UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI IASI
FACULTATEA DE MECANICA





PROIECT
SCHIMBATOR DE CALDURA APA-APA






COORDONATOR: STUDENT:














ANUL UNIVERSITAR 2011/2012
Schimbtoare de cldur

I. Introducere
Schimbtoarele de cldur reprezint aparate care au drept scop transferul de cldur de la
un fluid la altul n procese de nclzire, rcire, fierbere, condensare sau n alte procese termice n
care sunt prezente dou sau mai multe fluide cu temperaturi diferite.
Din punct de vedere funcional, numrul lor este foarte mare (ex.: prenclzitoare de ap
sau aer, rcitoare de ulei, distilatoare, vaporizatoare, condensatoare, radiatoare, etc.) ns
principiul de funcionare este acelai i anume transferul de cldur de la un fluid la altul prin
intermediul unui perete despritor.
Exist i schimbtoare de cldur fr perete despritor ntre fluide, ca de exemplu
turnurile de rcire, camerele de pulverizare etc., dar calculul este mai complicat dei principiul de
lucru este acelai.
Schematizat, un schimbtor de cldur const din dou compartimente separate de un
perete, prin fiecare circulnd cte un fluid. Prin peretele despritor are loc transferul cldurii de la
fluidul cald la cel rece. n timpul circulaiei fluidelor prin cele dou compartimente, temperatura
lor variaz, unul nclzindu-se cellalt rcindu-se. Temperaturile la intrarea n schimbtorul de
cldur se noteaz cu indice prim iar cele la ieire cu indice secund.

II. Clasificarea schimbtoarelor de cldur
1.Dup principiul de funcionare, schimbtoarele de cldur pot fi mprite n trei
categorii:
- recuperatoare,
- regeneratoare
- prin amestec.
n cele recuperatoare fluidul cald i cel rece circul simultan prin aparat, iar cldura este
transferat printr-un perete care separ fluidele. Cele mai ntlnite schimbtoare de acest tip n
industrie sunt generatoarele de abur, racitoare de ap (radiatoare), condesatoarele pentru diferite
substane, etc.
n cele regeneratoare, aceeai suprafa de schimb de cldur este expus alternativ
fluidului cald i rece, cldura preluat de la agentul cald fiind acumulat n pereii aparatului i
cedat apoi agentului rece, cum sunt aparatele cu umplutur metalic sau ceramic.
Att recuperatoarele, ct i regeneratoarele sunt schimbtoare de cldur la care transferul
se face indirect, prin intermediul unui perete (care are o anumit suprafa finit) i de aceea se
mai numesc i schimbtoare de cldur de suprafa.
La schimbtoarele de amestec procesul de schimb de cldur se realizeaz prin contactul
direct i amestecarea fluidului cald cu cel rece, rezultnd un singur fluid cu proprieti termice
medii ntre cei doi ageni disponibili iniial. Schimbtoare de acest tip sunt turnurile de rcire,
degazoarele, unele condensatoare, etc.
Dintre aceste trei tipuri de schimbtoare, cele de primul tip, adic recuperatoarele sunt
cele mai rspndite. Ele se realizeaz ntr-o gam larg de soluii constructive, de la cel mai
simplu aparat tip eav n eav, pn la uniti complexe, cu suprafee de schimb extinse la mii de
metri ptrai. Dintre soluiile constructive cea mai des ntlnit n practic este cea cu evi n
manta (fig. 1.1), care asigur o bun compactitate, poate rezova probleme de schimb de orice tip
(nclziri / rciri, vaporizri, condensri), iar tehnologia de execuie pe care o reclam este destul
de accesibil i relativ ieftin.
placa tubulara
manta
capac
sicane
tevi
t2', W2
t2"
t1'
W1
t1"

Fig. 1.1
O soluie constructiv deosebit este prezentat n fig. 1.2, unde prin montarea evilor de
aduciune n interiorul altor evi nchise la capt se dubleaz suprafaa de schimb de cldur, fr
ca gabaritul aparatului s creasc prea mult.

Fig. 1.2
2.Dup felul n care se desfoar procesul n timp, pot exista schimbtoare cu aciune
continu (fig. 2.1 b, c) , la care schimbul de cldur se realizeaz la un regim termic permanent
(sau stabilizat), i aparate cu aciune discontinu (fig. 2.1 a) la care transferul de cldur are loc
intermitent (aparate acumulatoare, n care cldura este nmagazinat cnd este disponibil i
livrat apoi la cerere) sau periodic (la aparatele regeneratoare care presupun trecerea succesiv a
agenilor prin aparat).

Fig. 2.1
manta
capac
placa
tubulara II
placa
tubulara I
t1"
t1', W1
t2"
t2', W2
tevi interioare tevi exterioare
Fluid cald
Fluid rece
a)
b)
c)
t1'
t1"
t2'
t2"
t1'
t2"
t1"
t1'
umplutura
t1'
t2"
t1"
t2'
3.Dup felul proceselor pe care le suport agenii termici avem aparate fr
schimbarea strii de agregare, dar i aparate la cere unul din ageni i schimb starea de
agregare la trecerea prin schimbtor (se vaporizeaz sau condenseaz).
4.Dup felul suprafeei de schimb de cldur avem schimbtoare cu evi (tubulare), cu
plci sau cu lamele (fig. 4.1), cu serpentine (adic evi sau plci spirale ca n fig. 4.2), sau cu
suprafee extinse (cu nervuri, cu proeminene aciculare, cu promotori de turbulen, etc. fig. 4.3)

Fig. 4.1




Fig. 4.2 Fig. 4.3
5. Dupa modului n care curg cele dou fluide prin schimbtor exist schimbtoare
a) cu curgere paralel n echicurent;
b) cu curgere paralel n contracurent;
c) cu curgere ncruciat;
d) cu curgere mixt.

Fig. 5.1

III. Parametri de dimensionare i funcionare

1. Etapele de proiectare. Moduri de curgere a fluidelor prin schimbtor
Proiectarea complet a unui schimbtor de cldur cuprinde urmtoarele etape:
- calculul termic i hidrodinamic
- calculul mecanic (de rezisten)
- realizarea proiectului de execuie
Calculul termic urmrete determinarea suprafeei de schimb de cldur i a modului de
dispunere a acesteia n spaiu pentru realizarea unei sarcini termice impuse, pentru anumite debite
i temperaturi ale fluidelor de lucru. Calculul hidrodinamic coreleaz aceste elemente cu
pierderile de presiune admise i cu energia de pompare a agenilor termici, stabilind n final
puterea necesar pompei de ap i a ventilatorului de aer.
Calculul mecanic alege soluia constructiv, lund n considerare regimul de lucru,
temperaturile i presiunile de funcionare, caracteristicile de coroziune ale fluidelor, compensarea
dilatrilor relative i a eforturilor termice care pot s apar, precum i legtura schimbtorului cu
alte echipamente.
Proiectul de execuie finalizeaz calculele precedente i elaboreaz documentaia de
fabricaie a unui aparat cu pre de cost ct mai sczut n condiii de calitate i fiabilitate impuse de
beneficiar.
n plus, n exploatare, schimbtoarele de cldur sunt supuse periodic unei analize a
performanelor de funcionare, adic dup efectuarea unor msurtori specifice se trece la
determinarea unor indici privind calitatea transferului cldurii i a pierderilor de cldur n mediul
ambiant. n urma acestor analize se adopt msurile cele mai potrivite de ameliorare a funcionrii
schimbtorului de cldur.




TEMA PROIECTULUI:


Sa se intocmeasca bilantul energetic al unui schimbator
de caldura orizontal apa-apa, in contracurent, cu suprafata de
schimb de caldura
2
108.9 S m ( =

.
Fluidul primar circula prin tevi, iar cel secundar in spatiul
dintre tevi si manta.
Se admite temperatura mediului ambiant T0=293 K.










Figura nr. 1




Marimile masurate in vederea determinarii elementelor bilantului terminc sunt
prezentate in tabelul de mai jos:



Marimi masurate in vederea intocmirii bilantului
Tabelul 1

Nr.
Crt.
Marimea Simbol U.M. Valoarea Aparatul de masurat utilizat
1
2

3

4

5

6
7

8

9

10
Debitul de apafierbinte
Temperatura agentului primar
la intrare
Presiunea agentului primar la
intrare
Temperatura agentului primar
la iesire
Presiunea agentului primar la
iesire
Debitul de apa rece
Temperatura agentului
secundar la intrare
Presiunea agentului secundar la
intrare
Temperatura agentului
secundar la iesire
Presiunea agentului secundar la
iesire
1
G
'
1
t


'
1
p


"
1
t

"
1
p
2
G
'
2
t

'
2
p

"
2
t
"
2
p

kg/s

C

bar

C

bar
kg/s

C

bar

C

bar
24

95

7.8

70

7.31
26.5

53

3.4

72

3.08
Diafragma+manometru
diferential
Termometru cu Hg
Manometru industrial


Termometru cu Hg

Manometru industrial
Diafragma+manometru
diferential
Termometru cu Hg
Manometru industrial


Termometru cu Hg

Manometru industrial





















Bilantul energetic al unui schimbator de caldura apa-apa

S se ntocmeasc bilanul energetic al unui schimbator de cldur orizontal apa-apa n
contracurent, cu suprafaa de schimb de cldur
2
108.9 S m ( =

.
Fluidul primar circul prin evi iar cel secundar in spaiul dintre devi si mant.
Se admite temperatura mediului ambiant
| |
0
293 T K =

Datele de construcie a schimbatorului

a) Numrul de tronsoane
1
6 n =
b) Numarul de evi pe tronson
85 n =
c) Lungimea unui tronson
4 l =
d) Diametrul interior si diametrul exterior
| | 16
i
d mm =
| |
2
21 d mm =
e) Diametrul interior al mantalei
| | 309
i
D mm =
f) Grosimea peretelui mantalei
| | 8
m
mm o =
g) Seciunea de trecere a fluidului prin evi
2
1
0, 0171 S m ( =


h) Seciunea de trcere a fluidului intre evi
2
2
0, 0453 S m ( =



Mrimi msurate in vederea intocmirii bilanului

1. Debitul de ap fierbinte
1
24
kg
G
s
(
=
(


2. Temperatura agentului primar la intrare
' 0
1
95 t C ( =


3. Presiunea agentului primar la intrare
| |
'
1
7,8 p bar =
4. Temperatura agentului primar la ieire
" 0
1
70 t C ( =


5. Presiunea agentului primar la ieire
| |
"
1
7,31 p bar =
6. Debitul de ap rece
2
26, 5
kg
G
s
(
=
(


7. Temperatura agentului secundar la intrare
' 0
2
53 t C ( =


8. Presiunea agentului secundar la intrare
| |
'
2
3, 4 p bar =
9. Temperatura agentului secundar la ieire
" 0
2
72 t C ( =


10. Presiunea agentului secundar la ieire
| |
"
2
3, 08 p bar =
11. Suprafaa de schimb de cldur
2
0
108, 9 S m ( =



Calculul elementelor Bilanului Termic

1. Entalpia agentului primar la intrare
'
1
398,5
kJ
i
kg
(
=
(


2. Entalpia agentului primar la ieire
"
1
293,5
kJ
i
kg
(
=
(


3. Entalpia agentului secundar la intrare
'
2
222,1
kJ
i
kg
(
=
(


4. Entalpia agentului secundar la ieire
"
2
301,6
kJ
i
kg
(
=
(


5. Entropia agentului primar la intrare
'
1
1,24966
kJ
s
kg K
(
=
(

6. Entropia agentului primar la ieire
"
1
0,954574
kJ
s
kg K
(
=
(

7. Entropia agentului secundar la intrare
'
2
0,742262
kJ
s
kg K
(
=
(

8. Entropia agentului secundar la ieire
'
2
0,979167
kJ
s
kg K
(
=
(

9. Debitul de cldur cedat
( ) ( )
' "
1 1 1 1
1
24 398, 5 293, 5
2519
Q G i i
kJ
Q
s
= =
(
=
(


10. Debitul de cldur primit
( ) ( )
" '
2 2 2 2
2
26, 5 301, 6 222,1
2105,7963
Q G i i
kJ
Q
s
= =
(
=
(


11. Debitul de cldur pierdut n mediul ambiant
1 2
2519 2105, 7963
413, 2037
p
p
Q Q Q
kJ
Q
s
= =
(
=
(


12. Diferea medie de temperatur
12.1 Diferena maxim de temperatur
' "
max 1 2
0
max
95 72
23
t t t
t C
A = =
( A =


12.2 Diferena minim de temperatur
" '
min 1 2
0
min
70 53
17
t t t
t C
A = =
( A =


12.3 Diferena medie de temperatur
max min
max
min
0
23 17
23
ln
ln
17
19,849
med
med
t t
t
t
t
t C
A A
A = =
| | | | A
|
|
\ . A
\ .
( A =


13. Coeficientul de reinere a cldurii
2
1
2105,7963
2519
0,8359
r
r
Q
Q
q
q
= =
=



14. Coeficientul Global de schimb de cldur pentru aparatul in funciune
( ) ( )
2
3 3
0
2
2519
10 19, 849 108,9 10
974,199
s
med
s
Q
k
t s
W
k
m K

= =
A
(
=
(

15. Temperatura medie a agentului secundar
( ) ( )
' "
2 2 2
0
2
0, 5 0, 5 53 72
62, 5
t t t
t C
= + = +
( =


16. Temperatura medie a agentului primar
1 2
0
1
62, 5 19,849
82,349
med
t t t
t C
= + A = +
( =


17. Densitatea medie a agentului primar
1 3
970,13
kg
m

(
=
(


18. Densitatea medie a agentului secundar
2 3
981,74
kg
m

(
=
(



Pentru proprietile apei avem ca referin bibliografia site-ului de mai jos:

http://www.peacesoftware.de/einigewerte/wasser_dampf_e.html

19. Vscozitatea medie a agentului primar
2
6
1
0,3611 10
m
v
s

(
=
(


20. Vscozitatea medie a agentului secundar
2
6
2
0,4649 10
m
v
s

(
=
(


21. Viteza de curgere a agentului primar
1
1
1 1
1
24
0, 0171 970,13
1, 446
G
w
S
m
w
s

= =

(
=
(


22. Numrul Reynolds pentru agentul primar
( ) ( )
3 3
1
1 6
1
1
10 1, 446 16 10
Re
0, 3611 10
Re 64102,9
i
w d
v

= =

=


23. Coeficentul de convecie pe partea fluidului primar
( )
( )
( )
( )
0,8
2 1
1 1 2 0,2
3
0,8
2
1 0,2
3
1 2 0
1430 23, 3 0, 048
10
1.446
1430 23, 3 82, 349 0, 048 62, 5
16 10
9708, 832
i
w
t t
d
W
m C
o
o
o

= +

= +

(
=
(

24. Viteza de curgere a agentului secundar
2
2
2 2
2
26, 5
0, 0453 981, 74
0, 595
G
w
S
m
w
s

= =

(
=
(


25. Diametrul hidraulic echivalent pe partea agentului secundar
| |
2 2 2 2
3 3 2
2
2
2
309 85 21
10 10
309 85 21
0, 027
i
ec
i
ec
D n d
d
D n d
d m


= =
+ +
=

26. Numrul Reynolds pentru agentul primar
2 2
2 6
2
2
0, 595 0, 027
Re
0, 4649 10
Re 34555,82
ec
w d
v


= =

=

27. Coeficentul de convecie pe partea fluidului secundar
( )
( )
0,8
2 2
2 2 2 0,2
2
0,8
2
2 0,2
2 2 0
1430 23, 3 0, 048
0, 595
1430 23, 3 62.5 0, 048 62, 5
0, 027
3919, 432
ec
w
t t
d
W
m C
o
o
o
= +
= +
(
=
(

28. Temperatura medie a peretelui evii
( ) ( )
1 2
0
82, 349 62, 5
2 2
72, 424
p
p
t t
t
t C
+ +
= =
( =


29. Conductivitatea peretelui evii
0
54, 24
p
W
m C

(
=
(

30. Coeficentul global de schimb de cldur al aparatului curat
2
0 3 3
1 2
0
21 16
5
1 1
10 1 5 10 1 1 1
9708, 832 54, 24 3919, 432
2220, 639
t i
t
s
t
p
s
d d
k
k
o
o
o
o o

= =
=
= =

+ + + +
=

31. Rezistena termic a depunerilor
0
4
1 1 1 1
974,199 2220, 639
5, 76 10
sd
s s
sd
R
k k
R

= =
=

32. Eficiena procesului de nclzire
" '
2 2
' '
1 2
72 53
95 53
0, 452
inc
inc
t t
t t
q
q

= =

=

33. Randamentul Termodinamic
( )
( )
( )
( )
01
" '
2 2 2
'
1 1 01
83,385331092776
26, 5 301, 6 222,1
24 398, 5 83,385331092776
0, 278
td
td
i
G i i
G i i
q
q
=


= =

=

34. Eficiena Termic
( )
( )
( )
( )
" '
2 2 2
' '
2 1 2
0, 595 72 53
0, 595 95 53
0, 452
w t t
w t t
c
c


= =

=

35. Exergia agentului Primar la intrare
' ' '
1 1 0 1
'
1
398, 5 293 1, 24966
32, 349
e i T s
kJ
e
kg
= =
(
=
(


36. Exergia agentului Primar la ieire
" " "
1 1 0 1
"
1
293, 5 293 0, 95457
13,81
e i T s
kJ
e
kg
= =
(
=
(





37. Exergia agentului secundar la intrare
' ' '
2 2 0 2
'
2
222,1 293 0, 74226
4, 617
e i T s
kJ
e
kg
= =
(
=
(


38. Exergia agentului secundar la ieire
" " "
2 2 0 2
"
2
301, 6 293 0, 97916
14, 706
e i T s
kJ
e
kg
= =
(
=
(


39. Exergia cedat de fluidul primar
( ) ( )
' "
1 1 1 1
1
24 32, 349 13, 81
444, 936
E G e e
kJ
E
s
A = =
(
A =
(


40. Exergia primit de fluidul secundar
( ) ( )
" '
2 2 2 2
2
26, 5 14, 706 4, 617
267, 358
E G e e
kJ
E
s
A = =
(
A =
(


41. Pierderile de exergie
1 2
444, 936 267, 368
177, 578
p
p
E E E
kJ
E
s
A = A A =
(
A =
(


42. Randamentul Exergetic
1
177, 578
1 1
444, 936
0, 6
p
ex
ex
E
E
q
q
A
= =
A
=






Elementele bilantului energetic si exergetic real:

Tabelul 2



Nr.
Crt.
Marimea Valoarea
kw
%

1
2
3


4
5
6
Bilant energetic:
Cantitatea de caldura cedata Q1
Cantitatea de caldura primita Q2
Pierderile de caldura Qp

Bilantul exergetic:
Exergia cedata, E1
Exergia primita, E2
Pierderile de exergie, Ep



2519
2015,76
413,2


444,936
267,358
177,578

100
80,02
19,98


100
60,07
39,93














Tevi speciale pentru imbunatatirea transferului termic
In figura 1.1 sunt prezentate tevi cu nervuri spiralate, care se utilizeaza in special la
constructia vaporizatoarelor:











Fig. 1.1 Tevi cu nervuri spiralate
In figura 1.2 este prezentata o teava cu nervuri exterioare joase, realizate prin extrudare, din
materialul de baza al tevii. Dupa extrudare, diametrul exterior al partilor
lise ale tevilor, este egal cu diametrul exterior al nervurilor, ceea ce
permite o montare usoara in placile tubulare. Pasul dintre nervuri este in
mod uzual de (0,81,5) mm, iar inaltimea nervurilor este de
aproximativ (11,5) mm. Aceste tevi pot sa asigure un raport intre
suprafata exterioara a tevilor nervurate si suprafata interioara a acestora
de 35, ceea ce reprezinta o crestere semnificativa a suprafetei
exterioare de transfer termic.

Fig. 1.2 Teava cu nervuri joase,
obtinute prin extrudare
In figura 3.4. sunt prezentate cateva tipuri de tevi cu aripioare ondulate. Aceste tevi se
utilizeaza in special la constructia vaporizatoarelor. Pe teava de baza se monteaza prin sudare
elicoidala, o banda ondulata. Asemenea constructii se pot realiza pentru tevi avand diametre intre
(839) mm. Inaltimea nervurilor este de 9 mm, iar grosimea acestora variaza intre 0,20,3 mm.
Raportul dintre suprafata exterioara si cea interioara este de 916.






Fig. 1.2 Tevi cu nervuri ondulate
In figura 1.3 este prezentata o teava cu nervuri in forma de ace. Acestea se utilizeaza in
special la constructia condensatoarelor. Exteriorul tevilor se aseamana cu o perie metlica, ceea ce
asigura o suprafata si o intensitate a transferului termic, foarte ridicate. Aceste tipuri de tevi sunt
eficiente in primul rand pentru transferul caldurii in medii gazoase si in particular in aer.









Fig. 1.3 Teava cu nervuri aciforme
In figura 1.4 sunt prezentate cateva tevi cu miez in forma de stea, care se utilizeaza la
constructia vaporizatoarelor cu fierbere in interiorul tevilor. Suprafata interioara este marita prin
introducerea in tevi a miezurilor realizate din aluminiu si avand uzual cinci sau zece raze.
Problema tehnica a realizarii acestor tevi o reprezinta
asigurarea contactului termic dintre teava de baza si miez,
realizat prin introducerea fortata a miezului. Intensitatea
transferului termic este marita daca se realizeaza si rasucirea
miezului de 23 ori pe fiecare metru de teava.
Tevile cu miez in forma de stea pot avea
diametre de 1619 mm si grosimea de 1 mm. Raportul
dintre suprafata interioara si cea exterioara este de 2 in cazul
miezurilor cu 5 raze si 3,7 in cazul miezurilor cu 10 raze.

Fig. 1.4 Tevi cu miez in forma de stea
In figura 1.5 sunt prezentate cateva modele de tevi cu nervuri interioare. Aceste tevi se pot utiliza
si la vaporizatoare si la condensatoare. Nervurile sunt realizate din teava de baza, ceea ce asigura
un transfer termic foarte bun. exista numeroase forme ale nervurilor si
grade de rasucire. Fata de tevile lise, coeficientul global de transfer
termic creste mult datorita urmatoarelor efecte:
- cresterea suprafetei de transfer termic;
- drenajul prin capilaritate a fazei lichide, care formeaza un film
subtire pe suprafata interioara nervurata;
- rotirea filmului de lichid, datorita rasucirii (inclinarii) nervurilor.



Fig. 1.5 Tevi cu nervuri interoare

In figura 1.6 sunt prezentate doua tevi cu suprafata neregulata montate una in alta.
Asemenea tevi se pot utiliza eficient in constructia condensatoarelor si a vaporizatoarelor, sunt
foarte moderne si se produc in Japonia, SUA, Germania sau Franta.
Suprafetele tevilor prezinta diferite tipuri de cavitati, proeminente piramidale
sau asperitati, realizate prin diverse procedee tehnologice noi. Suprafetele
neregulate ale acestor tevi pot intensifica transferul termic in cazul
schimbarii starii de agregare, pentru ca favorizeaza amorsarea fierberii,
respectiv a condensarii. Din acest motiv aceste tevi mai sunt numite si tevi de
nucleatie.




Fig. 1.6 Tevi cu suprafete neregulate

2.Placile tubulare
Placile tubulare se utilizeaza pentru fixarea tevilor in fascicul si se monteaza la
extremitatile mantalei. Daca este necesar, pentru sustinerea fasciculului de tevi se utilizeaza si
suporti. Pentru realizarea placilor tubulare si a suportilor se pot utilizea urmatoarele materiale in
functie de natura agentilor si agresivitatea acestora fata de aceste materiale:
- oteluri pentru agenti frigorifici, apa dulce sau agenti intermediari de racire fara saruri;
- cupru pentru freoni, dar nu si pentru amoniac;
- bronz pentru apa de mare sau agenti intermediari pe baza de saruri;
- otel placat cu otel inoxidabil pentru agenti agresivi;
- otel inoxidabil pentru lichide alimentare.
Orificiile sunt practicate in placile tubulare si in placile suport, astfel incat sa formeze de regula
hexagoane (sau triunghiuri eliciodale). Uneori gaurile, respectiv tevile se dispun in forma de
coridor (sau patrate), iar uneori in forma de cercuri concentrice, ca in figura 3.15, in care a este
numarul de tevi pe latura hexagonului, respectiv patratului exterior, iar b este numarul de tevi pe
diagonala hexagonului exterior. In vederea unei montari usoare a tevilor in fascicul prin placile
tubulare si suporti, gaurile din acestea se realizeaza simultan, (toate odata).

Fig. 2.1 Moduri de dispunere a tevilor in placile tubulare
a dupa hexagoane; b dupa patrate; c dupa cercuri concentrice
In cazul cel mai des intalnit, al hexagoanelor, de regula pasul dintre tevi este de
aproximativ 1,25 diametrul exterior al tevilor. Gaurile din placile tubulare se finiseaza in mod
diferit, in functie de procesul tehnologic de montare a tevilor. Astfel pentru tevile sudate electric
sau brazate se realizeaza o alezare urmata de samfrenare, iar pentru tevile mandrinate se
realizeaza o alezare urmata de realizarea unor canale interioare, asa cum se observa in figura 2.2
Mandrinarea se ralizeaza astfel incat in urma deformarii tevilor, acestea sa se fixeze in canalele
prevazute in gaurile de fixare.

Fig. 2.2 Procedeele uzuale de fixare a tevilor in placile tubulare