Management Intercultural

RO 2005/017-537.01.01.
37 COMUNA BÎRNOVA GUVERNUL ROMÂNIEI
Centrul pentru Dezvoltarea în Parteneriat a Turismului

Transfrontalier Durabil România - Republica Moldova
Proiect finanţat de Uniunea Europeană RO2005/017-537.01.01.37
Management Intercultural
Trainer: Laura Ciobanu
iunie 2009
Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Judetul Iasi, Cod postal:700035, tel:
0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
motto
„un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat”
Immanuel Kant
Vom vorbi despre:
 Managementul intercultural. Abordări. Origini. Concepte.

 Globalizare şi etnocentrism
 Intercultural şi managementul organizaţiei. Cultura
organizaţională
 Managementul intercultural in turismul transfrontalier
durabil

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Managementul intercultural. Abordări, origini, concepte.
 Managementul este definit ca un sistem de funcţii:

 comunicare  planificare  conducere  formulare
 strategie  decizie control
 motivaţie  inovaţie recrutare  promovare
care vizează determinarea şi atingerea obiectivelor unui grup prin

punerea în acţiune a resurselor:  umane  materiale
 financiare  maşini
 metode  pieţe etc
Managementul nu se importă, nu se exportă, nu se împrumută ci se

adaptează continuu, devenind mai particular pentru a aduce profit
suplimentar.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Unde işi găseşte locul Managementul Intercultural?
Managementul intercultural îşi găseşte aplicabilitatea în zona

adaptabilităţii la specificitatea locului şi momentului .
 Când a apărut şi cum a apărut?
Există 2 faze:
Într–o primă fază
 din nevoia de a dezvolta metode, tehnici şi instrumente ale
managementului prin adaptare la specificul locului în care este creată
sau extinsă afacerea
 ca sprijin pentru politicile companiei şi guvernelor
 a derivat din evoluţia economiei mondiale şi din schimbările produse
la nivelul strategiilor marilor corporaţii internaţionale.
În faza a doua, s–a impus ca
 domeniu de cercetare şi disciplină ştiinţifică.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Definiţii şi abordări
Promotorul abordărilor interculturale în management este olandezul

Geert Hofstede, care prin „programul mental ierarhizat” consideră
cultura drept mecanismul care face ca un grup uman să se deosebească
de altul.
 Pierre Dupriez – (La resistence culturelle, 2000):
Managementul intercultural este o „formă a managementului care,
recunoscând existenţa culturilor locale, încearcă să integreze valorile pe
care se bazează aceste culturi în exercitarea diferitelor funcţii ale
întreprinderii şi în acelaşi timp, să coordoneze aceste funcţii în cadrul
unei politici de întreprindere.”
 Managementul intercultural încearcă să identifice şi să utilizeze

instrumente şi metode eficace pentru a cunoaşte mai bine, a exploata şi
a administra diferenţele culturale în scopul ameliorării sau obţinerii de
rezultate pozitive (beneficiu, cotă de piaţă, imagine ) de către organizaţia
(ţara, naţiunea, regiunea, afacerea ...) aflată în relaţie cu alte zone
culturale.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Factori determinanţi ai apariţiei interculturalului
 internaţionalizarea şi globalizarea
 concurenţa dintre marile corporaţii internaţionale
 libera circulaţie a specialiştilor şi profesiunilor liberale
 tehnologia comunicării şi informaţiei
la care putem adăuga

 ieşirile din teritoriile lor naţionale ale IMM-urilor
 migraţia populaţiei dintr –o ţară în alta
 aplatizarea culturală şi lingvistică (o anumită omogenizare
care se produce în lume sub aspect cultural ca urmare a
globalizării şi nu numai)
Prin Managementul Intercultural se poate evita sau, măcar, atenua

dominaţia culturală, dacă este folosit inteligent de partenerii de afaceri
situaţi în zone culturale diferite, de strategi şi oameni politici.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Ce este globalizarea?
Mulţi autori au dat diferite definiţii globalizării, nici una însă pe deplin satisfăcătoare.
Globalizarea este în primul rand un fenomen al erei moderne.
 Conceptul de globalizare implică o extindere a activităţii sociale, politice

şi economice peste graniţe astfel încât evenimentele,deciziile şi
activităţile dintr-o regiune a lumii să aibă semnificaţie pentru indivizi şi
comunităţile din regiuni îndepărtate ale globului – interconectare
transregională
 Termenul "globalizare" arată în mod corect, dar imprecis, că poziţia

statului s-a schimbat, la sfârşitul secolului XX, în dublu sens.
 Ea este încărcată de procesele de interdependenţă, care permit
unui stat să-şi atingă scopurile doar cu cooperarea altor state.
 Statul se angrenează astfel foarte strâns cu vecinii săi. Acest
proces are loc mai ales la nivel regional.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 De aceea, regionalizarea este elementul definitoriu al epocii, şi nu
globalizarea
 Doar puţine procese au o tentă globală: potenţiala distrugere prin
folosirea armelor atomice, poluarea aerului şi a apelor.
„Dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi

totuşi consecinţele sale cele mai importante aparţin domeniului
politic“.(Klaus Müller)
 Dimensiunile globalizării
Dimensiunile globalizării nu pot fi

delimitate în mod clar una ce cealaltă.
Fig: Dimensiunile globalizării

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Determinantele globalizării
 internaţionalizarea pieţelor financiare

 inovaţiile de ordin tehnic – şi mai ales cele din domeniul informaticii
şi al comunicaţiilor
 interesul politic al marilor puteri economice şi militare (sfârşitul
Războiului Rece a fost deseori indicat ca fiind una din cauzele
globalizării)
 expansiunea culturală (Istoric, globalizarea are antecedente
interesante, toate având origini în etnocentrism.
 difuzarea miturilor şi ritualurilor prin migraţii (moştenirea indo –
europeană);
 influenţa comercianţilor semiţi (sirieni, evrei...)
 influenţele grupurilor etnice armene, gujuraţi, evree asupra
comerţului mondial;
 misionarismul creştin;
 expansionismul economic modern

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Etnocentrism vs globalizare
 Etnocentrismul este o consecinţă a încercării perpetue a individului,

grupului sau colectivităţii de a se conserva şi supraveţui.
Există 2 tipuri de comportamente:

conservare şi evoluţie prin izolare (izolaţionism) –conservarea
tradiţiilor, ritualurilor, simbolurilor originare ale grupului
conservare prin expansiune – evoluţia este mai rapidă, mai
eficace; marile expansiuni, cuceririle militare sau cele de piaţă au
avut la origine etnocentrismul în forma sa expansionistă, motivat prin
superioritate culturală şi civilizaţie
Etnocentrismul presupune ˝tendinţa de valorizare a propriului grup social,

a propriei ţări, a propriei naţionalităţi˝.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Elemente comune şi de diferenţiere
etnocentrism vs globalizare
 Etnocentrismul este condiţia

iniţială şi determinantul
globalizării.  Globalizarea este, de fapt,
 Etnocentrismul pare a se manifestarea etnocentrismului
individualiza faţă de în sensul conservării culturii şi
globalizare prin aceea că se civilizaţiei (unui grup, a unui
manifestă în dublu sens: individ) prin extensie,
 izolaţionist, prin care este expansiune, dominaţie,
conservată în sens primitiv impunere, recunoaştere.
specifitatea etnică şi, implicit,
şi cea culturală  Globalizarea, în schimb, poate
 expansionist, prin care o avea doar sensul lărgirii sferei
anumită specificitate culturală de acoperire economică,
este extinsă (prin impunere, politică, socială şi, implicit,
prin asumare liberă, prin culturală prin integrare.
agresiune, prin persuasiune
etc.) asupra altor zone,
regiuni, etnii, ţări etc.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Etnocentrism şi Management intercultural
 Managementul intercultural trebuie să recunoască influenţele

etnocentrismului trebuie să propună soluţii adecvate
 cunoaşterea semnificaţiilor şi folosirea elementelor conceptuale
prin extensie de la o cultură la alta
 exportul– importul de modele de referinţă între medii aparţinând
de culturi diferite: managementul nu poate fi exportat nici ca stil, nici
ca modalitate de aplicare, el trebuie adaptat la specificitatea culturală
a ţării care iniţiază sau dezvoltă afacerea
 percepţia aspectelor particulare în funcţie de personalitate şi
preferinţe
 specializarea profesională şi de expertizare

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Consecinţele globalizării
 Globalizarea ne afectează pe toţi în mod direct.

important -evaluarea chibzuită a oportunităţilor şi riscurilor pe
care le presupune globalizarea, distanţându-ne de tendinţele actuale
de demonizare, sau, dimpotrivă, de preamărire a consecinţelor
acestui fenomen.
 Consecinţe ale globalizării:  eroziunea statului naţional
 dumping social
 „prăpastie” între bogaţi şi săraci
 degradarea mediului
 societăţi multinaţionale necontrolabile

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Intercultural şi managementul organizaţiei.
Cultura organizaţională
Cultura organizaţională poată fi definită în mai multe feluri.

 cultura organizaţională este “personalitatea” organizaţiei
 cultura organizaţională - ansamblu de tradiţii, valori, proceduri,
concepţii şi atitudini care creează contextul a tot ceea ce facem şi
gândim în cadrul organizaţiei
 Acelaşi Hofstede defineşte cultura organizaţională ca "programare
mentală colectivă care deosebeşte membrii unei organizaţii de
membrii altei organizaţii“
 Profesorul Gheorghe Gh. Ionescu - "sistem de valori, de prezumţii,
de credinţe şi de norme împărtăşite de membrii unei organizaţii".
 Phyllis G. Holland -"un set unic de caracteristici care diferenţiază o
organizaţie de alta".
cultura organizaţională reprezintă armonizarea valorilor individuale în
vederea orientării lor convergente spre realizarea obiectivelor
fundamentale ale organizaţiei.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Culturile organizaţionale pot fi grupate în funcţie de anumite
caracteristici:
 Gradul de risc în activitatea companiei
 Viteza cu care companiile şi angajaţii lor primesc feedback-ul deciziilor
şi strategiilor.
Cele patru tipuri de cultură organizaţională

 cultura “macho”, dură –concurenţa ridicată, feedback ridicat, lucrul în
echipă e putin preferat, angajaţii sunt rivali. Valoarea cooperării este
ignorată, nu există posibilitatea de a învăţa din greşeli
 cultura “muncă şi certitudine”-risc scăzut, feedback rapid, munca
reprezintă cheia succesului; recompensele reprezintă mijloace
motivaţionale importante
 cultura “pariază pe companie”-investiţii mari pe termen lung; este
important ca deciziile să fie foarte corecte, activitatea se desfăşoară
lent şi cu multă prudenţă
 cultura de tip proces -risc scăzut, feedback lent, angajaţii se
concentrează mai mult asupra muncii şi mai puţin asupra rezultatelor,
sunt prudenţi, punctuali, orientaţi spre detaliu.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Cultura naţională şi cultura organizaţională
 În sens larg, cultura include:
 pe de o parte, toate creaţiile artistice şi descoperirile ştiinţifice,
 iar pe de altă parte, toate activităţile care produc, antrenează şi
răspândesc informaţii, date şi cunoştinţe
 Exprimă modul de viaţă a unui grup de oameni
 Cultura interpretează pentru noi lucrurile înconjurătoare,

le dă un nume, un sens şi ne permite să ne exprimăm.
 Limbile străine, religiile, ştiinţa, arta, noţiunile de bine şi rău, explicaţiile
date sensului vieţii etc., fac parte din sistemul cultural al unei societăţi.
 Cultura conţine obiceiuri şi tradiţii. În cadrul unei culturi, valorile,

credinţele, convingerile, aşteptările, înţelegerea evenimentelor şi cele
comportamentale sunt create la un moment dat şi ar trebui să
evolueze de-a lungul timpului.
0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 Deci, cultura apare în interiorul unei companii pentru ca aceasta să
facă faţă problemelor externe şi interne legate de supravieţuirea ei
pe pieţe şi de dezvoltarea ei în continuare.
O cultură organizaţională nu şterge şi nu diminuează cultura

naţională, uneori, ea chiar menţine şi sporeşte diferenţele naţionale.
(Hofstede &Laurent)
 R.D. Lewis în “When Cultures Collide”, 1996, distinge 3 tipuri de

culturi majore care pot interacţiona în cadrul unei organizaţii:
 culturi liniar–active – importanţă ridicată pentru planificare,

organizare, respectarea programului; specific popoarele germanice
dar şi anglo –saxone, scandinave (fără Finlanda) şi sud –africane
 culturi multiactive –indivizii sunt volubili, energici, mobile, activi,
fac, deseori, mai multe lucruri deodată; specific ţărilor latine atât cele
europene, cât şi cele sud –americane, plus ţările arabe;
 culturi reactive, acordă o deosebită consideraţie partenerilor de
discuţie; specific pentru ţările Asiei de Sud –Est şi Japonia, plus
Finlanda.
0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 Apartenenţa unui angajat la un tip de cultură sau altul va determina
caracteristicile acelui angajat în ceea ce priveşte disponibilitatea spre
comunicare, stilul de lucru, atitudinea faţă de ierarhie şi birocraţie etc.
Dezavantajele diversităţii culturale
 dificultăţi în comunicare –persoanele care aparţin culturilor liniar–

active şi reactive sunt mai degrabă introvertite, tăcute, răbdătoare pe
când cele din culturi multiactive sunt, cel mai adesea, exact contrariul
Trebuie avute în vedere şi diferenţele de limbă care constituie o barieră în
calea comunicării si semnificaţiile pe care culturile le dau unor cuvinte si
expresii.
 dificultăţi privind colaborarea în muncă din cauza stilurilor de lucru

foarte diferite de la cultură la cultură
 dificultăţi privind obţinerea consensului; decurge, cumva, din cele

anterioare, consecinţă a viziunii diferite asupra diverselor aspecte ale
afacerilor, a modalităţilor diferite de stabilire şi ierarhizare a obiectivelor
şi de elaborare a deciziilor.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 dificultăţi legate de stabilirea unei politici manageriale care să fie
înţeleasă şi acceptată de toată lumea, inclusiv de realizare a funcţiilor
managementului: planificare, organizare, motivare şi recompensare,
control.
Avantajele diversităţii culturale

sunt mai puţin vizibile şi sunt mai greu de identificat
 înţelegera mai bună a mediului cultural, economic şi juridic al ţărilor
străine.
 lărgirea sensurilor, interpretări multiple – fiecare cultură vine cu

perspectiva sa proprie asupra lucrurilor noi căi de acţiune; se poate
accepta faptul că sunt posibile abordări şi metode culturale distincte
pentru atingerea obiectivelor de management – ipoteza echifinalităţii.
 deschidere faţă de ideile noi - uneori, aceste idei sunt mai uşor de
acceptat atunci când vin de la o persoană de naţionalitate diferită, dintr-o
cultură diferită creşterea creativităţii şi crearea de noi produse

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 capacitatea de a lucra mai bine cu clienţi străini – organizaţiile
transnaţionale s–au dovedit capabile de a elabora strategii de marketing
ţinând cont de naţionalitatea consumatorilor cărora li se adresează produsul
Exista 4 elemente care influenţează cultura organizaţională:

 istoria  mediul
 personalul  socializarea
Dimensiuni ale specificităţii culturale. Implicaţiile interculturalului

asupra managementului organizaţiei
 Cel mai cunoscut model de analiză asupra valorilor culturale ale organizaţiei
este cel realizat de Geert Hofstede
Există 4 dimensiuni care definesc valorile, atitudinile şi comportamentele
oamenilor aparţinând diferitelor culturi:
 individualism /colectivism
 distanţa ierarhică (percepţia gradului de inegalitate în ceea ce priveşte
puterea între cel care se supune şi cel care deţine puterea);
 controlul incertitudinii
 masculinitatea–feminitatea

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Profesorul P. Nica pune in evidenţă 8 elemente care corespund
culturii organizaţionale
Sloganuri
Simboluri Norme
Mituri, Cultura Ceremonii

întămplări managerial
ă a firmei
Eroi Tehnologii
Sisteme de
valori
Fig. Componentele culturii organizaţionale

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Managementul intercultural în turismul transfrontalier
durabil
 In regiunile de graniţă oamenii trebuie sa facă faţă trecutului istoric,
problemelor de mediu, dificultăţilor economice, toate amplificate de
condiţiile politice.
 Din totdeauna, popoarele aflate in zonele de graniţă au comunicat şi
migrat între ele:
 mai ales în partea mai liberă şi mai dezvoltată
 din curiozitate, pentru a afla cum sunt lucrurile de partea cealaltă
 din necesitate: pentru a-şi vizita rudele/prietenii, pentru a beneficia
de produse mai bune
 Iniţiativele de cooperare transfrontalieră servesc:

 la reducerea tensiunilor
 la crearea de obiceiuri pozitive şi de relaţii care pot avea efecte pe
o rază teritorială mare
 la soluţionarea unor probleme concrete ce nu pot fi rezolvate într-
un context naţional

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 Deoarece relaţia turism – mediu este foarte strânsă şi cu implicaţii în
dublu sens, turismul –factor dezvoltării durabile.(conform Codului global de
etică pentru turism adoptat de OMT în 1999)
 Definiţia care se dă în mod curent, dezvoltării turistice durabile:

„Dirijarea managementului tuturor resurselor astfel încât, să satisfacă
nevoile economice, sociale şi estetice menţinând în acelasi timp
integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea biologică
şi sistemele de susţinere a vieţii”
Conceptul de dezvoltare durabilă – înseamnă performanţe pe 3 planuri:

 de ordin economic  de ordin ecologic  de ordin social
 Obiectivele Managementului intercultural în turismul transfrontalier:

 de a înţelege rolul culturilor naţionale asupra managementului
firmelor cu afaceri de o parte şi de alta a regiunilor de graniţă
 de a înţelege influenţa caracteristicilor culturale respective asupra
societăţii, organizaţiilor, oamenilor din zonele respective

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 de a cunoaşte şi a înţelege diversitatea interculturală din
România /Republica Moldova respectiv Birnova / Pârliţa
 Scopurile turismului transfrontalier durabil în zona de graniţă

România -Republica Moldova
 să îmbunătăţească calitatea vieţii în comunităţile din zona de
graniţă România -Republica Moldova
 să asigure o comunicare bună între membrii celor două comunităţi
 să protejeze calitatea mediului prin menţinerea diversităţii biologice
şi a sistemelor ecologice din zona de graniţă
 să asigure integritatea culturală a localităţilor din zonele de graniţă
(Birnova –Pârliţa) prin păstrarea valorilor, obiceiurilor şi tradiţiilor
 să asigure coeziunea socială a comunităţilor respective
 să asigure experienţe de neuitat pentru vizitatori pentru ca aceştia
să revină sau să determine alăi turişti să viziteze zonele respective
 cunoaşterea stilurilor de viaţă din localitaţile de graniţă
 consolidarea legăturilor durabile în domeniul socio-cultural, între
comunităţile din România şi Republica Moldova
 conservarea patrimoniului tangibil şi popularizarea acestuia

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Elemente de diferenţiere în turismul transfrontalier
România –Republica Moldova
România
 Membră Nato şi UE, acces la valorile şi principiile care decurg din
această situaţie
 Cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova
 Grad mai ridicat de stabilitate politică
 Turism fără piedici din Republica Moldova în România
 Acordarea de facilităţi cetăţenilor şi studenţilor din Republica Moldova
 Obţinerea uşoară a vizelor
 Avantajul cooperării transfrontaliere: prin formarea de companii
mixte, Republica Moldova poate beneficia direct de fonduri europene
la care nu are acces direct

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Republica Moldova
 nu este membră Nato, UE dar poate beneficia de avantajul de a fi

situată la graniţa cu un stat mebru
 cea mai săracă ţară din Europa
 risc politic semnificativ, tensiuni politice actuale accentuate şi
posibilitatea întoarcerii la un regim totalitar
 a conservat un aparat administrativ supra-dimensionat
 legislaţia este caracterizată ca fiind extrem de stufoasă şi prea puţin
stimulativă pentru mediul de afaceri
 semnale de îngrijorare pentru investitorii străini actuali şi potenţiali,
inclusiv din România
 îngreunarea turismului în Republica Moldova din România prin
impunerea de vize cetăţenilor români
 apropierea de ideologia rusă şi limba rusă
 amestecul ideologiei în cultură, învăţământ, Biserică
 Moldova e incă divizată în două clase: oameni foarte săraci şi oameni
foarte bogaţi, lipsesc persoanele din clasa medie

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Elemente comune culturale România –Republica
Moldova
 Tradiţii populare foarte vechi şi chiar specifice regiunilor locale de
graniţă (de ex sărbătorile de iarnă cu jocurile cu măşti de urs şi cerb,
semănatul/sorcova)
 Meşteşuguri foarte vechi –cojocăritul, măştile (în România –măştile
tradiţionale Nicolae Popa de la Tărpeşti –Neamţ), dulgheria, tâmplăria,
olăritul (Târgul de ceramică tradiţională "Cucuteni 5000“ –Iaşi), ţesutul,
cusutul
 Motivele populare de pe covoare, costume populare şi alte obiecte
meşteşugăreşti (Festival naţional de tradiţii şi obiceiuri populare “Satele
Moldovei” –Republica Moldova sau Festivalul cântecului şi jocului
popular batrânesc "Trandafir de la Moldova -Iaşi)
 Monumentele de artă care au rezistat în faţa unei istorii zbuciumate
Mănăstiri, Biserici, Cetăţi (în Republica Moldova, Cetatea Soroca
construită de Ştefan cel Mare, în România –Cetatea Sucevei, Cetatea
Neamţului etc)
 Muzee ale Satului (Muzeul Satului –Bucuresti -România, Muzeul Satului
–Pârlita –Republica Moldova)
 Istorie comună şi personalităţi istorice comune (Ştefan cel Mare)

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 Limba vorbită şi mari poeţi (Mihai Eminescu)
 Valori comune: educaţia în familie, ospitalitatea recunoscută
 Tradiţia vinului şi a mâncărurilor (în Republica Moldova sunt
agenţii de turism care oferă tururi vinicole în Moldova, Expoziţia
“ExpoVinMoldova” din fiecare an)
 Femei frumoase
 Migraţia populaţiei în străinătate pentru a-şi creşte veniturile
 Turismul clasic şi turismul de afaceri de ambele părţi
 Există în acest moment ca o concretizare a dezvoltării turismului
transfrontalier, centre de promovare a turismului transfrontalier: la
Iaşi –România, Hânceşti –Republica Moldova
Muzeul satului Pirliţa

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Crucea luminată, Păun,
Birnova, România
Mănăstirea Birnova,
România
Schitul “Piatra Sfântă”

Birnova, România

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Modelul Hofstede România vs Republica Moldova
România
 Distanţa faţă de putere,gradul de egalitate sau inegalitate dintre

membrii unei societãţi  Destul de mare, conducere arbitrară,
trebuie să lupţi foarte mult pentru a avea un statut
 Individualism /colectivism  cultură colectivă defensiv, chinuită de

nevoia de eliberare la nivel emoţional, tinde spre individualism (sursa:
Interviu cu Beatrice Danis, Săptămâna Financiară, Ian 2007 )
 Masculinitate/feminitate, agresivitatea şi asertivitatea /accentul pe

relaţiile dintre oameni  românii prezintă astăzi o mentalitate nici
masculină, nici feminină; tradiţia ne prezintă ca un popor ospitalier,
tolerant, cuminte şi generos, o naţiune accentuat feminină. astăzi
tinde să predomine mai curând o notă masculină de agresivitate
ahtiată după realizări cât mai rapide şi afişate cu ostentaţie

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 Controlul incertitudinii - "ce este diferit, este periculos“/ "ce este
diferit, este curios"  grad relativ ridicat de evitare a incertitudinii,
astăzi, teama de insecuritate este extrem de accentuată
 Contextul românesc afectiv/neutru societatea româneasca afectivă

 Atitudine societăţii româneşti  orientată către viitor
(sursa: studii realizate de Eugen Burdus, Prof. univ. dr. Ioan Mihuţ-
Universitatea Creştinã „Dimitrie Cantemir" Bucureşti; Lect. univ. dr. Dan
Lungescu -Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, www.marketingmanagement.ro)
Republica Moldova
 Distanţa faţă de putere Destul de mare, conservatorism, totalitarism

 Individualism /colectivism  nivel mediu al colectivismului cu
orientare spre individualism
 Masculinitate/feminitate  se observă o cultură feminină
 Controlul incertitudinii  redus
(sursa: Studiu realizat in 1997 de autorul L.Diviza din Republica Moldova şi
actual in 2003)

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Ce ar trebui să mai ştim ca elemente de interculturalitate?
 Printre cei mai importanţi investitori străini în Moldova sunt:

Societe Generale, Lukoil, Union Fenosa, Lafarge, France Telecom,
Metro, Knauf şi Horizon Capital (un fond de investitii care in Moldova
acopera domeniul alimentar si cel bancar).
 investitorii străini prezenţi în Moldova, via România:
Metro Cash& Carry -3 magazine în Republica Moldova
Anchor Gourp –primul Mall din Moldova –Shopping MallDova în
parteneriat cu Leogrant, un mare dezvoltator din Moldova,
Restaurantul Mc’Donalds, adus ca franciză de Ilie Năstase
 Prima agenţie de branding, strategie şi design din Republica Moldova
a fost înfiinţată în 2008- Eugen Boico, fondator NRG
 Despre prezenţa brandurilor româneşti în Republica Moldova.

A crescut odată cu lansarea Shopping MallDova, unde se regăsesc
Diverta, No. 36, Steilmann, Leonardo, House of Art, Irina Schrotter

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 Prezenţa pe piaţa moldovenească a Casei de avocatură Turcan
&Turcan
Despre branduri moldoveneşti cu impact international:
 sucurile Orhei –Vit, bomboanele Bucuria -din 1946 şi vinurile
 Ştiaşi că, fondatorul site-ul Neogen, Cătălin Fusu, este din Pirliţa!?
 Alianţa franceză din Moldova a fost primul Centru Cultural străin în

Moldova (Zilele francofoniei –şi în România, Festivalul filmului francofon
–şi în România, Festivalul “Nopţile Pianistice din Moldova”.
 Există Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Uniuninea Artiştilor

Plastici, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (sunt membri si
unii scriitori din România)
 A avut loc Forumul Autorităţilor Locale din România şi Republica
Moldova, pe 15 mai 2009 la Piatra Neamţ
 Oraşul Chişinău, asemeni oraşului Iaşi, e aşezat pe 7 coline.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 Oameni de cultură care s-au născut pe plaiul moldovenesc ăi care au
avut răsunet şi în România: Leonida Lari, Grigore Vieru, Paul Goma,
Alecu Russo, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alecu Donici.
 La Bălţi s-au născut actorii Stela Popescu şi Colea Răutu.
 voci cu răsunet muzical
 Atunci când spui nai şi Republica Moldova, spui Constantin
Moscovici
 Atunci când spui nai şi România, spui Gheorghe Zamfir.
Patrimoniul cultural –istoric

Birnova - România, Pirliţa -Republica Moldova
 Biserica Birnova cu hramul “Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”
construită de Ion Inculeţ. Ion Inculeţ a fost Preşedintele Sfatului Ţării din
Basarabia între 1917-1918 şi Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri ai
României Mari
 Casa Memorială “Ion Inculeţ” din Birnova
 Parcul deontrologic “Ion Inculeţ” din Birnova

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
 Mănăstirea Birnova,
 Schitul Piatra Sfântă
 Biserica Sf. Ilie din satul Vişani, Biserica Sf. Treime din satul Todirel,
Biserica Sf. Apostoli din satul Păun, Comuna Birnova.
 Şcoala din Birnova
 Crucea luminată din satul Păun, Comuna Birnova
 Biserica Pirliţa cu hramul “Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”

 Muzeul satului Pirliţa, redeschis in 2004, cu 3000 de exponate
 Teatrul Dramatic “Vasile Alecsandri” Pirliţa
 Căminul cultural Pirliţa
In loc de concluzie:
Este important să descoperim acele elemente autentice care ne
diferenţiază de orice altă naţiune şi să educăm indivizii în spiritul
acestor valori. Doar în acel moment cultura naţională va putea fi
valorificată la nivel de brand-uri locale.

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Biserica din Pirliţa
Ospitalitatea româneasca, Păun -Birnova
Căminul cultural Pirliţa
Vă mulţumesc!
Beciul de 100 ani, acasă la

fostul postaş din Birnova

0232/294120, fax:0232/294225,
[email protected]
Acest material este publicat în cadrul proiectului „ Centrul pentru Dezvoltarea în Parteneriat
a Turismului Transfrontalier Durabil România- Republica Moldova,
Proiect finanţat de Uniunea Europeană RO2005/017-537.01.01.37”, derulat de catre
Comuna Birnova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Phare
2005/017-537.01.01.37.
Prezentare realizata de:

Laura Ciobanu
Responsabil proiect
Manager Proiect: POPA DAN – CONSTANTIN
Denumirea contractantului: COMUNA BIRNOVA
Adresa: com. Birnova, nr.422, judetul Iasi
Telefon: 0232.294120
Fax: 0232.294225
E-mail: [email protected]
Web: www.tu-rism.org
Continutul acestui material nu reprezinta în mod necesar pozitia oficiala a

Uniunii Europene.

Management Intercultural

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Intercultural

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Intercultural

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RO 2005/017-537.01.01.

37 COMUNA BÎRNOVA GUVERNUL ROMÂNIEI

Centrul pentru Dezvoltarea în Parteneriat a Turismului

Trainer: Laura Ciobanu

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Vom vorbi despre:

 Managementul intercultural. Abordări. Origini. Concepte.

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

 Managementul este definit ca un sistem de funcţii:

care vizează determinarea şi atingerea obiectivelor unui grup prin

Managementul nu se importă, nu se exportă, nu se împrumută ci se

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Managementul intercultural îşi găseşte aplicabilitatea în zona

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Promotorul abordărilor interculturale în management este olandezul

 Managementul intercultural încearcă să identifice şi să utilizeze

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

la care putem adăuga

Prin Managementul Intercultural se poate evita sau, măcar, atenua

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

 Conceptul de globalizare implică o extindere a activităţii sociale, politice

 Termenul "globalizare" arată în mod corect, dar imprecis, că poziţia

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

„Dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi

Dimensiunile globalizării nu pot fi

Fig: Dimensiunile globalizării

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

 internaţionalizarea pieţelor financiare

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

 Etnocentrismul este o consecinţă a încercării perpetue a individului,

Există 2 tipuri de comportamente:

Etnocentrismul presupune ˝tendinţa de valorizare a propriului grup social,

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

 Etnocentrismul este condiţia

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

 Managementul intercultural trebuie să recunoască influenţele

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

 Globalizarea ne afectează pe toţi în mod direct.

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Cultura organizaţională poată fi definită în mai multe feluri.

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Cele patru tipuri de cultură organizaţională

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

 Cultura interpretează pentru noi lucrurile înconjurătoare,

 Cultura conţine obiceiuri şi tradiţii. În cadrul unei culturi, valorile,

O cultură organizaţională nu şterge şi nu diminuează cultura

 R.D. Lewis în “When Cultures Collide”, 1996, distinge 3 tipuri de

 culturi liniar–active – importanţă ridicată pentru planificare,

Dezavantajele diversităţii culturale

 dificultăţi în comunicare –persoanele care aparţin culturilor liniar–

 dificultăţi privind colaborarea în muncă din cauza stilurilor de lucru

 dificultăţi privind obţinerea consensului; decurge, cumva, din cele

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Avantajele diversităţii culturale

 lărgirea sensurilor, interpretări multiple – fiecare cultură vine cu

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Exista 4 elemente care influenţează cultura organizaţională:

Dimensiuni ale specificităţii culturale. Implicaţiile interculturalului

Comuna Birnova, Comuna Birnova, nr. 422,

Mituri, Cultura Ceremonii