0 Podisul Moldovei

Clasa a VIII-a
Cel mai mare podi din Romnia ca

suprafa, situat n Nord - Estul i Estul
rii, Podiul Moldovei este limitat:
N grania cu Ucraina
S Cmpia Romn
E Valea Prutului
V Carpaii Orientali i Subcarpaii
Moldovei (Valea Moldovei i a
Siretului).
Valea Moldovei i Culoarul
Siretului desparte Podiul Moldovei de
Subcarpaii Moldovei.
Geneza : Podiul Moldovei este un podi
de sedimentare, format prin depunerea
materialelor peste o veche platform
continental- Platforma Est-European
la sfrlitul neozoicului.
Ulterior acestea au fost modelate de agenii externi dnd aspectul actual
al podiului.
Caracteristici specifice:
Sedimentarea podiului s-a fcut prin transportul materialelor aduse din
muni de ruri. Aceste materiale sunt pietriuri i nisipuri. n partea nord-
vestic s-au cimentat formnd marne, conglomerate i gresii. Pe tot
cuprinsul podiului apar intercalaii de argile ce produc alunecri de teren
sau pmnturi rele (bad-lands).
nclinarea unitii urmrete direcia de scurgere a rurilor: dinspre NV spre
SE. Altitudinea descrete dinspre nord, unde atinge 600 700 m, spre sud,
unde coboar uor sub 200 m.
Poziia de dispunere a stratelor este monoclinal: N-S, astfel c tipul de
relief structural este bine evideniat prin suprafee de platform, vi
asimetrice i cueste.Printre cueste se remarc marginea abrupt a
P.Brladului numit Coasta Iailor.
Tipul de relief fluvial este bine evideniat , astfel c vile au terase i
lunci largi.Se remarc Culoarul Siretului (prelungit i spre nord prin
Culoarul Moldovei, ce separ Subcarpaii de P.Moldovei i reprezint
o important ax de circulaie).
Altitudini:
altitudinea mxim este de 688m n Dealul Ciungi
altitudinile sunt mai mari n regiunile alctuite din roci mai dure
(500-600m n Pod. Sucevei) i mai reduse n regiunile alctuite din
roci mai moi (200-300 m n C. Moldovei, sub 200m n P.Brlad).

Podiul Sucevei
(NV)
CmpiaMoldovei
(Cmpia Jijiei)
(NE)
Podiul Brladului
(S)
PODIUL SUCEVEI
Este situat n NV podiului i are un relief diversificat cu aspect tipic

de podi;
are altitudini cuprinse ntre 500 i 600m, altitudinea maxim este n
Dealul Ciungi - 688m;
contactul cu zona montan este foarte strns, Podiul Moldovei este
practic lipit de Carpaii Orientali;
Podiul Sucevei se continu i la est de Valea Siretului printr-o culme
deluroas format din roci mai dure care se termin printr-un abrupt
spre Cmpia Moldovei.
Este alctuit din zone joase (Depresiunea Rdui, Culoarul Sucevei,
culoarul Moldovei, Culoarul Siretului) i zone mai nalte (Dealurile
piemontane Ciungi-Leahu, Podiul Dragomirnei, Podiul Flticenilor,
Dealul Ibneti, Dl. Mare, Dl. Bour, Colinele Bucecea-Vorona.
PODIUL BRLADULUI
Ocup partea central i sudic a Podiului Moldovei, reprezentnd

cea mai mare subunitate;
Se desfoar ntre Siret i Prut fiind predominat de bazinul rului
Brlad;
n partea nordic are altitudini care depesc 500m, care scad odat
cu apropierea de Cmpia Romn ajungnd pn la 200-300m;
Podiul Brladului este mprit n:
Podiul Central Moldovenesc (partea mai nalt a podiului) situat n
nordul Podiului Brladului
Colinele Tutovei cu Dl. Flciului i Pod. Covurlui.
la contactul cu Cmpia Jijiei, dar i pe unele vi ale podiului apar
frecvent forme de relief abrupte denumite cueste (coaste) Costa
Iailor;
CMPIA MOLDOVEI
(CMPIA JIJIEI)
Este situat n NE podiului i apare ca o zon mai joas,

depresionar, att fa de Podiul Sucevei ct i fa de Podiul
Brladului;
Are altitudini cuprinse ntre 200 i 300m, i un relief relativ neted

dezvoltat pe un substrat argilos;
Dealul Cozancea, 265 m
Datorit utilizrii sale ca zon agricol este denumit cmpie,

fr s aib un relief asemntor cmpiilor;
Pe rurile care strbat Cmpia Moldovei s-au amenajat
numeroase iazuri;
Podgoria Cotnari, existent n Cmpia Moldovei, confirm

structura de podi a acesteia.
Clima acestui podis este temperat-continental de tranziie.

Totui, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice, acestea se
includ etajului colinar jos, cu valori de temp.cuprinse ntre 10 i 8 C
i de precipitaii de 500-700 mm/an i etajului colinar nalt, cu temp.
de 8-6 C i precipitaii de 700-1000mm/an.
Hidrografia
Rurile acestei uniti aparin grupei de est i sunt aflueni ai
Siretului sau Prutului. Prutul marcheaz limita de est i are ca
principal afluent Jijia. Prin Cmpia Moldovei se scurge spre Jijia,
Bahluiul.
Siretul traverseaz i limiteaz P.Moldovei i culege ruri ce l
strbat:Suceava, Moldova i Brladul.
Lacuri :
Antropice: iazuri: Negreni, Trusesti, Stuceni, Dracani, Vldeni,
Podu Iloaiei, Pucai, Valea Seac, Liteni
hidroenergetic: Stnca Costeti
Vegetaie:
Etaj de vegetaie: step n sudul podiului Brladului
Silvostepa (n Campia Moldovei)
Stejar i fag
Soluri:
Molisoluri: Cernoziomuri
Cernoziomuri levigate
Soluri cenuii
Argiluvisoluri
Soluri brune
Populaie:
Densitate ~ 50 locuitori/km2
Resurse naturale:
-acest podi deine resurse de hidrocarburi (petrol i gaze asociate
acestuia) ce sunt extrase din partea de S -V. n partea nordic se
gsesc cele mai importante rezerve de caolin ale Romniei, extrase i
utilizate pentru producerea porelanului. Alte argile, pietriuri i
nisipuri sunt utilizate din P. Moldovei.
Solurile reprezint o important resurs; se cultiv in i cnep n

P.Sucevei, cereale i vi de vie n Cmpia Jijiei i Podiul
Brladului.
n Culoarul Siretului se cultiv cartoful i sfecla de zahr.
Fora apelor este pus n valoare de hidrocentralele de pe Siret i cea

de pe Prut.
Masa lemnoas este valorificat n P. Sucevei, mai bine mpdurit.

Iaicu 357.192 de locuitori
Bacu
Botoani
Suceava
Mijlocii (Brlad, Roman, Vaslui)
Mici (Darabani, Dorohoi)
Orase cu funcii complexe i funcii
industriale (Brlad, Roman);
Centrul turistic Iasi cu :
Mnstirile :Trei Ierarhi, Golia i Galata , Cetuia,
Frumoasa, Bucium;
La contactul cu muntele :
Mnstirile Moldovia, Sucevia, Putna, Humor,
Arbore, Vorone, Dragomirna;

0 Podisul Moldovei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Podisul Moldovei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Podisul Moldovei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa a VIII-a

Cel mai mare podi din Romnia ca

lunci largi.Se remarc Culoarul Siretului (prelungit i spre nord prin

Culoarul Moldovei, ce separ Subcarpaii de P.Moldovei i reprezint

altitudinea mxim este de 688m n Dealul Ciungi

(500-600m n Pod. Sucevei) i mai reduse n regiunile alctuite din

roci mai moi (200-300 m n C. Moldovei, sub 200m n P.Brlad).

Este situat n NV podiului i are un relief diversificat cu aspect tipic

Ocup partea central i sudic a Podiului Moldovei, reprezentnd

Este situat n NE podiului i apare ca o zon mai joas,

Are altitudini cuprinse ntre 200 i 300m, i un relief relativ neted

Dealul Cozancea, 265 m

Datorit utilizrii sale ca zon agricol este denumit cmpie,

Podgoria Cotnari, existent n Cmpia Moldovei, confirm

Clima acestui podis este temperat-continental de tranziie.

Solurile reprezint o important resurs; se cultiv in i cnep n

n Culoarul Siretului se cultiv cartoful i sfecla de zahr.

Fora apelor este pus n valoare de hidrocentralele de pe Siret i cea

Masa lemnoas este valorificat n P. Sucevei, mai bine mpdurit.

S-ar putea să vă placă și