PARTICULARITATILE EVOLUTIEI CULTURII IN

BASARABIA 1860 – 1914

CULTURA
generalitati
Imperiu Tarist ca nivel de dezvoltare era cu mult in
urma tuturor statelor europene, Basarabia aflandu-se
la un nivel mai inalt de dezvoltare. Drept concluzie
putem afirma ca cultura Basarabiei a cunoscut o
oarecare stagnare in perioada data, fiind ocupata de
imperiu mai putin dezvoltat decat ea insasi.

Basarabia cunoaste dificultati in ceea ce tine de

dezvoltarea culturala . Pe cand romanii din principate
si Transilvania dadeau generatii intregi de literati
care preluau unii de la altii stafeta luminarii si
desteptarii culturale si nationale, in Basarabia era
extrem de riscant si faptul de a te declara roman. In
plus, autoritatile rusesti puneau cele mai mari piedici
posibile contactului dintre basarabeni si ceilalti
cetateni romani.
Pana la ocupare Basarabia luase parte egala la
dezvoltarea culturala romaneasca.Dupa rapirea
ruseasca insa, firul acestor legaturi a fost rupt si
Basarabia s-a pomenit izolata in mijlocul torentului
rusificator.
POPULATIA
In 1906 – 1914 situatia sociala se agraveaza. Oficialitatile
tariste au deportat in Siberia si Kazahstan , dupa unele date
cca. 60 000 de romani din Basarabia.
 Situatia demografica
In judetul Hotin, numarul molovenilor a scazut
din cauza afluientei mari a ucrainenilor veniti
din Bucovina si mai ales din guberniile Volaniei
si Podoliei, precum si a asimilarii de catre
ucraineni a aunor sate cu populatie
moldoveneasca din nordul si nord-estul
judetului. Un fenomen analog poate fi observat
si in judetul Cetatea Alba. Concomitent, in alt
judet de la sud-Ismail-ponderea moldovenilor a
crescut pana la aproape 40%, iar in sate- chiar
pana la 47%. In acelasi timp ei formau 91,6%
din populatia judetului Chisinau, 80,9% la
Orhei, 71% la Balti, 66,4% la Soroca si
52,5% la Tighina.
Miscari de eliberare nationala
O miscare de eliberarea nationala sau cel putin o
aspiratie spre aceasta a existat tot timpul , insa de o
amploare diferita in dependenta de situatia poilitica si
sociala din tara, care se tot agrava.

Boierimea era impartita in doua “tabere” : cea

rusificata si cea nerusificata din care faceau parte
familii ca: Cotruta, Casso, Cristi si Cazimir s.a. Acestia
din urma erau in pragul crearii unui partid boieresc pro
unionist, dar aceasta ideie a esuat, fiind practic utopica
in perioada data, tinand cont de atarnarea fata de acest
subiect a autoritatilor rusesti.
INVATAMANTUL
Autoritatile rusesti ce conduceau Basarabia, au
refuzat de nenumarate ori cererile de a deschide
scoli romanesti.

Continua lupta pentru eliberarea nationala. La 29

septembrie 1907, presedintele Societatii
Moldovenesti pentru invatamantul public si
studierea tinutului natal, cerea Ministerului
instructiunii publice o scoala romaneasca la
Ciopleni, judetul Chisinau, dar fara rezultat.

Congresul preotimii din decembrie 1908 a hotarat

introducerea limbii romane in scolile parorhiale,
iar ca raspuns rusii au amenintat ca vor inchide
aceste scoli.

La 10 noiembrie 1910, a fost respinsa o eventuala

propunere de introducere a limbii romane in scoli.
RELIGIE
Catedra de limbaromana de la Seminarul teologic din
Chisinau a fost desfiintata, impreuna cu toate celelalte
scoli duhovnicesti, vinovate fiind de acelasi “pacat”
(dintre care si scoala eparhiala de fete infiintata in
1859).

In 1883 a fost inchisa tipografia eparhiala

moldoveneasca, infiintata inca in 1813 de mitropolitul
Gavril Banulescu-Bodoni.

Au fost inchise 336 de biserici romanesi si au fost

goniti din Basarabia toti preotii care nu au invatat
ruseste in doi ani. Cantaretii din biserici dadeau
examen numai in limba rusa. Copiii clerecilor, fireste
invatau si ei numai in ruseste.

In aceste conditii, arhiepiscopia de la Chisinau a cerut

in mod imperativ tuturor bisericilor absolut orice carte
religioasa scrisa in limba romana, iar apoi toate
acestea au fost date focului.
“Toate cartile sfinte de pe la bisericile
moldovenesti, tiparite chiar si cu litere
chirilice in limba romana, au fost depuse
la mitropolia din Chisinau, unde
arhiepiscopul Pavel, in curgere de sapte
ani, le-a ars, incalzind cu ele palatul
mitropoliei.”

DURNOVO
“Poporul din Basarabia, multumita rusificarii
zilnice, e transformat intr-o hoarda de robi
muti si ignoranti. Acestui popor i sa interzis
sa invete limba sa materna in scoli, i s-a
interzis sa se roage lui Dumnezeu in limba
parintilor sai; sute de mii de destine din
pamantul sau au fost impartite colonistilor
rusi, bulgari si germani, si aceasta in scop de
a-i sili sa-si paraseasca tara. Numai intr-un
an , 855 de familii taranesti au trebuit sa plece
in Siberia pentru a o coloniza. Bietii oameni
isi lasa holdele roditoare, pentru ca nu mai pot
trai in tara lor.”
DURNOVO
Urmarile politicii basarabene ce
s-au rasfrans asupra societatii :

Legatura cu romanii de peste Prut devine practic

imposibila.
PRESA
“Frati moldoveni, munca cinstita
si rodnica a fratilor nostri de peste
Prut va fi sarbatorita printr-o
mare si inaltatoare expozitie, care
se va deschide in Bucuresti. Voi
toti, care care stiti cum simte si ce
cugeta romanul, va veti simti
mandri a veni in numar mare la
acesta sarbatoare de renastere
nationala”
articol din ziarul “BASARABIA”
!!! Numarul respectiv
al ziarului a fost
confiscat de
autoritatile rusesti si
apelul dat nu a ajuns
niciodata la cetatenii
basarabeni !!!
Mai apareau cateva publicatii romanesti
precum:

• “ MOLDOVANUL” (14 ian. 1907 – 15 oct. 1908)

• “ VIATA BASARABIEI” (22 apr. – 25 mai 1907) condusa de

A. Nour , aparea in limba romana si rusa.

• “ BASARABIA REINNOITA” (1907)

• “FACLIA TARII” (un numar1912)

• “ GLASUL BASARABIEI” (1913)

• “ SCOALA MOLDOVENEASCA” (4 nemere in 1917)

• La tipografia eparhiala din Chisinau se tiparea ziarul
“LUMINATORUL” contextul carui cuprindea ideile
simtului national. Ziarul era condus de C. Popovici,
insa apar articole semnate si de alte personalitati ca:
P. Halippa, TH. Inculet, A. Mateevici s.a.

• In 1913 apare ziarul “CUVANTUL

MOLDOVENESC” din initiativa tinerilor in frunte
cu Pantelimon Hapippa, ajutat de : N. Alecsandri, S.
Marafa, P. Ciugureanu, M. Minciuna s.a.

In aceasta perioada ziarele duceau o bogata activitate

culturala in domeniul moralei, istoriei, simtului
patriotic.
Fapt demn de remarcat este cca pana si unele ziare
rusesti din Basarabia tipareau articole in limba
romana pentru a rezista concurentei formate.
LITERARTURA
In aceata perioada, iau o amploare deosebita
scrierile literare in care se constata un adanc
simtamant de neam.

Rusii insa au avut grija sa opreasca cat mai

mult raspandirea culturii romanesti in randul
populatiei din Basarabia. Prin urmare nu este
de mirare ca literatura populara trinsmisa pe
cale orala a cunoscut o atat de mare inflorire.
Literatura scrisa a avut extrem de putini
sorti de izbanda.
PERSONALITATI
In pofida faptului ca procesul de rusifica
lua amploare, flacara romanismului a
continuat sa arda , chiar daca, silita de
imprejurari a trebuit sa scada din
intensitate. Intreaga perioada a stapanirii
rusesti a fost brazdata de un sir de mici
scriitori autohtoni, care incercau strecoare
in creatiile lor ceva folositor pentru neam.
In prima jumatate al seculului al XIX-lea au activat
in Basarabia scriitori ca:

•Dimitrie Pastiescul
• Alecu Leonard
• V. Calitchi
• Costache Tufescu

Dar printre ei se puteau ridica si cate o mare

personalita ca Alexandru Hasdeu (Hijdeu) din
Cristinesti, jud. Hotin, care si-a facut studiile in
Rusia si in Germania.
El a reusit sa intretina constiinta nationala, scriind
si publicand in limba rusa o parte din operele sale
despre trecutul Basarabiei. El spunea de exemplu ca:
“ Moldovenii au avut totdeauna la temelia
vietii lor crestinismul, monarhia si
patriotismul”
Alta mare personalitate a culturii romane din
Basarabia a fost poetul si prozatorul Constantin
Stamati, autor al volumelor “Musa Romaneasca” , “
Povestea povestirilor” si “Poezii si Proza”, cunoscute si
raspandite atat in Basarabia cat si in Principate.

Un alt scriitor basarabean a fost fabulistul Ion Sarbu,

autor al volumelor de “ Fabule si Compozitiuni”. El era
patruns de dragoste pentru neamul romanesc si pentru
limba acetuia, pe care o considera ca “ o fiica a
slavitei si veneratei mame latine”
 Proiect
Proiect
La istorie
La istorie
TEMA: PARTICULARITATILE EVOLUTIEI
CULTURII
TEMA: IN BASARABIA
PARTICULARITATILE 1860 – 1914
EVOLUTIEI
CULTURII IN BASARABIA 1860 – 1914

Realizat
Realizat de elava
de elavele clasei
clasei a 12-a
a 12-a “A”“A”

Liceul
Liceul Teoretic
Teoretic “Hyperion”
“Hyperion”
Durlesti

CebanAnastasia
Ceban Anastasia