CRITERII INDICATII CONTRAINDICATII

Forma Ed. intercalate reduse: •ed. terminale(clasa I-II K.)

clinica •clasa III K.(<3 dt) • clasa III K.(>3 dt)
a edentatiei •clasa IV K.(<4 dt.) •clasa IV K.(>4 dt.)
+ orice modif.la clasa K.
! exceptional-clasaII K.

St. generala favorabila defavorabila (boli cronice, tare

organice---temporizare)

Axul dentar paralel sau < 35-45º abateri grave de ax

ocluzia normala, echilibrata plan ocluzal dezechilibrat

Virsta pacienti care nu virste extreme (foarte tineri /

. accepta tratamentul batrini)
adjunct.
igiena Defectuoasa
favorabila
1. Indicaţia de elecţie a aparatelor gnatoprotetice
conjuncte -EDENTATII parţiale reduse CLASA III
şi CLASA IV KENNEDY si modificari la aceste clase

2. Exceptional la CLASA I-II KENNEDY sub formă

de EXTENSII sau pentru închiderea anumitor
breşe edentate
2. AXE DENTARE DE IMPLANTARE NORMALE
SAU CU ABATERI MICI
(35°-45°)
3. PARODONTIU NORMAL, FARA MOBILITATE

4. PARODONTOPATIE
MARGINALA, MOBILITATE GR.1-2
OCLUZIE NORMALA- fara suprasolicitari
5. STARE DE IGIENA FAVORABILA
7. VÂRSTA- persoane tinere

6. STARE GENERALA FAVORABILA

8. TIPUL DE SUPORT
-dento-parodontal
-implantar
-mixt
 CONTRAINDICATII CLINICE generale
A. Absolute
•Discrazii sangvine
•Alergici
•Sindroame disimune
•Afectiuni precanceroase, maligne
•Maladii de sistem care afecteaza osul

B. Relative
•Afectiuni infecto-contagioase,
•Boli in faza acuta,
•Boli cronice fara medicatie la zi,
•Afectiuni psihice.
 Pacienţii în vîrstă
nu suporta sedinţele lungi de tratamet

VÂRSTA
 CONTRAINDICATII CLINICE
loco-regionale

Semne si simptome ale sindromului disfunctional:

- afectiuni articulare
- afectiuni musculare ==>TEMPORIZARE
-afectiuni osoase
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale

a. cavitati orale neasanate

 CONTRAINDICATII CLINICE
locale

b. Dinti cu camera pulpara mare (la varste tinere)

Se recomanda protezarea adjunctă

 CONTRAINDICATII CLINICE
locale

C. distructii coronare intinse, plasate subgingival

 CONTRAINDICATII CLINICE
locale

D. abateri grave de ax
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale
E. Radacini scurte / insuficient dezvoltate
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale
F. tratamente endodontice incorecte

G. leziuni periapicale
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale
H. Mobilitate dentara patologica
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale
I. Leziuni acute sau cronice de vecinatate

-leziuni precanceroase
-leziuni benigne sau maligne
-corpi straini la nivelul suportului muco-osos
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale

J. Ocluzia defectuoasa
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale

G. Igiena defectuoasa
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale

Clasa de edentatie:
edentatiile terminale clasa I, II KENNEDY
 CONTRAINDICATII CLINICE
locale

Clasa de edentatie:
edentatiile terminale clasa I, II KENNEDY
Proteza fixa - Incrustaţii

Coroane

Punţi

Proteza mobila – parţială

- totală
Proteza scheletizata

Punţi adezive ( faţete)

Protezare pe implante
 Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
1. După modalitatea de transmitere a
presiunilor asupra oaselor maxilare
Nass:
• proteze cu sprijin dento-
parodontal (parodontal pur)
• proteze cu sprijin muco-periostal
(muco-osos)
• proteze cu sprijin mixt ( muco-
parodontal)
Criterii de clasificare a mijloacelor protetice

Rumpell - proteze fiziologice

- proteze
semifiziologice
- proteze nefiziologice

Hildebrand - proteza de
suspensiune
(tracţiune)
- proteza de
presiune ( cu placă)
proteza de suspensiune -
presiune
 Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
2. După raportul cu grupul dentar restant
• Cls. I-a proteze intercalate ( sit. cl. cu d.M şi D – cl. A III-a şi a IV-a
Kennedy)

• Cls aIIa proteze uni sau biterminale (cl.I şi a II-a Kennedy)

• Cls.aIIa proteze combinate (cl I-a şi a II-a cu modificări)

• Germania cls I-a proteze intercalate

cls a II-a proteze terminale
cls a III-a proteze combinate
 Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
3. După modalitatea de integrare a piesei protetice în SSG
• Catz:
• proteze fixe
– coroane
– construcţii cu
pivou
– punţi dentare

• proteze mobile
- totale
- scheletizate
Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
3. După modalitatea de integrare a piesei protetice în SSG
• Beliard:
– A. Conjuncte unidentare
• Construcţii plurale(punţi)
– B. Adjuncte
– C. Mixte
– D. Compozite (hibride)
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
1. După sistemul de fixare

- Prin cimentare
- Prin adezivi
- Prin înşurubare
- Prin frictiune
- Ancorare cu crosete
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
2. După suportul pe care sunt realizate
• suport odonto-
parodontal
• suport implantar
• suport mixt
– odonto-parodontal şi
implantar
– odonto-parodontal şi
muco-osos
– implantar şi muco-osos
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
3. După amplitudinea aparatului

- Amplitudine minimă( punte oarbă)

- Amplitudine uni-, bi- sau tridentară

- Amplitudine totală – punţi totale
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
4. După scopul terapeutic

1. Conjuncte provizorii
• De urgenţă

• Imediate

• Tranzitorii

• De temporizare
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
4. După scopul terapeutic

2. Conjuncte provizorii de
lungă durată
• de stabilizare
– compozite / hibride

3. Conjuncte definitive
– metalice
– mixte
– total ceramice
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
4. După scopul terapeutic

4. Conjuncte speciale :
– puntea de colaj
– şine de imobilizare
– punţi totale stabilizatoare
– punţi pe implante
– punţi segmentate( imbricate)
– punţi mobilizabile ( demontabile)
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
5. După materialul din care sunt realizate

Metalice
Nemetalice
Mixte
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
5. După gradul de restaurare a funcţiei fizionomice

1. Fizionomice
2. Semifizionomice
3. Nefizionomice
 PROTEZARE CONJUNCTA v.s PROTEZARE ADJUNCTA

CONSTRUCTIE CONSTRUCTIE
PROTETICA DEPENDENTA PROTETICA
DE DINTI INDEPENDENTA DE DINTI
RELATII INTRINSECI CU RELATII EXTRINSECI CU
DINTII RESTANTI DINTII RESTANTI
•Cimentare •Elemente de ancorare
•Colaj •Elemente de sprijin
•Elemente dentinare
E.P.R. E.P.R. si E.P.I.

FIZIOLOGICE SEMI/NEFIZIOLOGICE
(Valoare functionala mare) (Valoare functionala =1/3)
IGIENA!? IGIENA SATISFACATOARE
CONJUNCTA v.s ADJUNCTA
Respectarea pricipiilor:

profilactic
curativ
biologic
biomecanic
homeostazic
ergonomic
 Aparate gnatoprotetice amovibile, mobile,adjuncte
• AMOVIBIL ACRILIC
se menţine prin adeziune
se leagă de dinţii restanţi prin croşete de sârmă, transmite total
nefiziologic P la dinţi (pragul dureros)

• AMOVIBIL SCHELETIZAT
prin elemente de menţinere,
sprijin şi stabilizare, se realizează
legături cu dintii restanţi 21-,
transmite semifiziologic P la dinţi

• SCHELETIZAT COMPOZIT
sunt folosite elemente speciale
pentru ancorarea la dinţii restanţi
Aparate gnatoprotetice conjuncte
( fixe, inamovibile)

DEFINIŢIE: construcţii protetice eterogene,

agregate de dinţii restanţi de care se sprijină şi
cărora le transmit presiunea masticatorie spre
os de o manieră fiziologică.

• Nu poate fi construit decât în anumite cazuri

• Necesită un anumit număr de dinţi
• Agregare cvasi permanentă sau labilă
• Realizarea aparatului cu sacrificiu de substanţă dentară (
dinţii sunt preparaţi)
• Cea mai importantă caracteristică – modalitatea
fiziologică de transmitere a presiunilor

• Volumul redus şi fixitatea permanentă rezolvă

problemele funcţionale

• Oferă confort maxim pacientului şi anulează practic

senzaţia de infirmitate

• Datorită caracterului permanent al agregării, împiedică

câteodată realizarea igienei orale şi posibilitatea unor
eventuale reparaţii
• În practica stomatologică datorită:
1. Progresului tehnologic de laborator
2. Dezvoltării tehnicilor clinice
3. Exploziei cunoştinţelor din domeniul biomaterialelor

Tratamentul protetic conjunct reflectă un abord

multidisciplinar complex care creşte
potenţialul estetic şi funcţional al restauraţiei
• Restauraţiile fixe sunt considerate definitive,
dar paradoxal sunt supuse involuţiei fireşti
biologice şi a deteriorării în timp a materialelor
din care sunt construite

În acest context nici o restauraţie nu poate fi considerată

definitivă.

D.p.d.v. didactic:
1. Restauraţii fixe provizorii (de urgenţă)
2. Restauraţii fixe provizorii de lungă durată
3. Restauraţii fixe definitive
 1. Aparate conjuncte provizorii
Rezolvă
cu caracter de urgenţă
edentaţia
a) Din acrilat
autopolimerizabil
în cabinet
b) Din acrilat
termopolimerizabil
în laborator
c) Elemente
prefabricate
 2.Aparate conjuncte provizorii de lungă durată
• Confecţionate divers :
– metalo-acrilice
– metalo-compozite
– din aliaje aur
– Compozite

Se utilizează când se aşteaptă

rezultate prin intervenţii pre şi
proprotetice specifice:
- Operaţii parodontale
- Corecţii chirurgicale
mucogingivale
- Modificări ale planului de
ocluzie +/- D.V.
- Se urmăreşte reabilitarea ATM
Rolul protezării este de a menţine
relaţia ocluzală, pentru a
permite vindecarea ATM,
restaurare terapeutică.
3.Aparate conjuncte definitive

• Există o gamă variată de posibilităţi

• Alegerea soluţiei ideale cazului dat e în
funcţie de:
– criterii biologice( indici clinico-biologici locali)
– dotare tehnică de laborator şi cabinet
– pregătirea profesională
– criteriul social
PROGRESE IN PROTEZA FIXA

•TEHNOLOGII DE LABORATOR

•BIOMATERIALE

•TEHNOLOGII CLINICE

•ABORD MULTIDISCIPLINAR
3.1.Aparate conjuncte metalice

• Sunt utilizate
aliajele metalice
nobileşi nenobile
• Plasate în zonele
invizibile laterale ale
arcadelor
• Elemente de
agregare : onlay,
pinlay, inlay,
coroane de
acoperire
G.K. Siebert clasifică materialele metalice:

1. Aliaje nobile
– cu conţinut crescut de Au
– cu conţinut redus Au
– pe bază de Ag- paladiu
– pe bază de paladiu / paladiu –Au pur

2. Aliaje nenobile:
– Nichel –Crom
– Cobalt – Crom
– Fier
– Titan
• Aliajele nenobile impun tehnică de turnare
specială:

- Interval de topire cu 100-250 ºC deasupra nobile

- Conductibilitatea termică mai mică de 4-5 ori
- Retopirea contraindicată
- Aliaje mai uşoare – trebuie forţă pentru turnare
în tipar
3.2.Aparate conjuncte metalo-acrilice

- Au reprezentat un salt calitativ faţă de cele

metalice
- Se plachează cu material fizionomic (acrilat)
metalul
- Apar dezavantaje – legătura metal-acrilat e strict
mecanică ( retenţii sub formă de perle, anse,
butoni, solzi, plase, cristale, cavităţi)
Există tehnici de modelare directă a maselor
acrilice modificate

priză termopolimerizare +
pres(baro)polimerizare
→acrilatul în timp suferă modificări volumetrice şi
fenomene de îmbatrânire

• Cade faţeta
• Se abrazează , fracturează, modifică culoarea
• Determină reacţii alergice ( monomer rezidual)
 Corect :
• Acrilatul trebuie plasat doar la nivelul
feţei vestibulare
• Grosime necesară 2mm
3.3.Aparate conjuncte metalo-compozite

• Alternativă care tinde să înlocuiască definitiv

răsinile acrilice
• Răşinile compozite:
– biocompatibilitate buna
– stabilitate cromatică în timp
– rezistenţă mecanică buna
– culoare, nuanţă şi transparenţă
Legătura metal-compozit se realizează în 2
modalităţi:

• MECANICĂ :
– macroretenţii: perle, relief negativ, reţea
– microretenţii : sablare, gravaj acid

• CHIMICĂ :
• condiţionarea metalului
– Oxidare
– Silanizare
– Ceramizare
– Ardere de silicaţi
Tehnica SILICOATER( Kultzer)
• Se realizează un strat silico-organic la suprafaţa
sablată a metalului prin
piroliză→legătură stabilă ionică şi Van der
waals

• Peste acest strat se aplică

silan compatibil cu polimerul utilizat la placare
→resturi organice care asigură elasticitate

• Efectul estetic e foarte bun chiar la grosime

redusă
TEHNICA ROCATEC (ESPE)

• Legatura metal-polimer prin strat silanizat

de sticla ceramizata.
 Metalul sablat cu corindori si oxizi de siliciu
 Se produce topirea superficiala sticla ceramizata
 Acoperire cu silan
 Opaker compatibile
 Strate succesive de rasina compozita

Avantaje: - tehnica simpla, la temperatura camerei

- cost relativ redus
- nu sunt necesare macroretentiile
TEHNICA OVS (DE TREY DENTSPLY)

• Intre aliaj nobil-polimer interpune strat

staniu
• Necesita realizarea de macroretentii
metal sablat
staniu
oxid de staniu
silan
rasina de placare
SOLIDEX (SHOFU)

• Inclusa in “intermediate laboratory composite

resins”
• Tehnologie simpla
• Dupa sablarea scheletului metalic
• Foto primer (solibond)
• Material fotocolant in strate succesive
• Au rezistenta la flexiune mai redusa
 3.4. APARATE CONJUNCTE METALO-
CERAMICE
• Accesibilitate tehnologica s-au impus
• Pret de cost relativ pe piata
• Utilizabil in foarte multe cazuri clinice stomatologica

Masele ceramice si aliajele corespunzatoare au proprietati

asemanatoare - aceleasi caracteristici de turnare
- coeficient de dilatare asemanator

Dotare minima necesara - cuptor de ardere

- aparat turnare metal
- cuptor ardere ceramica
• Preparatia clinica pentru coroana metalo-
ceramica necesita 1,5–2–2,5 mm profunzime
• 0,3–0,5 mm pentru metal
• 1,2–1,5 mm portelan
3.5. APARATE CONJUNCTE TOTAL
CERAMICE (ALL CERAM)
• Inlay all ceram pot fi considerate
• Onlay all ceram cele mai estetice
• Fatete all ceram restauratii (culoare,
• Coroane all ceram textura de suprafata,
transluciditatea)
 ALL CERAMIC VS . METALO-CERAMIC

•POSIBILITATI ESTETICE
•REACTIA GINGIVALA
•REZISTENTA MECANICA
•CEMENTAREA ADEZIVA
• Tehnologii noi, deosebit de scumpe

• Necesita instructie speciala a tehnicienilor

• Precizie si acuratete a preparatiei clinice

• Indicatii pentru punti de mica amplitudine in zona

frontala a arcadei
EXISTA TEHNICI VARIATE IN OBTINEREA
CONSTRUCTIILOR CERAMICE:

a) Sisteme aditive = se obtine restauratia prin aditia

succesiva a materialului
- Depuneri in strate succesive
- Turnarea materialului ceramic
- Infiltrare, sinterizare
- Presare

b) Sisteme substractive = se obtine restauratia prin

reducerea progresiva a blocului de ceramica (tehnica
CAD-CAM)
FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE
FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE
O ALTA CLASIFICARE INCLUDE TIPUL DE
CERAMICA UTILIZATA SI PRINCIPIUL
METODEI:

a) Tehnica conventionala – stratificare fara

nucleu:
Se arde pe un model refractar o masa ceramica pe baza
feldspat cu continut crescut in leucit. Piesa se modeleaza
direct si sinterizata pe model.

Indicatii: - preparare fatete

- inlay
- onlay
- coroane
b) Tehnica prelucrarii prin turnare
- Se toarna un miez de sticla care e supus unui
tratament termic de ceramizare (microcristale
apatita)
- Deasupra se aplica straturi de ceramica de
placare
- Individualizarea culorii cu coloranti speciali
DICOR (De Trey Dentsply)
CERAPEARL
c) Tehnica prin slefuire si frezare
Se utilizeaza blocuri de
- ceramica sticloasa (Cerec Dicor MGC)
- ceramica feldspatica (Cerec Vitahark)
- oxid de aluminiu sinterizat (Vita Celey Alumina)

Sistemul CAD-CAM
- fuzare computerizata Procera, Cerec-Siemens
- fuzare prin copiere mecanica
- sistemul Celay-Mikrona
- sonorizare sistem Sonocrosion Espe
Procera – System:
SISTEMUL CEREC 3
La sistemul Lava-System computerul asista design-ul, care se foreaza in
blocul de zirconium
Urmeaza individualizarea clinica
d) Tehnica ceramicilor presate
- Se diferentiaza 2 tipuri de ceramici presabile si 2 tehnologii
aferente~temperatura de injectare a ceramicii in tipar
IPS-EMPRESS (ivoclar)
- In tipar obtinut conventional se injecteaza la 1100°C un lingou plastifiat de
ceramica leucitica.

A restauratia inlay
pe molar maxilar

B tiparul obtinut
prin tehnica cerii topite

C, D lingoul de
ceramica care se va topi

E,F piesa dupa turnare

Pentru restauratiile estetice anterioare doar un
“core”(nucleu) e realizat, peste el se arde
ceramica in maniera conventionala:
e) Tehnica arderii prin infiltrare
In-Ceram (Vita)

- In prima etapa pe model duplicat se depune prin

pensulare o suspensie de Al2O3 (barbotina) capa

- Capa astfel obtinuta se infiltreaza cu sticla alumino-

silicat

- Forma finala a reconstituirii se realizeaza prin

depuneri succesive
 EXISTA 4 VARIANTE IN CERAM:
In Ceram Alumina (+85% Al2O3)
In Ceram
Spinell
- Au efect
fizionomic
imbunatatit
(spinel: MgAl2O4)
contrabalast cu
rezistenta
mecanica redusa
care-I limiteaza
aplicabilitatea la
coroane frontale
In Ceram Zirconia

- Are opacitate dar si rezistenta crescuta

- Se poate folosi in puntile plurale laterale
In Ceram Celay
Aluminous Core Ceramics (cu miez aluminos)
- McLean si Hughes (1965) rezistenta prin inglobarea oxidului de
alumina s.f. cristale (observatia pe baza utilizarii portelanului
aluminos in industria electrica)
- Tehnica divizata din aceasta metoda utilizarea unui “core” din
opaquer care contine 50% alumina peste care se placheaza
ceramica fizionomica
PROCEDURA DE FABRICATIE: