CRITICISMUL

JUNIMIST
STUDIU DE CAZ
 Click icon to add picture

,,CRITICISMUL JUNIMIST se caracterizeaza pentru noi, prin acea

atitudine centrala facuta din ceea ce Maiorescu a numit respectul
adevarului- .In numele acestuia poarta Maiorescu luptele lui impotriva
poeziei neinspirate ,a limbii artificiale ,a falsei ereditati, a megalomaniei de
toate felurile..
Adevarul curat se infatiseaza totdeauna in formele scaldate in
lumina simplitatii. Stilul bombastic , conceptia confuza, eruditia haotica sint
oarecum dusmanii naturali ai Junimii.
Respectul adevarului cere apoi deosebirea dintre modalitatile lui in
diferitele domenii ale culturii.

TUDOR VIANU
 DEFINIREA TERMENILOR

Critica= dezbate probleme politice, economice si sociale ale vremii : ,,A critica nu poate aduce decat bine ,
a urma traditia neobositei critici a ganditorilor veacului trecut,desigur in spiritul vremurilor ce le traim nu
poate aduce decat folos.

Junimism= miscare de idei care se leaga de manifestarile gruparii literare ,,JUNIMEA .

Junimistii= sunt de obicei ,,oameni de idei generale cu gustul speculatiei teoretice ,avand intr-o
asemenea masura cultul gandirii abstracte ,incat in cenaclul Convorbiri literare se formeaza conceptul unei
poezii filosofice.

( I.HANGIU Dictionar al presei literare romanesti,Ed Stiintifica si

enciclopedica ,pag 31,142)
 ISTORICUL
JUNIMISMULUI
,,In octombrie 1863 ,se intalnesc la Iasi Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe
Racovi, Theodor Rosetti, Vasile Pogor i Titu Maiorescu.Toti acesti tineri
studiasera la universitati din Austria , Germania si Franta .Ei au simtit nevoia sa
confere Iasului valoarea de capitala culturala a tarii. Pentru aceasta ,in 1863
,intemeiaza o societate care,la sugestia lui Teodor Rosetti , se va numi ,,JUNIMEA
Activitatea societii s-a manifestat iniial printr-o serie de preleciuni
populare. Aceste conferine, pe teme literare, artistice, religioase educative i
morale, au fost iniiate de Titu Maiorescu , la universitatea din Iai. Ele aveau
drept scop educarea publicului romn.Procesul de formare a Junimii a constat in
existenta a patru perioade.

( Z. Ornea -Junimea si junimismul,Ed

Eminescu )
 OBIECTIVELE JUNIMII
Obiectivele Junimii

Raspandirea spiritului critic

Incurajarea literaturii nationale
Neatarnarea intelectuala a poporukui roman
Originalitatea culturii romane si a literaturii romane
Crearea si impunerea valorilor nationale
Educarea oamenilor prn cultura
Unificarea limbii romane
 Manifestarile Junimii au drept scop concerizarea obiectivelor
a)Educarea publicului prin prelectiuni populare ,reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca.
Prelectiune- Conferin public; prelegere;

b)Unificarea limbii romane literare incepe prin efortul junimistilor de a inlocui alfabetul chirilic cu cel latin (1860). In acest sens Titu
Maiorescu publica articolul Despre scrierea limbii romane (1866) in care sustine ideiile junimiste referitoare la ortografia sa fie
fonetica,alfabetul chirilic sa fie inlocuit cu cel latin si sa fie introduse reguli gramaticale . Ca urmare a efortului lor,Academia Romana
aproba si oficializeaza scrierea cu litere latine si ortografia fonetica pentru intreaga tara.

c)Interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei.Inca din 1865 , junimistii se implica in publicarea
primei Antologii de poezie romaneasca pentru scolari .
In ceea ce priveste poezia ,se vorbeste deja despre eminescinism,este pretuit poetul Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia
populara. In proza se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga;in dramaturgie ,cel mai valoros este Ion Luca Caragiale .

(Zigu Ornea Junimea si Junimismul editura Eminescu ,Bucuresti)

 TRASATURILE JUNIMII
,,Ca oricare miscare critica , Junimea s-a vazut obligata sa-si defineasca telurile si metodele.A facut-o cu prisosinta ,nu totdeauna insa
explicit ,ceea ce a atras asupra-i numeroase si nedrepte fulgere, ale contemporaneitatii si ale posteritatii.
Astfel ,Junimea stabileste cateva trasaturi specifice si anume :

1.Spiritul Critic cea mai important trstur a junimismului. Se respect adevrul istoric n studierea trecutului i se cultiv
simplitatea. Se simte nevoie de claritate, rigoare i raiune.
2.Spiritul filosofic tot ceea ce construiesc se bazeaz pe o urmare fireasc a raionamentului.
3.Gustul pentru clasic i academic pentru valorile canonice i nu pentru inovaie.Junimitii nu erau dispui s acepte noul, fie el
simbolismul sau naturalismul n literatura sau impresionismul n pictur.
4.Spiritul oratoric opoziie fa de retoric paoptist romantic; se impune un model ncare totul s dovedeasc stpnire de
sine, rigoare i msur.
5. Ironia venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de pedanterie al aciunii lor culturale

( Z. Ornea -Junimea si junimismul,Ed Eminescu )

 Click icon to add picture
ACTIVITATEA MEMBRILOR DE
BAZA AI JUNIMII
Prozatorii Junimii:
Titu Maiorescu
Mihai Eminescu
Ion Creanga
Ioan Slavici
I.L.Caragiale
Iacob Negruzzi
 TITU MAIORESCU
Titu Liviu Maiorescu, nscut pe 15 februarie 1840 la Craiova
decedat pe 18 iunie 1917 la Bucureti, a fost un academician, avocat,
critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician i scriitor
romn mason, prim-ministru al Romniei ntre 1912 i 1914, ministru
de interne, membru fondator al Academiei Romne, personalitate
remarcabil a Romniei sfritului secolului al XIX-lea i nceputului
secolului XX.
Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor
fr fond, baza junimismului politic i piatra de fundament pe care
s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creang, Ion Luca
Caragiale i Ioan Slavici.

(Z. Ornea "Viata lui Titu Maiorescu", Editura: Du StyleAn, 1997)

 Click icon to add picture
MIHAI EMINESCU
Mihai Eminescu (1850-1889), poetul definitoriu al spiritualitii romneti, a creat un univer
n care meditaia filozofic asupra istoriei lumii este mbinat cu un univers imaginar i o
sensibilitate specific romneti.
Mihai Eminescu este att un clasic al literaturii romne(creator al limbajului poeziei
culte,modelator al viziunii noastre despre lume), ct i unul dintre cei mai importani poei ai
secolului al IX lea. (Caius Dobrescu Mihai Eminescu monografie
Tudor Vianu n Articolul Mihai Eminescu pornete de la afirmarea c Poetul Eminescu a pus
umbr pe prozator. Operele sale au fost i sunt de cele mai multe ori citite pentru a vedea cum
ele se regsesc motivele sau mijloacele lirismului eminescian.Eminescu este un povestitor
fantastic, cruia i se impune nu observarea realitii , ci recompunerea ei vizionar, grea de
semnificaii adnci
Un mijloc al interiorizrii tablourilor i descrierilor apar in proza lui Eminescu comparaiile morale,
adic acele care ilustreaz i ntresc o statur moral vzut, printr-una spiritual.
Astfel comparaia lui Eminescu fa de comparaia general care este aceea de a sensibiliza
spiritualul, spiritualizeaz sensibilul, n acord cu ntreaga tendin a artei lui scriitoreti.
(Caius Dobrescu Mihai Eminescu monografieEditura Aula, Braov )
 Click icon to add picture
ION CREANGA
Cititorul lui Creang este mai nti izbit de mulimea mijloacelor tipice ale prozei
sale.O mare parte din energia expresiv a graiului nostru a fost pus la contribuie n
paginile Amintirilor ,ale Povetilor ,ale Anecdotelor.Imaginile,metaforele,comparaiile
lui Creang snt proverbe sau ziceri tipice ale poporului,expresiile scoase de marele
rezervoriu al limbii.(pag 96)
Mulimea expresiilor tipice n scrisul lui Creang zugravete o natur rustic i
jovial,un stilist abundent ,folosind formele oralitii.Interesul estetic al cazului lui
Creang este c el n colectivitatea popular a devenit artistul individual ncntat s
pluteasc pe marile ape ale graiului obtesc (pag 97)

(Tudor Vianu Arta Prozatorilor Romni Editura MinervaBucuresti 1981)

 Click icon to add picture
IOAN SLAVICI
Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist si pedagog roman, membru corespondent (din 1882) al Academiei
Romane.
Opera literara a lui Ioan Slavici este influentata de viaaa satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul
George Calinescu un instrument de observatie excelent al mediului rural, oferind in nuvelele sale poporale si in
studiile sale o fresca a moravurilor, a comportamentului oamenilor in functie de statificarea lor sociala, in cele mai mici
detalii ale tinutei, mbracamintii, vorbirii si gesturilor.
Iacob Negruzzi:In articolul d-tale despre maghiari, am sters toata filosofia pe care romanii nu o inteleg si poate au
cuvant a n-o iubi si a nu se pierde in abstractiuni nemtesti, am schimbat apoi o multime de fraze, facandu-le intelese si
totusi, observatiunile care s-au facut la Junimea contra acelei scrieri, au fost toate in privinta limbii, altfel cu totii au
gasit articolul foarte bun si inteligent. Ioan a Maicai nu se poate tipari ca fragment. O poveste trebuie sa fie intreaga
pentru a placea, si din alte puncte de vedere Ioan a Maicai e inferioara celorlalte. (Junimea, Amintiri, studii,
scrisori,documente, Cornel Regman Volumul II, Editura Albatros 1971).
Iacob Negruzii: Timpul este foarte mult citit la noi. Articolele Icoane vechi si noi au fost gasite minunat scrise
si minunat cugetate. S-a recunoscut imediat pana lui Eminescu.

(Junimea, Amintiri, studii, scrisori,documente, Cornel Regman Volumul II, Editura Albatros 1971).
 Click icon to add picture
I.L.CARAGIALE

De la debutul su n dramaturgie (1879) i pn n 1892, Caragiale s-a bucurat de sprijinul

Junimii. Prima pies a lui Caragiale, O noapte furtunoas, bine primit de Junimea i publicat n Convorbiri
literare (1879), unde vor aprea de altfel toate piesele sale. A participat frecvent la edinele Junimii, iar la
ntlnirea din martie 1884, n prezena lui Alecsandri, i-a mrturisit preferina pentru poeziile lui Eminescu. La
6 octombrie a citit la aniversarea Junimii, la Iai, O scrisoare pierdut reprezentat,care a fost extrem de
apreciata de catre public.
Printr-o diferentiere individuala,proprie creatie de geniu ,reaismul povstitorilor romani din veacul al XIX-lea
atinge neasteptata lui plentitudine in opera lui Ion Luca Caragiale (Vianu Tudor Arta prozatorilor romani
,Prozatorii Junimei ,Editura Hyperion,Chisinau,1991,365p.)

Ultima piesa a lui Caragiale D-ale carnavalului este o simpla farsa de carnival,precum se si
numeste ,vesela si fara pretentii ,si un public neprevenit nu-i poate cere alta decat unmoment de buna
petrecere. Insa in aceste limite mai modeste si aceasta lucrare ramane o lucrare de merit.
Junimistii de baza, cei inzestrati cu talent literar, au continuat sa-l admire, drept cel mai mare autor dramatic al
romanilor. Pe langa lectura si sustinerea tuturor pieselor,acesta a adus o mare importanta perioadei Junimei.

(Tudor Vianu Arta prozatorilor romani Prozatorii junimii ,Ed Hyperion)

 Click icon to add picture

IACOB NEGRUZZI
Cand in 1867 Junimea i-a incredintat lui Iacob Negruzzi conducerea Convorbirii literare acesta avea 24 ani si
era intors proaspat din Berlin ,unde timp de 11 ani a parcurs toate treptele secolelor nemtesti pana la doctoratul
juridic,in amintirile sale ,primul sef al revistei nareaza cu destula naturalete ,nasterea,poate a celei mai cunoscute si
importante societati pentru cultura nationala Junimea.
Cnd revenea de la studii, n Iasi Titu Maiorescu era deja cunoscut si apreciat pentru conferintele sale publice.
Prima lor ntlnire, cnd proasptul jurist l va vizita pe Maiorescu, la nceputul anului 1864, ntr-o cas, astzi disprut,
din apropierea Bisericii Trei Ierarhi, i-a lsat o impresie destul de neplcut celui care va deveni secretarul perpetuu al
Junimii si, n plus, certitudinea c nu-i va fi niciodat prieten, si nici chiar simpatic. Dar, la numai cteva zile, dup ce
viitorul corifeu al Junimii i va ntoarce vizita, impresia se va schimba radical, cei doi se vor mprieteni si asa vor rmne.
n una din zilele lunii februarie ale lui 1864 (dar nu se poate sti cu precizie, deoarece, dup afirmatia
ntemeietorilor, data nasterii Junimii se pierde n negura vremurilor), viitorii fondatori snt invitati la Titu Maiorescu a
lua parte la o lectur sustinut de Carp, din traducerea acestuia, n versuri, a tragediei Macbeth. Acolo l va cunoaste,
autorul Copiilor de pe natur, pe Theodor Rosetti. Despre acel moment Negruzzi si va aminti: Ori cum ar fi, n acea
sear se poate zice c a fost ntia sedint a Junimii, fr ca cei prezenti s se fi gndit nc la nfiintarea unei Societti
literare.

(Iacob Negruzzi si Convorbiri literare)

,,Intra cine vrea ,ramane cine poate .

Convorbiri literare este o revist literar lunar care apare la

Iai. n primul numr al revistei, Iacob Negruzzi preciza c: Sub
numele de "Convorbiri Literare" va aparea la doua septemni o
revist n formatul stinsei "Romnia Literar".
 CONVORBIRI LITERARE

Convorbiri Literare este revista de literatura aparuta intre 1944 .In primii cinci ani Convorbiri Literare a
aparut bilunar ,iar de la 1 aprilie 1872 pana la incetare apare lunar. Dupa 1 aprilie 1885 sediul redactiei s-a mutat din
Iasi la Bucuresti .Pana la 1 mai 1893 revista a avut in fruntea ei ,ca redactor raspunator, pe Iacob Negruzzi iar peste
doi ani la 1 ianuarie 1895 ,Negruzzi cedeaza conducerea unui comitet de redactie. (p.186)
Intr-un articol al revistei Convorbiri literare( director Al. Tzigara Samuras) din mai-august 1927 sunt prezentate
urmatoarele tipuri de critici: critica artistica,critica,militara si critica treatrala.
A)Critica artistica (Forme si culori) ne propunem sa urmarim expozitiile de arta plastica si sa impartim cititorilor
nostri impresiunile culese ( p.166) Acestia isi propun sa urmareasca critica artistica prin doi indicatori,deoarece
fiecare persoana isi exprima senzatiile,bunuriile sau suferintele prin intermediul formelor si culorilor.
B)Critica militara(Natia si Armata) in urma marelui rasboiu,toata lumea a ajuns la convingerea ca armata nu mai
poate forma o institutie aparte,ea trebuie sa se confrunte cu intrega natiune .(p.184)
C)Critica treatrala si totusi intrebuintarea ideei ca element estetic ne pare justificata de cerintele tehnice insasi ale
teatrului,de activitatea continua a personagiilor,actiune (p.186)
 Conform unei tradiii statornice chiar de junimiti,nceputurile junimii ieene se pierd n noaptea timpului.Sunt cuvintele de spirit a lui Iacob
Negruzii,rostite de fiecare dat,spre hazul participanilor,discursul sauinauguralde la faimoasele banchete aniversare de mai trziu.Negrit c
ndelunga continuitatea a Junimii alturi de cstigarea unor importante btlii pe teren literar i lingvistic ,nar fi fost posibil fr existena
revisteiConvorbiri literaleal crei prim numr este datat 1 martie 1867.n primii cinci ani ,revista a avut apariie bilunar,iar apoi,de la 1
aprilie1872 pn la dispariie,n martie 1944,a aprut lunar,dar cu un numar sporit de pagini.Dup 1884 sediul redaciei s-a mutat la Bucureti.

Printre colaboratori s-au numrat Mihai Eminescu, care public aici majoritatea poeziilor sale; Ion Creang, care "subpublic" primele trei
pri din "Amintiri" i o serie de poveti; Ion Luca Caragiale, care "subpublic" majoritatea comediilor sale; Ioan Slavici, care public nuvele i
poveti; Vasile Alecsandri, George Cobuc, Panait Cerna, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu, I. Al. Brtescu Voineti i ali scriitori reprezentativi ai
vremii.
Publicaia se va bucura de cel mai nalt prestigiu din literatura romn, ea impunnd, nc de la apariia, o direcie nou, modern, ntregii
noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic i sentimentul valorii estetice.

(Gheorghe CrciunIstoria literaturii romneEditura Cartier)

 BETIA DE CUVINTE

Maiorescu a citit Betia de cuvinte prima data la Junimea in primavara anului 1873.Deja titlul era
atragator si sugestiv, noi ne pregateam de ras, caci de la cele dintai randuri cu teoria lui Darwin se
vedea foarte bine unde autorul vrea sa ajunga. Si atunci timp de trei sferturi de ceas, cat timp
dl.Maiorescu a citit , n-a fost decat un continuu hohot de ras.Rar am mai vazut la Junimea un success
mai mare.La urma insa un sentiment de mila ne-a cuprins pentru Gherghe Sion.Acest literat dintr-o
alta epoca, cum am spus, era cunoscut prin felul lui de a scrie, totdeauna a fost modest, fara
pretentiiliterare, nu se vara in nici o societate, el era multumit sa I se dea la vreo revista oarecare un
coltisor unde sa scrie.Cand Maiorescu venea cu spiritual sau sarcastic si cu logica sa ixonerabila si il
infasca pe bietul Gheorghe Sion ridiculizandu-l pana la extreme, un sentiment de compatimire te
cuprindea, caci biciuitul nu merita nici atata onoare, dar nici atata nedemnitate.
Era altceva cu Ureche. Acesta se punea vesnic in vaza, facea parte din toate societatile si din toate redactiille,
publica cu ostentatie lucrari, isi da aerul de savant profound, cu un cuvant era printre fruntasi.Prin urmare era
dreptul lui Maiorescu ca sa fie fara mila, cum a si fost altminterea.
Vesta Betiei de cuvinte s-a raspandit a doua zi in oras. Acest lucru s-a stiut si la Bucuresti imediat, asa ca cei de la
Contemporanul asteptau deja cu nerabdare aparitia Convorbirilor cu faimosul articol Betia de cuvinte. Efectul
produs de Betia de cuvinte a d-lui Maiorescu in redactia revistei Contemporanul a fost teribil. Imi inchipuiesc pe
colaboratori adunati imediat, discutand cine sa raspunda si cum.

(Junimea, Amintiri, studii, scrisori,documente, Cornel Regman Volumul I, Editura Albatros 1971).
 SENTINTELE JUNIMII
Cand venea vorba de Alecsandri, lucrurile se petreceau altfel. Operele lui era frumoase, fiecare
in felul ei, sin u prea li se facea nici critic ace ar fi putut sa li se faca. Si-o facea insa de obicei el
insusi. Daca mai-nainte nu-si daduse si nici nu avea nevoie sa-si deie, isi dadea acum silinta sa-si
desavarseasca si forma, si in lucrarea literara a lui seretele Junimii au fost hotaratoare.
Aceasta mai ales dupa ce Eminescu si Caragiale luau si ei parte la serate. Citind, Alecsandri se
uita din cand in cand mai la unul, mai la altul, de cele mai multe ori la Eminescu-par-ar fi voit sa zica:
Dar tu ce zici?
Nu era nici acum vorba de o critic, ci de discutiuni pentru toti placute, prin care se dumirea fiecare in
felul lui un fel de colaborare pentru desavarsirea operelor viitoare.
 Cand venea vorba de Alecsandri, lucrurile se petreceau altfel. Operele lui era frumoase, fiecare in
felul ei, sin u prea li se facea nici critic ace ar fi putut sa li se faca. Si-o facea insa de obicei el insusi.
Daca mai-nainte nu-si daduse si nici nu avea nevoie sa-si deie, isi dadea acum silinta sa-si
desavarseasca si forma, si in lucrarea literara a lui seretele Junimii au fost hotaratoare.
Aceasta mai ales dupa ce Eminescu si Caragiale luau si ei parte la serate. Citind, Alecsandri se uita
din cand in cand mai la unul, mai la altul, de cele mai multe ori la Eminescu-par-ar fi voit sa zica: Dar tu
ce zici?
Nu era nici acum vorba de o critic, ci de discutiuni pentru toti placute, prin care se dumirea fiecare in
felul lui un fel de colaborare pentru desavarsirea operelor viitoare.
 Alta data discutiunea se urma asupra celor citite de Eminescu ori de vreun altul si totdeauna parerea de rau
era nu numai obsteasca, di totodata si vie cand ceasornicul din perete ii vestea pe cei de fara ca miezul noptii a
trecut.
Mai avea apoi Junimea si axioma ca anecdota primeaza. Orisicat de aprinse si de interesante ar fi fost
discutiunile, ele erau intrerupte indata ce vreunul ditre cei de fata avea vreo anecdota de spus. Toate se puteau
ierta, dar anecdota nu putea fi amanita. Iar intre junimisti era cativa care aveau sacul cu minciuni totdeauna olin
si erau mari maestri in ale povestirii. Intre acestia era si Alecsandri si Caragiali; Eminescu mai putin, dar era o
adevarata placere sa-l vezi razand.

(Junimea, Amintiri, studii, scrisori,documente, Cornel Regman Volumul I, Editura Albatros 1971).
 CRITICA ADEVARATA

,,Ca orice miscare critica ,Junimea s-a vazut obligata sa-si defineasca telurile si metodele. A facut-o cu
prisosinta ,nu intotdeauna insa explicit ,ceea ce a atras asuprai numeroase si ndrepte fulgere ale contemporanitatii si ale
posteritatii dar cand asteptarile s-au implinit ,cand junimismul si-a facut aparitia ,fostii profeti ori au tacut cu desavarsire ori au
trecut in tabara opusa,venund la sentimente mai buna dupa ce lucrurile se limpezisera oarecum.
Cea dintai si poate cea mai importanta afirmare a junimismului in probleme de critica literara este delimitarea
acesteia de alte domenii ale activitatii intelectuale,constituirea ei intr-un teritoriu autonom ,cu legi si caracteristici proprii.
Cu Junimea apare la noi cea dintai miscare de critica literara adica cea dintai miscare literara care cunoaste valoarea criticii ,o
respecta intru totul si isi propune ca scop aplicarea ei consecventa .
Critica junimista apare intr-o epoca foarte distinctiva ,de-a lungul careia cultura romaneasca traversa un viu proces de
specializare .
Critica junimista nu uita niciodata ca temelia ei se afla in sfera larga a culturi si ca nu poate vietui decat in aceasta
atmosfera .Cunostinta faptului o determina sa se situeze pe o platforma corespunzatoare ,de esenta sociologica de pe care sa
vegheze raporturile dintre public si opera sau mai precis modul in care opera intelege sa se adreseze publicului.

(Dan Manuca Critica literara junimista ,Ed Junimea )

 POEZIA ROMN O CERCETARE CRITIC

Condiiunea material a poeziei

Poezia, ca toate artele, este chemat s exprime frumosul; n deosebire de tiin, care se ocup de adevr. Cea dinti i cea mai
mare diferen ntre adevr i frumos este c adevrul cuprinde numai idei, pe cnd frumosul cuprinde idei manifestate n materie sensibil.
Este dar o condiiune elementar a fiecrei lucrri artistice de a avea un material n care sau prin care s-i realizeze obiectul. Astfel, sculptura
i taie ideea n lemn sau n piatr, pictura i-o exprim prin culori, muzica prin sonuri. Numai poezia (i aci vedem prima ei distingere de
celelalte arte) nu afl n lumea fizic un material gata pentru scopurile ei. Cci cuvintele auzite nu sunt material, ci numai organ de comunicare.
Cine aude silabele unei poezii sanscrite fr a nelege limba sanscrit, dei poate primi o idee vag de ritmul i de eufonia
cuvintelor, totui nu are impresia proprie a lucrrii de art, nici partea ei sensibil, nici cea ideal; fiindc sonul literelor nu are s ne
impresioneze ca ton muzical, ci mai nti de toate ca un mijloc de a detepta imaginile i noiunile corespunztoare cuvintelor, i unde aceast
deteptare lipsete, lipsete posibilitatea percepiunii unei poezii. Din contr, cine vede o pictur indic, i fr a nelege ideea strin ce a
ncorporat-o poate artistul prin culori, d. e. nfiarea unui cult necunoscut al antichitii, are totui pe deplin partea sensibil a lucrrii de art
i este n stare a o aprecia. Culorile picturii sunt dar un adevrat material, asemenea sonurile muzicii, piatra sculpturii; ns cuvintele poeziei
sunt de regul numai un mijloc de comunicare ntre poet i auditoriu.

(Junimea,Amintiri-studii-scrisori-documente,Volumul 1 ,Ed Albatros)

 LITERATURA POLEMICA
A critica este usor ; e greu a face
mai bine
"Literatura polemic"
"Aproape c nu exist argicol maiorescian fr intenii polemice. Cele mai multe au fost concepute "in contra"
strii de lucruri dintr-un domeniu ori altul, aadar, mpotriva ideilor n circulaie. Pn i unui studiu precum
"Eminescu i poeziile lui", n apartenen neanimat de gnduri belicoase, ci numai de nzuina afirmrii, i-au
fost descifrate, n vremea din urm, implicaii de aceast natur. Lupttor neobosit pentru impunerea ideilor
proprii, reacionnd violent ori de cte ori ntmpina rezisten, Maiorescu a devenit n posteritate
ntruchiparea Polemistului.

(Alexandru Dobrescu "Introducere n opera lui Titu Maiorescu" Ed Minerva)

 EXISTA O ,,ESTETICA JUNIMISTA ?

,,Orice fapta este o veriga rupta dintr-un lant infinit si prin urmare ,omul activ este din capul locului condamnat la
fragment (Titu Maiorescu)

Ca oricare scoala literara,junimismul s-a calauzit dupa o suma de principii ,a caror prezenta se face simtita
de-a lungul intregii activitati. A aparut astefl asa zisa problema a esteticii junimiste .Caci exista si o asemenea
problema ,creata nu atat de realitate cat si de istoria literara. Junimismul nu si-a propus niciodata sa produca o
estetica ,pentru simplu motiv ca aceasta nu intra in obiectivele sale.Acuzand Junimismul de contradictii financiare si
structura, suntem constransi sa-i impunem alte intentii decat acelea pe care in realitate,le-am avut .
Eclectismul societatii iesene se rezuma la imprumutarea unor idei literare fregvente in epoca si la armonizarea lor
prin prisma aplicarii practice care este cimentul conceptiei junimiste asupra literaturii.
Ceea ce delimiteaza junimismul de alte curente literare romanesti din secolul trecut ,nu este estetica ci
critica literara ,care constituie diferenta specifica.

(Dan Manuca Critica literara junimista ,Ed Junimea )

 JUNIMEA ROMANA

Junimea Romn este revista aprut la Paris, n mai-iunie 1851 ,editat de studenii
romni membrii ai Societii Junimea Romn . Revista a aprut doar in dou numere ,tiprit pe
hstie obinuit dar i subire,pentru a putea fi introdusa cu uurin n ar. La Junimea Romn au
colaborat George Creeanu ,Alexandru Odobescu,Dan Berindei. Articolul-program,Scopul
nostru,redactat de George Creeanu,sustinea misiunea tinerilor romani soldati necunoscuti dar
entuziastmati de amorul patriei,de a propaga ideea unirii nationale. Scrisa numai de studentii
moldoveni si munteni ,revista trebuia sa stabileasca legatura si cu tinerii din Transilvania,Banat si
Bucovina. Tinerii redactori promit ca pentru a-si realiza programul ,pentru a ajuta sa se formeze o
literatura nationala,o industrie nationala ,arte nationale ,vor tracta
arte,literatura,istorie,politica,morala. (p. 211)
 DIN VREMEA JUNIMII

Programul cultural al Junimii s-a concretizat in scrierile teoretice si literare publicate in revista Convorbiri
Literare si tiparirea de carti,mai ales manual scolare.Interesul pentru prelectiuni se mentine vie in ciuda trecerii anilor.
Epoca Junimii (epoca marilor clasici) se releva printr-o constructie culturala unica,contribuind la individualizarea si
eternizarea culturii romanesti in sfera culturii universale. Junimistii erau constienti de faptul ca literature si cultura
formeaza o adevarata masura a valorii poporului si drept urmare contribuie la indeplinirea continua a finite entice,la
intarirea neatarnarii nationale.
Revista Junimea a fost o publicatie cu profil complex,de literature si critica ,in primul rand si de stiinta
(istorie,filozofie,filologie). Ea a reusit sa acopere intreg spatial romanesc ,ideeile sale contribuind la revitalizarea
miscarii culturale si literare nationale. Programul revistei se reflecta in opera literara a lui Eminescu,Creanga,Caragiale
si Slavici, si este intrebuintat de gandirea teoretica a lui Titu Maiorescu.

( Pavel Florea Din vremea Junimii,Editura Omnia,Iasi ,1993,165p.)

 COMEDIILE D-LUI CARAGIALE
STUDIU CRITIC A LUI TITU MAIORESCU

Ion Luca Caragiale si-a prezentat operele in fata intrunirii junimiste iar O scrisoare pierduta si O noapte furtunoasa au avut un mare succes ,insa Conul Leonida nu
a placut publicului.D-ale carnavalului a fost o piesa extrem de fluierata .
Lucrarea d-lui Caragiale este originala, comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor ,caracteristice cu deprinderile lor
,cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor.(p.260)

(Titu Maiorescu din critice,de Domnica Filimon , Comediile d-lui Caragiale ,Editura Eminescu,Bucuresti , 358 p.)
Scriitorul ne arata in operele sale ,realitatea din partea ei comica. Prin realitate se poate vedea viata omeneasca in toata infatisarea ei deoarece in oricare comedie , se ascunde o
tragedie (p.263)

Comediile d-lui Caragiale ,se zice, sunt triviale si imorale, tipurile sunt toate alese dintre oameni sau vitiosi ,sau prosti,situatiile sunt adeseori scarboase ,amorul e intotdeauna
nelegiut
n studiul su, Maiorescu precizeaz faptul c societatea, mpreun cu opinia public, consider drept trstur caracteristic a comediilor lui Caragiale trivialitatea, ns
argumentele i comparaiile aduse pe parcursul articolului au ntemeiat concluzia c n lumea artei nu poate fi vorba de trivial, ci fiecare scriitor are dreptul su literar
incontestabil.

Trivial- De prost gust, vulgar, obscen, necuviincios, indecent.

In incheierea studiului,Titu Maiorescu spune ca Comediile d-lui Caragiale,dupa parerea noastra sunt plante adevarate,fie tufis,fie fire de iarba si daca au viata lor organica,vor avea
puterea de a trai.

( Titu Maiorescu din critice de Domnica Filimon ,Comediile d-lui Caragiale,Ed Eminescu )
 ESTETICA ARTELOR

Estetica poeziei
"Multe dintre elementele de estetic a poeziei cuprinse n "O cercetare critic..." se gsesc n "Jurnalul
i Epistolarul" anilor de studii, ndeosebi partea retoric a problemei. Autorul fcea conspecte, prelucra
critic teze reputate aflate n circulaie, polemiza prin scrisori cu colegii de la Theresianum, cu Emilia, cu
Th. Rosetti. ntr-un cuvnt, se pregtea pentru o formulare proprie a principiilor poetice. nca de pe
atunci ncepea s cread c adevrata originalitate este a artistului, cei care sensibilizeaz cuvntul.

(Vlad Ion, Aventura formelor. Geneza i metamorfoza genurilor, Bucureti, Editura Didactic
i Pedagogic)
 O CERCETARE CRITICA ASUPRA
POEZIEI ROMANE DE LA
1867
Conditiunea materiala a poeziei

Recapituland rezultatul dobandit din analizarea precedenta a amanuntelor poetice ,constatam ca

demonstrate,urmatoaele propozitii din inceputul cercetarii de fata : particularitatile stilului poetic,purced toate din trebuinta
de a sensibiliza gandirea obiectelor ,acesta provine din necesitatea de a crea poeziei elementul material , ce nu-l afla gata
afara din sine ,de care insa nu se poate lipsi nici o lucrare de arta ,frumosul fiind tocmai exprimarea unei idei sun o forma
sensibila corespunzatoate
Din aceste reflectii intelegem in acelasi timp ce vrea sa zica mult discutata originalitate a poetului. Poetul nu este si
nu poate fi intotdeauna nou in ideea realizata ; dar nou si original trebuie sa fie in vesmantul sensibil cu care o inveleste si
pe care il reproduce in imaginatia noastra .Subiectul poeziilor , impresiunile lirice ,pasiunile omenesti, frumusetele naturii
sint aceleasi decand lumea ,noua insa si totdeauna variata ,este incorporarea lor in arta;aici cuvantul poetului sabileste un
raport pana atunci necunoscut intre lumea intelectuala si cea materiala si descopera o noua armonie a naturii

( Junimea ,Amintiri- studii- scrisori documente , Volumul 1 ,Ed Albatros)

 IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTAZI
IN CULTURA ROMANA

Convorbirile literare au publicat un sir de cercetari critice asupra lucrarilor mai insemnate prin care s-a caracterizat cultura romana in
timpul din urma , asupra poeziei de salon si poeziei populare ,asupra etimologismului d-lui Cipariu si Lepturarului d-lui Pumnul asupra
dreptului public al romanilor dupa scoala Barnutiu si asupra limbii romane in jurnalele din Austria
,,Caci nepregatiti precum erau si sunt tinerii nostrii ,uimiti de fenomenele marete ale culturei moderne ,ei se patrunsera numai de efecte ,dar
nu patrunsera pana la cauze ,vazura numai formele de deasupra ale civilizatiunii ,dar nu patrunsera pana la cauze , vazura numai formele de
deasupra ale civilizatiunii dar nu intrevazura fundamentale istorice mai adanci care au produs cu necesitati acele forme si fara a caror
preexistenta ele nici nu ar fi putut exista ...tinerii romani se intorceau si se intorc in patria lor cu hotararea de a initia si a reproduce
aparentele culturei apusene ,cu increderea ca in modul cel mai grabit vor si realiza indata literatura,stiinta,arta frumoasa si mai intai de
toate,libertatea intr-un stat modern .
Numai asa se exlica faptul , vitiul de care este molipsita viata noastra publica ,adica lipsa de orice fundament solid pentru formele
dinafara ce le tot primim .

(Titu Maiorescu Studii critice ,Redactor-Margareta Feraru)

 PROIECT REALIZAT DE :

Caciur Andreea
Fartais Maria Andreea
Glogovschi Daniela
Baitan Alexandru
Ciubuc Cristian
Temciuc Andrian

"INVATATURA TREBUIE SA FIE UNEORI UN DRUM ; INTOTDEUNA UN ORIZONT."

NICOLAE IORGA