PERMEABILITATEA MEMBRANEI BIOLOGIECE -membrana biologica prezinta o permeabilitate selectiva, insusire fundamentala de care depind schimburile ructalelor cat

si anumite manifestari vitale. -este influentata de metabolismul celular si conditiile mediului Procesul de traversare prin membr de subst se nm transport membranar, poate fi activ si pasiv -un aspect imp al permeabilitatii este asimetria, proprietatea ce lasa subst sa treaca intr-un singur sens PERMEABILITATEA SI FCT DE TRANSP A MEMBR ERITROCITARE -sunt supuse legilor diviziunii si osmozei, conditionate de gradientul electro-chimic al membranei -cand de-ao parte si alta a membr sunt concomitente diferite transp se face de la concentratie mare la concentratie mica -se poate studia comp hematiilor in solutie de clorura de sodiu in dif concentratii Materiale necesare: - grulute 3%, stateri 9%, solutie NaCl 15%, pipete Pasteur Tehnica de lucru: 1) pregatim 3 eprubetedin care sol NaCLo izotera de concentratie 9% 2) sol NaCl hipotona de concentr 3% 3) sol. NaCl hipertona de con 1 -in fiecare eprubeta se pune o jumatate de picatura de sange recoltat prin punctie venoasa -citirea se face dupa 30 min -in eprubeta 1 eritrocitele sunt depuse la fundul eprubetei iar sol sepernatanta este incolora (transp prin membrane a avut loc in ambele sensuri -in eprubeta 2 lichidul supernatant se coloreaza in rosu dat faptului ca prin membr eritrocitara a patruns apa pt egalizarea concentratiei osmotice astfel incat eritrocitele au devenit globuloase geoj sau spart -in eprubeta 3 are loc zbarcirea eritrocitelor (se obs doar la microscop) prin iesirea apei in virtutea gradientului) DETERMINAREA HEMATOCRITULUI Principiu: prin cuantificare are loc spararea eritrocitelor de plasma evaluandu-se raportul conditetire dintre ele Hematocritul: cea mai precisa metoda de evaluare a anemiei sau poliglobulinei Mat. Necesare: hematocrit, centrifuga, autocoagulant (heparina), mat. Necesare pt recoltarea sangelui prin punctie venoasa -hematocritul este un tub gradat care se adauga la centriguga si permite dupa centrifugare citirea, inaltimea , coloratie de eritrocite si esxprima rocentul fata de coloana de sange -se pot confectiona tuburi de hemtocrit din tuburi de USH (tuburi de viteza sedimentara) Tehnica de lucru: - se umple componentele cu sange recoltat pe anticoagulant 2 tuburi si se centrifugheaza 30 min la 3000 rotatii/min; tubul este in pozitie orizontala sau se centrifugheaza pana valoarea eritrocitelor nu mai scade Calcul: dupa centrifugare se masoara inaltimea coloanei de eritrocite si inaltimea coloanei totale de sange -Daca tubul de hematii este gradat in mm, citire direct, iar daca tubul nu este fradat, citirea se face cu liniarul -coloana H reprez 100%, iar inaltimea coloanei de eritrocite. Hematocritul se noteaza Ht. Ht=h%=hx100/Ht Val. normale: barbati 45%, femei 42%, nou-nascuti 54% Rezultatul hematiilor determinate reprez hematocitele venoase. Val. hematocitului arterial si capilar sunt mai scazute Pt a det valoarea sangelui total se corecteaza cifra hematocritului venos, nesaturata pt a afla val hematocritului somatic care se calculeaza astfel: Hmato somatic=hematocrit venos x 0,86u 1)Variatii ale hematocritului a)hematocrit ridicat (policitemie) aparea in: poliglomie primara, policitem secundare, plasmorogii, deshidratari b) hematocrit normal apare in hemoragii acute, inainte de refacerea plasmatica c) hematocrit scazut (oligocetenie) apare in anemie si hidremie Cauze de eroare: citirea facuta dupa o centrifugare incompleta -in periada in care am umplut tuburile a patruns si aer

-sangele nu e facut perfect incoagulabil; aparitia hemolizei VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH) Sangele-circula elem fig care se gasesc in stare de suspensie -in sangele scos facut incoagulabil si lasat in repaus in un tub de sticla in virtutea granutatiei se prod separarea plasmei de elem figurate -eritrocitele se depun cel mai repede. Au densitatea cea mai mare, iar leucocitele formeaza deasupra lor o pelicula subtire alb-cenusie -mentinerea hematiilor in stare de suspensie e data de: incarcarea electr a hematiilor (sunt incarcat electr negativ) ceea ce face ca scaderea sarcinilor elect. Sa accelereze VSH -continua miscare a sangelui in vase -preenta proteinelor plasmatice (in jurul hematiilor acestea formeaza un invelis care influenteaza sarcina electr). Astfel fibrinogenul si globulinele scad sarcina electroneg a hematiilro la albuminele cresc sarcina electr a hematiilor Tehnica de lucru: in cont de asepsie (perf igiena) se recolteaza sange prin punctie venoasa intr-o seringe de 2cm3, aspiram 1,6cm3, iar apoi se aspira anticoagulant pana la diviziunea 2. -se agita continutul seringii, apoi se expulseaza intr-o eprubeta de hemoliza -din eprubeta sangele se aspira in pipeta Westergreen pana la diviziunea 0 -in timp ce orificiul superior al pipetei este fixat in indexul extern inf se groasa pe rotirea de cauciuc, apoi cea superiara se fixeaza in partea de sus a stativului cu un ac pt contrapresiune Citirea se face la 1h, 2h si la 24h. Valori normale: barbati 4-6 mm/h, femei 6-12 mm/h, copii si sugari 0,5-2 mm/h Valoarea de la 2g este aprox dublu fata de valoarea de la 1h La 24h este intre 80-120mm, dar trebuie citit volumul eritrocitar global Variatii fiziologice: -VSH este mai mare la femei fata de barbati -este mai accelerat in periaoda menstruala a graviditatii (mai ales in ult luni de sarcina) Variatii patologice VSH creste in boli infectioase sau inflamatorii (TBC,pneumonii,septicemii, nefroze, in infarctul miocardic) Valori scazute: in hepatita epidemica si in starile alergice Cauze de eroare: daca proba s-a facut dupa ce pacientul a mancat -daca s-a utilizat alt anticoagulant (oxalat) -pipeta nu a fost perfect verticala -determinarea se face imediat dupa recoltare NUMARATOAREA LEUCOCITELOR Principiu: sangele se dilueaza int-o pipeta speciala cu un lichid de dilutie care lezeaza eritrocitele si pastreaza doar elementul necesar Materiale necesare: material pt punctia venoasa, pipeta pt adilutia leucocitelor, camera de numarat Burker-Turke, microscop -pipeta pt numaratoarea leucocitelor este formata din un tub capilar cu 10 gradatii cu notatiile 0,5 si 1, prelungit cu o bula de dilutie, ce constituie o paerla de sticla de culoara alba. Deasupra lutei de dulutie este notata cifra 11. Dilutia sangelui recoltat pana la 0,5 e de 1/20 si recoltat pana la 1 e de 1/10. -capacitatea reala e pipetei e de 11 volume dar dilutia este de 1/10 si 1/20 datorita faptului ca un volum de diluant ramane in tubul capilar si nu dilueaza sangele. Reactivul de dilutie pt leucocita (solutie Turke) acid acetil 1 ml, apa distilata 100ml, albastru de metil 1%, cateva picaturi. Tehnica de lucru: -recoltarea si umplerea camerei se face identic ca si la eritrocite. Se numara campuri de cate 1mm2 si se face media pe 1mm3. Daca pe 5mm2 se gasesc 160 leucocite, pe 1 mm2 sunt 32 de leucocite. Daca recoltarea se face pana la notatia 0,5 nr de leucocite /mm3 este: N=32xDxI; D-dulutia 1/20, I-inaltimea camerei 1/10 -> 32x20x10=6400 leucocite/mm3 Daca recoltarea se face pana la notatia 1, dilutia fiind 1/1064x10x10=6400 leucocite/mm3 Valori normale: nou nascut 12000-20000, sugar 8000-12000, adult 4000-8000 Valorile crescute reprez leucocitoze iar cele scazute indica lucopozie

Leucocitozele fiziologice se constata la cateva minute dupa un efort fizic, un pranz bigat, e emotie sau la copii dupa plans, dupa un zbor cu avionul sau o excursie la o altit de peste 1000m, nr de leucocite ajungand la 10000-14000 Valori patologice: intalnim leucocitoza la valori pana la 20000-30000 mm3 in infectii acute, pana la 60 demii/mm3 in reactii leucemoide, intre 100-300 de mii in diferite tipuri de leucemie -alteori se intalneste o leucogemie ca in casexie, insomitie, in febra tifoida, dupa tratamente cu raze Roentgen, etc. NUMARATOAREA ERITROCITELOR Principiu: se nmara direct la microscop, eritrocitele din un volum cunoscut de sange duluat intr-i proportie cunoscuta. Diltia sangelui e ne cesara pt a putea numara eritrocitele care sunt foarte numeroase si pt ca sangele sa nu se coaguleze. Mat necesar: lichidul de dilutie, pipeta pt eritrocite, camera de numarat, microscop, ace, alcool eter si inca ceva Lichidul de dilutie lichidul Hayem, clorura de sodiu 1gr, sulfat de sodiu 5g, sulelianat 0,5g, apa distilata 200ml; se paote folosi ca lichid de dilutie si serul fiziologic. Pipeta: pt dilutia eritrocitelor (pipeta Potain) prezinta un tub capilar si o lama de dilutie cu o perla mabila de culoare rosie. Tubul cailar este gradat, fiind notate oliziunile 0,5 si 1, iar spatiul dintre ele este divizat in 10 segmente egale. Deasupra liniei de dilutie este notatia 101. -daca sangele e recoltat in tubul capilar pana la diviziunile 0,5 sau 1 si apoi completat cu lichidul de dilutie a sangelui de 1/200 sau respectiv 1/100. Partea de sus a pipetei se adapteaza la un tub de cauciuc care permite o aspiratie uniforma. -capacitatea totala a pipetei este de 101 volume dar diluata este de 1/100 si 1/200 datorita faptului ca un volum de diluat ramane in tubul capilar si nu dilueaza sangele Camera de numara: este o lama groasa de sticla in mijl caruia se gasest gravate una sau 2 retele de patrate cu dimensiunile cunoscute a) patrate mari cu latura de 1,5mm si suprafata de 1/25mm2 si patrate mici cu latura de 1/20mm3 deci supraf egala cu 1/400mm2. Intre suprafata relelui de patrate si lamela care se fixeaza pe aceasta se gaseste un spatiu de 1/10mm. -se cunosc mai multe camere de numara:Thoma, camera Burker, camera Birker-Tyrke. Deosebirea intre ele este data de nr de ptrate si felul de asezare al acestora Calcul: nr hematiilor/mm3-Nx5x1xD, H=nr de hematii numarate pe 80 patratele, 5-corectia pt supraf de 1mm, I-corectia pt inaltimea camerei, D-corectia pt dilutie -dacadilutia este de 1/200, inaltimea fiind de 1/10 se va inmulti cu 200 si respectiv 10. Cauze de eroare: - diluarea sangelui prin comprimarea degetului -pipetarea si diluarea incorecta a sangeli -patrunderea de nush ce de aer in pipeta Potain -omogenizare insuficienta -examinarea unui nr mic de patrate -erorile admise intre 2 numaratori facutedin acelasi sange sunt de 100-200 de mii hematii/mm3 Valori normale: nou-nascuti 5,1plus/minus2 milioane/mm3, barbati 4,9 plus minus 0,7 mil/mm3, femei 4,3 plus minus 0,6 mil/mm3 Valori crescute: se constata la altitudine, dupa activ fizite sustinute, poliglobuelii primitive sau secundare. Valori scazute: anemii, variatii se inregistreaza si in raport de starile de deshidratare sau hemoconcentrtie EXPLORAREA HEMOSTAZEI -hemostaza fiziologica repr ansamblul de fenomene la care participa factori celular, tisular, vasculari care asigura oprirea unei hemoragii care rezulta in urma lezarii peretului capilar HEMOSTAZA PRIMARA (tipul vasculo-plachetar) consta din o succesiune de reactii care induc o oprire provizorie a sangerarii permitand realizarea corelatiilor necesare formarii cheagului definitiv a)timpul vascular e primul care intra in actiune fiind determ de leziunea peretelui capilar, consta intr-o vasoconstrictie localizata la nivelul arteriolelor. b)timpul plachetar incepe dupa cel vascular si se real prin aderarea si agregarea trombocitelor la locul leziunii realizand formarea troului alb-teguroar HEMOSTAZA SECUNDARA (coagularea)

-realizata prin poate fi definiteria prin modificare starii fizice a sangelui care trece din stare lichida in gel Teste de explorare a hemostazei primare testul gragilitatii capilare si timpul de sangerare Teste de explor a hemo secundare timpul de coagular global (TC) si Totaiat Testul fragilitatii capilare principiu aceasta se apreciaza in condtiile cresterii temporare a presiunii intercapilare -material necesar tensometrul -interpretare- normal mai putin de 10 pete rosii (test neg) Patologic mai mult de 10 pete (test slab, notat cu plus; intre 20-29 moderat pozitiv (doi de plus), 3039 test pozitiv (trei de plus) mai mult de 40 test intens pozitiv (4de plus)