariu, prdata si darmata de turci, a fost rezidita din temelie si zugrvit cu cheltuiala lul Alexandru Lapuneanu si a sotiei sale, doamna Ruxandra, dupa cum arat pisania (mai trziu, doamna Ruxandra si fiul lor Bogdan Voda au platit o suma enorm pentru rascumprarea bunurilor acestei manastiri). Reamintim ca mitropolitul Teofan II, retras din scaun, s-a stabiit la Dohiariu, fiind Ingropat in biserica mare, avnd deasupra mormntului, In perete, o piatr funerara cu o inscripie greceasca. Tot Lpuneanu si doamna Ruxandra au acordat ajutoare si au facut caldiri noi la manstirile: Dionisiu, Xiropotam, Vatoped, Zografu si Caracalu. Ajutoare financiare au acordat unor manstiri athonite si donmitorii Petru Schiopul si leremia Movil. Se adaug la acestea o serie de danii ale unor mari dregatori din ambele tari. Fireste, o evaluare a tuturor daniilor este imposibil de facut In cteva pagini. De ajutoare romnesti substantiale au beneficiat si alte asezminte bisericesti. De pild, stravechea ctitorie a Imparatului lustinian, manastirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai, a primit o subventie anuala din partea lui Radu cel Mare. Daniile au fost continuate de alti domni ai Tarii Romnesti. Se cunosc si cteva danii ale domnilor si boierilor din Moldova. De pilda, hatmanul Melentie Balica a Inchinat Muntelui Sinai biserica cu hramul Sf. Arhangheli din Iasi (Frumoasa de mai trziu), iar Petru Schiopul si Aron Vod i-au acordat mai multe proprietti funciare. Trebuie consemnat si faptul ca In tezaurul manastirii de la Sinai se pstreaza cteva manuscrise de provenienta romneasca apartinatoare acestui secol. Izvoarele documentare si narative pomenesc si alte danii romneti catre aezmintele bisericeti de limb greaca. De pilda, manastirile de pe stncile Meteore (Meteora), In apropiere de Muntii Pind, au fost ajutate de Neagoe Basarab, Vladislav III si alti domnitori. Manastirea Bucova sau Couna (azi In Craiova) si Butoiu (jud. Dmbovita) au fost Inchinate unor manastiri de acolo. Manstirea Vlatadon din Tesalonic era ajutata de Mihnea Turcitul al Tarii Romnesti, iar manastirea Sf. Joan Evanghelistul din insula Patmos, de Petru $chiopul al Moldovei.

La toate aceste subventii si Inchinri de manastiri fcute de domni, se adauga daniile unor ierarhi si mari dregatori, precum si ale ,,vlahilor din sudul Dunrii. Legaturile cu Bisericile slave sud-dunrene au cunoscut acum o perioada de Inflorire. Din Serbia a venit In Tara Romneasca, la Inceputul secolului, Maxim Brancovici, ridicat pe scaunul Mitropoliei Ungrovlahiei. Tot pe atunci a venit si ieromonahul Macarie din Muntenegru, care a tiprit primele crti slavone pe pamnt romnesc (Litughierul, Octoihul si Tetraevanghelul), din care s-au gasit exemplare si In unele biserici si mnstiri srbesti. I-a urmat lui Maxim In scaunul mitropolitan. Tot din Serbia au venit alti doi tipografi: ,,logoftul Dimitnie Liubavici si ieromonahul Moise, care au tiprit, la Targoviste, un Molitvetnic si un Apostol. Drnicia romneasc s-a revarsat asupra multor manastiri si biserici ortodoxe din Serbia si Macedonia. Numele lui Radu cel Mare al Tarii Romnesti apare In pomelnicele manstirior Sf. Prohor din Macedonia srbeasca, Deciani si Sopociani, desigur ca urmare a ajutoarelor pe care le-a acordat acestora. Impreuna cu unchiul sau Gherghina parclabul, domnitorul a zidit o manstire In Lopusnia din Craina. Mitropolitul Maxim Brancovici a fost ajutat de Neagoe Basarab sa zideasca rnanstirea Crusedo1. Acelasi domn a ajutat rnnastirile Deciani, Orescovita, Menorlina, Trescovita, Kusnita, Kuceina si altele. Dintre domnii Moldovei, Petru Rares si sotia sa Elenatot o srboaic sunt trecuti In pomelnicele manstirilor Crusedol, Sopociani si Lesnovo, semn ca le fcuser danii. Altele au fost oferite, rnai trziu, de Alexandru Lapuneanu si Petru $chiopul. O serie de manuscrise, carti, obiecte de cult din acest secol, de provenienta romneasc, se gsesc In diferite muzee si biblioteci din Serbia. Unele biserici din Bulgaria au fost ajutate de dornnii romni. Radu cel Mare a rezidit mnastirea Kremikovski, in apropiere de Sofia. Se pstreaz aici tabloul su votiv cu Intreaga farnilie. Bogdan III al Moldovei, mitropolitul Grigorie Rosca si episcopul Isaia al Radautilor au facut diverse danii mnstirii Rila. Vechiul turn de piatra al acestei mnstiri are sapata, deasupra portii, stema Moldovei, iar pe catapeteasrna bisericii se afl stemele Moldovei si Tarii Romnesti, ca o mrturie a daniilor oferite de domnii romni acestui centru bulgar de viata duhovniceasca si cultural. Un numr Insemnat de manuscrise sau tiprituri aparute pe pamnt romnesc se pstreaz pna azi In difenite biblioteci si muzee din Bulgaria. Legaturile cu Bisericile slave rsaritene au fost mai intense dect In secolele anterioare. Ocupatia polona, Impreunat cu asuprirea ucrainenilor si a bielorusilor de ctre catolici, a facut pe multi candidati ortodocsi la preotie de acolo sa se Indrepte spre Moldova, In vederea hirotoniei, dupa cum rezulta chiar dintr-un act dat de regele Sigismund I al Poloniei In 1539. In a doua jumatate a secolului, se cunosc cteva ajutoare materiale oferite de domnii Moldovei. De pild, Alexandru Lpuneanu a rezidit si zugravit biserica ortodox din Lvov. Fiind distrus de un incendiu, spre sfritu1 secolului a Inceput construca unei noi biserici, tot cu ajutor moldovenesc, oferit de Petru Schiopul, familia Movi1esti1or, marii boieri Luca Stroici, Isac Balica, Nestor Ureche si altii. Datorita multelor ajutoare venite din Moldova, acest 1cas de Inchinare mai era cunoscut sub numele de <<biserica moldoveneasc. Numerosi pelerini rusi, In drum spre Locurile Sfinte, se abteau prin tarile romne, fiind chiar primiti de domnii lor. Asa au fost Ivan Peresvetov si Trifon Korobeinikov, care au scris si interesante note de caltorie, cu relatari despre domnii romni si situatia tari1or noastre, cu descrieri ale bisericilor vizitate. Invtatu1 episcop Macarie II al Romanului a intocmit o editie s1ava a Nomocanonului (Sintagma) lui Matei Vlastares, pentru tarul Rusiei Ivan IV cel Groaznic. Ioan Vod cel Viteaz al Moldovei a trimis Intro misiune la Moscova pe episcopul Isaia al Rdautilor, iar In 1597 Mihai Viteazul a trimis Intr-o misiune diplomatic la Moscova pe episcopul Luca a Buzaului, ca s solicite sprijinul taru1ui Feodor Ivanovici si al sfetnicului sau Boris Godunov Impotriva turcilor.