Leasingul. Continut Juridic Si Economic
Leasingul. Continut Juridic Si Economic
Leasingul. Continut Juridic Si Economic
Cuprins 1. Scurt istoric 2. Continutul economic al operatiunilor de leasing 2.1. Analiza conceptului de leasing din punct de vedere economic 2.2. Formele contractelor de leasing 2.3. Participantii si etapele derularii operatiunilor de leasing 2.4. Clasificarea operatiunilor de leasing 2.5. Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere economic 2.6 Criterii utilizate in luarea deciziei de finantare prin leasing 3. Natura juridica a operatiunilor de leasing 3.1 Analiza conceptului de leasing din punct de vedere juridic 3.2 Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere juridic
1. Scurt istoric Leasingul este din toate punctele de vedere un produs al economiei de piata mondiale. Acesta isi are punctul de plecare inca din anii 70 ai secolului al XIX-lea cand in Statele Unite ale Americii operatiunile de inchiriere si de arendare din sfera bunurilor de consum si a celor imobiliare s-au extins si asupra bunurilor de investitii industriale. In acest context, mari firme internationale din Statele Unite ale Americii au fost preocupate de folosirea unor metode noi de finantare, fata de cele asa-zise clasice, care sa asigure o evolutie ascendenta in ceea ce priveste desfacerea produselor fabricate si reducerea stocurilor de produse finite existente in stoc. In general, sistemul de desfacere a produselor a fost extins si asupra posibilitatior de preluare a obiectelor prin contract de inchiriere pe o perioada determinata. Fara aceste posibilitati de inchiriere si punere in functiune a obiectelor, pentru utilizatorii bunurilor ale caror fonduri proprii erau insuficiente ar fi fost imposibila procurarea acestora din cauza lipsei altor surse de finantare. Istoria leasingului in tara noastra este de data relativ scurta, primele societati de leasing luand fiinta in anul 1993.
II. In functie de partile participante: a) leasing direct: este cazul in care furnizorul bunului joaca si rolul finantatorului. b) leasing indirect: este cazul in care ca intermediar intre furnizor si utilizator intervine finantatorul. III. In functie de ponderea ratelor in pretul de vanzare al bunului: a) leasing operational (de mentenanta, tehnic, de exploatare): se deruleaza pe o perioada mai mica decat durata economica de viata estimata a echipamentului, presupune recuperarea in perioada de leasing doar a unei parti din bunul inchiriat iar locatorul asteapta sa recupereze toate costurile prin reinnoirea contractului sau prin inchirierea catre alti locatari. b) leasing financiar (de capital): urmareste recuperarea integrala a valorii bunului in perioada contractului si obtinerea unui profit. De regula, in acest caz, societatea de leasing nu alege, nu produce si nici nu livreaza, doar achizitioneaza bunul sau dreptul de proprietate si dreptul de folosinta de la furnizor. Bunul urmeaza a fi livrat utilizatorului direct de catre furnizor. IV. Dupa modul de calcul al costurilor pe baza carora se calculeaza ratele de leasing: a) leasing net: ratele se calculeaza numai pe baza pretului net de vanzare a bunului, chiria incluzand pretul folosintei. b) leasing brut (in limba engleza full service leasing): ratele includ pe langa pretul folosintei si cheltuielile de asigurare, intretinere si reparatii ale bunului. Aceasta forma se utilizeaza frecvent la instalatiile complexe sau acolo unde se doreste cucerirea pietei.
2.5. Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere economic Leasingul este un instrument de finantare a carui evolutie cantitativa si calitativa din ultimii ani a fost determinata de beneficiile evidente pe care le ofera participantilor. Din acest motiv, analiza principalelor sale trasaturi se poate realiza in stransa legatura cu avantajele dar si cu dezavantajele pe care acesta le aduce partilor implicate.
3. Natura juridica a operatiunilor de leasing 3.1. Analiza conceptului de leasing din punct de vedere juridic Leasingul s-a conturat mult mai clar ca o realitate economica decat ca o entitate juridica. ...pentru cei chemati sa-i descifreze esenta juridica el pare o problema insolubila. In tara noastra leasingul este definit de Ordonanta nr. 51/28.08.1997 ca fiind operatiunea prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing. Prin aceasta definitie se precizeaza clar ca dreptul de folosinta a bunului apartine utilizatorului si se subintelege, in acelasi timp, ca dreptul de posesie nu revine acestuia. De asemenea, Ordonanta precizeaza faptul ca la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract. Din text se desprinde in mod evident dreptul locatarului de a opta si, in
10
11
Concluzii Leasingul este, fara indoiala, un domeniu al controverselor in materie juridica, contabila si financiara. Din acest motiv este usor de inteles neincrederea, si chiar rezistenta, cu care a fost intampinat inca de la aparitie. Totusi, practica economica a sesizat avantajele acestui nou instrument de finantare si, din dorinta de a beneficia de acestea, a impus organelor legislative elaborarea de norme care sa reglementeze situatia leasingului. Leasingul este un instrument de finantare cu multiple avantaje ceea ce determina continua lui expansiune in toate statele lumii chiar si in Romania dar normalizarea lasa loc de interpretari. Solutia o constituie elaborarea unor norme nici prea interpretabile, care sa permita manipularea prin operatii de leasing a situatiilor financiare, dar nici prea stricte, care sa nu permita o contabilizare corespunzatoare realitatii. Chiar si in aceste conditii, este cert faptul ca, daca practicienii doresc sa prezinte in situatiile financiare o realitate distorsionata intotdeauna vor gasi o modalitate de a interpreta normele in favoarea lor. Din acest motiv, in cele mai multe cazuri, singura solutie este sa ne bazam pe buna lor credinta si competenta in interpretarea fenomenelor care apar in viata intreprinderii, in contabilizarea si prezentarea acestora in sitatiile financiare puse la dispozitia utilizatorilor.
12