Tudose Andrei

U.S.A.M.V Bucuresti

Gr. 8116

Solonet
Referat Agrotehnica

Prof. Univ.: Mihai Gdea

2012

CLASA SALSODISOLURI Clas ce grupeaz soluri cu orizont superior A (ocric sau molic) sau A i Bt la care se asociaz un orizont salic (sa) sau natric (na) n primii 50 cm; sau soluri cu orizont A sau A i E urmat de un orizont argic-natric (Btna) ndiferent de adncime. Sunt cunoscute ca soluri saline, alcalice sau srturi. Geneza acestora este legat de prezena srurilor uor solubile (cloruri, sulfai, carbonai) care se acumuleaz n orizonturile superioare datorit condiiilor locale de mediu. Din aceast clas fac parte dou tipuri de sol: solonceac i solone.

Definitie soloneturi : Soluri avand orizont natric (na) situat in primii 50 cm sau orizont Btna. Conditii si Procese de formare : Se intalnesc in aceleasi areale cu solonceacurile, dar numai pe terenurile afectate alternativ de salinizare-desalinizare (datorita panzelor freatice mineralizate cu nivel oscilant) sau solonceacuri supuse desalinizarii (ca urmare a coborarii nivelului freatic). In asemenea conditii, are loc un proces specific de alcalizare sau solonetizare care consta, in principal, in imbogatirea complexului coloidal in ioni de sodiu absorbiti, migrarea argilei si separarea unui orizont Btna , iar , uneori, si formarea de carbonat de sodiu (Na 2 CO 3 ).

In comparatie cu solonceacurile, la soloneturi lipsesc sarurile din orizontul superior, favorizand migrarea argilei cu formarea orizontului natric-argic (Btna). in partea superioara.

Soloneturile tipice au profil : Ao Btna C sau CGo.

Orizontul Ao este de grosimi variabile (de la cativa centimetri pana la 20 30 cm) si de culoare cenusiedeschisa .Orizontul Btna are 30 80 cm, culoare bruna pana la brun-inchisa; in continuare , dupa cum solul se afla sau nu sub influenta apelor freatice, urmeaza, fie un orizont CGo, fie direct un C; neoformatii de argila , (pelicule) in Btna, de oxizi (inclusiv bobovine) mai ales deasupra lui Btna, si reziduale (particule cuartoase sau pudra de silice) Deoarece orizontul Btna incepe de la o adancime mica (adesea la cativa centicetri), proprietatile solului sunt determinate ,practic, de caracteristicile cu totil negative ale acestui orizont :acumulare de argila migrata de sus ,structura specifica, columnara ;porozitate ,permeabilitate, consistenta , regim arerohidric, etc. dintre cele mai nefavorabile; procent ridicat de sodiu absorbit

(V=100% , Na peste 15% pana la 70-80% din T) si uneori Na 2 CO 3 liber , deci reactie puternic alcalina (pH>8,5 uneori peste 9 ,adica valori maxime intalnite la soluri); aprovizionare cu substante nutritive si activitate biologica extrem de redusa etc. In partea superioara , corespunzatoare orizontului Ao solul este saracit in argila si imbogatit rezidual in particule grosiere cuartoase, nestructurate sau cu structura grauntoasa , putin dezvoltata , slab aprovizionat cu humus (1-2%) si substante nutritive, cu grad de saturatie in baze ce coboara pana la circa 70% ,sodiu absorbit sub 5% din capacitatea de schimb cationic (T), reactie acida (pH in jur de 6) etc, adica proprietati, de asemenea , nefavorabile. Fertilitate si Folosinta: Extrem de redusa, in conditii naturale fiind ocupate de vegetatie rara cu plante specifice de alcalinitate. In vederea folosirii in cultura plantelor este necesara aplicarea aceluiasi complex de masuri ca si in cazul solonceacurilor. Raspandire : Au o raspandire mai mare comparativ cu solonceacurile numai in partea de vest a tarii in jur de 180 000 ha, in luncile raurilor din Campia Romana (Ialomita,Calmatui,Siret) , pe interfluviile Timis-Bega, MuresCrisul Alb, Crisul Alb- Crisul Negru., in Lunca si Delta Dunarii, in luncile raurilor din Podisul Moldovei (Jijia, Bahlui,Barlad, Prut, etc.) Conditii si procese de formare : S-au format in conditiile unui climat de stepa si silvostepa cu temperaturi medii anuale de 9,5 11 0 C si precipitatii medi anuale de 350-400 mm , evapotranspiratia in jur de 700 mm iar indicile de ariditate de 17-27. Vegetatia naturala caracteristica este slab dezvoltata , unde predomina speciile halofile: Arthemisia salina, Statice gmelini, Basia hirsuta, Aster tripolium, Camphorosma annua, Puccinella distans etc.

O mare parte a acestora s-au format in zone cu forme de relief slab drenate din campii joase , lungi , vai , depresiuni cu materiale aluvionare cu textura mijlocie sau fina, altele pe marne sau argile salifere.

In privinta genezei acestor soluri se pot deosebi trei procese :

- desalinizarea solonceacurilor sau alcalizarea si desalinizarea altor soluri; - imbogatirea complexului cu ioni de Na prin reactii de schimb ; - formarea si depunerea carbonatului de sodiu prin reactii de schimb sau biologic prin reducerea de catre microorganisme a sulfatului de sodiu.